Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
MMAANNUUAAL
Definitia calitatii Modelul Q-Placements Actori implicati Profil si cerinte minime Functii si responsabilitati Proceduri Monitorizare, control si evaluare Caracteristici specifice tarilor participante Documente conexe, indicatii si exemple
De ce acest manual? Cadrul European al IPTI Concept Obiective
LUULL QQ--PPLLAACCEEMMEENNTTSS pentru calitatea stagiilor de practica internationale ale elevilor din invatamantul profesional si tehnic initial
Q-Placements Manual pentru calitatea stagiilor de practica internationale ale elevilor din invatamantul profesional si tehnic © Camera Oficiala de Comert si Industrie Terrassa. Drepturile de proprietate asupra rezultatelor proiectului Q-Placements apartin Camerei Oficiale de Comert si Industrie Terrassa. Totusi, avand in vedere ca realizarea site-ului web Q-placements face parte din obiectivele proiectului, intregul continut al site-ului web www.q-placements.eu (inclusiv acest manual) va fi public iar utilizarea acestuia este permisa doar in scopuri necomerciale. Manualul Q-Placements a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene, Agentia Nationala Leonardo da Vinci din Spania, contract nr. ES/08/LLP-LdV/TOI/149008. Cuprinsul acestuia nu exprima in mod necesar pozitia Comunitatii Europene.
1
Promovarea potenţialului intelectual în structurile mediului economic local, regional, naţional şi euroregional este un obiectiv prioritar al organizaţiei noastre. În cei 20 ani de activitate, CCIAT s-a preocupat intens de pregătirea tinerilor, a viitorilor specialişti, cercetători sau oameni de afaceri, în scopul asigurării unei corelări a cunoştinţelor teoretice cu competenţele specifice necesare locului de muncă, facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, în perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi şi îmbunătăţirii perspectivelor de inserţie pe piaţa muncii. Astfel, CCIA Timişoara:
Derulează activităţi specifice în cadrul convenţiilor de colaborare încheiate cu instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar si organizaţii studenţeşti din Timişoara: Târgul firmelor de exerciţiu ROTIFE, Zilele Carierei, Târgul Universităţilor - RIUF, burse ale locurilor de muncă etc.;
Oferă un cadru profesionist pentru instruirea practică a elevilor si studenţilor în cadrul unor entităţi create în acest scop ş/sau în cadrul departamentelor CCIAT - Centrul de Marketing şi Practică Economică, Centrul de Informare Tehnologică – COMPETECH, Oficiul Regional pentru Promovarea şi Certificarea Clusterelor, Centrul Regional pentru Dezvoltarea Durabilă a Banatului – create în scopul stimulării competitivităţii economice, în beneficiul comunităţii de afaceri, institutelor de cercetare-dezvoltare şi mediului universitar, oferind un suport logistic la standarde europene pentru activităţi de documentare, cercetare si informare;
Implică colective mixte de cadre universitare şi studenţi în realizarea de lucrări de specialitate, studii de piaţă şi marketing, analize sectoriale, studii de oportunitate, manuale etc;
Derulează proiecte europene destinate tinerilor: „Schemă inovativă pentru tranzisia de la scoală la piasa muncii”, e.da.isme, Q-placements, altele;
Organizează cursuri de formare şi perfecţionare profesională în meserii cerute de piaţa muncii si evenimente expozisionale tematice: Salonul Regional Job-Training-Research, Salonul Cercetării.
În epoca actuală, un învăsământ este eficient dacă este cu prioritate formativ. Aplicarea în practică a cunostinselor teoretice însusite în scoală si a priceperilor si deprinderilor formate în activitatea practică exprimă în fapt eficiensa procesului de învăsământ. Practica are în cadrul acestui proces atât funcsie de izvor de cunostinse cât si de criteriu al autenticităsii acestora.
Ca urmare, lucrarea de fasă încearcă să răspundă acestui deziderat, exprimând experiensa noastră proprie cât si tot ceea ce am resinut pozitiv din experiensa partenerilor si colaboratorilor cărora le mulsumim pentru implicare si disponibilitate.
Si pentru că afacerile sunt de succes doar dacă resursele umane implicate sunt profesioniste, CCIA Timisoara crează o punte de legătură între mediul de învăţământ şi cel economic, între teorie şi practică, într-o lume a globalizării, competitivităţii şi performanţei.
Georgică CORNU
Presedinte CCIAT
REZUMAT
1. DE CE ACEST MANUAL? Vezi Sectiunea
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI Vezi Sectiunea 2.1. Beneficiile invatamantului profesional si tehnic European
2.2. Nevoia de stagii de practica pentru elevii IPTI 2.3. Proiecte europene conexe
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL Vezi Sectiunea 3.1. Concept
3.2. Obiective 3.3. Definitia calitatii
3.4. Cerinte de calitate: nevoile si asteptarile beneficiarilor
4. MODELUL Q-PLACEMENTS Vezi Sectiunea 4.1. Modelul Q-Placements
4.2. Identificarea si definirea diversilor actori
4.2.1. Actori implicati 4.2.2. Actori optionali
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA Vezi Sectiunea
5.1. Elevul IPTI 5.1.1. Profil si cerinte minime
5.1.2. Functii si responsabilitati 5.2. Scoala IPTI / Tutore din scoala
5.2.1. Profil si cerinte minime
5.2.2. Functii si responsabilitati 5.3. Organizatia Coordonatoare tara de origine
5.3.1. Profil si cerinte minime 5.3.2. Functii si responsabilitati
5.4. Organizatia Coordonatoare tara gazda 5.4.1. Profil si cerinte minime
5.4.2. Functii si responsabilitati 5.5. Firma gazda / Tutore din firma
5.5.1. Profil si cerinte minime
5.5.2. Functii si responsabilitati 5.6. Actori optionali
5.6.1. Organizatii suport 5.6.2. Scoala IPTI din tara gazda
5.7. Proceduri 5.7.1. Rezumatul tuturor procedurilor
5.7.2. Inainte de plasament 5.7.3. Pe perioada plasamentului
5.7.4. Dupa plasament
5.8. Monitorizare, control si evaluare 5.8.1. Monitorizarea si controlul plasamentului in strainatate
5.8.2. Evaluarea plasamentului in strainatate 5.9. Caracteristici specifice tarilor participante
5.10. Documente conexe, exemple si indicatii
6. ANEXE Vezi Sectiunea 6.1. Glosar
6.2. Studii anterioare privind stagiile de practica IPTI in tara fiecarui partener.
Denumiri comune referitoare la stagiul de practica 6.3. Metodologia utilizata de catre grupurile de lucru locale.
2
11.. DDEE CCEE AACCEESSTT MMAANNUUAALL??
3
1. DE CE ACEST MANUAL?
1.1. DE CE ACEST MANUAL?
In contextul unei piete a muncii care solicita flexibilitate si adaptabilitate sporita in fata
schimbarii, mobilitatea internationala devine din ce in ce mai necesara. Sistemele
educationale deschise si instruirea pentru o lume mai deschisa, sunt unul dintre obiectivele
pe care Uniunea Europeana le are pentru viitorul apropiat ca cerinta pentru a asigura forta de
munca calificata care, pe langa competente profesionale, sa detina abilitatea de a lucra si de a comunica cu persoane din strainatate. Aceasta este una dintre modalitatile prin care Europa
trebuie sa se adapteze provocarilor unei economii globalizate si sa se asigure ca sistemele
sale educationale si de pregatire (instruire) sunt competitive.
In prezent, Comisia Europeana elaboreaza un sistem European (ECVET - ECIPT) care va permite o transparenta sporita a calificarilor intre tari. Acest sistem a contribuit la cresterea
mobilitatii, care este vazuta, in prezent, ca element esential al unei instruiri complete a unei
persoane, dedicat derularii de invatare pe tot parcursul vietii in diverse tari si intr-un context
mai variat (formal, non formal si informal).
Unul dintre principalele obstacole identificate care reduce motivatia pentru mobilitate
internationala ca parte a invatamantului tehnic si profesional initial, a stagiului de practica si
pentru invatare pe tot parcursul vietii este de a identifica, a recunoaste si a valida
competentele dobandite pe parcursul unui stagiu de practica intr-o tara straina.
Viitorul stagiilor de practica la un potential angajator international este dezvoltarea si
implementarea unor instrumente Europene comune, create special pentru invatamantul
profesional si tehnic, in baza principiilor unui cadru comun, care promoveaza o cultura a
imbunatatirii calitatii.
Implicarea tuturor actorilor din mobilitate: furnizori IPT, firme gazda, elevi si organizatii coordonatoare (din tara gazda si din tara expeditoare), este o conditie esentiala pentru
atingerea acestui obiectiv.
Asa cum s-a declarat in studiul european “ Depasirea obstacolelor in calea mobilitatii pentru
ucenici si alte persoane tinere in cadrul Invatamantului Profesional si Tehnic” publicat in
aprilie 2007 de catre Comisia Europeana, Directoratul General pentru Educatia si Cultura, au fost identificate 400 de obstacole in calea mobilitatii:
“Top 10’ al celor mai relevante si presante obstacole in calea mobilitatii IPT este
(nu neaparat in ordinea prioritatii):
Lipsa unor stagii de practica de calitate
Lipsa de cunostinte privind beneficiile mobilitatii
Lipsa unor cunostinte (know-how) pegagogice cu privire la invatarea pe perioada
stagiilor de practica.
Lipsa unor strategii de internationalizare sustenabile
Lipsa de studii privind mobilitatea Lipsa unor comunitati de practica pentru organizatorii de stagii de practica
Bariere juridice si administrative
Lipsa de interes in randul tinerilor
Lipsa unui cadru de cunostinte lingvistice si cultural
Lipsa de recunoastere1
1 Studiu cu privire la obstacolele in fata mobilitatii transnationale cu care se confrunta ucenicii si alte personae tinere in
invatamantul profesional si tehnic si modalitati de a le depasi, denumit si proiectul MoVE-iT project. Aprilie 2007:
http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf
4
1. DE CE ACEST MANUAL?
Pe langa studiile si cercetarile europene, proiectul Q-Placements a colaborat cu grupuri de
lucru locale din fiecare tara participanta din nordul, sudul, estul si vestul Europei astfel incat
sa se atinga dimensiunea europeana (Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Romania,
Slovenia, Spania)
Fiecare grup de lucru local a fost compus din:
Elevi din IPT
Cadre didactice din IPT.
Oameni de afaceri
Reprezentanti ai patronatelor. Reprezentanti ai departamentelor guvernamentale (educatie si/sau munca) dupa cum
s-a considerat necesar si care opereaza in teritoriu.
Reprezentanti ai organizatiilor de afaceri
In urma discutiilor purtate in cadrul acestor grupuri de lucru locale, in fiecare tara au rezultat anumite concluzii. Mai mult, au existat unele neajunsuri comune tuturor tarilor participante
care sunt prezentate mai jos.
Neajunsuri ale mobilitatii identificate de catre grupurile de lucru locale:
Bariere de limba, in special legate de firmele gazda.
Planul de activitati al plasamentului nu se potriveste cu capacitatile, cunostintele si
calificarile elevilor/cursantilor.
Lipsa de cunostinte a elevilor referitoare la “comportamentul de afaceri”.
Lipsa de timp sau de dedicare a tutorelui din firma.
Lipsa de acoperire juridica (nevoia unui contract privind stagiul de practica, asigurare, protectia muncii, etc.)
Lipsa unor parteneriate de durata (nevoia unui angajament formal).
Firmele gazda nu sunt adecvate pentru a primi/gazdui elevi (fie permanent, fie
temporar)
Elevul/cursantul nu are un nivel de maturitate elementara. Elevul nu a atins nivelul tehnic solicitat (necesar).
Dificultati legate de tehnici de nivel inalt si conduite specifice fiecarei tari. In acest caz
firmele nu sunt dispuse sa gazduiasca elevi straini.
Dificultatea firmelor in a recupera investitia atunci cand gazduiesc elevi straini. Lipsa
de motivare a potentialelor firme gazda. Dificultatea de a gasi noi locatii pentru stagiul de practica, in functie de sectorul de
activitate al firmei, in special in strainatate.
Profesorii isi utilizeaza timpul lor liber pentru coordonarea si urmarirea stagiilor de
practica, in afara sarcinilor lor academice.
Elevul/cursantul are nevoie de cateva saptamani pentru a se adapta in tara gazda
Lipsa de cunostinte interculturale la nivelul elevului. Lipsa de monitorizare a stagiului de practica.
Firmele mari sunt mai obisnuite cu efectuarea stagiului de practica a studentilor straini
decat IMM-urile.
Resursele financiare sau granturile pentru elevi care sa acopere cu adevarat cheltuielile
cu deplasarea si cazarea. Transferul de credite pentru stagiul de practica efectuat in firma gazda din strainatate
nu este intotdeauna posibil.
5
1. DE CE ACEST MANUAL?
Desi s-au facut eforturi numeroase in Europa pentru a contribui la imbunatatirea calitatii
instruirii la locul de munca la nivel international, exista inca nevoia pentru un manual al
asigurarii calitatii care sa ofere asistenta utilizatorilor finali pentru a se pregati si pentru a
participa la plasamente intr-un mod facil.
Manualul Q-Placement are ca obiectiv furnizarea de indicatii catre toti actorii
implicati in mobilitate in scopul imbunatatirii calitatii, eficientei si eficacitatii
proiectelor si activitatilor referitoare la stagiul de practica la un potential angajator international.
6
22.. CCAADDRRUULL EEUURROOPPEEAANN AALL IIPPTTII
7
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
2.1. BENEFICIILE INVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC EUROPEAN
Pregatirea (educatia) si instruirea ocupa un rol central in strategia Lisabona pentru dezvoltare
si ocupare si constituie un element cheie pentru atingerea obiectivelor stabilite de Comisia
Europeana pentru anul 2020.
Pe data de 8 iulie 2009, Comisia Europeana a elaborat o Carte Verde: “Promovarea mobilitatii de invatare a tinerilor” o consultare deschisa si publica, pentru a stimula mobilitatea tinerilor
in Europa.
