Radio 1 94

5/13/2018 Radio 1 94

1/34

5/13/2018 Radio 1 94

2/34

LA lNCEPUT DE DRUMAveti Tn fala dumneavoastra primul nernardintr-o rsvtsta partlcutara din domeniul

electronicii analog ice, rsvlsta cafe pomsste ladrum cu foarte mari ambltil ~i speraots. .Inca de la Tnceput revista RADIO are cel maibogat sumar ~i cel mai mare tiraj dintre revistelesimilare din tara noastra. Ramane ca dum-nsavoastra sa apraclatl daca ~i eel mai valoroscontinut.Denumirea revistei este generica; sub acestgeneros titlu vor fi cuprinse articole dindomeniile: auototrecvsnta (Hi-Fi),radlocornunlcatil (T.V., video), aparate dernasurat, surse de tensiune, autornattzari,slectronlca msdicala, auto, foto s.a,Desi des pre unde ~i semnale RADIO nu sepoate vorbi decat aproximativ Tnultima suta deani, timp toarte scurt Tn istoria omenirii, esteabsurd sa ne lrnaqlnam cum ar fi vlata taraacestea. Sigur ca ar exista, dar ar fi mult maisaraca: chiar ~i tara revista RADIO, vlata ar timult mai saracalin paginile revistei RADIO, care spsrarn cava deveni curanc prima Tn top-ul preterintslordurnneavoastra, gas iii tncspano cu acestnurnar ~i Yeti gasi Tncontinuare, cu predilsctiemontaje practice destinate constructoriioramatori, dar ~i profasionisti, pre cum ~i intorrnatilcu caracter teoretic pentru cei care vor sa-s:desavarseasca cunstlntsle de specialitate. Deasemenea, nu vor lipsl schemele de aparate deradio arntste-re ceptte, televizoare,videocasetofoane, insotlte de sfaturi practicepentru depanare.

Pentru reallzarsa articolelor pe care vi Ieprezentarn, beneficiem de sprijinul unora dintrecei mai valorosl speclallstl din domeniile respec-tive. Alaturt de ei va astsptam ~i pe dum-naavoastra, stirnati tineri citltori, sa publlcaf inpaginile revistei RADIO. Suntem oeschlsi sprecolaborare. Valoarea revistei RADIO consta Tnvaloarea colaboratorllor sal,Exlsta 0 slnqura condltls pentru a publica tnpaginile acestei reviste: articolele sa fievaloroase, continand un grad de originalitate.Pubucarn ~i articole prelucrate din revistestra ine, dar cu mentionarea expresa abibliografiei.De la nurnarul viitor al revistei vern Tnoepeprezentarea cu fotografie ~i biografie a prin-cipalilor nostri colaboratori, atat cunoscutlspeclallstl din diverse domenii ale electronicii,cat ~i tineri elsctronlstl care vor deveni celebriprin paginile revistei noastre.Prin modul stimulativ tn care YOm premiaarticolele publicate sperarn sa atragem cei maiva lo ros l specia lls ti din lara.Spsram intr-o aparltis ritrnica a revisteirnentlnsrea prstului devanzars la cote cat maicoborate,Cea mai bunarevlsta de slsctronicaeste acum Tn rnatnuedumnsavoastralVa rnulturnlm ca aticurnparat revista ~ipromitem sa nu vadezamaqlm. SERBAN NAICU

I -Redactor sef

STIMATI CITITORIAsteptam pe adresa redactlsl (Sos.tanculul,nr.59, b1.101A, sc.B, et.7, ap.67, sector 2,Bucuresti Cod 73376), Tnvederea pubncaru, ar-ticole interesante din domeniul electronicii, cu 0pronuntata tendinta practice , apucat lva,Articolele trebuie dactilografiate (Ia .douarancurl), desenele aferente fiind executate cu

tus pe calc, Este preferabil ca montajele sa fielnsotlte de cablaj.

Obligatoriu articolele vor fi tnsotlte de bibli-ografie.soucl tam, de asemenea, din partea autoriloro fotografie alb-negru lmpreuna cu 0scurta notabiografica precum ~i adresa ~i teletonul deacasa (eventual ~i de la serviciu).Materialele nepublicate nu se restituie.Autorii cu cele mai multe ~i valoroase ar-ticole publicate tn decursul unui an vor fipremiat i .

. /-.~-----~-~~ADlONR.1/1994_..)- " - ' - - - - - - - - - - - - - -

5/13/2018 Radio 1 94

3/34

2 RADIO

Nu toate tuburile metaloceramice, ce seconstruiesc de catrs diferite firme, pot fi folositecu succes in amplificatoarele de putere, in spe-cial lucrand in regim de SSB. Daca consunamdatele de catalog ~i curbele caracteristice adoua tuburi ceramice de productle russasca,cum ar fi: GI-7B ~i GU-74B, vom constata caprimul este construit pentru a lucra in regim deimpulsuri, ta r cel de-al doilea special pentrulucru in SSB. Fara a intra in arnanunte, trebuiesa amintim ca intre regimul de impuls ~i SSBests o mare diferenta. Multi radioamatori T:;;icon-struiesc amplificatoarele de putere toloslndtuburi luate la voia tntamplarll: unii, innscunostlnta de cauza, dar ~i cei care ~tiu foartebine folosesc ce au in casa sau Ii se ofera,deoarece cu totii stlrn ca radioamatorismulpresupune nists Gheltuieli din bugetul familieLLa puterile autorlzats la nol in tara, nu esteeconomtca folosirea unui tub metaloceramictntr-un amplificator de putere. Pubucarn totustun astfel de amplificator in ideea de a fi construit~i folosit de radlocluburi in situatll cu totuldeosebite, dar liIi pentru acei radioamatori carei~i permit un astfel de consum de energieelectrlca.In figura 1 este prszentata schema electrlcaa amplificatorului cu tub GU-74B, iarin figura 2ai b, dispunerea pe sasiu a pieselor mal impor-tante ~i respectiv panoul frontal.

A. FUNCTIONAREAsa cum rezulta din schema de principiu,tubul lucrsaza cu grilele la masa din punct devedere al radiofrecventei. Pe rsceptle, releeleK1-1

5/13/2018 Radio 1 94

4/34

RADIO

D: J)5 .I

5/13/2018 Radio 1 94

5/34

4 RADIOanodice, iar lntrsrupatorul h moditica turatlaventilatorului. Secul Sl ne arata ca filamentultubului este conectat, iar S2 ca amplificatoruleste in regim de lucru. in locul becurilor se potpune LED-uri, dar atunci se rnodltlca valoarearezistsntelor de 220 Q tinfmd cont ca redresorulrespectiv scoate 24V pentru anclansaraa celortrei relee. Arnpllficatorul este prsvazut ~i cu unreflectometru. In cazul in care sxtsta unul inde-pendent, acesta poate lipsi, iar in caz ca nuexlsta, se va construi dupa date deja publicate.

B. CONSTRUCTIAUn astfel de amplificator cantareste foartemulte kilograme ~i de aceea trebuie data rnultaatentls exscutlal mecanice.$asiul se va contectlona din dural de 3mmgrosime. Perelii laterali, panoul fala ~i spate dindural de 2mm grosime. Asamblarea acestora serealizeaza cu profile din alurninlu, ce pot fi: cor-nier sau leava pat rata. Cele doua capace careinchid cutia se vor contsctlona din tabla dealuminiu de 2mm grosime. Capacul superior vafi prevazut cu gauri pentru ventilatie ~i panouldin spate de asemenea . Capacul inferior - celde sub saslu - va fi decupat in dreptul ven-tilatorului, aria dscupata, de forma circulara,fiind mai mare dscat aria ocupata de paletiiventilatorului. in caz contrar, se aude zgomotul

aerului tras de ventilator. Ventilatorul se mon-teaza sub sastu, in dreptul soclului tubului, astfelincat aerul suflat sa circule de la catod spreanod.Din tabla de aluminiu se va realiza 0 notapalnla, pentru ca aerul suflat de ventilator saloveasca in tub asigurand 0cat mai buna racire,Ventilatorul se montsaza pe saslu, pe pufere decauciuc, pentru a nu transmite acestuiatrapldatille ~i de aiel intregii cutii. Orept ven-tilatoare se pot folosi cele de la calculatoare, daracestea sunt putln silentioase. Cele mai indicatein acest scop sunt cele de productie rusaasca,tipul VN-1 , care sunt foarte sllsntloasa ~i asiqura~i un debit suficient de raclra a tubului.Oimensiunile saslutul ~i ale cutiei in generalsunt destul de marl, deoarece ~i gabaritulpieselor ce com pun un astfel de amplificatoreste considerabil. Orientativ, dam urrnatoarsladimensiuni: saslul 48 x 34 ern ~i inaltime 8 em,iar panoul frontal 48 x 20 cm.Sobinele filtrului Pi de la intrarea inamplificator se vor executa pe carcase cudiametrul de 12 mm, fara miez reglabil, cu sarrna

CuEm, cu diametrul de 0,5-0,6 mm ~i vor aveaurrnatoarale induct ante: L1=0,~uH;L2=0,47,uH; l3=0,7,uH; L4=2,1,uH; lti=3,1,uH.lnductantele se corecteaza in timpul acorduluipentru un raport de unde station are optim tntretransceiver ~i intrarea amplificatorului. SobinaLl1 este fara carcass, are diametrul de 50 mm,este reallzata din 9 spire din teava de cupru de4 mm in diametru cu prize la spira 3,5 ~i 5,5, iarlungimea bobinajului ssts de 65 mm. Sobina L12se executa pe coroana csramlca cu diametrulde 60 mm; conune 12 spire din sarrna CuEm de2,65mm grosime, cu prlza laspira 5. Socul L6seexecuta pe carcasa cerarnlca cu diametrul de18-20 mm, bobinaj splra langa splra pe 0 lun-gime de 60 mm, cu sarrna CuEm de 0,41 mm.Socul L7se executa pe rezistorul MLT-2 de 27W,4 spire cu sarma NiCr (nlchal-crorn) cudiametrul de 0,5 mm, iar L a , asernanator, perezistorul de 1KQ, la 2W. $ocul Lg se executape carcasa csramlca cu diametrul de 20 mm ~ilungime de 125 mm, splra langa spira, pe lun-gimea de 75 mm, apol, spre .capatul cald", 15spire pe 25 mm cu sarrne CuEm cu diametrulde 0,41 mm. $ocul L10din filamentul tubului seexecuta pe baza de ferita cu diametrul de 10 mm~i lungime de 14 ern, boolnandu-se pe toatalungimea barei 2 x 30 spire din CuEm cudiametrul de 2 mm. Se poate executa ~i pe torde ferita, de tipul celor livrate de FRR, in acestcaz nurnaru' de spire rsducandu-se la 2 x 10spire cu aceeasl sarrna. $ocul L13se realizeazaboblnand petrei rezistori MLT-2 de 100 Q patruspire cu sarrna NiCr de 0,5 mm diametrul.Releele Kl-i

