FARMACOGNOZIE RADIX

Grigoras Roxana

AMF IA

1

RADIX GINSENG

(Radacina de Ginseng)

Ginseng (Panax ginseng) sau ginseng asiatic și ginseng coreean, este o plantă perenă ce aparține familiei araliaceelor. Se găsește în flora spontană, dar și sub formă cultivată.

Ginseng era cunoscut în India antică, fiind menționat în Atharva-Veda pentru capacitatea de a da „forța unui taur” atât bărbaților tineri, cât și celor bătrâni. În China este utilizat de peste 5000 de ani pentru calitățile sale energizante și revigorante.

Specific Peninsulei Coreene și munții Chang Pai Shan din nord-estul provinciei Jilin din China, ginsengul are o arie de vegetație ceva mai întinsă ce cuprinde nordul Chinei și unele zone din Siberia. Deoarece este foarte căutat, ginsengul este cultivat intens nu numai în China și Coreea, ci și în Japonia, Rusia, Vietnam, S.U.A., Canada.

Frunzele ginsengului sunt lung-pețiolate. Ginsengul ajunge la înflorire după câțiva ani (cel puțin patru), iar rădăcina este recoltată tot după patru ani. Rădăcina de ginseng poate ajunge la un metru lungime și 5 ... 10 cm. grosime. Rădăcina are un contur asemănător cu cel al ființei omenești, iar cuvântul „ginseng” înseamnă, de asemenea, „esență umană”.

Multă vreme ginseng a fost considerat un remediu eficient în tratarea tuturor bolilor, opinie care încă mai stăruie și în zilele noastre. Proprietățile medicinale ale ginsengului sunt excepționale, potențialul său terapeutic fiind greu de egalat de oricare altă plantă medicinală.

Ginseng contribuie la sporirea randamentului fizic și mental, întărește memoria, fortifică sistemul nervos central și periferic, celulele nervoase, dezvoltă imunitatea organismului, stimulând activitatea factorilor de imunitate, facilitează circulația sângelui și însănătoșește sângele, acționează pentru întărirea și însănătoșirea aparatului cardiovascular. Ginseng este planta cu cel mai puternic efect de reîntinerire.

Ginseng conține multiple substanțe active importante cum ar fi: ginsenozide (circa 30 de derivați), glucozați, esență, tiamină, riboflavină, vitamine, saponine, suplimente alimentare cunoscute și ca panaxozide sau eleuthrozide, precum și un compus asemănător hormonilor sexuali.

Recoltare:

Ginsengul cultivat poate fi rosu sau alb in functie de modul tratarii dupa recoltare. In cazul ginsengului alb, radacina este cojita si uscata la soare. In cazul celui rosu, radacina necojita este fiarta pana capata o culoare maron-rosiatica, fiind apoi uscata. In ambele cazuri, ginsengul este crescut pe o perioada de 6 ani inainte de a se recolta radacinileRadacinile de ginseng se recolteaza toamna sau la sfarsitul lunii iulie Actiune terapeutica:

2

Actiunea adaptogena. Marirea randamentului fizic si mentalActiune antiamnezicaActiune imunostimulantaActiune in fenomenele de imbatranireActiune antiagreganta asupra trombocitelorActiune asupra aparatului cardiovascularActiune hipoglicemiantaActiune in gastrite si ulcere Indicatii terapeutice: Cancer,diabet(reduce glicemia),in reumatism,bolile inflamatorii,sistemul endocrine si bolile sexual,stimularea imunitatii,insomnia si tulburari de menstruatie In cazuri de alcoolism, tabagism cronic, toxiinfectii alimentare, avitaminoze, anemii, bronsite, abcese, afectiuni coronare, decalcifieri, depresii, migrene, ginsengul s-a dovedit un aliat extraordinar de eficient.

Contraindicatii:

Ginseng-ul în sine pare sã fie o plantã medicinalã lipsitã de toxicitate, cel puţin atunci când nu se depãşesc dozele obişnuite. Preparatele de ginseng nu se administreazã concomitent cu alte medicamente stimulante, nici cu bãuturi sau deserturi care conţin cafeinã.Este recomandatã evitarea ginseng-ului în perioada de sarcinã şi alãptare. Ginseng-ul se administreazã cu prudenţã la bolnavii hipertensivi.. Alte posibile interacţiuni nefavorabile au fost menţionate în ce priveşte: digoxina, estrogenii, corticosteroizii, inhibitorii de monoaminoxidazã, warfarina, heparina, aspirina. Date îngrijorãtoare existã cu privire la preparatele de ginseng comercializate. Potrivit rezultatelor unor verificãri efectuate de diverse organisme de control, preparatele de ginseng sunt unele dintre cele mai contrafãcute dintre toate preparatele fitoterapeutice aflate în circulaţie pe piaţa mondialã şi aproape jumãtate din produselede pe piaţa americanã nu îndeplinesc condiţiile de calitate impuse de organismele de protecţie a consumatoril