Cartea Verde accentueaza importanta mobilitatii tinerilor:
“Mobilitatea pentru invatare, adica mobilitatea transnationala in scopul dobandirii de noi
deprinderi, este una dintre caile fundamentale prin care persoanele, in special tinerii, isi pot
spori sansele viitoare de ocupare precum si dezvoltarea personala. Mai mult, angajatorii
recunosc si pretuiesc aceste beneficii. Europenii care sunt mobili ca tineri elevi/cursanti au
sanse mai mari de a fi mobili ulterior, in calitate de angajati. Mobilitatea pentru invatare a jucat un rol important in a face sistemele de educatie si instruire mai deschise, mai europene
si internationale, mai accesibile si mai eficiente. Totodata, aceasta poate intari
competitivitatea Europei prin sprijinirea crearii unei societati bazate pe cunoastere intensiva,
contribuind prin aceasta la atingerea obiectivelor stabilite in strategia Lisabona pentru
dezvoltare si ocupare.”2
“In contextul actualei crize economice internationale, Comisia a accentuat faptul ca investitiile
in educatie si instruire sunt cruciale. Totodata, a subliniat faptul ca, in timp ce exista tentatia
ca in aceste circumstante sa se devieze resursele de la acest tip de activitati, investitiile in
cunostinte si deprinderi trebuie sa fie protejate in special in aceasta perioada de dificultati
economice”3
“Mobilitatea pentru invatare are si alte caracteristici pozitive. De exemplu, aceasta poate
combate riscul izolationismului, al protectionismului si al xenofobiei, care apar in perioade de
criza economica. Poate sprijini pastrarea unui simt aprofundat al identitatii si cetateniei
europene in randul tinerilor. Totodata, intensifica circulatia cunostintelor, care este cheia viitorului Europei bazat de cunoastere”4
In Uniunea Europeana exista unele traditii de lunga durata care sprijina mobilitatea pentru
invatare prin diverse programe si initiative, in special prin programul de Invatare pe tot
parcursul vietii pentru perioada 2007-2013. Principalele obiective ale programului sunt de a contribui la dezvoltarea Comunitatii Europene ca societate bazata pe cunoastere, la
dezvoltare economica sustenabila, oportunitati sporite si mai bune de ocupare si o coeziune
sociala sporita, furnizand, in acelasi timp, o mai buna protectie a mediului pentru generatiile
viitoare.
2 Cartea Verde, Promovarea mobilitatii pentru invatare a tinerilor. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/mobility/com329_en.pdf 3 Idem 4 Idem
8
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
Programul de invatare pe tot parcursul vietii permite persoanelor aflate in diverse etape ale vietii sa urmareasca oportunitatile de invatare stimulatoare de pe intreg teritoriul Europei.
Exista patru sub-programe ce se focalizeaza pe diverse stagii de pregatire (educatie) si
instruire si care continua programe anterioare:
Comenius5: “cauta sa dezvolte in randul tinerilor si al personalului educational cunoasterea
si intelegerea diversitatii culturilor, a limbilor si a valorilor europene. Sprijina tinerii sa dobandeasca abilitati de viata elementare si competente necesare dezvoltarii personale,
pentru ocupare viitoare si cetatenie activa.”
Erasmus6: “a devenit un motor al modernizarii educatiei superioare in Europa si a inspirat
crearea Procesului Bologna. Obiectivul general al programului este de a creea o Zona
Europeana pentru Educatie Superioara si de a sprijini inovarea pe intreg teritoriul Europei.
Programul cauta sa isi extinda actiunile de mobilitate in viitorul apropiat, avand un grup tinta
de 3 milioane de student Erasmus pana in anul 2012.”
Leonardo da Vinci7: “programul finanteaza o gama larga de actiuni, in special initiative de
mobilitate transfrontaliera; proiecte de cooperare pentru dezvoltarea si diseminarea inovarii;
si retele tematice. Potentialii beneficiari sunt la fel de diversi – de la elevi in cadrul invatamantului profesional si tehnic, pana la persoane deja ocupate, precum si profesionisti
IPT, organizatii private sau publice active in acest domeniu.”
Grundtvig8: “are ca obiectiv furnizarea de metode de imbunatatire a cunostintelor si
abilitatilor adultilor, mentinandu-i apti din punct de vedere mental si cu mai multe sanse de
ocupare. Nu se adreseaza doar elevilor/cursantilor participanti la pregatirea adultilor ci si
cadrelor didactice, personalului din educatie si facilitatilor care furnizeaza aceste servicii.
Acestea cuprind asociatii relevante, organizatii de consiliere, servicii de informare, organe cu
rol in elaborarea politicilor si alti actori implicati in invatarea pe tot parcursul vietii si educatia adultilor la nivel local, regional si national, precum ONG-uri, intreprinderi, grupuri de
voluntari si centre de cercetare.”
Mobilitatea pentru invatare este sprijinita si de Fondurile Structurale din anumite tari
europene.
“In plus, Comisia Europeana a sprijinit dezvoltarea unor instrumente de facilitare a mobilitatii, precum Europass, Sistemul European de Transfer si Acumulare a Creditelor
(ECTS, pentru studiile superioare), Suplimentul la Diploma, Cadrul de Calificare European
pentru Invatarea pe tot parcursul vietii, Sistemul European de Credite pentru Pregatirea si
Instruirea Vocationala (ECVET), Youthpass, EURAXESS, pachetul "Directiva privind vizele
pentru studenti " si “viza stiintifica”9
5 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc84_en.htm 6 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc80_en.htm 7 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc82_en.htm 8 Programul de invatare pe tot parcursul vietii: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc86_en.htm 9 Cartea Verde, Promovarea mobilitatii tinerilor pentru invatare. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learningpolicy/doc/mobility/com329_en.pdf
9
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
“Luate impreuna, programele, instrumentele si initiativele actuale de mobilitate se adreseaza diverselor categorii ale populatiei europene tinere. Totusi, mobilitatea ramane inca exceptia si
nu regula si este mai accesibila anumitor grupuri, de ex. elevi, decat altora, de ex. celor care
sunt elevi in invatamantul profesional si tehnic si ucenicilor, care se confrunta cu multe
obstacole de natura practica.”10
Acesta este motivul pentru care, in realizarea obiectivului strategic 1 – Transpunerea invatarii pe tot parcursul vietii si a mobilitatii in realitate, se recomanda “Extinderea mobilitatii pentru
invatare: colaborare pentru eliminarea treptata a barierelor si pentru extinderea
oportunitatilor pentru mobilitate in invatare in Europa si in intreaga lume, atat in cazul
invatamantului superior cat si a celorlalte nivele de invatamant, incluzand noi obiective si
instrumente de finantare; toate acestea, cu luarea in considerare nevoile specific ale persoanelor dezavantajate”11
Provocarile care apar in urma modificarilor demografice precum si necesitatea de actualizare
si dezvoltare periodica a competentelor (deprinderilor) persoanelor, nevoia de a tine pasul cu
schimbarile economice si sociale, solicita adoptarea unei abordari de invatare pe tot parcursul vietii precum si a unor sisteme de invatare si de instruire care sa fie mai usor adaptabile la
aceste modificari si mai deschise fata de o abordare mondiala. Spre deosebire de perioada
actuala in care mobilitatile reprezinta o exceptie, acestea trebuie sa devina o caracteristica
naturala a identitatii europene si o oportunitate care sa fie folosita de toti tinerii din Europa.
In acest fel, ele pot devein un factor important pentru garantarea viitoarei competitivitati si solidaritati a Uniunii Europene.
Mobilitatea, in contextul invatarii si a pregatirii, difera substantial fata de alte tipuri de
mobilitate, prin faptul ca este, in primul rand, un exercitiu pedagogic: este un instrument
utilizat pentru a produce anumite tipuri de invatare de natura afectica si/sau congnitiva
pentru participant. Stagiile de practica la un potential angjator din strainatate pot fi modalitati de atingere o cunoastere multiculturala, invatarea modului de a trai in pace in
Europa si in intreaga lume si dezvoltarea unui simt al “cetateniei europene".
Studiul MoVE-iT, intocmit de catre Comisia Europeana, detaliaza intr-un mod foarte clar
beneficiile fiecarui actor ce participa la mobilitate:
Pentru angajatori, stagiile de practica transnationale in cadrul invatamantului profesional si
tehnic pot servi ca instrument pentru dezvoltarea deprinderilor si competentelor viitorilor
angajati si ca instrument pentru stimularea internationalizarii. Stagiile de practica
transnationale pot sprijini dezvoltarea deprinderilor si competentelor (internationale) ale viitorilor angajati, care sunt importante pentru functionarea optima a pietei internationale si
pentru dezvoltarea economica in Europa. Aceste deprinderi se refera (printer altele) la
urmatoarele: a invata sa inveti, procesarea informatiilor, deprinderi de luare a deciziilor,
gandirea creativa si deprinderi de solutionare a problemelor, auto-conducere, auto-dezvoltare
si flexibilitate”12
10 Idem 11 Cadrul strategic pentru cooperare europeana in invatamant si pregatire („ET 2020‟), p.9 12 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf
10
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
“Beneficiile pentru angajatori ale stagiilor de pregatire practica transnationale nu se refera doar la dezvoltarea de abilitati in randul viitorilor angajati, desi acest fapt este, deseori,
considerat (de catre angajator) ca fiind cel mai important beneficiu. Alte beneficii ale
angajatorilor sunt:
castigarea unei imagini international la nivelul firmei;
experiente multi-culturale valoroase si o viitoare posibila internationalizare a fortei de munca
impulsuri /stimuli si idei noi, cunoasterea de noi piete
posibilitatea introducerii, de catre elevi, a unor noi abordari si a unor noi metode (de
lucru)
abilitati sporite legate de limbile straine in randul personalului o mai sporita constientizare culturala si intelegere tehnica
imbunatatirea imaginii si atractivitatii sectorului respective. 13
“Beneficii ale mobilitatii internationale a IPT din perspectivA institutiilor de IPT:
Mobilitatea transnationala poate contribui la imbunatatirea atractivitatii IPT in general si a
sistemului de practica in particular, atat la nivelul sistemului IPT si la nivelul institutiilor IPT si
al programelor IPT. Prin faptul ca ofera posibilitatea stagiilor de practica la un potential
angajator din strainatate, mobilitatea transnationala poate imbunatati atat imaginea
institutiilor IPT cat si a programelor specific, sporindu-le atractivitatea. Mai mult, furnizarea oportunitatii pentru stagii de practica transnationale, imbogateste programele IPT.
Strategii si politici pro-active de internationalizare:
Multe institutii IPT creaza parteneriate cu institutii similare din strainatate pentru derularea
unor proiecte de mobilitate. Daca experientele initiale sunt pozitive, de cele mai multe ori colaborarea continua. Pentru institutiile IPT, acesta este, de cele mai multe ori, primul pas
catre procesul de internationalizare, in care conducerea se convinge de importanta cooperarii
international, ceea ce reprezinta, in schimb, primul pas catre dezvoltarea unor politici si
strategii de internationalizare mai cuprinzatoare, pentru propria institutie.14
“Pentru cadrele didactice si instructor, precum si pentru tutorii din firmele gazda,
participantii la mobilitate care intra in organizatie reprezinta o provocare pentru dezvoltarea
atat a deprinderilor lingvistice cat si a celor interculturale.
Compensatiile unor astfel de experiente pot fi:
o implicare sporita in aspectele legate de inscrierea in mobilitate – motivarea si
pregatirea participantilor la IPTI pentru a pleca la stagii de practica transnationale
mobilitate pentru ei insisi, prin utilizarea oportunitatilor programului Leonardo da Vinci,
de exemplu, pentru un stagiu in strainatate. 15
13 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf 14 Idem 15 Idem
11
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
Beneficii ale mobilitatii international in IPTI din perspective participantilor la IPTI:
“Dezvoltarea unei triple competente: valoarea mobilitatii international consta in primul
rand in dezvoltarea cetateniei europene prin intermediul participantilor individuali la IPT si
dobandirea, de catre acestia, a unor deprinderi profesionale, international si personale. Mai
précis, se au in vedere: deprinderi tehnice si profesionale concrete, deprinderi international si
deprinderi si competente personale.
Beneficii pentru participantii la IPT:
Constientizare culturala sporita
Abilitati lingvistice sporite Sporirea increderii in sine
Dorinta de a repeta experienta
Intelegerea altor tari din Europa Deprinderi/abilitati de comunicare imbunatatite
Relatii de munca
Relatii personale
O motivare sporita pentru absolvirea studiilor
Interes crescut fata de alte personae Impact pozitiv asupra oportunitatilor pentru cariera
Cunostinte tehnice si profesionale sporite.”16
Mobilitatea internationala a elevilor poate asigura numeroase beneficii pentru
societate, in general. Mobilitatea si posibilitatea cetatenilor europeni sa circule in diverse tari este perceputa ca fiind un mare avantaj si beneficiu al Uniunii Europene, totusi,
mobilitatea si stagiul de practica implica un procent foarte mic de angajati si de elevi IPTI. O
crestere a mobilitatii contribuie la promovarea si sustinerea intelegerii si respectului intre
cetatenii Uniunii Europene si ar contribui, intr-o etapa ulterioara, la o mobilitate sporita a
lucratorilor si astfel, la cresterea fexibilitatii pietei de munca europene. O crestere a implicarii elevilor in mobilitate in cadrul IPT ar contribui la coeziune sociala si intelegere reciproca intr-o
societate cu un character din ce in ce mai multicultural si multietnic.
Mobilitatea pentru invatare are un rol important in a face procesul educatiei, sistemele de
pregatire si institutiile mai deschise, mai europene si international, mai accesibile si mai
eficiente. Totodata, poate intari competitivitatea Europei prin sprijinirea dezvoltarii unie societati bazata pe cunoastere intensive, contribuind, prin aceasta, la atingerea obiectiveklor
stabilite prin Strategia de la Lisabona pentru crestere si dezvoltare.
16 Studiu cu privire la obstacolele in calea mobilitatii transnationale cu care se confrunta stagiarii si alti tineri elevi in invatamantul profesional si tehnic si modalitati de depasire a acestora, denumit si proiectul MoVE-iT. Aprilie 2007 http://ec.europa.eu/education/more-information/doc/moveitsum_en.pdf
12
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
2.2. NEVOIA DE STAGII DE PRACTICA PENTRU ELEVII IPTI
Practica la locul de munca este un element esential al instruirii si invatamantului profesional
deoarece este un model structurat pentru dobandirea de cunostinte intr-un mediu de lucru.