5/13/2018 Radio 1 94

6/34

RADIO 5sectlunl de la receptoarele mai vechi putand fi Compo- Parametriifolosit cel din statills mililitare US-P, US9 etc. nenteCondensatorii Cl1-C12 vor avea tensiunea de KD206V Dioda redresoare 10N150Vlucru de 6KV, iar C13 de 1KV. Pentru ceilalti KS650A Dioda stabilizatoare 25mA/150Vcondensatori tensiunea de lucru va fi de 500V.Pe panoul din spate se rnontsaza mufele D814G Dloda stabilizatoare 1OmA/11Vcoaxiale de RF, "Ant." ~i X1, mufa X2, cele doua

KT402A Punte redresoare 1A/600Vsuporturi de siguranta, borna de parnant,tntrerupatorul 1 1 , lar restul comenzilor pe panoul TABEL 1frontal. Transformatorul T1 se rsalizeaza pe tole Realizarea electrlca va fi sxecutata eat mai_F20, avand grosimea paehetului de 4 em. ingrijit. Traseele de radlotrecvsnta vor fi cat maiInfa~urarea I contlns 688 spire CuEm - diametrul scurte cu putinta, ta r eonductorii electriei ce trec0,47 mm; Tnfa~urarea II 1042 spire CuEm - prin zone foarte incalzite catorlta tubului vor fidiametrul 0,14 mm, infa~urarea III 138 spire protejati in varnis silicon. Lipiturile electrice vorCuEm - diametrul 0,14 mm, Infa~urarea IV 63 fi realizate cu leteon electric avand cel putlnspire CuEm - diametrul 0,35 mm, Infa~urarea V 100W. lntrerupatoarsla 1 1 - 1 4 vor suporta un22+22 spire cu sarrna CuEm, diametrul de 1,45 curent de minimum 10A, oeoarscata pornire,mm. Transformatorul T2, care turnlzeaza Tnalta cursntti instantanei sunt foarte mario In tabelul 2tensiune, va fi dirnenslonat functie de elasa de se dau parametrii principali pentru tubul GU-autorizare a celui ce va folosi amplificatorul. 74B.Orientativ, dam cateva date: vor fi folosite tole Reglajul am pi ificatorului, cat ~i alE25, Tnprimar sarma CuEm eu diametrul de 1,25 masuratorulut de unde se vor face dupamm, lar in sscundar acesasi sarma cu diametrul descrierile din literatura pentru radioamatori.de 0,64 mm. lntrucat la constructla acestui Tubul GU-74B, fiind 0 tstroda, poate intra usoramplifieator au fost folosite ~i componente Tn autooscllatle, Se vor respecta cu strlctstestrains, Tn tabelul 1 se dau parametrii electrici tensiunile pe care Ie turnizaaza redresorii dinmedii mai lmportanti: transformatorul T1 .Acest amplificator de putere poate fi excitatde un transceiver care scoate la lsslre 25-50W.

-Tubul ParametriUFM IF(A) Ua(KV) Ic(mA) Ug1M Ug2(V) F(MHz) GreutateGU-74B (or)12,6 3,5 2 750 150 300 250 550

TABEL2

I APL ICAT Il ALE . C IRCU ITULU-I INTEGRAT1I _ _ _BOB 796-MG_1 _ 9 6 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _I

ing. Cristian Colonati

Circuitul modulator - demodulator echilibrat incrucisat, iar semnalul de lssire reprezlnta toteste destinat aplicatlilor in care tensiunea la timpul produsul semnalelor de la intrare.ie~ire trebuie sa reprezinte produsul dintre ten- Reprezentarea maternatlca a inmultirll lineare asiunea de semnal la intrare ~i purtatoars. Cir- doua semnale sinusoidale are ca rezultat uncuitul reprezlnta un amplificator diferential semnal compus din suma ~i diferenta celorcvacruptu Colectoarele de ie~ire sunt euplate doua trecvente de intrare, deci:

(RADIO NR.1/1994

5/13/2018 Radio 1 94

7/34

6 RADIO fie Up = Upsin (Q t+q>1) - purtatoare Us = Ussin (Q t + q > 2 ) - semnalatunci: Uo=Up.Us = Up Us sin (w t +'I'1)sin

(w t + ' 1 ' 2 )sau cu 0 transformare trigonometricasirnpla: U Up s UpUsUo = -2-'cOS [(Q - w )t + ( q > 1 - ' 1 ' 2 ) ] - -2-cos[(Q+w) + ( q > 1 + q > 2 ) ]adica un semnal de forma:Uo = A cos (QOIF + 'PDfF) - A cos (QSUM+",SUM)iar la limita, 'in condiliile 'in care Q = w, seproduce dublarea de frecventa:QDfF= 0 ~i QSUM= Q +w = 2QConstruit special ca sa raspunda acestorconslderatll teoretice, circuitul este recomandatde catre fabricant pentru apllcatll tipice prlvlnd:

.. Cooc.II.iuni\e se reftr~ \qca.p , .U\< i TO - 1 00 - rotundo - metal

fig.1suprimarea purtatcaret, modulator deamplitudine, detector de produs, detector dernodulape 'in rrscventa, detector de faza, dublorde trecventa, mixer dublu echilibrat etc.Schema de principiu este prezsntata 'in fig.2,iar eonexiunile la soelu sunt eele din fig.1.Sufixul din indicativ reprezlnta varianta con-structiva a capsulei: G - metal, L - ceramic, P -plastic.Cateva din performantele runcttonale rnsrltaa fi prezentate ~i anume: Suprimarea purtatoaret- 65 dB la 0,5 MHz - 60mV- 50 dB la 10 MHz - 6QmV, talntrarea easemnal avand 300 mV ta 10 KHz. ....

Frecvenla de lucru pe lrnpedanta de 50

ohmi eu 300 mV la 80 MHz pe intrarea de semnal~i 60 mV la 300 MHz pe intrarea de purtatoare -amplificarea de tensiune este de 2,5 - 3,5 .Principalii parametri de lucru: Tensiunea de alimentare max. 30 V, tipic-8V la +12V; Tensiunea diferentiala la intrare 5 V maxi-mum, dar uzual , 'in regim liniar (nesaturat), selucrsaza cu tensiuni Up ~i Us de ordinul zecilorsau sutelor de milivolti. Sunt prezentate 'in con-tinuare schemele de principiu ale unor aplicaliiuzuale, cum ar fi:a) Suprimarea purtatoarst pentru obtlnsreasemnalului DSB (BLD) care este una dinapllcetlile de oaza ale acestui CI.