Forma de administrare:

Capsule,tincture,infuzie,ulei essential

Curiozitati:

Ginsengul era folosit si in India din cele mai vechi timpuri. Textele ayurvedice mentioneaza ca acesta da „Puterea unui taur” barbatilor tineri, dar mai ales varstnicilor. Studiile medicilor chinezi au facut o descoperire uimitoare, ginsengul nu doar ca stimuleaza producerea de spermatozoizi, dar, o data ce este administrat femeilor, asigura reglarea fluxului de hormoni feminini in acelasi timp cu incetinirea considerabila a procesului de osteoporoza. Cercetarile stiintifice din Rusia au revelat un fapt uimitor:

3

radacina de ginseng contine o combinatie de substante – Panaxim, Panaquilon, schingenin – care sustin fluxul hormonal, intaresc inima si sistemul nervos. Oamenii de stiinta rusi au mai descoperit o radiatie mitogenica subtila generata de ginseng. In cadrul spectrului electromagnetic, radiatia este aproape de ultraviolete si stimuleaza cresterea tesuturilor care alcatuiesc sistemul endocrin uman.Ginsengul siberian (Eleutherococcus senticosus din familia Araliacee) este o varietate care se cultivă în Siberia (de unde i se trage şi numele), dar şi în China, Coreea şi Japonia. El nu este rudă cu Ginsengul Chinzesc (Panax ginseng) decât prin unele proprietăţi terapeutice, însă compoziţia lor chimică diferă. 

Symphyty radix

(radacina de TATANEASA-Symphytum officinale)

Denumirea plantei: Tataneasa (lat. Symphytum officinale)

Familia: Boraginaceae

Denumiri populare: Barba-tatei, Borocioc, Iarba-taratoare, Gavat, Iarba-neagra, Lutatina, Nadai, Radacina-neagra, Tatana.

Ecologia si raspandirea:Creste pe campii unde este umezeala, la margini de camp, in santuri umede si de-a lungul apelor. O putem gasi si pe langa garduri si pe grohotisuri de panta, inflorind pe tot parcursul verii.

4

Perioada de vegetatie: Frunzele sunt aspre si foarte ascutite la varf. Radacina care traieste mai multi ani – in exterior este maro inchis pana la neagra, in interior alba pana la galbuie – are grosimea degetului mare, iar daca o desfaci este foarte cleioasa, unsuroasasi lipicioasa la pipait. Fiind o planta cu radacini adanci, tataneasa nu poate fi distrusa.

Perioada de recoltare:Planta proaspata este culeasa inainte si in timpul perioadei de inflorire, din mai pana in august. Are flori rosii-violacee, cu 5 petale, tubuloase, grupate sub forma unor cozi de scorpion.

Calitati curative si actiune farmaceutica:Alantoina, mucilagii, glicozide, tanin, colina, ulei volatil, cicatrizant, antiinflamator, expectorant, antodiareic, antohemoragic.

Afectiuni pentru care se recomanda:Expectorante, emoliente, antitusive, calmante (datorita mucilaglilor), anticanceroase, antitumorale, cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, decongestive, regeneratoare de tesuturi (datorita alantoinei), antispastice, antidiareice, antidizenterice, hemostatice, antimitotice, imunostimulatoare.

Recomandari:-uz intern -bronsite, tuse spastica, pneumonie, pleurezie, astm bronsic, tuberculoza, ulcer gastric si duodenal, gastrite hiperacide, colici abdominali, boli de ficat si vezica biliara, diaree, dizenterie, hemoragii digestive, hemoroizi, circulatie periferica deficitara, purificarea sangelui, psoriazis, diabet.

-uz extern -reaumatism, guta, artrite, spondilite, discopatii, paralizii, abcese dentare, gingivite, dureri in gat, inflamatii bucale, sinuzita, rani, arsuri, inflamatii, fracturi, contuzii, echimoze, ulceratii varicoase, furunculi, inflamatii ale incheieturilor, intepaturi de insecte, cancer de piele si mamar.

Mentiuni:Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.