Mobilitatea pentru invatare imbunatateste posibilitatea de gasire a unui loc de munca precum
si adaptabilitatea elevului. Experienta dobandita intr-un mediu cultural diferit incurajeaza
elevii si ii face mai flexibili, ajutandu-i sa se adapteze mai bine la munca ce le revine. Totodata, ii ajuta sa devina mai independenti si mai maturi.
La randul lor, intreprinderile se confrunta cu nevoia de forta de munca aclificata cu
abilitati/deprinderi diversificate care sa influenteze performantele firmei, functiile si
activitatile economice: dezvoltare tehnologica, internationalizare, noi tehnologii.
“Dreptul de a avea mobilitate peste granitele nationale este una dintre libertatile
fundamentale pe care Uniunea Europeana le acorda cetatenilor sai.”17Mobilitatea sprijina
insusirea limbilor straine si contribuie la inlaturarea barierelor dintre persoanele de
nationalitati diferite. Totodata, mobilitatea este esentiala pentru realizarea schimbului de experienta si de cunostinte intre institutii educationale si firme, sporind, astfel
competitivitatea si inovativitatea celor din urma.
Promovarea dorintei de a fi mobil este obiectivul specific al actiunilor europene privind
mobilitatea, in special dar nu in mod exclusive al actiunilor de mobilitate din cadrul Programului de Invatare pe tot Parcursul Vietii si din cadrul altor programe coordinate de
Directoratul General Educatie si Instruire.
17 Raport al forumului de experti la nivel inalt cu privire la mobilitate Promovarea mobilitatii ca oportunitate pentru toti
13
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
2.3. PROIECTE EUROPENE CONEXE
Economia globala necesita industrii din ce in ce mai competitive care au nevoie de muncitori
inovativi cu deprinderi si experienta internationale. Programul de invatare pe tot parcursul
vietii defineste o prioritate pentru perioada 2009-2011 cu privire la extinderea mobilitatii
pentru invatare in Europa si in intreaga lume. Exista o nevoie de a imbunatati mobilitatea
atat din punct de vedere al cantitatii cat si din punct de vedere al calitatii la nivel European, ceea ce genereaza o preocupare sporita a institutiilor europene pentru atingerea acestui
obiectiv.
In acest scop, Uniunea Europeana elaboreaza documente, studii si recomandari si totodata
sprijina numeroase proiecte in care actorii implicati in mobilitate depun toate eforturile pentgru a imbunatati mobilitatea la nivelul Europei.
In acest sens, proiectul Q-Placements, fiind un proiect Leonardo da Vinci privind transferul
inovarii, reuneste informatiile referitoare la Mobilitatea Europeana care ar putea fi utila
cititorilor Manualului Q-Placements.
Asa cum se mentioneaza in Cartea Verde a Comisiei: Promovarea mobilitatii pentru invatare
a tinerilor:
“In ianuarie 2008, Comisia Europeana a infiintat un Forum al Expertilor la Nivel Inalt care are misiunea de a explora modalitati de extindere a mobilitatii, nu doar in sectorul universitar ci
si in randul tinerilor, in general. In iunie 2008, Forumul si-a prezentat raportul, conform
caruia mobilitatea ar trebui sa devina in randul tinerilor o regula si nu o exceptie. In luna
iulie 2008, “Agenad sociala reinoita: Oportunitati, acces si solidaritate in Europa secolului 21”
nr. 8 a afirmat ca “a cincea libertate” va fi dezvoltata in continuare de catre Comisia
Europeana prin inlaturarea obstacolelor din calea liberei circulatii a cunostintelor si prin promovarea mobilitatii grupurilor specific precum tinerii. Exista semnale ca se are in vedere o
Carte Verde cu privire la acest din urma aspect, pentru anul 2009”.18
In conformitate cu concluziile Consiliului Reprezentantilor Guvernelor Statelor Membre,
intrunit la data de 21 noiembrie 2008, cu privire la mobilitatea tinerilor, Consiliul invita Statele Membre si Comisia sa participe la numeroase masuri pentru imbunatatirea
mobilitatii.19
In plus, in ultimii ani, Parlamentul European a creat o linie de buget speciala pentru a stimula
mobilitatea.
18 Cartea Verde, Promovarea , in randul tinerilor, a mobilitatii pentru invatare. http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/mobility/com329_en.pdf 19 Concluziile Consiliuolui Reprezentantilor Guvernelor Statelor Membre, intrunit in sedinta din data de 21 noiembrie 2008 cu privire la mobilitatea tinerilor, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:320:0006:0009:EN:PDF
14
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
“Pentru a gasi solutii innovative in vederea cresterii mobilitatii transnationale in IPTI – atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ – Parlamentul European a creat in anul 2005 o
linie de buget distincta si a pus-o la dispozitia Comisiei Europene pentru a finanta actiuni
inovative pe aceasta tema. Una dintre initiativele rezultate a fost finantarea de catre Comisia
Europeana a douasprezece proiecte pilot in perioada 2007-2008, pentru identificare si
dezvoltarea de solutii inovative; in special pentru promovarea mobilitatii individuale, pe termen lung a ucenicilor si a altor tineri in IPTI”.20
Ca rezultat al acestei initiative a Parlamentului European, au fost lansate 12 proiecte si 3
studii care ofera informatii utile cu privire la mobilitate in Europa.
Cititorul poate gasi informatii suplimentare cu privire la rezultatele acestor 12 proiecte la
urmatoarea adresa : http://ec.europa.eu/education/vocational-
education/doc/mobilityguide_en.pdf..
Cele trei studii sunt urmatoarele:
MoVE-iT:
Move-it: un studiu cu privire la depasirea obstacolelor in calea mobilitatii ucenicilor si
tinerilor implicate in invatamantul profesional si tehnic initial: ultimele noutati in Statele Membre si solutii pentru depasirea obstacolelor: http://ec.europa.eu/education/more-
information/doc/moveitsum_en.pdf
Reflector:
Focalizat pe relatia dintre sistemul European de transfer a creditelor pentru IPT (ECVET) si diferitele sisteme de certificare din Statele Membre:
http://ec.europa.eu/education/pdf/doc144_en.pdf .
Connexion:
Focalizat pe relatiile dintre ECVET si oferta IPT initial, incluzand ucenicii, si viabilitatea
utilizarii intrumentelor ECVET: http://ec.europa.eu/education/pdf/doc171_en.pdf
20 “Instrumente si exemple de buna practica pentru organizarea mobilitatii transnationale in IPTI”, EAC/44/06 Support for Mobility, November 2008. http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf.
15
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
Manualul Q-Placements evidentiaza si unele dintre cele mai interesante si utile instrumente disponibile actorilor din IPT care pot fi o sursa de informare perfecta si un model ce poate fi
utilizat in coordonarea mobilitatii.
Euronaver Network:
Platforma Euronaver permite organelor intermediare sa functioneze ca structuri suport pentru IMM-uri prin furnizarea de informatii si instrumente in noua limbi. Platforma le ofera
organizatorilor de mobilitate acces la cunostintele si experientele cele mai noi si la o larga
retea si baza de date a altor actori ai mobilitatii din intreaga Europa. 21
Informatii suplimentare la: http://www.euronaver.net/en/home.html
Instrument de personalizare a contractelor de practica (Placement Contract
Customizer):
Acesta este un instrument web care poate genera contracte individualizate pentru stagii de
practica in strainatate, si care este rezultatul colaborarii dintre experti juridici si profesionisti implicati in mobilitate. Utilizatorii completeaza informatiile referitoare la stagiul de practica
(de ex. tipul de stagiu, tara de origine si tara gazda, durata, varsta participantului, sectorul
de activitate.), si, ulterior, instrumental genereaza o schita a contractului pentru stagiul de
practica ce include toate aspectele importante referitoare la legislatia nationala si
internationala.22 Informatii suplimentare la: http://www.european-mobility.eu/
i2i: Internship to Industry:
Proiectul i2i project a spijinit elaborarea unor manuale utile derularii procesului de efectuare a
stagiului de practica, de la pregatire si pana la admiterea ca practicant. Manualele vin in ajutorul scolilor, firmelor, organizatiilor cu activitate de schimb de elevi precum si
participantilor. Totodata, proiectul frunizeaza si o lista de formularelor, modelelor si a unor
link-uri utile.
Informatii suplimentare la: http://www.internship2industry.eu/
Ap n’ go:
Ap „n go este o platforma in care elevii/ucenicii se pot inregistra pentru un stagiu de practica
in strainatate si in care firmele interesate in gazduirea de tineri aflati in stagiu de practica isi
pot prezenta cerintele. Prin intermediul site-ului web se faciliteaza repartizarea adecvata intre cele doua categorii. 23
Informatii suplimentare la: http://www.ap-and-go.eu
APIK (Auslandpraktika- interkulturelle kompetenz):
APIK sprijina firmele germane sa isi trimita angajatii si practicantii in alte tari pentru a-si largi orizonturile cu privire la metodele de lucru, precum si deprinderile si competentele trans-
culturale.
Informatii suplimentare la: www.apik-sachsen.de
21 “Instrumente si exemple de buna practica in organizarea de stagii de practica transnationala in IPTI”, EAC/44/06 Sprijin pentru mobilitate, Noiembrie 2008. http://ec.europa.eu/education/vocational-education/doc/mobilityguide_en.pdf 22 Idem 23 Idem
16
2. CADRUL EUROPEAN AL IPTI
Instruire fara frontiere:
O retea de coach in cadrul Camerelor de Comert si Industrie si a Camerelor de Mestesuguri
si Mici Afaceri din Germania, pentru a motiva intreprinderile mici si mijlocii si cursantii
acestora si pentru a imbunatati expeirntele lor profesionale in strainatate.
Informatii suplimentare: http://www.mobilitaetscoach.de/
EPTE 6 Placements for live entertainment 6 (Plasamente pentru divertisment 6):
Proiect promovat de catre Escola Superior de Tècniques de les Arts de l‟Espectacle (Scoala
Superioara de Tehnicile Artei si Spectacolului) la Institutul de Teatru condus de Consiliul Provinciei Barcelona din Spania pentru a promova 4 saptamani de stagiu de practica in teatre
din diverse tari europene.
Informatii suplimentare: www.institutdelteatre.org
TACTIC:
Acest consortiu European pentru plasamente internationale a elaborat un manual care poate
fi descarcat de utilizatorii inregistrati, fiind disponibil in diverse limbi. Manualul stabileste
metodologia si cerintele minime de calitate pentru planificarea proiectelor de mobilitate
international, pregatirea proiectului, implementarea si finalizarea proiectului. Informatii suplimentare: www.tactic.dep.net
17
33.. SSTTAAGGIIUULL DDEE PPRRAACCTTIICCAA
IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL
18
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
3.1. CONCEPT
Pregatirea tehnica si profesionala trebuie abordata ca modalitate de a furniza studentilor
cunostinte teoretice si practice necesare pentru a da un raspuns flexibil si satisfacator
nevoilor existente pe piata muncii.
Pe baza acestui concept, pregatirea derulata in scolile IPTI trebuie sa se potriveasca cu pocesele de au loc in firme si trebuie planificata luand in considerare cunostintele pe care
elevii trebuie sa le dobandeasca, atat din punct de vedere teoretic si conceptual cat si din
pounct de vedere al echipamentelor si tehnologiei.
Pe acest fundal, stagiul de practica devine o parte importanta a educatiei elevilor care participa in programele de practica, ca activitate de instruire derulata in afara programului de
lucru.
Stagiile de practica in firma cauta sa aduca elevii in contact cu lumea active si prin aceasta,
sa le completeze pregatirea profesionala si personala prin efectuarea de practica intr-un
mediu de productie real.
Trebuie sa retinem ca, pentru multi elevi, aceste stagii de practica in forme sunt primul lor
contact cu lumea active. Ca urmare, buna planificare si colaborare dintre coordonatorii IPTI si
cei din firma este esentiala.
Firma se afla in afara scolii IPT si, din acest motiv, are un rol cheie prin faptul ca ii da
posibilitatea elevului sa utilizeze in activitatea curenta cunostintele dobandite in cadrul
modulelor scolare si astfel, nu doar sa activeze intr-un mediu professional real ci si sa castige
cunostinte aprofundate cu privire la practica profesionala. Pe perioada efectuarii stagiului de
practica in firma, elevii vor dobandi experienta practica referitoare la echipamente si
tehnologie, vor executa sarcini profesionale intr-un mediu de munca real si factorii sai determinant si va dobandi competente transversale (echipament, organizarea muncii, a lucre
cu alte persoane, etc.) pe care cu greu le-ar putea dobandi in alta parte decat in cadrul
efectuarii unui stagiu de practica la un loc de munca real.
Exista doua obiective principale ale stagiului de practica:
Completarea dobandirii competentelor profesionale invatate in scoala (calificare
profesionala).
Sprijinirea elevului in gasirea unui loc de munca (integrare ocupationala).
Trebuie supliniat faptul ca stagiul de practica este o parte foarte importanta a pregatirii
elevilor. Din acest motiv, trebuie implementat un sistem calitativ de stagii de practica in firme
si, totodata, in masura posibilitatilor, extinderea stagiilor de practica international deoarece
acestea din urma contribuie cu valoare adaugata la procesul de invatare.
O persoana aflata in stagiu de practica nu trebuie sa ocupe niciodata un post vacant
19
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
3.2. OBIECTIVE
Stagiul de practica este sursa complementara esentiala pentru a asigura o pregatire
cuprinzatoare elevilor care participa la cursuri de pregatire profesionala si tehnica.