1 1 . t n 1 2 n 1 0 C ) 8L, P

I '1 ~ ~ 5 G 7

~~~~~g~TO - HG

fig.2

fig.3Schema esie prezentata 'in fig.3. Este deremarcat ca, 'in unele apllcatli, circuitul estenecesar sa fie alimentat cu 0 sursa dubla ( - 8V,+12V). Pentru schema din fig.3 acest lucru nueste necesar, ea function and toarte bine cu 0singura tensiune de alimentare, cea de + 12V.b) In figA este prezentata schemafunctionarll CI ca detector de prod us, obtlnersasemnalului de audlo-trecventa facandu-se dinssmnalul BLU ~i purtatoarea reintrodusa (BFO);

_____c--.-~---..._(RADIO Nfl,1/1994 ~)------~------- ' - - - - - -

5/13/2018 Radio 1 94

8/34

RADIO 7schema este realizata tot cu 0 singura tensiune

111Pp.r

loo)"HOUT9 Mlb.P..LlII5' " Q : 5 . . . . .

5~80pr90+10-80 r r

fig.S

trare Tnamplificatorul de AF.c) urrnatoarsa apllcatle interesanta este ceaa unui mixer dublu echilibrat, cu filtru acordat laie~ire, prezentat ln fig. 5. Parametrii schemeisunt alesl pentru lucrul la frecvsnta de 9 MHz,tipica unei largi game de aparatura radio. Impen-oanta de sarcina a etajului urrnator este de 50ohmi.d) in final, recornandarn schemele a douadubloare, de joasa ~iTnaltafrecventa. Problemase reduce la lntroducsrsa unei acelelasl frec-vente pe ambele intrari (1 ~i 8), caz Tncare, laie~ire, diferenta trecventelor este zero, lar sumaeste egala cu dublul valorii de la intrare; ladublorul VHF ie~irea este acordata (fig. 6.1 i fig.6.2).Raportul gabarit - perform ante, precum ~i

de alimentare ( + 12V) ~i are rezultate excelenteTn functionare. Sensibilitatea este de 3 !IV ~iraportul de dlnarnlca 90dB ta F.I - 9 MHz. Lafrecvente intermediare scazute, pflna la 50 KHz,capacltatlle de 0,1 !tF de la pinii 1 ~i 8 seinlocuiesc cu valoarsa de 1!tF,iar filtrul de ie~irede la pinul 9 trebuie adaptat lrnpsdantel de in-

fig.6.1

ArOUTR\.."10K

10""_t - o

fig.4aparlpa in tabricatla autontona a unor astfel decircuite plsdsaza pentru utilizarea lor ori de cats

fig.6.2ori este'posibil.BIBLIOGRAFIE- Full- line condensed catalogue - CCSITS- 1983- Motorola Catalogue - 1981 - pag. 9.61- The Radio Amateurs Hand Book - 1979

- Communication circuit' John Marcus - 1980

5/13/2018 Radio 1 94

9/34

ing. ~erban Naicu

8 AUDIO

I SISTEMUL M.VFJ

Acest sistem MVF (Mecanical VibrationFree) a fost pus la punct de catre JM-Lab/Focalpentru noile sale difuzoare de frecvents joase ~iare rolul de a elimina de la sursa vibratllleparazite ale traductorului, care dau nasters unoremisiuni sonore parazite.Rolul unui difuzor este de a pune In rnlscarestraturile de aer prin deplasarea uneimembrane. Acsasta deplasare reprezlnta reflec-tarea mscanlca a modulatlel apllcata bobinei.Pentru un traductor foarte fidel este necesar casasiul difuzorului sa fie perfect imobil.Utilizand teoria analogiilor electrice, care nepermite sa rnooelarn un sistem mecanic printr-un circuit electric echivalent, calculul devine maisimplu. Pe acest principiu al analogiilor sebazsaza toate sistemele moderne de calcul.Astfel, In analogia lui Maxwell, unei tensiuni Iicorespunde 0 forta.Se cunoasts faptul ca raportul maselor Intradifuzor, pe de 0parte, ~i lnclnta, pe de alta parte,are 0 mare lrnportanta asupra calitatii redarii, Inspecial a frscventelor joase, unde energiile suntmai importante.De tapt, este 0aplicatie dlrectaa principluluifundamental al dinamicii: F=ma. In mod ideal,ar trebui ca accsleratla cofretului sub actiunaafortei F, provenita de la difuzor, sa fie nula, ceeace ar determina 0 rnasa infinita, lucru imposibilde realizat. I n practice se utillzeaza cofrete care

satisfac destul de bine acsasta condltls.Dar masa cofretului nu este totul. Aceastaare un comportament vibratoriu In functls dedimensiunile sale, de materialele utilizate.Deci, comportarea cofretului fata de difuzornu este liniara, sunetul transmis nefiind 0replicafidela a mesajului rnuzlcal care excita bobina.Cofretul va da ~i el nasters unei emisiuni sonoresecundare, neunlara, In functls de trscventa

Aceste forme de distorsiuni, care nu se potllasura prin metode tradition ale, nu atectsaaalumai frecvsntsle joase ~i medii, cum ne-ar facesa credem repartltia energiei sonore a unui mesajlluzical. Prin efectul de lnterrnodulatle, modurileje rezonanta excitate de catre vlbratllla proveniteje la difuzor vor perturba ~i restul spectrului In

special In banda rnsdlana uncs perceperea estemai senslblla, Acest lucru se va traduce printr-creducere a definitiei mesajului, ca ~i printr-clocallzare mai lrnpreclsa a surselor la 0 scenastsrsotonlca.Toate solutlile Tncercate cu scopul com-baterii rszonantelor cofretului nu au dat rezul-tate, singura solutls radlcata fiind de a rezolvaproblema de la s urs a , tn interiorul dltuzorului, cuscopul de a anula toate traosmisiile vibratiilorcofretului prin intermediul patniel.Tnfigura 1 se obssrva cum asupra centruluide greutate se exerclta, In virtutea principiuluiconservarii rniscarf (A-actiune, R- reactlune),doua forte opuse. Echipajul mobil este supusfortei A care antraneaza deplasarea membranei,iar difuzorul sxerctta 0 forta de raactls cu scopulca palnla sa sa nu se rnlste. Astfel, nu iau nastersundele sonore.Acsasta raactle seopune recululuidifuzorului. Ea esterezultanta forte lor deinertie ale saslului, pede 0 parte, ~i alecofretului incintei pede alta parte. Diver-sele forte ttansrnlsade-a lungul palnle!sunt la origineavlbr atlllor parazite.Rezulta deci, capentru rezolvareaproblemei estenscesara aplicarea uneiforte de ace saalrnarlms, dar de sens opus reactlunll, pe aceeasifata, aoica in centrul de greutate al difuzorului.Acesta este chiar principiul sistemului MVF.In figura 2 se poate observa modul cumprincipiul este aplicat. Un al doilea circuit mag-netic sxclta 0 boblna asociata cu 0 rnasa care

se deplaseaza in sens invers. Acest ansarnblueste ehivalent cu echipajul mobil principal.Trebuie avuta In vedere masa de aer echlvalsntadeplasata de catrs membrana.

fig.1

( RADIO NR.1/1994-----_.--_.----

5/13/2018 Radio 1 94

10/34

AUDIO 9

fig.2

AMPLIFICATOR DE PUTERE CU TRANZISTOAREDARLINGTON COMPLEMENTARE

Astfel, printr-oadaptare foarteprecise a di-ver~ilorparametri, sepoate crea 0replica pertecta inceea ce prtvestecomportareamecanlca a difu-zorului emilator,cel de-al doileatraductor de com-pensare ne-emi-land nici unsunet.

Amplificatorul descris este realizat cu com-ponente indigene ~i aSigura pertormants foartebune lncadrandu-ss in clasa HiFi.Caracteristicile electrice: putere nornlnala 20W pe 0sarcina de 8Q~i 0 tensiune de alimentare de 24Vc.c; coeficient total de distorsiuni armoniceTHD

5/13/2018 Radio 1 94

11/34

10 AUDIO'516 IIIR

5/13/2018 Radio 1 94

12/34

AUDIO 11

iNREGISTRAREA MAGNETICAMODERNAA...SEMNALELQR AUDIC>

Principiul Inregistrarii semnalelor electrice inbanda magnetica, reauzata din 'oxld de fier saucrom, din particule de metal pur sau dintr-unfilmmetalic depus pe suport prin evaporare sub vid,este prezentat in figura 1.

Liniile de f or taale cimpului .magnetic

(urentmodulat

Banda uport

fig.1In figura 2 se obssrva cum curentul dernodulatle aplicat bobinelor capulul magnetic deinregistrare (fix sau rotativ) crseaza in bandamagnetics 0 succesiune de poll Nord-Sud.

fig.2Sub efectul semnalelor electronice trans-

mise bobinelor capului de Inregistrare la nestersun camp magnetic variabilla nivelul intrefieruluicapului magnetic. Acesta reprszlnta 0 tantarnmuscula care ermite fluxului ma netic sa

ing. ~erban Naicu

scape spre exterior, patrunzand In grosimeabenzii magnetice cu care capul se afla In contact~i crsanc in banda 0 serie de zone magnetizate.Acestea sunt constituite dintr-o serie de polimagnetici torrnanc 0 multlrna de maqnetimicroscopici care vor .rnsmora" semnalelecare Ie-au dat nastsrs.

In timpul operatlunti inverse (Iectura benzii),acsstl magneli microscopici dispusi pe banda,venlnd In contact cu capul de lsctura (redare),vor induce In acesta un camp magnetic variabildin care va lua nastsra un semnal electric care,dupa amplificare 9i diverse alte prelucrarl, vapermite sa se reconstituie mesajul sonor originalaplicat benzii magnetice Tntimpul Inregistrarii.Casetofoanele ctasics, echipate cu capetemagnetice fixe, pot fi prsvazute cu un nurnar de

doua capete - figura 3 - (un cap combinat deTnregistrare/redare ~i un cap de stsrqers) sau de

Presor

OscilatorH .F

--'L Spre: lantul HI-FI-Inregistra;-e-- .- - ...Redarefig.3

_ _ _ ----------_- . - _ _C - - RAD IO iN Ft1t199 4 .'. )- - - - - - - - - - - - - _ -

5/13/2018 Radio 1 94

13/34

12 AUDIO

REDUCEREA ZGOMOTULUI iN BANDA MAGNETICA

trei capete - figura 4 - (un cap de inregistrare,unul de redare l]i unul de l]tergere).

fig.4Capul de ~tergere are un dublu rol iilianume:de iiltergere a semnalelor de pe banda provenitedintr-o inregistrare antsrtoara, dar iilide premag-netizare a benzii lnalnte de a a inscrie semnaleleprovenite dlntr-o ooua inregistrare.Principalul avantaj al separarf capetelor deinregistrare iili de red are (lecture) consta inposibilitatea de a optimiza dimensiunileTntrefierurilor acestor capete.Capul de inregistrare poate avea un intrefier