Mod de administrare:- uz intern -Ceai: este folosit in bronsite, afectiuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale si pleuezii. Se beau peste zi, inghititura cu inghititura, 2-4 cesti. Pentru a combate ulcerul gastric se recomanda un amestec de plante pentru ceai: 100 grame tataneasa, 50 grame de filimica si 50 grame de troscot.

- uz extern -Abcese dentare: gargara cu decoct din 4-5 linguri de radacini maruntite la o cana de apa.

5

Arsuri: bai locale sau comprese cu decoct preparat din 4-5 linguri de radacina la o cana de apa.

Contuzii: bai locale sau cataplasme cu decoct din 4-5 linguri radacina de tataneasa la o cana apa.

Cicantrizant in rani usoare: bai locale si comprese cu decoct din 4 linguri radacini la cana.

Gastrite hiperacide sau ulcere: decoct din 1-2 lingurite radacina la o cana apa, 2-3 cani pe zi.

Hemoroizi: bai locale sau cataplasme cu decoct preparat din 4-5 linguri radacina la o cana apa.

Badijonari cu tinctura: 20 g radacina de tataneasa maruntita macerata 8 zile in 100 ml alcool.

Terci: compresele calde cu terci ajuta la tumefierile la glezne si la inchieturile mainilor, in ulcer varicos, in tumefierile reumatice ale muschilor, in noduri de artrita, in umflaturi, in dureri de ceafa, in inflamatii ale pielii piciorului si calmeaza durerile dupa amputari.

Tinctura: se folosesc comprese impotriva reumatismului si a inflamatiilor articulare, rani de tot felul, contuzii, hematoame si fracturi.

Preparare:Ceai de radacini: Se pun peste noapte la rece 2 lingurite de radacini taiate marunt de 1/4 litru de apa, dimineata se incalzesc usor si se strecoara. Se beau inghititura cu inghititura

Amestec de plante pentru ceai (la ulcere gastrice): Se foloseste o lingurita cu varf din amestecul respectiv la 1/4 litru de apa, se opareste si se lasa in repaos 3 minute. Se beau cate 3-4 cesti pe parcursul zilei, calde, inghititura cu inghititura.

Comprese cu terci: Radacinile bine uscate sunt macinate fin, sunt amestecate repede intr-o ceasca cu apa foarte fierbinte si cateva picaturi de ulei alimentar pana se formeaza un terci, acesta se intinde pe o bucatica de panza, se aplica local in stare calda si se leaga.

Comprese cu frunze (proaspete): Frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei, se pun pe locurile afectate si se leaga.

Comprese cu frunze (oparite): Frunzele de tataneasa sunt oparite cu apa clocotita si sunt aplicate calde.

Adaos la baile complete: 500 de grame de frunze proaspete sau uscate de tataneasa se lasa peste noapte la rece in cca. 5 litri de apa. A doua zi se pune totul la fiert, iar lichidul se adauga la apa baii.

Adaos la baile de sezut: La fel ca la baile complete, insa numai 200 grame de frunze.

Tinctura de tataneasa: Se spala radacinile de tataneasa si se curata cu o perie, se taie marunt si se introduc intr-o sticla pana la gat fara a se indesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit. Rachiul trebuie sa acopere radacinile.

6

Alifie de tataneasa: 4- 6 radacini (in functie de marime) de tataneasa proaspete si spalate sunt taiate foarte fin, prajite iute in cca. 250 grame de untura curata din intestine de porc, lasate sa stea peste noapte, incalzite a doua zi, apoi filtrate si presate intr-o bucata de panza. Se introduc imediat in recipiente mici si curate si se pastreaza la frigider. Pomada poate fi intrebuintata in locul unei comprese cu terci. Este indispensabila in tratarea ranilor la oameni si animale.

Vin de tataneasa: 2-5 radacini proaspete si spalate sunt taiate fin si lasate 5-6 saptamani intr-un litru de vin alb natural. Un mijloc excelent in tratarea bolilor de plamani!