Stagiul de practica trebuie sa genereze:
Imbunatatirea si sporirea cunostintelor teoretice invatate in scolile IPT
Elevii dobandesc experienta practica cu privire la echipamentele de productie
O posibilitate pentru elevi de a experimenta mediul de lucru si sistemul de relatii sociale si de munca ale acestuia
Permite firmelor sa cunoasca deprinderile si atitudinea unui potential viitor angajat
Sprijina elevii din invatamantul profesional si tehnic sa obtina calificari profesionale si
sa gaseasca un loc de munca
Elaborarea de strategii pentru a apropia invatamantul academic de piata fortei de
munca
Pentru firme, stagiul de practica implica:
Gasirea unei corespondente intre firma si stagiul de practica al elevilor
Cunoasterea, in mediul de lucru, a persoanelor care pot fi potentiali viitori angajati calificati la finalizarea perioadei de practica
Oferirea primului loc de munca al tinerilor
Pastrarea relatiei cu scolile din IPT
Infiintarea postului/functiei de tutore din firma, care va avea rolul de mentor al
elevului pe perioada stagiului de practica
Efectuarea stagiului de practica in forma locale este foarte importanta atat pentru firme cat si
pentru elevi, dar in situatia in care plasamentul are loc in strainatate, pe langa obiectivele
mentionate mai sus pot fi atinse si altele:
Firma beneficiaza de o abordare international Introducerea de noi idei, cunostinte si metode
Largirea competentei cultural
Cunoasterea altor metode de lucru
Cunoasterea altor culturi
Imbunatatirea abilitatilor generale de comunicare in limbi straine si deprinderea jargonului profesional in alte limbi
Imbunatatirea CV-urilor personale
Perceperea mobilitatii ca posibilitate reala de dezvoltare personala
Adaptare la o piata a muncii largita
Promovarea conceptului de apartenenta la Uniunea Europeana Dezvoltare in afara mediului familial si social obisnuit; dezvoltare personala.
20
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
3.3. DEFINITIA CALITATII
Desi toti actorii participanti la mobilitate au concepte similare despre ce inseamna calitatea in
mobilitate, nu exista o definitie comuna la nivel European care sa fie adoptata/utilizata de
catre toti partenerii implicati.
Din acest motiv, exista o preocupare sporita fata de gasirea unei definitii commune a calitatii mobilitatii, preocupare care este impartasita atat de actorii implicate in mobilitate cat si de
Comisia Europeana.
Comisia a elaborat numeroase materiale destinate imbunatatirii calitatii mobilitatii:
Angajament privind calitatea: document semnat de catre participant, de catre
organizatia de origine si de catre organizatia gazda, care include angajamentele
asumate de catre fiecare dintre acesti trei participanti.
http://ec.europa.eu/education/leonardo-da-vinci/doc/quality_en.pdf
Carta Calitatii in mobilitate care, la punctul 13 si la punctul 15 insista asupra nevoii de
calitate, de planificare atenta si evaluare adecvata inainte, pe parcursul si dupa
perioada mobilitatii.
http://eur-lex.europa.eu/lex/LexUriServ/site/en/com/2005/com2005_0450en01.pdf
Carta elevilor Erasmus, care defineste exact ce se asteapta din partea studentilor si are
sunt asteptarile studentilor atunci cand participa in programul Erasmus.
http://ec.europa.eu/education/archive/million/charter_en.pdf
Acest manual va furniza o definitie a calitatii in relatie cu mobilitatea, cu referire, in mod special, la stagiul de practica international.
Calitatea unui lucru depinde de un set de caracteristici inerente si de un set de cerinte si de modul in care primul set corespunde celui de al doilea. Daca acele caracteristici inerente
corespund tuturor cerintelor, se atinge un nivel de calitate inalt sau excelent. Astfel calitatea
poate fi slaba, buna sau excelenta. Calitatea poate fi stabilita comparand un set de
caracteristici inerente cu un set de cerinte specificate anterior.
Deci, calitatea este un concept relativ. Calitatea depinde mereu de un set de cerinte care sunt
specificate anterior, care reprezinta nevoi sau asteptari care trebuie satisfacute.
Calitatea mobilitatii este atinsa atunci cand mobilitatea satisface nevoile si asteptarile beneficiarilor prin indeplinirea cerintelor mobilitatii.
Conform definitiei ISO 9000, calitatea este gradul in care un set de
caracteristici satisfac toate cerintele.
21
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
In cadrul tuturor tipurilor de mobilitate exista un anumit numar de actori implicati care
actioneaza inainte, in decursul si dupa perioada mobilitatii. Doar unii dintre acesti actori sunt
si beneficiari in acelasi timp. Beneficiarii sunt aceia care beneficiza de ceva anume.
Cerintele referitoare la mobilitate vor stabilite pentru a corespunde nevoilor si asteptarilor
beneficiarilor de mobilitate.
Mobilitate care implica doar elevi din scolile tehnice si profesionale. Singurii beneficiari
sunt elevii.
Mobilitate care implica elevi, scoli profesionaole si tehnice si firme gazda. Beneficiarii
mobilitatii sunt elevii IPT si firmele gazda.
In primul tip de mobilitate sunt implicati doar trei actori si toti provin din sectorul educatie,
scoli profesionale si tehnice, ceea ce usureaza coordonarea masurarii mobilitatii.
In cel de al doilea tip de mobilitate, numarul de actori creste la cel putin cinci, unii dintre ei
apartinand sectorului educatie iar unii apartinand mediului de afaceri. Acest tip de mobilitate,
care implica firme, sporste complexitatea coordonarii mobilitatii si a procedurilor de asigurare
a calitatii. Astfel, calitatea mobilitatii poate fi influentata de lipsa de potrivire intre firma
gazda si elevul IPT.
Exista un numar divers de posibile cauze de nepotrivire intre elev si firma gazda, care pot
aparea datorita urmatorilor factori:
Lipsa de contact strans intre scoala IPTI si firma gazda
Departarea geografica Dificultati in a apropia sectorul (lumea) IPT si mediul de afaceri
Dificultati datorate specificului sectorului de activitate al firmei, etc
22
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
Studiul Leonardo de Vinci 2007 prezinta, foarte clar, in cazul plasamentelor efectuate in firme din strainatate, care sunt cele mai importante variabile ce genereaza insatisfactii
participantilor la mobilitate (elevi IPT).
Sursa: WSF LdV Survey 2007
Sederea prea scurta (48 %) si sprijinul financiar inadecvat (41 %) sunt cele mai frecvente,
impreuna cu slaba planificare/pregatire (26 %) si birocratia in exces.
Exista si variabile care ne ofera informatii valoroase cu privire la ce inseamna un plasament
de calitate slaba din punct de vedere la pregatirii practice (invatarea la locul de munca):
Sarcinile nu au corespuns pregatirii profesionale (17%).
Plasament practice necorespunzator (13%). Lipsa activitati autonome (12%).
Prea putina experienta practica, curs de limba prea lung (3%).
Este remarcabil faptul ca 17% dintre studenti au raspuns ca sarcinile lor nu au corespuns
pregatirii lor profesionale. Acest procent este prea mare atunci cand urmarim calitatea
plasamentelor.
Figura 3-12: Ce le-a displacut participantilor in timpul sederii in strainatate
3%
4%
6%
12%
13%
14%
16%
17%
17%
21%
24%
26%
41%
48%
Experienta practica insufic., curs limba prea lung
Sedere prea lunga
Necunoasterea unei imagini interne a tarii gazda
Lipsa activitati autonome
Plasament practic necorespunzator
Slaba imbunatatire a abilitatilor lingvistice, curs de limba slab
Slaba preocupare din partea organizatiei de origine
Cazare nesatisfacatoare/familie gazda neprimitoare
Sarcinile nu corespund pregatirii profesionale de baza
Slaba preocupare din partea organizatiei gazda
Prea multa birocratie
Planificare/pregatire slaba
Suport financiar necorespunzator
Sedere prea scurta
23
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
Fiecare participant la mobilitate trebuie sa cunoasca cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a asigura calitatea, adica, sa indeplineasca nevoile sis a satisfaca
asteptarile tuturor beneficiarilor. Toti actorii implicate in masura de mobilitate tgrebuie sa se
asigure ca, prin actiunile lor, reusesc sa satisfaca nevoile si asteptarile beneficiarilor.
Atunci cand nivelul de calitate este scazut, aceasta se datoreaza faptului ca aceste cerinte nu au fost satisfacute de catre caracteristicile actiunii de mobilitate; cu alte cuvinte, actiunea de
mobilitate nu a satisfacut nevoile si asteptarile beneficiarilor.
Nevoia: lipsa unui lucru necesar, dorit sau util.
Asteptari: Ceva ce se asteapta. A se astepta la ceva: a considera ceva ca fiind rezonabil, cuvenit sau necesar.
Satisfacere: indeplinireea unei nevoi sau dorinte.
Satisfactia clientului: o masura a gradului in care produsele si serviciile furnizate de catre o firma satisfac sau depasesc asteptarile clientului.
Calitatea in mobilitate se obtine atunci cand beneficiarii sunt satisfacuti atat prin indeplinirea nevoilor lor cat si prin implinirea asteptarilor lor.
24
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
3.4. CERINTE DE CALITATE: NEVOILE SI ASTEPTARILE BENEFICIARILOR
Pentru a ne asigura ca mobilitatea satisface nevoile si asteptarile unui beneficiar, se vor lua
masuri de asigurare a calitatii.
Asteptarile beneficiarilor trebuie sa fie aliniate la ceea ce mobilitatea le poate oferi. O definitie
inerent diferita a nevoilor si asteptarilor beneficiarilor poate duce la insatisfactie si reprezinta
o amenintare la adresa asigurarii calitatii mobilitatii.
Atunci cand asteptarile sunt diferite sau mai inalte decat ceea ce poate oferi mobilitatea,
rezultatul va fi insatisfactia.
Definirea foarte exacta a ceea ce poate astepta fiecare participant de la mobilitate si a ceea ce se asteapta de la acesta reprezinta cheia alinierii asteptarilor tuturor participantilor la
mobilitate. Explicatii suplimentare sunt prezentate la punctul 5 al prezentului manual.
De exemplu, uneori, asteptarile aferente unei activitati pe care o va desfasura un elev in firma gazda nu sunt clar definite, astfel incat elevul se asteapta la o experienta diferita in
firma gazda. In aceasta situatie, rezultatele mobilitatii pot genera insatisfactii.
In mod similar, uneori, asteptarile cu privire la deprinderile (abilitatile) unui elev sunt mai
inalte decat cele dobandite de catre acesta. Tutorele din firma se asteapta la o contributie
diferita din partea elevului in cadrul firmei. Astfel, rezultatele mobilitatii genereaza
insatisfactie.
Cauzele disfuctionalitatilor intre asteptari si rezultatele mobilitatii sunt diverse si trebuie luate
in considerare pentru a elabora toate procedurile necesare pentru evitarea insatisfactiei beneficiarilor. Procedurile de asigurare a calitatii vor fi prezentate detaliat la punctul 5 al
prezentului manual.
Atunci cand nevoile si asteptarile beneficiarilor sunt satisfacute, se obtine un nivel de calitate
ridicat la mobilitatii.
Satisfactia beneficiarilor se va reflecta in relatii de durata intre participantii la mobilitate, care
pot genera mobilitati viitoare. In caz contrar, mobilitatile sunt ocazionale si functioneaza doar pe termen scurt.
Satistactia = rezultatul mobilitatii ≥ nevoi + asteptari
Asigurarea calitatii reprezinta un set de activitati destinate spororii increderii in faptul ca cerintele de calitate vor fi respectate.
25
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
Satisfactia elevilor care participa la stagiile de practica internationale:
Tinerii care merg in strainatate si invata despre o noua cultura, o limba si o tara noua sunt,
de obicei, satisfacuti. Dar ceea ce este dificil de obtinut in cazul unui stagiu de practica
international este insusirea unor deprinderi profesionale, care sa corespunda pregatirii
profesionale sis a sporeasca deprinderilor tinerilor dupa incheierea stagiului de practica.
Uneori, componenta profesionala nu a fost atinsa pe deplin prin mobilitate. Din ce in ce mai
mult, beneficiarii doresc sa isi dezvolte nu doar abilitatile (deprinderile) personale si international ci si cele profesionale.
Dupa cum se poate observa din Studiul Leonardo da Vinci 2007, unele variabile legate de
deprinderi si competente obtinute prin stagii de practica international nu sunt apreciate atat
de bine incat sa furnizeze satisfactie beneficiarului:
Plasamentul practic in strainatate, cu doar 54% satifactie
Munca intr-o echipa international, cu doar 52% satisfactie
Sarcinile atribuite, doar 36%
Metodele de lucru in cadrul organizatiei gazda, doar 33%
Ore de munca (program de lucru), doar 30%24
Sursa: WSF LdV Survey 2007
24 Idem
Figura 3-11: Ce le-a placut participantilor pe perioada sederii in strainatate
30%
30%
33%
33%
33%
34%
36%
39%
40%
43%
49%
52%
53%
54%
61%
62%
65%
68%
72%
74%
75%
Programul de lucru
Sprijinul financiar
Metodele de lucru din organizatia gazda
Atebtia organizatiei de origine
Organizarea fluxului muncii
Acces la material noi
Sarcinile atribuite
Structura si organizarea sederii
Atentia din partea organizatiei straine
Durata sederii in strainatate
Plasament in strainatate
Munca in echipa internationala
Familiarizare cu limitele personale proprii
Plasament practice in strainatate
Cunoasterea altor modalitati de lucru
Interactiune la locul de munca
Schimb intercultural
Cunoasterea altor moduri de viata
Castigarea unor importante experiente personale
Oportunitatea de a pleca in strainatate
Imbunatatirea abilitatilor lingvistice
26
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
Elevul este satisfacut de mobilitate daca acesta isi indeplineste in totalitate urmatoarele nevoi
de invatare:
Noi metode de lucru, deprinderi profesionale si experienta dobandita care sa
corespunda pregatirii sale profesionale.
Imbunatatirea abilitatilor de limbi straine. Experienta de viata: experienta de a locui singur, cunoasterea unor culturi diferite,
cunoasterea de persoane noi, etc.
Satisfactia pentru firma gazda:
Nu exista prea multe lucrari scrise cu privire la satisfactia firmelor gazda, care, de obicei,
cade pe locul doi ca importanta atunci cand vorbim despre mobilitate. Dar numai obtinand
satisfactia firmei gazda vom reusi sa cladim relatii de colaborare durabile cu firmela gazda,
care vor dori sa repete experienta de a primi elevi in stagiul de practica.