larg (3-3,5 I,m) care permite 0 mai bunapatrundere a fluxului de magnetizare Tnbandamagnetica, fara riscut de saturare a capului.Sau, invers, capul de redare (lsctura) sa aiba unintrefier stramt (0,9 - 1,2, l tm) ceea ce Ii asiguraun excelent raspuns la frecvsntele cele mai ridi-cate ale spectrului sonor care trebuie reprodus.In cazul casetofoanelor cu doua capete seva face un compromis Tn ceea ce prlvestaTntrefierul care va avea 0 liirgime medie cu

Reducerea zgomotului de fond datoratstructurii benzii magnetice a tacut obiectul unornumeroase cercstan din.partea prolectanplor pemagnetofoane. Cele mai cunoscutersducatoare de zgompt au fost puse la punct delaboratoarele Dolby. In prezent, variantele celemai utilizate sunt Dolby B ~i Dolby C. Primavariant a ~i cea mal vee he a fost rnsntlnutapentru a asigura compatibilitatea de redare aTnregistrarilor mai vechi, jar cea de-a doua estemai pertormanta, Tnspecialla nivelul semnalelorde amplitudine rsdusa ~i frecventa rldlcata.Aceste reductoare de zgomot se bazaaza pecompresia/expansiunea selectiva a dinamicii

- - . - - -

scopul de a nu favoriza nici unul dintre cele douamoduri de tunctlonare prezentate mai sus.Exista totusl rlscul unei saturarl a circuitelormagnetice ale capului combinat, Tn special Tnprezsnta unor semnale de rnodulalia iili deprernaqnetizare de nlvsl ridicat, pe care Ienecsslta mai ales capetele cu crom ~i "metal".Din acest motiv, aceste tipuri de casete magne-tice nu se pot utiliza pe casetofoanele prevazutecu doua capete.

In afara acestui aspect, casetofoanele cu treicapete prszlnta sl alte avantaje, cum ar fiposibilitatea de a realiza 0calibrars automata acurentului de premagnetizare Tn functle denatura casetelor utilizate, linand cont ca efectelereglajului pot fi pr.imite Tntimp real, caracteris-ticile semnalelor Tnregistrate put and fi analizatepe rnasura ce se Tnregistreaza pe banda.De asemenea, prin separarea capetelor de

Tnregistrare 1?ide redare, circuitele electron iceasociate acestora pentru prelucrarea sem-nalelor pot fi adaptate mal bine tunctlllor lorspeCifice ~i se pot folosi independent unele dealtele. De aiel rszulta posibilitatea .momtonaartl"semnalelor Tnregistrate pentru un controleficace al acestora.i n figura 5 este prezsntata pozltla ~i largimeapistelor pe 0 ~anda rnaqnstlca de 3,81 cm(minicasete). In figura (A) este prszentatainregistrarea a 2 piste / 2 canale cu un cap"mono", iar in figura (B) 4 plsts/ 2 canale cu uncap "stereo".Pistele fiind dispuse dOUBcate doua (1-2/3-4), axlsta compatibilitatea de lactur a ainregistrBrilor "stereo" de catrs un cap" mono",figura (C), 1?ide Tnregistrare "mono" cu un cap"stereo", figura (D). Capetele cu patru intrefieruripermit utilizarea fara Tntoarcere a calor dOUBfeteale minicasetei pe casetofoanele cu dublu sensde deplasare, figura (E).

semnalelortratate, filnd utilizate mai ales la benzide mare psrtormanta de tipul cu bioxid de cramsau particule de metal pur.In figura 6 se obssrva principiul compresieide dlnamica, Presupuntmd ca adoptam un fac-tor de compresie egal cu 2 (valoare uzuala), 0dinarnlca de 60 dB este rscusa la 30 dB, lar 0dinarnlca de 30 dB este rsdusa la 15 dB etc.

(R~PIO t-4R~1/1994 ), --_~. . - _ -----------.- - - - - .

5/13/2018 Radio 1 94

14/34

AUDIO 13 tnregis trare2piste/2canale Cap mono_ {1 _ : _ : : : n

Sensul deplasarf ~3,81mm O,81mm l,Smm AI t fn re iar@ inregis tr are4 pis te 12can ale Cap stereo

E:~~l:!~~~a :: ~.Fat a BQCanal dreapta - 2 Fa.t.a.A-_Canal st7nga -1 _- -,81mm O,811 !lm 061mm A I t f' 'o 28mm ' ' n re lerUri

fnregi~ trare4piste/2 canale Cap mono

-ensul d~plas a rii inregistrare4 'ste/2 canale Cap dublu stereoCanal stinga _ . - - - - - I~ i ~ : i\ 1 ~ F . :1 ,Om '>h , , } ~ O f 'Sensu I deplasar ii ,28mm n re rerun

C D

fig.5incepand de la 500 Hz ,i pana la limitelesuperioare ale spectrului audio.Sistemul Dolby-C, fiind mai eficace,utilizeaza doua etaje montate in cascada careaetioneazain funetie de nivelul semnalelor apli-cate la intrarea acestora. Frecventa de taiere adiverselor filtre se gase~e cu doua octavedeasupra frecventei fiHrelorDolby-B, adica 375Hz.

in figura 8 este ilustrat principiul tratarii sem-nalelor in sistemul Dolby la inregistrare ~i laredare.

Unalt tip de red!JCatordezgomot numit dBXapeleaza la un principiu diferit: compresia/ex-pansiunea pe care Ie realizeazafiind cu bandade frecvsnte unica, compresia de dinamicaoriginala este urmata de 0 expansiune dedinamica riguros simetrica. Aceasta este tot-deauna asoctata cu 0 supraamplificarepreliminaracu scopul de aminimalizazgomotulde fond datorat mai alesbenzll, dec6tcircuitelorelectroniceale aparatulul. .ProcedeulHX-PRO(HX- Headroom Ex-ten-sion) combina efectele unui redu-cator dezgomot $i ale unui sistemde optimizare a sem-

( RAD IO NR.1/1994')'-. '---------~- . . __ . -

5/13/2018 Radio 1 94

15/34

14 AUDIOnalelorInregistra

dB ts, acesta- g din urrna.----. - ",--- :~ cu scopul-20 de a-1 5 liniariza la- 3 0 ~maxlmraspunsulIn frec-venta almagnetofoanelorlnreg'istrulsuperioralspectruluid eInregistrat pe banda magnetica. Acest procedeuconsta In efectul de dozare automata a valorii

dB t-1~ ~ -_. . . . . ;,/,---

- - / / : / : ; = = = = = =,//~---/' /11/ / // / /~I/I

I--J/__ _ / Compres ie

-20-3 0-40-5 0-60-70

fig.6

dBo - -~. --10 :~-20 ~ .. _ ::'. . tU

0\ " ..- ........ ~-3 0 ~ _ .. . /' ,', , .:~ , .. ,- - Vc: , / f \~,\, ',- ~-4 0 I --', ,, _ __... \, \ c

-50 ~ / r/ Zgom otu l .. \\ '_ I; ;.S / / c aset a i \ ' < , _ _ , g-6 0 . s - ' / \ ,-70 _ ' I, '-

fig.7

medii a curentului de premagnetizare In functlede nivelul semnalelor de fnregistrat ~i de bandatrecventelor corespunzatoare acestora. Bandafrecventslor se gase~e intr-un registru foartetnalt In cazul aparatslor cu doua casete cetucrsaza cu viteze mai mari (9,5 cm/s Tn loc de4,75 ern/e) , pentru cars sistemul HX-PRO esteIn mod deosebit eficace. Acest procedeu per-mite 0 excslenta redare a registrului Inalt careprezlnta 0 liniaritate mult amellorata,

Raportul semnal/zgomot crsste ~i el cucanva dB, ia r procentul de dlstorsluni, in specialIn punctele de rnoduiatle, scade.Se obtine astfel 0 optimizare a semnalelorinregistrate concretlzata prin scaderea riscutulde saturate a suportului magnetic.Oaca modelele Dolby B :;;iC sunt destinatemarelui public, pentru realtzarl le profesionale seutillzsaza reductorul de zgomot de tip Dolby A,mult mai perform ant.De putln timp sl-a tacut aparltla :;;iDolby SR(Spectral Recording), un nou tip de reductor de

inregistrare RedareiveldB01------, O------1 0 I---~ -- -1 0 r----~_-

-20r----20 -:- 3 0 ~ C 0 i. a-40 : - 3 0 ~ < -I -40~~0.0- ' : :2-:0~,2~1-=2--::: ' :20:- -,02 0 ,2 1 2 20f (Hz) f(Hz)

fig.S

zgomot destinat ~i el magnetofoanelorprofesionale (In special multlptsta). Din acestas-adesprins sistemul Dolby S, superior lui DolbyC, utilizat la echipamentele destinate mareluipublic. Acesta este caracteristic zgomotuluipropriu al benzilor utilizate la casetofoane acarer viteza de deplasare (4,75 crn/s) este netinferioara benzilor folosite In magnetofoaneprofesionale (38 sau 76 crn/s),( va u rma )

. . . - - - - - - . ~ ~ - - - - - ~NR~1/t994 -),.----_.:..-----

5/13/2018 Radio 1 94

16/34

AUDIO 15

AMPLIFICATOR STEREO CU TDA2006 I

ing. Eugen Broasca, Constanta

Principalii parametri ai amplificatorului sunturrnatoril: puterea amplificatorului - 6W/canal; nivelul distorsiunilor armonice - sub 0,1%; raportul semnal/zgomot - mai bun de 70 dB; posibilitate de reglaj inalte/joase in banda

de 100Hz- 10KHz.Schema electronica a amplificatorului estedata in figura. In acaasta schema,.potaotlornstrsla P1, P6 servesc pentru regia]joase; P2, P7 servesc pentru reglaj inalte; P3reglaj balans; P4, P5 reglaj volum.Nivelul semnalului la intrarea montajului estein jur de 1V, Dupa circuitele de corectleinalte/joase, nivelul semnalului atenuat este Injur de 100 mV, nivel suficient pentru ata~arealntrarllor inversoare 2 ale integratelor CI1 ~I C12.Aaportul A12 ~i A13, respectiv A16 ~i. A17

tlxsaza nivelul amplificarii integratelor CI1 ~IC12.

Se observa ca alimentarea este asimatrica,divizorul de la intrarea integratelor (neinver-soars) A14 1?iA15 avand valoarsa de 120 KQtlxeaza potentlalul de repaus al ie1?irilor (ter-minalul 4) la 0 valoare e_galacu tensiunea dealimentare a montajului. In cazul de tala acestpotential de repaos este de +13V. Aolul con-densatorului C14 este acela de a preveni brumulori alte zgomote datorate cuplajelor. Aolul con-densatoarelor C10 ~i C16 este de a preveniinstabilitatea.