Contraindicatii:Nu exista

7

8

Inulae radix

(radacina de Iarba Mare-Inula helenium)

Iarba mare (Inula helenium) este o planta erbacee, perena, care creste spontan in fanete umede, margini de padure, malurile paraielor, gropi, santuri, livezi, vii, din zonele de deal si munte, sub altitudinea de 800 m. De la iarba mare sunt utilizate, in scop terapeutic, rizomii cu radacini, care se scot din sol in lunile septembrie-noiembrie sau aprilie-mai. In acea perioada, inulina (o fibra alimentara benefica sanatatii) este la nivel maxim.Face parte din ordinul Asterales,familia Asteraceae,specia Inula

. Compozitie chimica

- inulina (30-45%), substante pectice;- ulei volatil (1-3%) cu proprietati antibiotice;- saponine sterine, alantolactone (helenina), alantopicrina, fridelina, sitosteroli, rezine;- principii amare;- vitamina C si saruri minerale;

Proprietati terapeutice- expectorante, antiseptice, antispastice si calmante in tuse si spasme bronsice, sudorifice, antifebrile;- colagoge, coleretice, antiinflamatoare in congestii hepatice, tonifiante ale stomacului, vermifuge;- diuretice, diaforetice;- antiinfectioase, antibiotice (asupra bacilului Koch), astringente, antipruriginoase, calmante in stari nervoase;- tonice, aperitive. 

Mod de actiune- afectiuni respiratorii: bronsite acute cu eliminarea secretiilor, astm, tuse convulsiva, traheita, tuberculoza produsa de bacilul Koch;- afectiuni digestive: insuficienta hepatica, icter, arsuri gastrice, hipoaciditate, pancreatita, indigestii, diaree, colecistita, dischinezie biliara, Iitiaza biliara, otraviri, hemoroizi, viermi intestinali (oxiuraza, ascaridoza), lipsa poftei de mancare;- anemie Ia adolescente, oboseala, alergii, nevroze, insomnii;- afectiuni renale-genitale: nefrite, dismenoree, leucoree (scurgeri vaginale), amenoree, uretrita, uremie, calculoza renala, sifilis, eliminarea azotatilor, clorurilor, toxinelor, otravurilor si drogurilor prin urina;- reumatism, guta, artrite, spondilita anchilozanta;- insuficienta cardiaca cu edeme;- dermatoze, eczeme uscate, rani purulente, ulcer varicos. 

9

Mod de utilizareUZ INTERN

1. Decoct din 20 g de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau 3-4 linguri pe zi, inainte de mese, ca expectorant si calmant in bronsite cronice, tuse, tuberculoza, dischinezie biliara cu hipotonie, oxiuraza, hipoaciditate, afectiuni renale, guta, insomnii.

2. Decoct cu 1 litru de apa care se fierbe 15 minute cu 1,5 kg de miere; se ia de pe foc, se adauga 150 g radacini uscate si macinate de iarba mare si 50 g de anason stelat. Se lasa la infuzare timp de 30 minute si se consuma zilnic 5-6 cescute de cafea pe zi.

3. Infuzie din amestec, in parti egale, de iarba mare, anason stelat, unguras, podbal, lemn dulce si flori de mac; se ia o Iingura de amestec Ia 200 ml apa in clocot si se beau 2-3 cesti pe zi cu scop expectorant in tuse convulsiva si astm bronsic.

4. Macerat din amestec cu radacini de iarba mare, nalba si lemn dulce; se iau 2 Iingurite amestec Ia 200 ml de apa rece, se lasa Ia macerat 8 ore, se strecoara, se indulceste si se bea, fractionat, in decursul zilei, cu efecte pectorale si renale si in stabilirea echilibrului intre globulele rosii si cele albe in caz de anemie.

5. Vin tonic preparat prin macerarea, timp de 3-4 zile, a 30 g de radacini uscate de iarba mare Ia 1 litru de vin rosu; se iau cateva linguri pe zi de catre batrani, bolnavi astmatici si copii anemici.

6. Pulbere din radacini (2-10 g in 24 ore) se ia dimineata in putin lapte dulce, avand efecte vermifuge Ia copii.

7. Radacini razuite de iarba mare si tataneasa, care se amesteca cu miere si se ia cate o Iingunita in fiecare dimineata de catre bolnavii de plamani. 

UZ EXTERN

8. Comprese cu decoct din 20 g radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute si se folosesc de 2-3 ori pe zi in dureri gutoase si diferite afectiuni ale pielii (ulcere varicoase, ulceratii purulente, mancarimi, eczeme, impetigo, pecingine) si pentru spalarea parului, prevenind caderea prematura. Efectul este mai bun la asocierea cu radacini de brusture.

9. Tinctura din 200 g de pulbere din radacini in 1 litru de alcool de 70º, care se macereaza 15-20 zile si se foloseste pentru frectii energice, de 1-2 ori pe saptamana, la radacina parului, pentru prevenirea caderii.

10. Unguent din radacini uscate de iarba mare si untura de porc, in parti egale; se omogenizeaza si se aplica pe piele in tratamentul scabiei (raiei) Ia om si animale. 