Firma gazda va avea satisfactii in urma mobilitatii daca va atinge urmatoarele obiective:
Elevul a avut o contributie profesionala in cadrul firmei. De la elev s-a obtinut valoare
adaugata pe perioada practicii acestuia in cadrul firmei. Cu alte cuvinte, eforturile investite in pregatire sunt mai mici decat rezultatele obtinute in urma activitatii
elevului.
Personalul societatii a acumulat experienta in a lucre intr-un mediu multi-cultural,
multilingv.
Satisfactia scolii IPTI de care apartine elevul:
Scoala IPTI de care apartine elevul va obtine satisfactii in urma mobilitatii daca elevul si-a
indeplinit nevoile de invatare:
Noi metode de lucru, obtinerea de deprinderi (abilitati) si experienta profesionala care sa corespunda pregatirii sale profesionale de baza.
Imbunatatirea cunostintelor de limbi straine.
Experienta de viata: experienta de a locui singur, cunoasterea unor culturi diferite,
cunoasterea de persoane noi, etc.
Cu alte cuvinte, satifactia centrului educational este obtinerea satisfactiei de catre elev prin
dobandirea de cunostinte. Aceasta este o valoare adaugata pe care scolile IPT o pot furniza
elevilor lor care participa la mobilitate.
In unele cazuri, experienta unie mobilitati poate fi foarte multumitoare pentru elev, chiar daca deprinderile profesionale pe care le-a dobandit nu sunt foarte bune. Chiar daca
asteptarile elevului sunt foarte reduse, si exista, in general, satisfactie, mobilitatea poate fi
considerata de catre scoala IPT ca avand o slaba calitate deoarece nu au fost dobandite
suficiente deprinderi si competente. Acesta este motivul pentru care o buna evaluare a
realizarilor si a comptentelor dobandite de catre elevul IPT in urma participarii la un stagiu de
practica international este esentiala.
27
3. STAGIUL DE PRACTICA INTERNATIONAL
Satisfactia organizatiei care furnizeaza sprijin pentru mobilitate:
In majoritatea situatiilor, exista o organizatie care promoveaza sau finanteaza actiunile de
mobilitate. Aceasta organizatie va obtine satisfactii daca beneficiarii sunt satisfacuti si daca
fondurile alocate sunt utilizate in mod corespunzator pentru atingerea obiectivelor
programului de finantare.
Pentru a evalua calitatea, organizatia care promoveaza mobilitatea si/sau care furnizeaza
sprijin financiar va solicita anumite formulare pe care beneficiarii trebuie sa le completeze.
Organizatia care furnizeaza sprijin va fi satisfacuta daca formularele sunt completate in corespunzator, indicand in acelasi timp un inalt nivel de satisfactie cu privire la rezultate:
asigurarea utilizarii adecvate a finantarii primate pentru mobilitate.
beneficiarii sunt satisfacuti.
Sursa cea mai probabila de insatisfactii pentru elev, pentru scoala IPT si pentru firma
implicata, este aspectul “parte istruire – parte profesionala” a experientei legate de
mobilitatea internationala. Pentru a asigura calitatea acestei experiente, trebuie proiectata o
serie de sisteme de control preventiv, proceduri si sisteme de evaluare pentru a preintampina
calitatea scazuta a stagiului de practica international.
Abordarea Q-Placements are ca scop furnizarea unui manual care sa cuprinda
toate procedurile, cerintele si formularele model pentru asigurarea calitatii stagiilor de practica internationale.
28
44.. MMOODDEELLUULL QQ--PPLLAACCEEMMEENNTTSS
29
4. MODELUL Q-PLACEMENTS
4.1 MODELUL Q-PLACEMENTS
Modelul Q-Placements este destinat asigurarii indeplinirii asteptarilor beneficiarilor de
mobilitate precum si respectarii cerintelor calitative ale diversilor actori, organizatii
coordonatoare, centre educationale, firme si elevi din tarile de origine si din tarile gazda:
Un model in care firmele, elevii IPTI si scolile IPTI poate participa cu usurinta in stagii de practica internationale
Stabileste procedurile pentru fiecare activitate derulata de actori
Stabileste responsabilitatile minime ale fiecarui actor
Stabileste proceduri de actiune pentru fiecare faza a mobilitatii, in conformitate cu
obiectivele acesteia Un model ce reuneste diferite metode de monitorizare si evaluare.
Acest model intentioneaza sa devina un posibil sistem de asigurare a calitatii si un punct de
referinta care sa permita implementarea stagiilor de practica international in conditii optime.
Aceste conditii si cerinte sunt stabilite in modelul Q-placements pentru a facilita scolilor IPT, elevilor IPT precum si firmelor derularea stagiilor de practica internationala, indifferent de
locatia plasamentului si in conditii similare propriului sistem de educatie (pregatire).
Factorul cheie al acestui model este rolul pe care il joaca organizatiile coordonatoare din tara
de origine precum si cele din tara gazda, avand in vedere faptul ca acestea sunt mult mai
apropiate de realitatile sistemului educational si de mediul de afaceri din tarile in care isi desfasoara activitatea.
In acelasi timp, fiecare organizatie coordonatoare din tara de origine si din tara gazda
furnizeaza diverse avantaje si beneficii in cadrul modelului, precum:
Organizatia coordonatoare din tara de origine actioneaza ca punct de contact local in
tara de origine, facilitand coordonarea stagiilor de practica international prin faptul ca:
vorbeste aceeasi limba si are aceeasi experienta culturala ca si scolile IPT de origine.
apropiere georgrafica fata de scoala IPT de origine.
faciliteaza coordonarea stagiilor de practica in strainatate pentru scolile IPT, avand in
vedere ca, de cele mai multe ori, scolile nu au personal suficient pentru o urmarire si administrare adecvata.
colecteaza cererile elevilor IPTI de la scolile IPTI si le administreaza in mod eficient.
actioneaza ca unic interlocutor intre organizatia coordonatoare din tara gazda si scoala
IPT, stabilind, prin aceasta, un canal de comunicare clar.
In modelul Q-Placements, organizatiile coordonatoare au rolul unui fir de legatura pe parcursul intregii derulari a stagiului de practica, printr-o continua
monitorizare, evaluare si urmarire.
30
4. MODELUL Q-PLACEMENTS
Organizatia coordonatoare din tara gazda actioneaza ca punct de contact local in tara gazda, facilitand coordonarea stagiilor de practica international prin faptul ca:
vorbeste aceeasi limba si are aceeasi experienta culturala ca si firma gazda;
apropiere georgrafica fata de firma gazda; astfel devine pentru elevul IPTI principalul
punct de contact pe perioada stagiului de practica;
cunoaste cultura tarii in care se efectueaza plasamentul; colecteaza oferta potentialelor firme gazda si faciliteaza potrivirea profilului unui
anumit student cu o anumita firma gazda;
actioneaza ca unic intermediar intre organizatia coordonatoare din tara de origine si
firma gazda, stabilind astfel un canal de comunicare clar.
Pentru o mai buna intelegere a modelului Q-Placements, toti actorii implicati precum si cei
optionali sunt identificati si definiti, impreuna cu profilul lor, cerintele minime, functiile si
responsabilitatile lor, in sectiunea urmatoare (5).
In plus, exista Ghiduri ale Utilizatorului care sa faciliteze fiecarui participant (actor), intr-un mod cat mai exact, pasii si procedurile care trebuie urmate pentru derularea stagiului de
practica international in conditii optime.
Aceste Ghiduri ale utilizatorului pot fi gasite pe pagina web a Q-Placement:
http://www.q-placements.eu/
Ghiduri ale utilizatorului:
Elev IPTI.
Scoli IPTI / cadre didactice IPTI.
Organizatie coordonatoare din tara de origine. Organziatie coordonatoare din tara gazda.
Firme gazda / tutori din firme.
31
4. MODELUL Q-PLACEMENTS
4.2. IDENTIFICAREA SI DEFINIREA DIVERSILOR ACTORI
4.2.1. Actori implicati25:
Modelul Q-Placements a definit un numar minim de actori necesari pentru a asigura calitatea
intregului proces aferent stagiilor de practica internationale. Diversii actori implicati trebuie sa
fie profesionisti cu experienta pentru a asigura stagii de practica international de calitate.
25 Sunt stabiliti actorii implicati, sarcinile acestora si cerintele minime. Poate exista situatia in care un actor sa indeplineasca mai multe sarcini.
SSccoollii IIPPTTII
CCaaddrree
ddiiddaaccttiiccee
EElleevvii IIPPTTII
FFiirrmmee
TTuuttoorrii ddiinn ffiirrmmaa
PPrroocceedduurrii
CCeerriinnttee
RRoolluurrii
.
.
.
.
OOrrggaanniizzaattiiee
CCoooorrddoonnaattooaarree
((ttaarraa ggaazzddaa))
.
.
.
.
OOrrggaanniizzaattiiee
CCoooorrddoonnaattooaarree
((ttaarraa ddee
oorriiggiinnee))
32
4. MODELUL Q-PLACEMENTS
ELEV SAU CURSANT IPTI: o persoana care frecventeaza cursuri IPTI si/sau a
absolvit o scoala IPT cu mai putin de un an in urma.
SCOALA IPTI: Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si
profesionala si tehnica (PTI) localizata in tara de origine si care genereaza cererea pentru stagii de practica internationale.
TUTORE DIN SCOALA: cadru didactic din scoala IPT care coordoneaza plasamentul
elevilor IPTI.
ORGANIZATIE COORDONATORE DIN TARA DE ORIGINE: Institutie care
colecteaza cererea de stagii de practica internationale de la scolile IPT din tara de
origine.
ORGANIZATIE COORDONATORE DIN TARA GAZDA: Institutie care colecteaza
oferta de plasamente de la firmele gazda din tara gazda. Aceasta primeste cererile de
stagii de pregatire internationale de la organizatia coordonatoare din tara de origine.
FIRMA GAZDA: Firma care gazduieste (primeste in practica) cursantul pe perioada
stagiului de practica.
TUTORE DIN FIRMA: Persoana numita sa indrume, sa instruiasca si sa evalueze
cursantul pe perioada stagiului de practica in firma gazda.
4.2.2. Actori optionali:
ORGANIZATIE SUPORT: Institutie, localizata de obicei in tara de origine, care sprijina
desfasurarea mobilitatii din punct de vedere logistic sau financiar.
SCOALA IPTI DIN TARA DE ORIGINE: furnizor de IPT din tara gazda in care se
desfasoara stagiul de practica international, care ar putea coopera pentru sustinerea stagiului de practica.
33
55.. AACCTTOORRII IIMMPPLLIICCAATTII SSII
AACCTTIIVVIITTAARREEAA AACCEESSTTOORRAA
34
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.1. ELEVUL SAU CURSANTUL IPTI
O persoana care frecventeaza cursurile IPT si/sau a absolvit scoala profesionala si
tehnica cu mai putin de un an in urma.
5.1.1. Profil si cerinte minime:
Independenta personala in viata de zi cu zi.
Atitudine pozitiva.
Motivatie in fata provocarilor.
Capacitatea de a se adapta unor situatii neprevazute. Pregatire minima pentru asigurarea utilizarii la maxim a avantajelor experientei.
Detinerea tuturor documentelor necesare:
- document de identitate eliberat de autoritatile nationale / pasaport.
- asigurare de sanatate europeana.
- certificate medical – daca este solicitat. - asigurare de calatorie si de raspundere.
- orice autorizatie necesara in tara gazda si in tara de origine.
Cunoasterea suficienta a limbii de lucru.
Varsta minima trebuie sa fie varsta legala prevazuta pentru plasamente in tara de
origine si in tara gazda.
Toate acestea trebuie sa fie avizate de catre scoala.
Se recomanda:
finalizarea (absolvirea) stagiului de practica local cu evaluare pozitiva si/sau detinerea
de experienta anterioara de munca.
In situatia unui stagiu de practica international pe o perioada indelungata, se
recomanda ca elevul sa participe anterior la cursuri de limba.
35
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.1.2. Functii si responsabilitati:
Participarea la mobilitate intr-un mod active si responsabil si depunerea tuturor
eforturilor in fiecare etapa a proiectului: pregatire, implementare, evaluare,
diseminare.
Pe perioada plasamentului, elevul are urmatoarele indatoriri:
Clasificarea elevilor in functie de scoala IPTI:
In functie de legatura lor cu central de educatie, elevii pot fi impartiti in doua grupe
principale:
Elevi inscrisi la scoala IPTI:
Toti elevii inscrisi la scoala IPTI sunt eligibili pentru a participa a stagii de practica
international indiferent de cursurile pe care le urmeaza. Totusi, in cazul fiecarui elev poate fi specificata cea mai adecvata perioada pentru efectuarea unor astfel de plasamente.
Elevi care au parasit scoala IPTI:
Ca regula generala, toti elevii care au absolvit un program de pregatire profesionala si tehnica in anul anterior sunt inclusi in schema de mobilitate prezentata in acest manual.
- Sa respecte graficul de activitati convenit;
- Sa accepte regulile generale ale firmei si orice alte aspect asupra carora trebuie convenit;
- Sa respecte orarul de lucru;
- Sa respecte procedurile de siguranta;
- Sa utilizeze terminologie tehnica;
- Sa se integreze in echipa de lucru;
- Sa urmareasca obtinerea calitatii in activitatile derulate si in sarcinile atribuite, in cadrul termenelor limita stabilite;
- Sa accepte ordinele primate;
- Sa se preocupe de igiena si imaginea personala;
- Sa isi evalueze activitatea in mod obiectiv si autocritic;
- Sa demonstreze initiativa in rezolvarea problemelor;
- Sa respecte regulile de utilizare a facilitatilor si echipamentelor care ii sunt incredintate (cazare, instalatii, utilaje, etc)
36
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Varsta pentru efectuarea stagiului de practica international:
Urmatoarele aspecte se aplica atat elevilor inscrisi la o scoala cat si calor care si-au incheiat
studiile:
Varsta minima: ca regula generala, varsta minima pentru efectuarea stagiului de
practica international este varsta stabilita prin lege pentru plasamente in tara gazda si in tara de destinatie. ca exceptie, elevii sub varsta minima pot participa daca se
considera ca au suficienta maturitate personala si profesionala. Acesti elevi trebuie
insotiti de un cadru didactic / tutore.
Varsta maxima: Nu exista varsta maxima pentru efectuarea de stagii de practica internationale.