De asemenea, in schema sunt prsvazutediodele D5, D6, respectiv D7 ~i D B care au rolulde protectls la supratensiuni datorita sarcinilorinductive ale boxelor.Valorile componentelor din schema sunturrnatoarets:A1 =33KQ,A2=2,2KQ,A3=5,6KQ,A4= 1,8KQ,A6 =3,9KQ, A7=2,2KQ,

II-220Y' (1

+ '26Y

--------~--( ~ : - ; ; D l o r N R ; 1 1 1 9 9 4 G - . )- . _ . - ,---,_. - - - - - _ . - - - - - -

5/13/2018 Radio 1 94

17/34

16 AUDIO

Ip~COpbR STEREO PENTRU "VEGA 3 2 8 J

R8=33KQ,R9=5,6KQ,R10=1,8KQ,R11=10KQ,R12=2,7MQ,R13=15KQ,R14=120KQ,A15=120KQ,R16=15KQ,R17=2,7MQ.C1 =2200,uF/40V,C2=4,7nF,C3=100nF,C4=1nF,C5=22nF,C6=4,7nF,C7=1oonF,C8=1 nF,C9=22nF,C10=100nF, C11 = 1OOO,uF,C12=2,2,uF,C13=2,2,uF, C14=33,uF, C15=1000,uF,C16=100nF.

Caracterizat prin bune pertorrnante,radiocasetofonul VEGA 328 nu poate insareceptlona emisiunile stereofonice difuzate intara noastra in banda de unde ultrascurte,datorita folosirii unui tip de decoder neadecvatsistemului de codificare folosit la noi.in figurs esta prezentata schema unuidecodor stereo care poate inlocui oecodorutoriginal.Schema contine etajul decoder propriu-zis,dpua filtre active realizate cu tranzistoarele T1 ~i

T 1, piesele aferente ~i un etaj de filtrare realizatcu T2 ~i piesele aferente.Potentiometrul semireglabil P serve~e lastabilirea valorii frecventei oscilatorului controlatin tensiune de circuitul integrat la valoarea de 19KHz, care se poate rnasura la pinul 11 al cir-cuitului {jA 758.Filtrele active realizate cu tranzistoarele T1 ~i'T1, acordate pefrecventa de 19 KHz, au rolul dea impiedica pstrunderea acesteia in lantul deamplificare.

D1, D2, D3, D4, D5, D6, D7, D8 - 1N4002Trl = trafo ratea 22OV/18VK = intrerupator reteaDif1, Dif2 = 8Q/8W.

BIBLIOGRAFIE:1. Amplificatoare audio ~i sisteme muzicalel.Fe~tila, E . Simion, C. Miron.2. Practical Electronics, nr.5, Mai 1983.

ing. Barbu Popescu

Constructiv, montajul se poate reauza pe 0placuta de circuit imprimat cu dimensiunile iden-tice cu al.eplacii originale (78 x 55 mm).De la conectorul X.5.1. se folosesc doarcontactele:1= intrare; 2=masa; 5=iel?ire .stanqa iili6= ie~ire dreapta;celelalte contacte nu sefolosesc.Conectorul X.6.1., care in schema originalase fixa pe placa de medie frecventa, se vaconecta pe modul stereo, conform schemei.Alimentarea cu + 9V se rsaltzaazaconectand .orna corespunzetoare in emitorultranzistorului Vs de tip KT 815A din blocul dealimentare. .Componentele pasive folosite cu i!xcePliacondensatorilor electronici vor avea tolerantede maxim 100..b.Corect realizat ~i interconectat, montajuJ vaoferi deplina satisfactie.

/~---"~"--~- -~ -C_-R~DIONR.1f1994 .:

-...,;._,:_------~---------

5/13/2018 Radio 1 94

18/34

AUDIO

> c :1 1 0. . . (\J0): : : : - :; -u

U-:L ,r" 0U ('J wH II 0::W e o~

t- (0(f) E ::u< D enx ~u C .

~CD (fJ 0. = cr ~

III ~a : : : 0en, . ,

~:.

5/13/2018 Radio 1 94

19/34

18 "OPTOELECTRONICA. ..UTILIZARr:.t\I\IIC)[)ULELOR DE AFI~AJ ALFANUMERICE.....,CUQfHSTALE LlCHIDE (LCM-uri)----------------------~

Cristalele lichide au patruns in cel mai lnattgad In aparatura elsctronlca, acolo unos estenecesara aflsarea unei tntormatl: numerice, al-fanumerice sau grafice. Odata cu extindereagamei de temperatura, a maririi contrastului 9i amlcsorarll vitezei de raspuns, avantajul crls-tale lor lichide asupra celorlalte tipuri de afi9aje adevenit net. Alte avantaje: consumul foarte micde putere, deci ideale pentru aparatura por-tablla, neradiante, aslqurand un regim usorpentru ochi; posibilitatea reallzarll faraprobleme din punct de vedere tehnologic a uneimari dlversltatl de forme atlsata; fiabilitatearldlcata (min.50.0DO ore de functlonare): gabarit~i greutate red use.Scurte conelderajf teoreticeVom ream inti pe scurt modul de afi~are alntorrnatlsl prin intermediul afi~ajelor cu crtstalelichide, prescurtat lCD-uri (din snqleza: LiquidCrystal Display).Cristalul lichid este 0 substanta orqanlca,amestec de stare lichida i solida, Moleculelesolide au formade' bastonase,fiind aranjate inmod normalparalel unelefata de celelalte(figura 1).

la aplicareaunui campelectric asupracristalului,molecule Ie careintersecteaza.liniile de camp

Moleculele~criSIOIUIUi0 0 { l l i t 1 l ! j I l J noh.dfig.1

--:~~~~ Lometa frontolo

Veder@lateroto

Vederede sus

~lig.2- _ - - -~AOIONr[111994-)

- . . : . . : : : _ _ . - - _ . - - - -

Lometa dorsolo

ing. Lazar Botescuse rasucssc unele fala de celelalte (figura 2). Inprlnciplu, un afi9aj cu crlstal lichid este realizatca In figura 3. Cele doua polarizoare lasa satreaca lumina care are planul de polarizareparalel cu molecutele cristalului 9i se reflecta Inreflectorul din spate, revenind apoi catre privitor.Daca tntre doua perechi dintre electroziitrans parenti de pe partea lnterloara a lamelelorde sncla se apllca un camp electric, moleculele

Lu,\na / Polarizor frontal

~1~~ii~i~;Lame,a fr o n tu l oElectrozi - - - -- I Lorne lc dor solotr cnspor enti Polarizor dorsat

ReflectorCristoll ichi d

fig.3se rot esc unele fata de altele si in acea zonacristalul devine opac, lumina polarizata nu mairevine catrs privitor, acesta seslzand 0 zonalntunecoase. Acsasta tunctlonare este specltlcalCD-urilor reflective, care folosesc pentruatlsare lumina arnbianta. Exista Tnsa i lCD-uricare pot functiona Tn cazul unei lluminart maislabe, prin iluminarea aflsajulul din spate (figura4). Este cazul lCD-uriior transflective i trans-misive. Ca surse de iluminare din spate sefolosesc la ora actuala: elsctrolumlnlscente(El) , cu retea de lED- uri ~i cu tub fluorescentcu catod rece (CC Fl).

Aplicarea unei tensiuni continue 0 psrloadaprea mare de timp produce transtorrnari irever-sibile Tn cristalul lichid, de aceea lCD-urile sealimenteaza Tntensiune alternativa cu trecventacuprlnsa Intra 30-128 Hz uzual. Se admite 0cornponsnta continua de maxim 50mV. Practic,acsasta alimentare Tn alternativ se realizeazaastfel: toti electrozii de pe 0 larnela sunt unitilrnpreuna form and asa numitul electrod comun; electrozii de pe cealalta lamela suntallrnantatt separat in tunctle de tntorrnatlaat lsata;

5/13/2018 Radio 1 94

20/34

OPTOELECTRONICA 19 slectrodulul comun i se apllca a tensiunein impulsuri dreptunghiulare, cu factor deumplere 1/2, cu amplitudine tlplca de 3V; electrozilor lndspendentl Ii se apllca fieaceaasl tensiune cu cea a electrodului com un(deci diferenta de potential zero), fie a tensiune

dstazata cu 1800 (deci diferSnla de potentialalternativa intre 3V 9i -3V); cand ditsrenta de potential este zero,afi9ajul este .stlns", iar cand este alternativa intre3V 9i -3V, afi9ajul este .aprlns".Exista circuite integrate specializate, carersauzaaza acsasta alimentare tlplca crlstalelorlichide, ca de exemplu circuitul integrat MC 7106produs de Microelectronica SA, care con-vsrtests directun semnalanalogicaplicat la in-trare in sem-nale deactlonare alesegmentelorunui af lsa] cu 31/2 digiti(figura 5), deexemplu SP503 produs deSeiko Instru-ments.

LCD D a c aIronsmisiv numarul depini este preamare pentrucomandaseparata atlacarul ele-ment al LCD-ulul, se recurge la comandarea rnultlplexata aLCD-ului, marlndu-se nurnarul de e Ie c t r a z i

m LCD< l : = reflect1vreflector- + m LCDl : : ' : . . . . rrcnsttectrvreflector

~ - -fig.4

fig.S

com un i 9i rnicsorand de acelasl nurnar de orinurnarul electrozilor de cornanda care alimen-teaza de aceasta data segmentele legate Inparalel.Comandarea afi9ajelor cu multiplexare esteTnprincipiu tdsntlca cu cea a modulelor de af lsa]alfanumerice, de aceea ne vom referi doar laacestea din urmaFunctionarea modulelor de afi~ajalfanumerice

Modulele de afi~aj alfanumerice cu cristalelichide (pe scurt LCM-uri) sunt constituite camatricl de puncte (5x7, 5x8, 6x10 etc. in funcuede tipul constructiv) pentru fiecare caracter. Inmomentul de fata marea majoritate aproducatorilor s-au orientat spre urrnatoareletipuri: 16x1, 16x2, 16x4, 20x2, 20x4, 24x2, 40x1,40x2, 40x4, unde prima cifra reprezlnta numarulde caractere pe rand, iar cea de-a doua nurnarulde randurl.o I :t 0 veeJ R 1 ~ I ~ v '1 ~ I Vb

Yopr R 0 1 ~ T C ~2 ~VcR1~~Vd

oR1 0 I OVLCfig.6

fig.7In figura 7 este prezentat un asfel de LCM cucaractere.lata cum sunt alimentate punctele pentru aforma caracterul dorit fiecare rand de puncteeste legat la un electrod comun, iar fiecarecoloana de puncte torrnsaza un segment.Pentru alimentarea electrozilor comuni 9i a seg-mentelor, tensiunea total a de alimentare amodulului este divlzata in sase nivele de ten-siune (cu a relea ca cea din figura 6) a carerdestlnatle e speclflcata in tabelul 1.

. . . . . ...:.:...--.::_-----. -c C R A ~ I O : , N r . 1 1 1 9 9 4

5/13/2018 Radio 1 94

21/34

20 OPTOELECTRONICAFie fragmentul de caracter din figura 8 ~i 1 RAM care sa mentina lntormetla de afi~at ~i undiagramele de tensiuni aplicate pe electrozii, , generator de caractere cu memorie ROM, astfel