Reactii adverse si contraindicatiiIn literatura de specialitate sunt mentionate doua aspecte. Unele studii mentioneaza ca la

10

pacientii cu teren alergic pot sa apara reactii alergice la aplicarea externa a unor preparate din radacina de iarba- mare, ceea ce impune administrarea la acesti pacienti, respectiv intreruperea imediata a tratamentului in cazul aparitiei reactiilor nedorite. Al doilea aspect se leaga de efectele inca incomplet precizate ale dozelor mari asupra sistemului nervos. Pentru prevenirea acestora se impune evitarea cu strictete a suprado-zarii. Nu se recomanda in timpul sarcinii si a perioadei de lactatie.

CURIOZITATI:

In traditia populara din trecut, planta avea mare cautare printre fete, care o foloseau pentru prepararea unei ape folosite la spalarea parului.

11

12

Calami rhizoma

(rizomi de OBLIGEANA-Acorus calamus)Fam . AraceaeDenumire populara : Calm, Speirbana, Trestie-mirositoare

Alte denumiri:buciumas, calamar, crin-de-apa, papura-rosie, trestie-mirositoare.

Descriere: Din mîlul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma de spada, care ajung pana la inaltimea de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, in nuante de la verzuliu la maro-galbui. Radacina este groasa cat degetul, creste pana la o lungime de 1 metru si are in stare proaspata, un gust amar, puternic condimentat. Uscand radacina, aceasta isi mai pierde din aroma si tarie.

Raspandire: Aceasta planta acvatica este raspandita mai ales pe langa balti, lacuri, mocirle si pe m

Recoltare : radacina se recolteaza primavara devreme, (martie-aprilie) sau toamna tarziu ( septembrie - octombrie). Se intrebuinteaza radacina care se recunoaste prin cicatricele triunghiulare de la suprafata sa. Este de culoare brun-rosietica la exterior si alb-roza , uneori galbuie la interior, cu miros placut aromatic si gust amar aromatic.Cand se recolteaza se spala cu apa rece, se curata de peri si coaja, apoi se usuca. Pastrarea se face in saci de panza.alul apelor linistite.

Principii active : ulei volatil, azarona, aldehida azarilica, eugenol, hidrocarburi, alcooli triterpenici principiu amar, acorina, rezina, acorelina, tanin, dextrina, colina, vitamina C, amidon.

Actiune farmacologica : stomahic, aromatizant, calmant, antispastic,analgetic, carminativ, sedativ, depurativ.

Indicatii terapeutice : anorexie, colici abdominale, nevroza, balonare, dispepsie, enterocolita, gastrita,cancer pulmonar,gutaSub forma de macerat apos, se intrebuinteaza ca stimulent gastric, si eupeptic amar.Radacinile stimuleaza un metabolism lentsi sant indicate in gastrite hipoacide, ptoze gastrice , pierderi in greutate, convalescenta.Intreg tractul gastro- intestinal, inclusiv glandele anexe - ficat, splina, vezica biliara, pancreas,-beneficiaza de tratamentul cu obligeana.Chiar si in cazuri de diaree si dezinterie, 6 linguri pe zi si 2 cani de ceai de galbenele normalizeaza tranzitul  intestinal.Radacinile uscate, mestecate incet, ii ajuta pe fumarori sa se lase de fumat.In cazul cancerului intestinal si pulmonar, la pacientii care prezinta scadere ponderala, obligeana, in  combinatie cu  ceai de coada-soricelului, da rezultate bune.Pentru degeraturi , se fac bai calde cu obligeana.

13

Mod de intrebuintare :Intern : 1 lingurita rasa de radacina se lasa la 250 ml apa rece, timp de 12 ore, apoi se incalzeste putin si se strecoara.   Se bea inainte si dupa fiecare masa (diminata , pranz si seara ) cate 1 lingura  - adult  si 1 lingurita - copil.. Total 6 linguri  - adult / lingurite - copil  pe zi.

Extern : baia completa - aproximativ 200g radacina de obligeana se pun in 5 litri apa rece, peste noapte (timp de 12 ore), apoi se incalzeste pana la fierbere,  se lasa acoperit 5  minute in infuzia calda cu focul stins. Ea poate fi incalzita  si reutilizata pana la 4 ori. Se poate adauga la apa de baie. Aceste bai impreuna cu baile de urzica,  ajuta  si acelora care  au insuficienta circulatorie periferica  (maini, picioare reci)  In aceste cazuri, baia se face cat mai calda.