Tipuri de grupuri:
Functiile si responsabilitatile diversilor actori ce participa la stagii de practica internationale nu vor fi influentate de tipul grupului.
Tipul grupului poate fi determinat de urmatoarele:
reglementarile juridice din tara gazda sau din tara de destinatie ; standarde sau reguli ale scolii IPT din tara de origine;
alte standarde ce tin de grup, tara de destinatie, etc
Grupuri:
Elevi care pot calatori singuri (neinsotiti): toti elevii majori conform legislatiei ambelor tari pot calatori neinsotiti.
Elevii care calatoresc in grup:
- Minori, datorita reglementarilor juridice;
- Elevi majori care prefer sa calatoreasca in grup; - Toti elevii care sunt obligati sa calatoreasca in grup datorita reglementarilor din tara
lor de origine.
Elevii care trebuie sa fie insotiti de catre un cadru didactic / tutore (fie ca se
deplaseaza singuri sau in grup: - Minori (varsta variaza in functie de legislatia specifica fiecarei tari);
- Elevi a caror stare fizica sau mental necesita ingrijiri special;
- Elevi care sunt obligati sa fie insotiti in virtutea legislatiei tarii lor de origin
37
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.2. SCOALA IPTI / CADRU DIDACTIC (TUTORE DIN SCOALA)
Scoala IPTI: Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si profesionala si tehnica (PTI) localizata in tara de origine si care genereaza cererea pentru stagii de practica
internationale.
Tutore din scoala: cadru didactic din scoala IPT care coordoneaza stagiul de practica al
elevilor IPTI.
5.2.1. Cerinte minime:
Scoli IPTI: Nu exista cerinte minime deoarece toate scolile IPTI au calificarea necesara
pentru a participa la stagii de practica internationale.
Tutore din scoala: Tutorele din scoala trebuie sa fie un cadru didactic aflat in relatie stransa
cu elevul si care cunoaste foarte bine materiile si planul de invatamant al acestuia.
5.2.2. Functii si responsabilitati:
Pastrarea unei relatii constant cu organizatia coordonatoare din tara de origine pe
perioada intregului process de mobilitate.
Descrierea diverselor activitati care pot fi derulate/efectuate in firma de catre elev.
Incheierea asigurarilor necesare pentru mobilitate: de calatorie, de sanatate, de
accident, etc. Oferirea de instructiuni elementare cu privire la vocabularul tehnic in limba de lucru
sau in limba tarii gazda.
Validarea graficului de activitati convenit.
Sa actioneze ca legatura intre organizatia coordonatoare din tara de destinatie si elev.
Sa fie mereu informat cu privire la derularea intregului process al mobilitatii. Responsabil cu trimiterea elevilor cei mai potriviti pentru plasament.
Responsabil cu evaluarea si validarea rezultatelor plasamentului, la incheierea
acestuia.
Constientizarea, promovarea si furnizarea de informatii cu privire la mobilitate in
randul elevilor. Disseminarea rezultatelor mobilitatii in randul scolilor IPTI.
Tutorele din scoala trebuie sa fie mereu disponibil pentru elev in caz de nevoie, in
functie de problemele cu care se confrunta elevul pe perioada plasamentului in
strainatate.
38
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.3. ORGANIZATIE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE:
Institutie care colecteaza cererile pentru stagii de practica international de la
scolile IPTI din tara de origine.
Trebuie sa fie o institutie non-profit din domeniul pregatirii profesionale si care utilizeaza
fonduri publice pentru coordonarea plasamentelor, care colecteaza cererea pentru stagii de
practica internationale de la scolile IPTI din tara de origine, ca de exemplu:
Camere de comert. Organizatii de afaceri.
Centre educationale.
ONG-uri.
Organe publice.
Altele.
5.3.1. Cerinte minime:
Sa aibe o relatie apropiata cu scolile IPT/ tutorii din scoli.
Sa aibe conexiuni stranse cu scolile IPT in domeniul domeniul sau de influenta. Experienta in stagiile de practica la nivel local.
Cunoasterea limbii mobilitatii.
Se recomanda:
Experienta anterioara in mobilitate (sistemul de finantare european, managementul proiectelor, etc.)
Contacte anterioare cu organizatii similare din strainatate.
5.3.2. Functii si responsabilitati:
Trebuie sa asigure respectarea reglementarilor si legislatiei in tara de origine.
Coordonarea mobilitatii internationale in tara de origine.
Singurul intermediar pentru organizatia coordonatoare din tara gazda.
Trebuie sa se asigure ca studentii au toate documentele necesare: asigurari, premise, autorizatii, etc…, anterior plasamentului.
Trebuie sa mentina contactul, sa efectueze urmarirea si raportarea mobilitatii catre
tutorele din scoala.
Campanii de constientizare in randul scolilor IPTI si a comunitatii.
39
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.4. ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA:
Institutie care colecteaza oferta de plasamente de la firmele gazda din tara gazda.
Primeste cererea de stagii de practica internationala de la organizatia coordonatoare
din tara de origine.
Trebuie sa fie o institutie non-profit cu activitate in domeniul instruirii la locul de munca si care sa utilizeze fonduri publice pentru coordonarea plasamentelor, care colecteaza oferta de
plasamente de la firmele gazda din tara gazda. Poate fi o institutie de tipul:
Camere de comert.
Organizatii de afaceri. Centre educationale.
ONG-uri.
Organe publice.
Altele.
5.4.1. Cerinte minime:
Sa aibe o relatie stransa cu firmele gazda / tutorii din firma.
Sa aibe conexiuni stranse cu firmele din domeniul domeniul sau de influenta.
Experienta anterioara in stagiile de practica locale. Cunoasterea limbii mobilitatii.
Cunoasterea mediului gazda: orase, firme, cazare, etc.
Se recomanda:
Experienta anterioara in mobilitate (sistemul de finantare european, management de proiecte, etc.).
Contacte anterioare cu alte organizatii similare din strainatate.
Cunoasterea scolilor si a grupurilor ocupationale din regiune, precum si a modalitatilor
de contactare a acestora.
5.4.2. Functii si responsabilitati:
Trebuie sa asigure respectarea reglementarilor si legislatiei in tara gazda.
Coordonarea mobilitatii internationale in tara gazda.
Singurul intermediar pentru organizatia coordonatoare din tara de origine. Organizarea de campanii de constientizare in randul scolilor IPTI si a comunitatii.
Sa asigure respectarea cerintelor minime de catre firmele gazda.
Sa pastreze o stransa relatie cu toturele din firma si cu elevul, sa urmareasca
derularea mobilitatii.
Ar trebuie sa fie principalul punct de contact pentru elev, pe perioada plasamentului.
Sa organizeze campanii de constientizare in randul firmelor si al comunitatii. Sa furnizeze sprijin personal elevului in situatii critice.
Punct de referinta permanent in caz de necesitate.
Sa intampine elevul in tara gazda.
Sa furnizeze informatii generale despre caracteristicile firmei gazda si contextual
acesteia, inainte de demararea activitatii.
40
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.5. FIRMA GAZDA / TUTORE DIN FIRMA
Firma gazda: Firma ce gazduieste (primeste) cursantul pe perioada stagiului de practica.
Tutore din firma: Persoana numita sa indrume, sa instruiasca sis a evalueze cursantul pe
perioada stagiului de practica in firma gazda.
5.5.1. Cerinte minime:
Firma gazda:
Firma trebuie sa fie familiarizata cu filozofia pregatirii la locul de munca (stagiului de practica) a elevilor din invatamantul profesional si tehnic.
Sa asigure respectarea reglementarile privind sanatatea si securitatea la locul de
munca, contractele colective de munca, etc.
Acces:
- Transport public disponibil - Furnizarea altor mijloace de transport.
Domeniu de activitate corespunzator si potrivit cerintelor elevului.
Sa detina personal disponibil si suficient pentru a gazdui si pentru a oferi asistenta
elevului pe perioada plasamentului.
Detine echipament adecvat si facilitate pentru implementarea corespunzatoare a graficului de activitati.
Tutore din firma:
Trebuie sa fie un cadru didactic calificat in specializarea pe care elevul o va aplica pe
perioada stagiului de practica sis a detina cunostinse generale vaste cu privire la modul de functionare al firmei.
Trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru monitorizarea si consilierea elevului.
Trebuie sa detina abilitati pedagogice.
Trebuie sa cunoasca sarcinile elevului.
Sa cunoasca suficient de bine limba de lucru a cursantului. Trebuie sa fie motivat sa gazduiasca elevul.
Se recomanda:
Frecventarea anterioara a unor cursuri de tutore. Experienta anterioara in calitate de tutore din firma.
41
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.5.2. Functii si responsabilitati:
Evidentierea diverselor activitati care pot fi desfasurate de catre elev, care vor deveni
graficul de activitati.
Respectarea graficului de activitati convenit.
Stimularea muncii in echipa si implicarea cursantului cat de mult posibil.
Pastrarea unei relatii constant de urmarire in colaborare cu organizatia coordonatoare din tara gazda, pe perioada plasamentului.
Validarea finalizarii plasamentului.
Sa se asigure ca plasamentul este implementat in conformitate cu graficul de activitati
stabilit.
Responsabil cu activitatea de tutorat si mentorat in relatie cu elevul pe intreaga perioada a stagiului de practica in firma.
42
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.6. ACTORI OPTIONALI:
5.6.1. Organizatie suport: Institutie localizata, de obicei, in tara de origine, care ofera
sprijin logistic sau financiar mobilitatii.
Profil si cerinte minime: Aceste functii pot fi asumate in totalitate sau in colaborare cu
actorii implicate sau in cadrul unei retele de actori cheie din fiecare tara. Organizatia suport poate fi o organizatie publica, o agentie europeana, o organizatie non-guvernamentala sau o
firma specializata in mobilitate europeana, o organizatie de afaceri sau o asociatie a
oamenilor de afaceri, etc.
Functii si responsabilitati:
Sprijin strategic:
Promoveaza colaborarea in retea a actorilor locali (firme, asociatii ale oamenilor de
afaceri, scoli, reprezentanti ai tineretului, autoritati publice) prin consilii existente in fiecare tara (consilii locale de educatie, retele locale de educatie, programme de
educatie locale sau regionale, etc.)
Promoveaza colaborarea in retea la nivel European intre actorii participanti la
mobilitate prin proiecte de dimensiune europeana (care pot fi finantate din fonduri
europene): - Transfer de inovare.
- Cursuri de instruire, vizite de studio, vizite de fezabilitate, etc.
- Diseminarea si promovarea de bune practici.
- Cercetare.
Sporirea nivelului de constientizare cu privire la valoarea adaugata a stagiilor de
practica international prin campanii de informare la scara larga (nivel national sau regional).
Furnizarea de sprijin pentru promovarea produselor/activitatilor pentru diseminarea
experientei si exp;loatarea (utilizarea) rezultatelor gestionate de organizatia
coordonatoare pentru elevii IPTI, scolile IPTI si firme.
La nivel local, este responsabila cu recunoasterea transferului de credite pentru a obtine recunoasterea nationala a stagiului de practica international.
Suport tehnic: Furnizeaza informatii si asistenta scolilor IPTI pentru inscrierea in
programme de mobilitate locale, regionale, nationale si/sau europene.
Suport pedagogic: Isi pot asuma functii de suport pe perioada intregului stagiu de practica
international.
Sprijin logistic: Sprijina organizatiile coordonatoare din tara de rogine sau din tara gazda
prin furnizarea de cazare, facilitarea/organizarea de vizite cultural, transport local,
intampinarea la aeroport, etc.
Sprijin financiar: Furnizeaza sau promoveaza strangerea de fonduri pentru stagii de
practica internationale.
43
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.6.2. Scoala IPTI din tara gazda: furnizor de pregatire profesionala si tehnica localizat in tara agzda, unde are loc stagiul de practica international, care ar putea coopera pentru
sustinerea stagiului de practica si poate ajuta studentul sa castige o mai buna experienta in
urma mobilitatii, nu doar din punct de vedere professional dar si ca experienta cultural si
personala, in acelasi timp cu sporirea cunostintelor referitoare la echipamentul si tehnologiile
utilizate in tara tgazda si furnizare de sprijin scolii IPTI din tara de origine in identificarea
celei mai potrivite firme gazda.
Profil si cerinte minime: scoli IPTI care se potrivesc, cat mai mult posibil, cu disciplinele
predate de scoala IPTI din tara de origine.
Functii si responsabilitati:
Pastrarea relatiei cu scoala IPTI din tara de origine pentru cooperare viitoare;
transfer de experienta sau cunostinte si pentru proiecte viitoare de schimburi de elevi.
Sa colecteze cererile de contact de la scolile IPTI din tara de origine prin intermediul
organizatiei coordonatore din tara gazda. Poate organiza diverse activitati precum:
- Activitati pentru stimularea socializarii si interactiunii dintre elev si elevii IPTI
locali similari din punct de vedere al varstei si preocuparilor.
- Activitati lingvistice in parteneriat care promoveaza schimbul si imbunatatirea cunostintelor de limba straina a elevilor din ambele tari.
- Activitati care conduc la o mai buna intelegere a culturii si a modului de viata
din tara gazda.
- Mese rotunde pentru schimb de experienta cu privire la stagiile de practica
international cu participarea elevilor IPTI locali interesati de mobilitate sau care au
participat déjà in mobilitate si cu participarea elevilor internationali care participa la programele de mobilitate.
44
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.7. Proceduri
Aceasta sectiune prezinta si explica, pas cu pas, toate procedurile aferente actiunii.