TABELIVDD - Electrod comun si seament - nivel de aorins"Va - Electrod comun - nivel de stins"Vb - seament - nivel de stins"Vc - seament - nivel de stins"Vd - Electrod comun - nivel de stins"VLC - Electrod comun si seament - nivel de aorins"

comuni ~i pe segmente din figura 9 . Se observaca punctele sunt .aprlnse"doar cand nivelul .os ten-siune aplicat intre electroziide pe cele doua fete este (Voo - VLC ), celelalteniveluri atins'e din com-binarea valorilor aplicate pecei dol electrozi fiind subpragul de .aprlndere".

SEGa , 2000.COM '0200.3

fig.8i c ! ' 1 2 i Jj - + l o i j ' i 3\ - - - Hr-: ,odru ----I :

~ I rI ! Iw ' o . J l L i I_______ r= -~~~I - - - -d J v .I v Cc C ' " " i J [ n 1___~2o. . - ~ u _ L_Vd, I VLeI 11---1-VD O

S(Ool r-r- _j ~'- '==1-=-'b~ - - - I F : : cI -I_v:,o

:>E~1 - :__ _ _ :_ _ :_ :_ -:1 -V b--T-"I L_v.cI ~ I VOP'

st.;:;c~I

5/13/2018 Radio 1 94

22/34

21 SURSE DE TENSIUNE

I(CIRCUITUL INTEGRATL2001Aurelian UizaroiuCatalin Lazaroiu

Circuitul integrat L200, prod us de cunoscutacompanie de componente electron ice SGS -ATES, este un stabilizator de tensiune ~i curentcu domeniu larg de reglare. EI poate fi folosit castabilizator cu tensiunea cu ie~ire reglabila intre3...36 V sau poate tnlocul oricare stabilizator deprecizie cu tensiune fixa. Stabitizatorul L200 estedeosebit de flabil, fiind prsvazut cu limitare decurent ~i de putere dlslpata, c!,l protectle termica~i de supratensiune la intrare. In cele ce urrneazase face 0 scurta descriere a acestui circuit in-tegrat, dupa care se prszlnta 0 serie de apllcatilspecifice.Circuitul integrat L200 se produce in douatipuri de capsula, asa cum se poate vedea infigura 1 , in care este indicata 9i configuratiaterminalelor. Circuitele integrate marcate

TO-3PEN'AWlTT

1 INiRARE2 - IE S IR EL200 J- ,~ASA, RUfRI,mS-LlHITARE

fig.1L200CH ~i L200CV sunt prod use in capsulaPENTAWATT 9i pot tunctlona intr-un domeniude temperatura cuprins intra -25...+ 150C. Celemarcate cu sufixul H sunt adecvate rnontarforizontale a clrcultulut iar cele cu sufixul V suntadecvate montarf verticale pe placa cu cablajimprimat. Circuitele integrate marcate cu L200T9i L200CT sunt produse in capsula TO-3; L200Tpoate tuncpona intr-un d0aileniu de temperaturacuprins intre -55 ... +150 C, lar L200CT indomeniul -25 ...+ 150C.

Principalii parametri ai circuitului integratL200 sunt: Tensiunea de intrare maxima: 40V Tensiunea de intrare de vart (10 ms): 60V Tensiunea diferentiala lntrare-iesire: 32V Curentul de ie~ire - limitat intern Puterea dlslpata - limitata intern

Curentul de scurtcircuit: 2 ...3, 6A Domeniul tensiunii de ie~ire: 2,85 ...36V Tensiunea de referinta: 2,77V Tensiunea de sesizare a llmltarf de curent:0,45V Stabilizarea de ie~ire: 0,15% Stabilizarea de intrare: 70 dB Rejectia tensiunii de ondulape: 70 dB Hezlstenta terrnlca jonctiune-~apsula:PENTAWATT 30C/W;TO-34 ctDupa acsasta scurta descriere, prezentarn incontinuare c a ts ya a p llc a tll tipice ale circuituluiintegrat L200. In figura 2 este prezentat unstabilizator cu tensiune r~glabila prin intermediulrezistorului variabil R2. In reialia de calcul in-dlcata Tndreapta schemei, Vref este tensiuneade referinta prszenta pe terminalul 4 aI circu~uluiintegrat, egalacu 2,77V (

2,65 ...2,85V). Daca sedo r e 9 t erealizareau n u istabtliz atorcu tensiunefixa, rez is-torul R2 vaa v e aurmatoarslevalori pentrutensiunileuzuale: 5V - 665Q; 9V - 1,85 KQ; 12V - 2,75 KQ;15V - 3,2KQ; 18V - 4,53KQ; 24V-6,3 KQ. Acolounde este necesar, valorile indicate vor fiobtinute prin conectarea a doua rezistoare inserie sau in paralel. Daca se realizeaza unstabilizator cu tensiune de lsslre reglabila intrepte, se va folosi un comutator care sa lntro-duca in circuit rezistoare cu valoricorsspunzatoare treptelor de tensiune. Atenlie!Se va folosi un comutator la care cursorul nurarnans ln gOIcano se trece de la 0 pozlps la alta.

in caz contrar, cand se trece d~ la 0 treaptala alta, la ie~irea stabilizatorului apare, pentru 0pertoada de timp foarte scurta, tensiuneamaxima aphcata stabilizatorului; in aceasta

fig.2

5/13/2018 Radio 1 94

23/34

SURSE DE TENSIUNE 22sltuatie, unmontaj alimen-tat prin aceststabilizatorpoate fi distrus.

In figura 3este prezentat V i V oun stabilizatorde curentreglabil. Inrelatla de calcuta l a t u r a t aschemei, V2-5este tensiunea fig.3de sesizare allrnltartl decurent; ea apare intre tprmlnalele 2 i 5, avancvaloarea egala cu 0,45. In figura 4 este prezentatun stabi-lizator cu tensiune reglabila i limitarede curent, iar in figura 5 un stabilizator in regim

!a(max) = '( '' } - 5RJ

+,/1 "V JiOKn.. ' v ' o = ' 1 r e f ( / ~ ; ; )

figAde cornutatle. Un stabilizator de tensiune pentruc u r s n t lmari, panala aproxl- .v.mativ 5A,pr e v az utcu protec-tie lascurtcircu-it, este pre-zentat infigura 6.Tranzistorul PNP deputere e~te de tip BDW52 si are VCB = 45V i ic=15A. In figura 7 este indlcata, prlnclplal,modalitatea de reglare digitala a tensiunii deieire p. stabilizatorului, cu posibilitate de in-hibitie.ln figurile 8 i 9 sunt prezentate surse dealimentare cu tensiuni reglabile i stabilizate.

In schema din figura 8, se folosesc douacircuite integrate l200, care unul pentru fiecaresectluns a alimentatorului.In schema din figura 9, unul dintre cele douacircuite integrate L200 este tnlocutt cu unamplificator operational 741 i un tranzistor PNPDarlington. Este usor de observat ca, in cazul

15n 13K

fig.S

imf

alimentatorului din figura 9, reglarea tensiunii laiesirea ambelor sectiuni se face printr-un singurpotentlornstru, conectat in reteaua extsrna a clr-cuitului integrat L200 din secliunea.de tensiunep o z l t l v a ,Datorlta con-figuratiei incare sunt in-cluse ampll-ficatorul

+V o operat ional ~itranzistorulO.I/,F de putere,tensiuneanegativaur rn ar e s t et n t o c rn a ivaloarea ten-siunii pcz l-

tive.Posibilitalile de reglare a tensiunii sl curentului fac din

10Kn

fig.6

v, L200

fig.7circuitul integrat L200 un mijloc ideal pentru

5

fig.8

_. - - - - - - , - - - - . . . . . __( ; A P t O ~ r : 1 / 1 9 9 4 )-~--.>.-.: ~--

5/13/2018 Radio 1 94

24/34

23 SURSE DE TENSIUNErealizarea incarcatoarelor de acumulatoare. Infigura 10 este prezentat un tncarcator pentruacumulatoare eu plumb, de 6V. Valoarea ten-siunii la leslrsa stabilizatorului se flxeaza prinintermediul potentlometrutui R6 (reglarea aces-tei tensiuni se poate face :;;i in lipsa

esc/-,2'--+_--r-_---o' Va

470nF

4lKfL o

470eF

BCXS4A fig.9acumulatorului). Rezistoarele R1 :;;i R2, conee-tate in paralel, dstsrmlna pragul de actionare aprotectlei. Protectia devine operattonala inmomentul in care tensiunea la bornele acestorrezistoare dspaseste vatoarea de 0,45 V.

aeztstenta totala a rezistoarelor R1 : ; ; i R2

3330nFmFD1

curentl de Incarcare pana la 1A sau F102, F202pentru cursntl pana la 2A. De~i circuitul integratL200 este prevazut cu protsctle tsrmlca, seracornaqda totusl montarea lui pe un micradiator. tncarcarea acumulatoarelor de 6 V sepoate face i de la un alt acurnulator de 12V,conectat in punctele A :;;i B, respectandu-sepolaritatea lndlcata.o alta schema, assmanatoare celei descriseanterior, dar rscomandata pentru tncarcarearapida a acumulatoarelor NiCd, este prezsntatain figura 11.

Se tie ca, in mod normal, lncarcarea unuiaeumulator dureaza 12...16 ore. Cu montajulprezentat in figura 1 1 k timpul de tncarcare sereduce de circa 10 ori. In timpul incarcarii, acestmontaj lucreaza practic in scurtclrcult, dsbltandcurentul de limitare, definit exact prin alegereacorespunzatoars a rszlstentel R1 conformrslatlei de caleul lnclcata in figura 11. Oandtansiunea bateriei supusa tncarcartt atingepragul fixat (1,5...1,6V/element), curentul tindesa se anuleze, deoarece tensiunea bateriei nupoate creste fara sa blocheze dloda D. Tnacestfel. se rnsntlne un curent corect, care asiguraincarcarea maxima fara cel mai rnlc pericol desupralncarcare (sltuatls in care bateria s-ardeteriora). Daca dlntr-un motiv oarecare ten-siunea de intrare dispare, dioda D inlaturaposibilitatea ca bateria sa debiteze in circuitul

z

.IR1 O R 2

+Ac4 56011

R4R 3 820fl 11 lF

determina :;;i curentul de tncarcare aacumulatorului, care trebuie corelat cucapacitate a acestuia. Tn tabelul 1 sunt indicatevalorile diferitelor componente ale schemeicorespunzatoare unor aeumulatoare de diferitecapacltat'. Dioda lurninlscenta D3 ~i amper-metrul A indica regimul de functlonars ~i diferite -sttuatll ce pot sa apara Tn tunctlonareaincarcatorulul, asa cum se arata in tabelul 2.

Diodele D1 ~i D2 sum, de tip 1N4148, fa rdiodele D4 i D5 sunt de ti 1N4001 entru

fig,10integrat L200.

Becul L de 12V/50mA avertlzeaza, prlnaprinderea usoara, sltuatla nsdorlta cand bate riase conectsaza cu polaritatea lnversataTensiunea de intrare trebuie sa fie cu cel putin3..AV mai mare dscat tensiunea prsvazuta lasfar:;;itul perioadei de lncarcare .Tensiunea de intrare poate proveni fie de larstea prin intermediul unui alimentator adecvat,fie de la un acumulator de 12 sau 24V. In acestdin urrna caz, montajul permite tncarcarsa