Contraindicatii:In literatura de specialitate s-a semnalat faptul ca unele varietati de obligeana contin beta-azarona, o substanta care in experimentele pe animale de laborator s-a dovedit cancerigena. Varietatea americana nu prezinta acest risc, de aceea se impune cultivarea si folosirea acesteia.

Curiozitati: La sfarsitul anilor '80 si in anii '90, s-a dus o intensa campanie de discreditare a plantelor medicinale, unele dintre ele fiind "acuzate" in mod aberant ca ar fi cancerigene. Astfel, a fost gasita o varietate asiatica a obligenei care administrata in cantitati enorme unor soricei de experienta (raportate la masa corporala), acestia au dezvoltat in proportie de 10% formatiuni tumorale. Studiul a fost invalidat de comunitatea stiintifica internationala din mai multe considerente: folosea o varietate ornamentala a obligenei, care nu se foloseste in terapie, dozele administrate le depaseau de peste 10 ori pe cele normale. Aceiasi oameni de stiinta au observat ca in India sunt folosite de mii de ani, pe o scara incredibil de larga, preparatele cu obligeana, fara a fi raportat nici macar un caz de tumori hepatice. Si aceasta, in conditiile in care cercetarea medicala din India in domeniul plantelor medicinale (si nu numai) este printre cele mai avansate din lume. Asadar, respectivul studiu poate fi si este considerat pe drept cuvant o manevra politica si nu arunca nici o umbra de indoiala asupra sigurantei folosirii corecte a obligenei in scopuri medicinale.

Utilizarile obligenei pe diferite meridiane: America de Nord

Triburile de piei-rosii din America de Nord considerau obligeana sacra si o foloseau atat ca leac, cat si ca planta magica. Indienii Cree utilizau aceasta planta pentru tratarea durerilor de dinti si de cap, pentru mentinerea igienei dentare, pentru oboseala sau epuizare, pentru a preveni sau elimina... mahmureala. Indienii Dakota tratau diabetul cu ajutorul acestei plante si sunt cunoscute in acest sens cazuri ale unor persoane pe care medicina clasica nu le-a putut ajuta, abandonandu-le, si care s-au vindecat in mod miraculos cu obligeana, pe care indienii o mestecau regulat, timp de mai multe luni. Radacina magica de obligeana a fost mult utilizata de catre populatia Trappers din Canada, ai carei membri obisnuiau sa o mestece atunci cand erau obositi.

India si China

14

Chinezii antici o utilizau pentru a trata inflamatiile de orice fel si constipatia. In India, medicina ayurvedica a folosit-o pentru tratarea febrei, astmului si bronsitei si, de asemenea, ca sedativ general. De altfel, medicii indieni considerau ca obligeana poate preveni, vindeca sau ameliora considerabil orice boala sau tulburare psihica. Fiarta in lapte, medicii ayurvedici o recomandau pentru "reintinerirea sistemului nervos", imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare.

Egipt

Fumigatiile sfinte cu radacini de obligeana erau folosite atat de sumerieni, cat si de egiptenii antici. Fumul de radacina de obligeana alunga toate spiritele malefice si chema ajutorul divinitatii.Din Egipt, aceasta planta a fost luata de catre evrei, "trestia mirositoare" fiind mentionata in Biblie (in Exod 30:22-35) ca fiind unul dintre ingredientele "uleiului sfant" (adica ale mirului). Insusi Moise a primit porunca de la Dumnezeu sa faca "uleiul sfant" din mai multe mirodenii, intre care si o trestie aromatica, pe care specialistii au identificat-o a fi Acorus calamus, adica obligeana.

Europa

In Evul Mediu, magicienii si vrajitoarele faceau cu obligeana o pomada pentru... zburat. Se spunea ca obligeana face spiritul mai usor decat fulgul, proiectandu-l pe cel initiat la distante inimaginabile, precum si in lumile ceresti. Interesant este insa ca indienii Ojibwa din America de Nord afirmau ca prin mijlocirea radacinilor de obligeana pot, de asemenea, "zbura fara sa atinga pamantul". Aceasta in timp ce anumite populatii din Noua Guinee o folosesc si acum intr-un ritual destinat comunicarii cu spiritele mortilor...  