5.7.1. Rezumatul tuturor procedurilor:
Inainte de plasament
Proceduri: Documente aferente:
1) Aplicatia elevului - Curriculum Vitae European
Ghid pentru Scrisoarea de
Motivare
2) Recrutarea elevilor N/A
3) Numirea unui tutore din scoala N/A
4) Intocmirea documentelor necesare - Ghid pentru descrierea elevului - Exemplul 1 (ES)
- Exemplul 2 (ES) - Exemplul 3 (ES)
5) Evaluarea firmei gazda - Ghid pentru evaluarea firmei gazda
6) Propunere plan de activitati N/A
7) Selectarea firmei gazda N/A
8) Numirea tutorelui din firma N/A
9) Feedback la planul de activitati N/A
10)Validarea planului de activitati si acordul de plasament
- Exemplul 1 (ES) - Exemplul 2 (ES)
- Exemplul 3 (ES) - Exemplul 4 (RO)
- Exemplul 5 (RO) - Exemplul 6 (DE)
11) Informatii practice despre tara gazda N/A
12) Instruire inaintea deplasarii - Ghid pentru Codul de Conduita
al elevului
13) Pregatirea materialelor si facilitatilor firmei N/A
45
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Pe perioada plasamentului
Procedures: Related Documents:
Dupa plasament
Proceduri: Documente aferente:
19) Certificarea plasamentului - Exemplul 1 (ES)
- Exemplul 2 (ES)
- Exemplul 3 (RO)
20) Raportul elevului/cursantului - Ghid pentru raportul cursantului
- Exemplu
21) Chestionar satisfactie - Ghid pentru chestionarul privind satisfactia elevului IPTI
- Ghid pentru chestionarul privind satisfactia tutorelui din
firma
22) Intalnire de feedback N/A
23) Valorificarea experientei - Pasaport de limba Europass
24) Evaluarea finala - Formular de evaluare. Exemplul (RO)
25) Certificat de calitate firma gazda - Exemplu (ES)
26) Emiterea concluziilor N/A
27) Diseminarea in tara de origine N/A
28) Diseminare in tara gazda N/A
14) Sesiunea de bun venit a elevului N/A
15) Prima intalnire (intalnirea initiala) N/A
16) Sesiunea de introducere N/A
17) Monitorizarea si urmarirea plasamentului - Jurnal Exemplul 1 (ES)
18) Intalnirea finala de evaluare - Evaluarea elevului de catre
firma gazda. Exemplul 1 (ES)
- Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 2 (DE)
- Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 3 (RO)
46
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.7.2. Inainte de plasament
1) Aplicatia elevului
Scolile IPTI vor promova in randul elevilor lor programele de mobilitate disponibile si vor
facilita intocmira tuturor documentelor necesare pentru inscriere.
Se recomanda ca persoana responsabila cu programul de mobilitate sa ofere sprijin,
informatii si asistenta elevului IPTI la completarea documentelor necesare.
Legaturi utile: http://europass.cedefop.europa.eu/
Documente conexe:
Curriculum Vitae european
Ghid pentru scrisoarea de motivare
ELEVUL IPTI APLICA PENTRU O OPORTUNITATE DE MOBILITATE SI COMPLETEAZA DOCUMENTELE NECESARE.
ELEV IPTI SCOALA IPTI
INAPOI LA REZUMAT
47
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
2) Recrutarea elevilor
Dupa evaluarea aplicatiilor (cererilor) depuse de catre elevii IPTI, scoala IPTI recruteaza
(selecteaza) elevii IPTI care sunt corespunzatori din punct de vedere al participarii la stagii de
practica internationale.
Echipa responsabila cu realizarea evaluarii poate diferi in functie de organizarea interna a
fiecarei scoli IPTI.
RECRUTAREA (SELECTAREA) CELOR MAI POTRIVITI ELEVI PENTRU A PARTICIPA IN CADRUL PROIECTULUI DE MOBILITATE INTERNATIONALA.
ELEV IPTI SCOALA IPTI
INAPOI LA REZUMAT
48
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
3) Numirea unui tutore din scoala
Fiecare scoala IPTI, in functie de organizarea sa interna, va numi o persoana din randul
cadrelor didactice, pentru a coordona stagiul de practica international in colaborare cu
organizatia coordonatoare din tara de origine.
Aceasta persoana numita in rolul de tutore din scoala poate fi un cadru didactic (profesor), un director sau un coordinator specific pentru stagiul de practica.
De obicei, tutorele din scoala este responsabil atat cu coordonarea mobilitatii cat si a
rezultatelor pedagogice ale elevilor. Din acest motiv, aceste doua functii diferite pot fi
indeplinite de o singura persoana sau de catre doua persoane din randul cadrelor didactice ale scolii IPT. In prezentul manual ne vom referi la tutorele din scoala ca fiind persoana de
contact din scoala IPT care va pastra legatura cu organizatia coordonatoare si totodata cadrul
didactic care va propane si valida planul de activitati (diversele activitati organizate ce trebuie
efectuate de catre elevi pe perioada stagiului de practica international) si va fi responsabila
cu instruirea elevului inaintea deplasarii si cu urmarirea plasamentului.
SCOALA IPTI NUMESTE O PERSOANA RESPONSABILA PENTRU PASTRAREA CONTACTULUI CU ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE.
SCOALA IPTI TUTORE DIN SCOALA ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
INAPOI LA REZUMAT
49
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
4) Intocmirea documentelor necesare
Descrierea deprinderilor, capacitatilor si profilului personal al elevului este esentiala in
vederea gasirii celei mai potrivite firme pentru plasament. Tutorele din scoala este
responsabil cu completarea sau coordonarea completarii (in cazul in care documentele au fost intocmite de catre un cadru didactic) documentelor necesare care definesc profilul elevului.
Aceste documente necesare trebuie sa cuprinda, printer altele, o descriere complete a
elevului, varsta, cursurile absolvite, unitatile de pregatire si orele de curs ale acestora,
competentele generale dobandite, limbi vorbite, scrisoarea de motivare (scrisoarea de intentie), raport de evaluare a motivatiei, experienta anterioara in munca, domenii de
interes, etc.
Totodata, trebuie sa existe un document care sa specific activitatile ce pot fi effectuate de
catre elev, ce tip de firma/department i se potriveste cel mai bine si care sunt sarcinile pe care si le poate asuma. Acest document va fi prima propunere pentru un plan de activitati.
Aceste set de documente trebuie semnat de catre directorul scopii IPTI sau de catre tutorele
din scoala.
Legaturi utile: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/plans_activitats_e.htm
Documente conexe:
Ghid pentru descrierea elevului
Exemplul 1 (ES)
Exemplul 2 (ES) Exemplul 3 (ES)
TUTORELE DIN SCOALA INTOCMESTE SI/SAU COORDONEAZA DOCUMENTELE NECESARE
MOBILITATII: - DESCRIEREA ELEVULUI. - DESCRIEREA CURRICULEI ELEVULUI. - DESCRIEREA TIPULUI DE EXPERIENTA IN MUNCA NECESAR.
ELEV IPTI TUTORE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
50
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5) Evaluarea firmei gazda
Pentru a ne asigura ca firma indeplineste cerintele minime pentru a gazdui elevi
internationali, ca de exemplu respectarea reglementarilor privind sanatatea si siguranta,
accesibilitatea, mediu de lucru si echipament adecvat, existent personalului calificat, motivatie, etc, se va efectua o intalnire de evaluare la sediul firmei.
In cadrul acestei intalniri, organizatia coordonatoare din tara gazda va identifica profilul
plasamentelor oferite de catre firma gazda; de ex. o firma producatoare de aparatura
electronic are nevoie de elevi IPTI din domeniul electronicii; o firma de export va avea nevoie de elevi cu pregatire in comert international, si asa mai departe.
In acelasi timp, este important ca in cadrul sedintei de evaluare sa fie cunoscuta persoana
care va fi numita tutore in firma si sa se evalueze motivarea, disponibilitatea, calificarea,
abilitatile de comunicare in limbi straine ale acesteia.
Aceasta prima intalnire de evaluare poate fi organizata in mod regulat de catre organizatia
coordonatoare pentru selectarea potentialelor firme gazda sau pentru identificarea unei
anumite firme care sa corespunda unui anumit profil al elevului.
Documente conexe:
Ghid pentru evaluarea firmei gazda
SEDINTA DE EVALUARE PENTRU A NE ASIGURA CA FIRMA INDEPLINESTE CERINTELE
MINIME PENTRU A PARTICIPA LA MOBILITATE.
ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN
TARA GAZDA
FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
51
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
6) Propunerea privind planul de activitate
Descrierea profilului elevului si a tipului de activitati si sarcini recomandate ca plan de
activitati este transmisa catre mai multe potentiale firme gazda care ar putea fi interesate de
profilul respectiv.
DESCRIEREA ELEVULUI SI POSIBILE ACTIVITATI CARE POT FI EFECTUATE DE CATRE ACESTA SUNT TRANSMISE POTENTIALELOR FIRME GAZDA ATAT DE CATRE ORGANIZATIILE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE CAT SI DE CELE DIN TARA GAZDA.
ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
ORGANIZATIE
COORDONATOARE TARA GAZDA
TUTORE DIN SCOALA TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
52
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
7) Selectarea firmei gazda
Organizatia coordonatoare din tara gazda selecteaza din randul firmelor care au primit
descrierea profilului elevului si propunerea de plan de activitati si care, in acelasi timp, sunt
interesate sa fie potentiale firme gazda, firma gazda cea mai potrivita pentru plasament.
Exista factori precum sezonalitatea, preferinta elevului, etc. ce trebuie luati in considerare de
catre organizatia coordonatoare la selectarea firmei gazda.
ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA SELECTEAZA DIN RANDUL FIRMELOR
GAZDA PE ACCEA CARE SE POTRIVSTE CEL MAI BINE PROFILULUI ELEVULUI
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
53
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
8) Numirea unui tutore din firma
Fiecare firma gazda, in functie de organizarea sa interna, va numi o persoana din randul
angajatilor sai, pentru a coordona stagiul de practica international in colaborare cu
organizatia coordonatoare din tara gazda.
In majoritatea cazurilor, tutorele din firma este responsabil atat cu coordonarea mobilitatii
cat si cu instruirea, consilierea si evaluarea elevului. Aceste doua tipuri diferite de activitati
pot fi derulate de catre doua persoane diferite din randul angajatilor firmei. In prezentul
manual ne vom referi la tutorele din firma ca fiind persoana de contact din partea firmei gazda care va face legatura cu organizatia coordonatoare si va fi responsabila cu pastrarea
unui contact permanent cu elevul pe perioada plasamentului.
In cazul in care aceste doua functii sunt exercitate de catre doua persoane diferite, este
importanta asigurarea unei bune comunicari intre acestea.
Dupa identificarea firmei si a tutorelui din firma, se recomanda ca tutorele din firma si elevuol
IPTI sa intre in contact telephonic inainte de inceperea derularii plasamentului.
FIRMA GAZDA NUMESTE O PERSOANA CARE VA FI INTERLOCUTORUL PENTRU ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA.
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
FIRMA GAZDA TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
54
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
9) Feedback cu privire la planul de activitati
Dupa selectarea firmei, tutorele din firma va selecta, dintre activitatile propuse in planul de
activitati, diversele sarcini pe care elevul le va indeplini la locul de munca, in functie de
nevoile firmei. Totodata, firma poate propane sarcini noi care s-ar potrivi profilului elevului.
Aceasta decizie se bazeaza pe descrierea elevului sip e descrierea tipului de activitati si a sarcinilor recomandate in planul de activitati transmis de catre scoala IPTI.
Planul de activitati revizuit se va transmite scopii IPTI si tutorelui din scoala prin intermediul
organizatiilor coordonatoare din ambele tari, pentru a fi validat.
FIRMA GAZDA SELECTEAZA CELE MAI POTRIVITE ACTIVITATI DINTRE CELE INDICATE DE CATRE SCOALA IPTI, ACEASTA INFORMATIE FIIND TRANSMISA INAPOI SCOLII IPTI ATAT PRIN INTERMEDIUL ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA GAZDA CAT SI A CELEI DIN TARA DE ORIGINE.
ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA GAZDA
TUTORE DIN SCOALA TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
55
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
10) Validarea planului de activitati si acordul de plasament
Propunerea transmisa de catre firma gazda se dezbate de catre parti si, in final, se valideaza de catre scoala IPTI, devenind astfel planul de activitati final.
Planul de activitati va fi atasat acordului de plasament intocmit de catre scoala IPTI, care
cuprinde drepturile si obligatiile elevului si ale firmei gazda care participa la stagiul de
practica international.
Aceasta procedura asigura cunoasterea, de catre toti participantii, a planului de activitati ce
trebuie aplicat pe perioada plasamentului.
Acordul de plasament trebuie semnat cu sufficient de mult timp inainte pentru a permite tuturor partilor sa se pregateasca pentru plasament.
Legaturi utile: Instrument de personalizare a contractului de plasament (The placement
Contract Customizer)
Acesta este un instrument web care poate genera contracte individualizate pentru
plasamente in strainatate, si care a fost creat de experti juristi in colaborare cu profesionisti din domeniul mobilitatii. Utilizatorii completeaza informatii cu privire la plasament (de
exemplu natura plaasamentului, tara de origine si tara gazda, durata, varsta participantului,
sectorul de activitate) iar instrumentul genereaza, ulterior, o schita a acordului de plasament
care include toate aspectele importante cu referire la legislatia nationala si internationala.
Informatii suplimentare: http://www.european-mobility.eu/
Documente conexe:
Exemplul 1 (ES)
Exemplul 2 (ES)
Exemplul 3 (ES)
Exemplul 4 (RO)
Exemplul 5 (RO) Exemplul 6 (DE)
PLANUL DE ACTIVITATI ESTE VALIDAT DE CATRE SCOALA IPTI, SE INTOCMESTE ACORDUL DE PLASAMENT CARE SE SEMNEAZA DE CATRE CEI TREI ACTORI.
SCOALA IPTI ELEVUL IPTI FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
56
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
11) Informatii practice despre tara gazda
Toate informatiile practice despre orasul gazda, optiunile de cazare, recomandarile generale,
etc sunt colectate de catre organizatia coordonatoare din tara gazda si sunt transmise scolilor
IPTI prin intermediul organizatiei coordonatoare din tara de de oigine, devenind un material
de baza pentru instruirea elevilor inainte de efectuarea deplasarii.
Aceste informatii utile vor facilita toate aranjamentele de calatorie si cazare ale elevului
inainte de deplasare.
INFORMATIILE TREBUIE FURNIZATE SCOLII IPTI PENTRU A ORGANIZA O INSTRUIRE A ELEVULUI INAINTEA DEPLASARII. ACESTE INFORMATII AR TREBUI SA CUPRINDA:
- INFORMATII GENERALE DESPRE TARA/ORASUL GAZDA. - CERINTE LEGALE SI REGLEMENTARI IN TARA GAZDA.