5/13/2018 Radio 1 94

25/34

SURSE DE TENSIUNE 24Capacitatea Secundarul Pun t eR1ransformatoru R2 Ampermetruacumulatorului lui redresoare6V/4Ah 12V/0,6A 1PM1 10 - SOOmA6V/6Ah 12V/1A 1PM1 10 2,20 1A6V/8Ah 12V/1,2A 3PM1 10 10 1A6V/10Ah 12V/1 SA 3PM1 0820 0820 1A

tabel1raplda a acumulatoarelor NiCd (pentru echipa- respectiva unui ampermetru la bornele de ieire.mente de emisie-receptie, magnetofoane/repor- In cazul in care se tncarca diferite tipun detofoane, walkman-un, blitz-uri, camere video acumulatoare, se recomanda echiparea mon-etc.), de la acumulatorul de bord al orlcarul tajului cu voltmetru, ampermetru !?i rezistoareautomobil, cu un consum minim. variabile pentru masurarea !?i reglarea tensiuniiPentru puteri mici, circuitul integrat L200 nu ~i curentului de tncarcaraPolaritatec Tensiunea la ie!?ire Dioda lumlnoasa ~mparmetrulacumulatoruluicorscta asta ~prinsa 450mAnu esta stlnsa OmAtncorecta aste stinsa 450mAnu este stlnsa OmAneconectat este aor lnsa OmAnu este stinsa OmA

tabel2neceslta radiator; daca _puterea crests ~i Dioda D este de tip 1N4004 pentru curentl deIncalzlrea devine importanta, este &referabil sa incarcare laana la 1A; peste aceasta valoare sese tolossasca un circuit integrat L2 OCVmontat recoman a folosirea unei diode 1N4942, sauvertical pe un mic radiator. Fara acsasta F202, F402.

s: R l= o.~s 1.n. ,Ai1 5 ~1 2 D I

5/13/2018 Radio 1 94

26/34


LREDRESOR FARADlO~o schema de redresor fara diode, curedresare dubla altemanta, de mare preclzle ~icu limitarea la inalta frscventa data doar de cir-cuitul integrat, este prszentata In figura 1.Primul amplificator operational redraseazanivelele de intrare .nsqative cu ca~tigul inver-sorului egal cu 2 ~i transtorrna nivelele de intrarepozitive in zero.AI doilea amplitfcator operational, pe post deamplificator-sumator neinversor, aduna sem-

nalul de la lasirea primului amplificatoroperational cu semnalul original de intrare.Rezultatul este tradttionala jorma de unoa aredresorului dubla alternama. In figura 2 se potvedea formele de unda in punctele a, b ~i c aleschernslor electrice din fig. 1.Raportul rezistoarelor R2/R1 =2 este critic.De aceea se vor tolosi rezistoare cu tolsranta de1%. Rezistoarele R3 ~i R4 nu sunt critice. R5 ~iA6 sunt rezistoarele care tlxaaza valoareaamptflcarf (K=A6/A5+1). In exemplul de fala,

ing. Drago MarinescuK=2, deci semnalul de lssire, are amplitudineadubla fala de semnalul de intrare.

Valoarea R6=0 (deci K=1) face caamplitudinea semnalului de ie9ire sa fie eqala cuamplitudinea semnalului de intrare.Amplificarea poate fi crsscuta pentru nivelelede intrare mici. Singura problema apare lanivelele mari ale amplitudinii semnalului de in-trare, care, pentru a nu fi limitat deamplificatoarele opsrationale, nu trebuie sa

dspaseasca valoarea Vcc/2.Circuitul integrat folosit este LM 2902 sauechivaientul lui romanssc, f 3 2902, alimentatdoar din sursa pozltlva. Tensiunea Vcc nutrebuie sa depassasca valoarea + 12V.Desenul capsulei este prezentat in figura 3.BIBLIOGRAFIE:1. Electronic Design - 19932. IPRS - Full Line Condensed Catalogue -1992

a_Q_~~ ... I I --D--'CIb.JlJ\c.CJCJD[)

fig.2

fig.1

OUT11}14 OUT4Nl - 2 i3 IN 4 -N l 3 1 2 iN 4 'V 4 11V -.N2 5 10 INJ 'N2 -6 91N3-OUTZ 7 8 ou n

fig.3

RADIO Nr.1/1994" _ - . _

_/~ - - - - - - - - --- -------~

5/13/2018 Radio 1 94

27/34

SURSE DE TENSIUNE 26REDRESORST AS IL IZA T FARATRANS.F GlRM A TO R DE RETE:A

Redresorul de mica putere, prezentat mai[os, nu poseda transformator de relea. Curentulredresat este de maximum 0,6 amperi la 0 ten-siune de 6 volli, 9 volli ~i 15 voltl, Cu el se pottncarca ~i acumulatori de capacitate mai mica.Observand schema electr lca, se c on sta ta c aeste cornpusa dintr-un oscilator (cu 0frecvenladreptunqhlulara in jur de 15 KHz), constituit dinintegratul TDB 556 A comandat de tranzistoruJ

T2. le~irea intregului montaj este alcatuita dinetajul de putere T1 ~i transformatorul TR1.Redresarea este aslqurata de dioda D1 :?iC3.Schema este usor de realizat. T1 se vamonta pe un radiator din aluminiu care saasigure 0 dlsipatle buna a caldurii (Dimensiuni100 x 100 mm, aluminiu 2mm = ; 0 ' ) . TranzistorulT2 nu are nevoie de radiator.Transformatorul TR1 este .constrult pe unmiez de ferita tip E 30 AI 850. Infa~urarile vor fi

bobinate, conform figurii 2.lncep ano de la fundul carcasei, seboblneaza infa~urarea I, cu inceputul marcat cupunct, 130 spire cu sarrna de cupru emailat 0,3205TAFAN- - --- --

3'" - - - - - - , . . . . - _ - _ - _ - _ _ _ _ , 1 I - - " '9 , ; _ v _ 7

. t = = = ; : = = = = = = = = : : ! . 1 _ CAR .CASAfig.2

mm diametru, apoi bobina II ce contlne in total20 de spire, cu prima priza la 8,4 spire (pentru 6voltl), apoi a doua priza la 12,6 spire (pentru 9volli) ~i in continuare pana ta 20 de spire, carerepreztnta starsttul infa:?urarii (15 vern).Diametrul sarmfli va fi de 0,32 mm (diametrucupru emailat). Intre infa~urari se pun unul saulooua straturi de ostafan ca lzolator. aros de 0.06

Mihail Spirescumm, nurnarul straturilor de izolator deplnzand ~ide grosimea ostatanulul ,

urmeaza infa~urarea III, care eontlne 20 despire cu sarrna de cupru emailat 0,32 mmdiametru. Se izoleaza bine cu ostafan; urmaazainfa~urarea IV ~i ultima, inceputul fiind -marcat,ca ~i la celelalte infa~urari, cu punct. Acsastabobina contine 130 spire din cupru emallat cu0,32 mm diametru. Ultima boblna (IV) estelegata in serie cu bob ina I.Aceste doua bobine legate in serie (vezifigura 1) constitue de fapt primarul transfor-matorului TR1. Condensatorul C4 lucrsaza lavarturi de tensiune, in jur de 500 voltl, de aceease va alege un condensator cu 0 tensiune delucru intre 650 ~i 1500 voltl, de preferat ceramic.Aezistenta A7 va fi de circa 10 W; A1, A2 ~i A4de 2 W in rest toate rezistentele vor fi de 0,5 W.

Puntea de diode, ce face redresarea de lareteaua de 220 voltl cu 50 Hz, este constltulta dinpatru diode 1 N 4007 sau F 407. Pentru a nuscapa in retsaua de 220 voltl a trecventelorparazite rezultate din oscllator, se monteazaserie pe relea, vezi figura 1, un drosel DA1 cudoua infa~urari. Droselul poate fi executat pe tolede ~erosiliciu cu ferita, cu ssctlunsa de 1,5 - 2cm , bobinat cu sarma de cupru emailat 1 mmdiametru, in asa fel ca fiecare infa~urare sarealizeze 0lnductanta de 16 mH ~i sa suporte uncurent de 1 A .In locul droselului se pot pune doua bobineseparate, pe aer, dar sa se respecte valoareatnductantel ~i a curentului ce Ie strabate .Deoarece montajul este aslmstr tc (cu un firal refelei de 220 volli la masa montajului), aclcaacesta nu este izolat galvanic de rstea, el va firealizat pe 0 placa groasa de textolit ~i aceastaplaca va fi bine lzolata de cutia redresorului.Montajul este izolat galvanic numai prininfa~urarea de lssire a transformatorului TA1 ~ia comutatorului de tensiuni. Consumul din releaeste de aproximativ 20 W. Tensiunea de rsteapoate sa scada chiar pana la 120 volli fara aafecta buna tunctlonars a redresorului, ten-siunea de lssire mentinandu-se la valoarea nor-mala.

--~-----"---~ "< ; RADIO.Nr;1]1994 )-.....~J=~;.---

5/13/2018 Radio 1 94

28/34


P,cJT--------------.- ~TR~ IIr II 8~ I I

LlSTA DE PlESE

I ~I sJ c s D, . . . . _ _ _ _ - - - - - " o :

R1' = 220 KQ.C1' = C2' = 0,1 p,F/250 V.-R1=6Q/2W.C3' = C4' = 2,5 nF/500 V.R2 = 62 KQ/2 W.C1 = 100 p,F/350 V.R3 = 620 Q.C2 = 25p,F/350 V.R4 = R5 = 150 Q/2 W .C3 = C5 = 100 p,F/25 V.R6 = 15 Q.C4= 5.6 nF/630 + 1500 V.R7 = 470 Q/10 W.C6 =2,2p,F/25 V.R8 =60 KQ.

fig.1

C7 = C8 = 1 nF/63V.R9 = 620 Q.C9 = C10 = 10 nF/63 V.R10 = 1,2 KQ.R11 = 680 Q.P1 = 2,5 KQ.R12 = 300 Q.P2 = 50 KQ.R13 = 15 KQ.T1 =BU 133sau BU 126.Sig.1. = 2 A.T2 = BC 177.D1 = D2 = D3 = 1 N 4007 sau F 407.D4 = PL6V 8.D1' = D2' = D3' = D4' = 1 N 4007 sau F 407.

~ - - - - - - - - - - - - . - - - - - -( RADIONr~1/1994 /)- - - - - - - - - - ~ ~ . . - - - -

5/13/2018 Radio 1 94

29/34

APARATE DE MASURAT

ing. Aurelian Mateescu

28

COMANDA DIODELOR LUMINISCENTE

De foarte multe ori In cadrul constructillor deamatori apare situatla de a semnaliza doua stanale unui circuit, utlllzandu-se pentru comanda~Iementelor de afisare 0 pereche de contacteIlbere. ale. unui rsleu un rnlcrolntrerupator curevenue slrnplu etc. In acest caz, utilizarea clr-cuitului propus (figura 1) este salutara:

fig.1 fig.2

, LE_D 1 este in tunctiuns atunci candIntrerupatorul (sau contactele releului) este(sunt) In pozltia DESCHIS (OPEN); . daca lntrerupatorul este in pozltia INCHIS(CLOSED), atunct turnlnsaza LED 2. Aceasta

_ _ _ -------- -/'