15

16

17

Arctium lappa radix

(radacina de BRUSTURE-ARCTIUM LAPPA)

Denumire stiintifica brusture: Arctium lappa, fam. Asteraceae

Denumire populara brusture: blustan, bruscălău, brustan, brustur -amar, brustur- mare, brustur-negru, caftulan, calcoceni, captalan, capul călugărului, căpcălan, cârcei, ciulin, ciulină, clococean, ghimpoasă, iarba-boierului, lapuc, lapean, nădai, scai-mărunt, scaiul-oii, scăete, scăete-mare, sgar, sgăice.

Recoltarea:De la Brusture se recolteaza acum, toamna, radacinile, impreuna cu acea tulpina subterana care depoziteaza substantele nutritive, numita rizom. Recoltarea se face prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacinile se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc fara umezeala si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in locuri curate si uscate.

Compozitie chimica:

Produsul Bardanae radix contine: lignani, in principal arctiozida (arctiina) sau arctigenolglucozida; 45% inulina; 10 - 15% poliene si poliine sulfurate, cu structura liniara (arctinol, arctinal, acid arctic, arctinona) sau ciclica (lappafen A), formate prin aditia arctinalului pe o lactona guaianolidica; principii amare; acizi polifenolcarboxilici; esteri cafeil-chinici; lipide; steroli; pectine; ulei volatil; acizi organici; saruri minerale. Alaturi de lignani (arctiozida), in frunze au mai fost identificate principii amare de tip lactone sescviterpenice cu structura germacranica (arctiopicrina).

Actiuni si utilizari

Actiunea antialergica si antiinflamatoare

Prin continutul de lignani glicozidati, radacina de brusture are proprietati antialergice si antiinflamatoare, evidentiate atat in vivo, cat si in vitro, cu utilizari in tratamentul inflamatiilor de natura alergica. Aplicatiile locale cu decoct din Bardanae radix au inhibat edemul acut al urechii de soarece. In contrast, administrarea orala a decoctului nu a evidentiat nici un efect asupra raspunsului alergic acut la animalele de experienta. Se pare ca lipsa raspunsului s-ar datora transformarii substantelor active la nivelul tractului gastrointestinal. La dozele farmacologic active, extractul apos din Bardanae radix este lipsit de toxicitate. Prin inactivarea radicalilor liberi, extractul in n-butanol are actiune antialergica si antiinflamatoare in model experimental de edem al labei de sobolan. Astfel, extractul butanolic ar putea fi utilizat in tratamentul unor forme variate de inflamatie alergica, inclusiv in dermatita atopica.

18

Actiunea antisecretoare gastrica, antiulceroasa si anticolitica

Prin reducerea secretiei acide, ca urmare a inhibitiei H+, K+- ATP-azei, extractul cloroformic din radacina de brusture protejeaza animalele de experienta impotriva ulceratiilor gastrice cronice. De asemenea, extractul a inhibat degranularea mastocitelor si a redus semnificativ eliberarea mediatorilor inflamatiei.

Cercetarile arata ca pulberea din Bardanae radix are actiune anticolitica, la soarece, in model experimental de colita indusa cu dextran- sulfat sare de sodiu (DSS), similara din punct de vedere histologic colitei ulcerative la om. soarecii au primit o doza de pulbere de 100 mg/kg-corp/zi, fara a se inregistra efecte adverse. Se pare ca inulina si acidul clorogenic din compozitia produsului vegetal au determinat ameliorarea pierderii de masa corporala, imbunatatirea scorurilor histologice, mentinerea arhitecturii colonice si reducerea eliberarii mediatorilor inflamatiei.

In cadrul unui trial clinic, 30 de pacienti cu ulcer gastric sau duodenal confirmat prin endoscopie au primit cate doua tablete cu extract din Bardanae radix (500 mg/tableta), de trei ori pe zi, dupa mese. Testul a fost efectuat comparativ cu placebo. Dupa patru saptamani de la administrarea remediului, pacientii au fost reevaluat i din punctul de vedere al eficacitatii tratamentului cu extract vegetal, urmarind evolutia leziunilor mucoasei si prezenta/absenta infec- tiei cu Helicobacter pylori. Rezultatele au confirmat ca extractul de brusture a stimulat repararea mucoasei si a inhibat infectia cu H. pylori, la 80% dintre pacienti vindecarea fiind completa.

Actiunea antioxidanta si antitumorala

Prin continutul de polifenoli, cu efect de inactivare a radicalilor liberi, tinctura din Bardanae radix prezinta actiune antioxidanta si antitumorala. Extractul diclorometanic din ra- dacina de brusture inhiba diviziunea unor linii celulare de tumori umane (K562, MCF-7, 786- 0). Recent, a fost evidentiata actiunea antiproliferativa si apoptotica a lignanilor din Bardanae radix asupra celulelor leucemice, precum si efectele antitumorale ale arctigenolului pe linii celulare de cancer pancreatic.

Actiunea antibacteriana si antimicotica

In medicina populara, radacina de brusture se utilizeaza in tratamentul furunculozei, posibil datorita continutul de poliene si poliine cu actiune antibacteriana.

In vitro, extractele din frunza de brusture au actiune antibacteriana moderata, evidentiata prin metoda difuziei in agar, asupra microorganismelor care se gasesc in mod obisnuit in cavitatea orala si care ar putea fi implicate in infectii endodontice: Enterococcus faecalis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Candida albicans.

19

Potentialul antimicrobian deschide perspectiva utilizarii extractelor din Bardanae folium in cadrul medicatiei intracanaliculare.

Extractele din frunza de brusture actioneaza si impotriva unor bacterii asociate cu infect ii alimentare: Escherichia coli, Shigella dysenteriae, Salmonella typhimurium.

Actiunea antihepatotoxica

Radacina de brusture amelioreaza parametrii biochimici si histologici la sobolani cu hepatita indusa experimental cu alcool etilic si potentata prin administrare de tetraclorura de carbon. Actiunea antihepatotoxica ar putea fi atribuita, cel putin in parte, esterilor cafeil-chinici, care reduc stresul oxidativ de la nivelul hepatocitelor. De asemenea, s-a demonstrat ca fibrele din compozitia radacinii de brusture sunt responsabile de legarea si eliminarea unor substant e toxice cum ar fi policlorobenzenii.

Actiunea hipoglicemianta

Prin continutul ridicat de inulina, poliholozida de rezerva (fructozan) cu gust dulceag si care nu se absoarbe, radacina de brusture se foloses te pentru incetinirea digestiei glucidelor si reducerea absorbtiei intestinale a glucozei, controland in acest fel hiperglicemia.

TRATAMENTE EXTERNE

 * Matreata - ultima clatire a parului, dupa spalare, se face cu infuzie combinata de Brusture (aproximativ jumatate de litru), in care se pun si 3-4 picaturi de ulei de Lavanda (Lavandula angustifolia, L. officinalis). Se toarna incet, frictionand usor pielea, cu ajutorul degetelor. Principiile active din Brusture si din Lavanda sunt antiinflamatoare, antibacteriene si antimicotice. Ele ajuta la distrugerea florei parazite de la nivelul scalpului si la refacerea troficitatii pielii.* Caderea parului - in multe regiuni din Rusia, tarancile au pana la varste inaintate un par sanatos si des, folosind decoctul de Brusture, combinat cu cel de frunze de Urzica. Cu acest preparat fac ultima clatire, lasandu-l cateva minute pe par, dupa care nu se mai clatesc cu apa simpla. Acelasi decoct este si baut, zilnic, mai ales la venirea frigului, explicatia stiintifica a eficientei acestui tratament fiind aceea ca cele doua plante ajuta la asimilarea oligoelementelor, vitale pentru sanatatea firului de par.* Eczeme alergice - se face un tratament intern cu Brusture, sub forma de decoct combinat, din care se bea cate un litru pe zi, vreme de macar 30 de zile. Suplimentar, se face o cataplasma din radacina de Brusture si din flori de Musetel, astfel: cele doua plante, macinate sub forma de pulbere, se amesteca in proportii egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3 linguri care se pun intr-un vas si se adauga apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta. Aceasta pasta se aplica pe locul afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce. Se repeta tratamentul intern si extern zilnic, pana cand simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament este recomandat si contra dermatitei atopice, iar tratamentul intern se recomanda contra atopiei, in general.

20

Forme farmaceutice:pulbere,macerat,infuzie,decoct,tinctura,unguent

Precautii si contraindicatii la tratamentul :* Administrarea radacinii de Brusture nu are nici un fel de contraindicatie. Singurele precautii vor fi la persoanele diabetice, care vor trebui sa-si ajusteze dozele de insulina la administrarea acestui remediu.* Semintele (doar ele, NU si radacina) de Brusture sunt contraindicate in caz de sarcina, deoarece pot provoca contractii uterine. In schimb, radacina de Brusture este chiar recomandata in timpul sarcinii, pentru prevenirea constipatiei, a problemelor venoase si a deficitelor de minerale si de vitamine din organism.* In cazuri foarte rare, au fost semnalate dermatite alergice, prin aplicarea externa a radacinii de Brusture.

21

22