deoarece tensiunea de la bornele LED 2 esteprea mica pentru a produce trecerea curentuluiprin ramura LED 1 + D1.Valoarea cursntului (in A) ce trece prin celedoua diode lummlscenta este data de rslatllls:ILE01= (Ua - ULEO- U 01) 1/R1!LE02 = (Ua - ULEO)1/R1In conditiile in care:Ua=5V, R1=330Q, ULEO= 1,5V, U01 = 1,4VSe obtln urmatoarets valori:ILE01=8,79 mAIlE02= 10,6 mADeoarece diodele luminiscente sunt montatepe un panou, diferenta dintre cei doi curentl S9!raduce prin ,1uminozitati diferite care pot deranjaIn c~mparati9 cu cele!alt~ elemente de ansarelurnlnoasa, Recomandam In acest caz utilizareaschemei din figura 2 care cuprinde suplimentarun Q.enerator de curent constant construit cudoua tranzlstoars pnp de tip BC 177 sauecnivalsnte. In acest caz, intensitatea curentuluice strabate LED-urile are valoarea constanta:ILE01= ILE02= USE1/R1 = 8,82 mA,!JndeUSE=O,6V, Ua =5V, R1=68 QIn acest caz, U frwd diferite ce cad pe celedoua LED-uri nu vor afecta valoarsa curentuluiinjectat de T2 ce trece prin ele.Preclzarn ca, In functle de necesitati con-structorul amator I~i va recalcula elementele decir~uit (R1pentru figura 1 i R1, R2 pentru figura2) In c'!zulln care Ua",.?V sau se dorests martrsasau rmcsorarea valorf curentului ce trece prinLED-uri. In cazul figurii 2, daca se impuneutilizarea unui curent mai mare sau pentru a seev,it.aincalzirea tranzistoarelor T1, T2, se poateutiliza 0 pereche de tranzistoare cu putaradlsipata mai mare, de exemplu 2N2905.

( RADIO Nr.1/1994 ).-/'

5/13/2018 Radio 1 94

30/34

29 APARATE DE MASURAT

- lAPARAT PENTRU VERIFICAREA ICONDENSATOARELOR J

In rezervele radioconstructorilor amatori seqasssc ~i numeroase condensatoare - pieserecuperate - care pot fi folosite la alte montaje,dupa 0prsalablla triere, Infunctie de pierderile lor.Aparatul a carul schema este prezsntata In .figure. poate da indicatii calitative asupra acestor

pierderi. Astfel, prin conectarea condensatoruluide Incercat In t ra anodul ~i grila tubului, acestapoate arata daca valoarea rezistentei de lzolatle

0,47.n,

a condensatorului este pana la 20-50 MQ.Tubul folosit este un indicator optic de tipulEM87, EM84 sau EM85 (cu benzi luminoase).

Stelian PopescuFolosirea aparatului este sirnpla. DupaIncalzire, se regleaza potantlornetrul din catodpana cane benzile luminoase se sting. Dupaaceea, se introduce In circuit condensatorul deincercat prin prinderea cu 0 olema crocodil(born a A) ~i atingerea cu celalalt terminal a bor-

nei B, care poate fi 0 tamsla de contact de la 0baterie de 4,5V. Daca respectivul condensatoreste bun (cu pierderi neglijabile), benzileluminoase se vor dssparti si, dupa un timp(proportlnal cu valoarea condensatorului), se vaatinge din nou.Distingem urrnatoarsla sltuatll In cazul con-densatoarelor nepolarizate cu capacitate panala 1 - 2 , uF :

Daca este bun condensatorul nu secunoasts (dupa tncarcarsa lui) cane este con-ectat sau deconectat din aparat. Situatia estevalablta pentru condensatori cu dielectric dinmase plastice (stiroflex, mylar) cu mica,ceramici - vechi sau noi - ~i pentru condensatorinoi cu hartle. Aceasta arata ca respectivii con-densatori pot fi tolosltt in arice montaj;

La condensatoarele cu hartla, mai vechi,dupa tncarcare, benzile luminoase nu se vor maiatinge. Daca tnsa dlstanta Intre ele este de pan ala 2-3 rnrn, condensatoarele mai pot fi folosite Inscheme nepretentioass,

La 0 distanta Intre benzile luminoase aletubului mai mare de 3-4 mm condensatorul arepierderi mari ~i nu este indicat sa fie folosit.In starslt, oaca dupa conectare benzileluminoase .ctspar" fara a mai reveni dupacatsva secunde, condensatorul este In scurtcircuit.

5/13/2018 Radio 1 94

31/34

APARATE DE MASURAT 30

1 . ~ ~ l . " ' . f \ I I . E ; . ~ . ~.. J . L E c " F l . O . N . I . C : . E . 4 . t l . I . ( ) F . ~ .~ . ~ l J ~..'J'IAlexandru Zanca

K157DA1 (de fapt doar cu 1/2 din circuit), esteprszsntata in figura 1. Functlonarea voltmetruluieste simpla. Semnalul de audlotrecventa aplicatla intrare, divizat corespunzator de divizorulcompensat, realizat cu rszlstaotele R1...R7 ~icondensatoarele C2...C8, este aplicat la intrareacircuitului. Aiel semnalul este amplificat deaproximativ 10 ori, dupa care este redresat, ten-siunea continua fiind disponlblla la pinul 12 alcircultului. Folosind un microampermetru cusensibilitatea la cap de scala de 100 p.A ~ideviatia la cap de scala de 50...70 mV ~i avandin vedere 0 amplificare de 10 ori a circuitului(gas ita la circuitele testate), rszulta ca tensiuneade la pinul12 trebuie rsdusa de aproximativ 4...6orl, de acelasl numar de orl scazand ~i tensiuneade offset. Pentru mai multe circuite integratetestate, devlatia acului cu intrarea in scurtclrculta tost neglijabila.

Dintre pertorrnantele circuitului integratK157BA1 se reamintesc: rezistsnta de intraremare, amplifiearea in tensiune cuprinsa intre7 ~i10, raspuns bun pe tot domeniul audio, consummic.Dezavantajul unei tensiunl de leslra, eu in-trarea in scurteircuit, relatlv mari (max. 50 mV),a fost inlaturat printr-un artificiu ce va fi prezentatmaijos.Pornind de la eele aratats mai sus, a fost

realizat un voltmetru electronic de audiofrec-venta, foarte simplu, dar performant. Domeniulde rnasura este cuprins intre 30mV 9i 30 V,rezlstenta de intrare de 1 Mohm, ta r frecvsntamaxima a semnalului masurat este de 100 KHz.Simplitatea schemei II rscomanda construe-tori lor amatori tncepatortSchema voltmetrului electronic deaudtotrecventa, realizat cu circuitul integrat

Domenii de masuraI - 3 0m VII- 1 00mVIII - 3 00m VIV - 1 VV - 3 VV I - 1 0 VV II - 30VV III - Test ,,0"

~~. I~R l"_ l~l> -~ ;--- -- -- -; i-------~~~ r- C 2 II, ;~~:

R2 ~ f i f E ' 1 '\",/ 14~ : f .t-~C3 :..;;II~1 K l,' 2 ~R3 ~-- _

+--+,C~41c:..'1 1~ G-~ ~ I

::[ I:C/~~ .... : _ f 2 ~ I _ l ~ O _ ! l ~_E_ ~8~t_~--L-~r IL.-------------r--.,........::;~ + 9 V I15V I'- ~ ~(~1 0~T~~~~(~~2 O V

(1 1 * ? C 1 3 '

K l

r(5 yR5 (6v,

:C7VI IR6L __j 7 - 9 V I - 1 5 IR 7 TcSVIl l

fig.1

- - - ...,--~--.-,....- - -( -R~~ '?~~1 ' i 1~4 . : J- - - - - . :~: . :_ :_c_~-:~

5/13/2018 Radio 1 94

32/34

31 APARATE DE MASURATDupa cum se vede in tiqure 1, montajultrebuie alimentat de la 0 tensiune dubla(strnetrlca tata de masa) de 9 voltl. Avand invedere consumul redus al montajului (= 2mA) ,se pot folosi doua baterii de 9 volti (sau 4 de 4,5vo~i), dar montajul se poate alimenta ~i de lareteaua de curent alternativ de 220 voltl, prinintermediul unui transformator - redresor -stabilizator realizat cu circuitul integrat dublustabilizator cu urmarire tip ROB 1468, ca in figura4, fara a opera vreo modificare in schemavoltmetrului.

Voltmetrulelectronic, cat ~isursa de alimentare -daca e cazul - se vorrealiza pe ptacuts de

~sticlotextolit simplu

~ 0- placat. Desenele. ~3 /' 1 ~ cablajelor sunt2 g au r; '- "- ''- -_ - ''- ''- -'- '- ~ prezentate in figurile 2

.pentru voltmetru ~i 5pentru sursastabluzata.

46

fig.2Dispunereacomponentelor este ltustrata in figurile 3 ~irespectiv 6.o

2 1 de-os...-----,

5/13/2018 Radio 1 94

33/34

APARATE DE MASURAT 32diviziunile pentru cele doua scale se vor trasa inpozltille 1V ~i respectiv 3 Vale comutatorului K1.Compensarea divizorului cu frecv~nta se vaface cupland la cosa 2 un osciloscop ~Iinjectand un semnal dreptunghiular cu trecvsntacuprlnsa in domeniul10 Hz... 100 KHz. Semnalulla cos a 2 trebuie sa fie tot dreptunghiular pentrutoate gamele de rnasura ~i pe tot domeniul derrecventa La nevoie, se rnoditlca valorile con-densatorilor C2 ...C8. Valorile acestor conden-satori depind de tipul rezistentalor tolosite(capacitatea lor parazlta) ~i de capacitateaparazlta a montajului.

Daca se opteaza pentru alimentarea de laretea a voltmetrului electronic, transformatorul ~istabilizatorul se vor inchlde tntr-o cutie din tablade fier ce se va lega la rnasa la cosa 1. Transfor-matorul se realizea. pe t?le ~e terositlclu ~ussctiunea de 2 em ~I are In pnmar 5060 spirecu sarrna CuEm cu diametrul de 0,08 mm, iar inseeundar va avea 2 x 380 spire cu sarrna CuEmcu diametrul de 0,1 mm. Primarul se va izola desecundar in mod corsspunzator, pentru a evitaaccidentele sau distrugerea circuitelor In cazulunei strapunqari a izolatlel dintre primar slsecundar.

r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~I

T r1

I~O -15V/50mAII II IL .__ _j

fig.4LlSTA DE COMPONENTE C5 500 pF ceramic

Rl 700 KQ0.2% C6 1 nF ceramic, multistratR2 200 KQ0.2% C7 2 nF ceramic, multistratR3 70 KQ0.2% C8 5 nF ceramic, multistratR4 20 KQO.2% C9 1flF/l0 v, tantalR5 7 KQO.2% Cl0; Cl1;R6 2 KQO.2% C18; C19; 100 nF multistrat, ceramicR7 1 KQO.2% C26; C27R8 10 KQ semireglabil C12; C13 100,UF/15V (25 V )R9; Rl0 15 Q/0.5 W C14; C15;

147 nFmultistrat, ceramicll; R13 15 KQ/0.25W C16;C17R12 500 Q semireglabil C20; C2l 1000 ,U F/25 VCl 330 nF/400 V neinductiv C22;C23 1.5 nF ceramicCl 10...50 nF multistrat, ceramic/400 V C24; C25 680,UF/25VC2 10...25 pF Pl 1PMl sau 4 X 1N4001C3 10...40 pF C.l.l K157DAlC4 100 pF ceramic C.1.2 ROB 1468

+15V/50mA

OY

( RADIO NR.11t994 )- - - _ . --.---------~--~~

5/13/2018 Radio 1 94

34/34

Documents

Radio 1 94