- RECOMANDARI GENERALE. - OPTIUNI DE CAZARE. - MIJLOACE DE TRANSPORT. - ALTELE.
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
TUTORE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
57
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
12) Instruirea inainte de deplasare
Instruirea elevului inaintea deplasarii trebuie planificata si organizata de catre scolile IPTI
inainte de derularea stagiului de practica international pentru a asigura corespondenta dintre
cunostintele si asteptarile elevului. Organizatiile coordonatoare din tara de origine precum si ceilalti furnizori (scolile de limba, de exemplu) pot sprijini scoala IPTI prin furnizarea de
materiale de instruire.
Diversele tematici pot fi predate in sesiuni sau in formate diferite:
Cursuri de limba: Atunci cand nivelul de cunoastere a limbii de lucru (limba care permite
comunicarea la locul de munca pe perioada plasamentului. Poate fi limba tarii de destinatie
sau o alta limba cunoscuta de catre interlocutor) este sufficient dar nu optim, se recomanda
predarea unor cursuri intensive de limba.
Aceste cursuri vor fi predate sau coordonate de catre scoala IPTI.
INSTRUIREA ELEVULUI INAINTE DE DEPLASARE TREBUIE PLANIFICATA CA FIIND RESPONSABILITATEA SCOLII IPTI CU PRIVIRE LA:
- INSTRUIREA PRIVIND LIMBA. - INSTRUCTIUNI CU PRIVIRE LA PROCEDURI ADMINISTRATIVE SI INDICATII DESPRE
INFORMATII PRACTICE. - INSTRUIRE INTERCULTURALA. - PREGATIREA MOBILITATII.
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
SCOALA IPTI ELEV IPTI
58
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Instructiuni elementare cu privire la vocabularul tehnic in limba de lucru sau in limba tarii gazda: cursuri furnizate de catre scoala IPTI.
Instructiuni cu privire la procedure administrative si informatii practice:
Document de identitate national / pasaport.
Asigurare de sanatate europeana.
Certificat medical – daca se solicita. Asigurare de calatorie / de raspundere.
Orice autorizatie necesara in tara de origine si in tara gazda.
Informatii generale despre tara / orasul gazda.
Cerinte si reglementari juridice din tara gazda.
Recomandari generale. Optiuni de cazare.
Mijloace de transport.
Altele.
Este important sa se rezerve suficient timp in avans pregatirii documentelor necesare.
Curs intercultural: cursul de competente sociale si instruire interculturala va facilita
activitatea elevului in cadrul firmei.
Educatie / pregatire interculturala.
Competente sociale. Abilitati de comunicare.
Abilitati de solutionare a conflictelor.
Modul de viata si conditiile de trai din tara gazda (ce este permis/indicat, ce nu este
permis).
Altele.
Pregatirea mobilitatii: Acest curs este esential pentru evitarea insatisfactiei elevului pe
perioada plasamentului deoarece informatiile furnizate vor reprezenta baza drepturilor si
obligatiilor elevului.
Asteptarile elevului.
Informatii generale cu privire la programele de mobilitate.
Codul de conduita.
Drepturi si obligatii.
Criterii de evaluare a plasamentului. Prevenirea situatiilor de criza.
Documente conexe:
Ghid pentru Codul de Conduita al elevului
INAPOI LA REZUMAT
59
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
13) Pregatirea materialelor si a facilitatilor firmei
In cazul in care este necesara pregatirea de echipamente, materiale, mobilier, firma va face
toate aranjamentele necesare pentru ca locul de munca sa fie pregatit pentru a gazdui elevul.
MATERIALELE SI FACILITATILE NECESARE SUNT PREGATITE PENTRU A ASIGURA UN
STAGIU DE PRACTICA DE CALITATE.
FIRMA GAZDA TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
60
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.7.3. Pe perioada plasamentului:
14) Sesiunea de bun venit in tara gazda
Persoana responsabila cu intampinarea elevului in tara gazda este desemnata din partea
organiatiei coordonatoare din tara gazda. Aceasta persoana va ramane singura persoana de
contact din aceasta organizatie pe perioada plasamentului.
Sesiunea de bun venit va avea loc la sediul organizatiei coordonatoare si va oferi elevului informatii practice, raspunsuri la intrebari si pregatire pentru prima intalnire cu firma gazda.
Se recomanda ca aceasta sesiune sa se desfasoare cu cateva zile inaintea primei intalniri cu
firma gazda astfel incat elevul sa se familiarizeze cu noul mediu de viata.
SESIUNE DE BUN VENIT PENTRU ELEV. (HARTA ORASULUI, TRANSPORT LOCAL, ETC.)
ELEV IPTI ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
61
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
15) Prima intalnire cu firma gazda
De obieci, prima intalnire se desfasoara in prima zi a plasamentului, la sediul firmei gazda.
In cazdrul acestei intalniri se analizeaza planul de activitati si procesul de raportare si evaluare pe parcursul plasamentului.
Oraganizatia coordonatoare din tara gazda se va asigura ca toate aceste instructiuni sunt
intelese atat de catre firma cat si de catre elev.
PRIMA INTALNIRE (INTALNIREA INITIALA)
ELEV IPTI ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
62
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
16) Sesiunea de introducere
Dupa prima intalnire, de obieci in cursul aceleiasi zile, are loc sesiunea de introducere
prezentare.
Aceasta sesiune va cuprinde toate informatiile practice si relevante despre firma pe care elvul
trebuie sa le cunoasca pentru a se integra cu usurinta.
SESIUNE DE INTRODUCERE (PREZENTARE) PENTRU A INTAMPINA ELEVUL IN FIRMA GAZDA:
- FILOZOFIA, OBIECTIVELE, ISTORICUL, PRODUSELE FIRMEI, ETC. - PREZENTAREA ELEVULUI REPREZENTANTULUI LEGAL AL BIROULUI FORTELOR DE
MUNCA, LA SEDIUL FIRMEI.
- INFORMATII DESPRE CADRUL LEGAL PENTRU STAGIILE DE PRACTICA, CONFIDENTIALITATE, ETC.
- TUR ASISTAT AL SEDIULUI SI FACILITATILOR FIRMEI. - ELEVUL ESTE PREZENTAT PERSOANELOR CU CARE VA COLABORA
ELEV IPTI
TUTORE DIN FIRMA
FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
63
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
17) Monitorizarea si urmarirea continuitatii plasamentului
Tutorele din firma trebuie sa monitorizeze in mod regulat activitatile elevului. Exista anumite
procedure de evaluare pe care tutorele din firma trebuie sa le utilizeze, acestea fiind prezentate in sectiunea 5.8.
Organizatia coordonatoare din tara gazda trebuie sa fie in contact permanent atat cu tutorele
din firma cat si cu elevul, pentru a realiza o urmarire corespunzatoare a plasamentului si a
implementarii planului de activitati.
Este foarte importanta pastrarea unor fluxuri continue de informatii intre organizatiile
coordonatoare si raportarea derularii activitatilor catre tutorele din scoala.
Documente conexe:
Jurnal exemplul 1 (ES)
TUTORELE DIN FIRMA TREBUIE SA SE ASIGURE CA PLANUL DE ACTIVITATI ESTE RESPECTAT PRIN
ASIGURAREA TUTORATULUI SI MENTORATULUI PE PERIOADA PLASAMENTULUI.
TUTORELE DIN FIRMA TREBUIE SA PUNA LA DISPOZITIA ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA
GAZDA INFORMATIILE NECESARE PENTRU EVALUAREA CORESPUNZATOARE A STAGIULUI DE PRACTICA.
ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE VA PUTEA URMARI CONTINUITATEA STAGIULUI
DE PRACTICA PRIN INTERMEDIUL ORGANIZATIEI COODONATOARE DIN TARA GAZDA.
ORGANIZATIE COORDONATOARE DIN TARA DE ORIGINE VA FI PRINCIPALUL PUNCT DE CONTACT AL
SCOLII IPTI PENTRU URMARIREA STAGIULUI DE PRACTICA.
TUTORE DIN FIRMA
ELEV IPTI
ORGANIZATIE COORDONATOARE
TARA GAZDA
ORGANIZATIE COORDONATOARE TRA
DE ORIGINE
TUTORE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
64
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
18) Intalnira finala de evaluare
Inainte de incheierea perioadei plasamentului, tutorele din firma si elevul IPTI ar trebui sa se
intalneasca pe ntru o evaluarea finala a plasamentului.
Cuprinsul acestei evaluari finale se refera la deprinderile / abilitatile dobandite de catre elev
pe perioada plasamentului, atitudinea pe care a demonstrate-o la lucru, realizarea activitatilor planificate si evaluarea generala a plasamentului.
Documente conexe:
Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 1 (ES) Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 2 (DE)
Evaluarea elevului de catre firma gazda. Exemplul 3 (RO)
INTALNIRE FINALA DE EVALUARE.
ELEV IPTI TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
65
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.7.4. Dupa plasament:
19) Certificarea plasamentului
Atunci cand elevul finalizeaza cu success plasamentul, firma va emite un certificat de
finalizare a plasamentului (document semnat de catre reprezentantul legal al firmei gazda,
care certifica faptul ca elevul a finalizat cu success plasamentul in forma in conformitate cu
planul de activitati stabilit anterior. Acest document va fi semnat de catre reprezentantul
legal al firmei si se va intocmi in 3 exemplare.
Un exemplar se va inmana elevului care il va putea atasa CV-ului; un alt exemplar va ramane
la firma; al treilea exemplar va fi transmis scolii IPTI, prin intermediul organizatiilor
coordonatoare si va fi utilizat ca informatie de feedback la elaborarea evaluarii finale a
plasamentului.
Documente conexe:
Exemplul 1 (ES)
Exemplul 2 (ES) Exemplul 3 (RO)
SE EMITE CERTIFICATUL DE FINALIZARE A PLASAMENTULUI (IN 3 EXEMPLARE) CERTIFICATUL DE FINALIZARE A PLASAMENTULUI SE TRIMITE SCOLII IPTI PRIN INTERMEDIUL
ORGANIZATIILOR COORDONATOARE DIN TARA GAZDA SI DIN TARA DE ORIGINE.
FIRMA GAZDA
FIRMA GAZDA ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
ORGANIZATIE
COORDONATOARE
TARA GAZDA
ELEV IPTI
SCOALA IPTI
INAPOI LA REZUMAT
66
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
20) Raportul cursantului
Dupa finalizarea plasamentului, elevul trebuie sa intocmeasca raportul cursantului: document elabporat dupa finalizarea plasamentului in care se descrie experienta avuta, pe baza unui
ghid prestabilit.
Informatiile minime ce trebuie sa le cuprinda raportul sunt urmatoarele:
- Informatii despre elev.
- Informatii despre firma.
- Durata plasamentului.
- Descrierea activitatilor realizate.
- Cateva fotografii. - Competentele obtinute in urma plasamentului.
- Care au fost aspectele pozitive?
- Care au fost aspectele negative?
- Concluzii generale legate de plasament.
Documente conexe:
Ghid pentru raportul cursantului
Exemplu
SE ELABOREAZA RAPORTUL CURSANTULUI.
ELEVUL IPTI TUTORELE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
67
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
21) Chestionarul privind satisfactia
Pentru a evalua calitatea plasamentului si pentru a realiza o continua imbunatatire a
sistemului, beneficiarilor plasamentului li se va transmite un chestionar privind satisfactia.
Daca se constata insatisfactii, acestea trebuie analizate in vederea elaborarii unor noi
proceduri sau metode de monitorizare care sa fie aplicate viitoarelor mobilitati.
Documente conexe:
Ghid pentru chestionarul elevului IPTI
Ghid pentru chestionarul tutorelui din firma
ORGANIZATIA COORDONATOARE DIN TARA GAZDA TRANSMITE UN CHESTIONAR PRIVIND SATISFACTIA, CARE TREBUIE COMPLETAT DE CATRE TUTORE SI DE CATRE ELEV SI TREBUIE RETURNAT ORGANIZATIEI COORDONATOARE DIN TARA GAZDA.
ORGANIZATIE
COORDONATOARE TARA GAZDA
ELEV IPTI
TUTORE DIN FIRMA
INAPOI LA REZUMAT
68
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
22) Intalnire de feedback la intoarcere
Dupa intoarecerea elevului, tutorele din scoala se va intalni cu acesta pentru a obtine
informatii suplimentare si feedback general cu privire la plasament.
Exsta posibilitatea ca unele informatii relevante sa nu fi fost sufficient reflectate in toate
documentele primite deja de catre tutorele din scoala.
INTALNIRE DE FEEDBACK LA INTOARCERE.
ELEV IPTI TUTORE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
69
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
23) Valorificarea experientei
Tutorele din scoala va incuraja elevul sa actualizeze competentele obtinute pe perioada
plasamentului, incrise in CV-ul Europass, in pasaportul European de limba, ect.
Acest fapt va spori atractivitatea profilului elevului pe piata muncii.
Legaturi utile: http://europass.cedefop.europa.eu
Documente conexe:
pasaport lingvistic europass
VALORIFICAREA EXPERIENTEI SI STABILIREA PROCESULUI DE INVATARE PE CARE L-A PARCURS ELEVUL PRIN ELABORAREA DOCUMENTELOR DIN DOSARUL EUROPASS, PRECUM:
- ACTUALIZAREA CV-ULUI EUROPASS - PASAPORT LINGVISTIC EUROPASS - ALTELE.
ACEASTA ACTIVITATE TREBUIE MONITORIZATA DE TUTORELE DIN SCOALA
ELEVUL IPTI TUTORE DIN SCOALA
INAPOI LA REZUMAT
70
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
24) Evaluarea finala
Unul dintre obiectivele principale ale acestei evaluari finale este asigurarea respectarii
planului de activitati, indeplinirea sarcinilor de catre elev si dobandirea cunostintelor practice
conform planului.
Evaluarea finala a plasamentului trebuie efectuata intotdeauna de catre tutorele din scoala, in
vederea recunoasterii corespunzatoare a competentelor dobandite de catre elev. This final
evaluation is based on the related documents and also the feedback meeting held with the
student.
Dupa elaborare, documentul se transmite ambelor organizatii coordonatoare.
Documente conexe:
Formular evaluare exemplul (RO)
EVALUAREA FINALA A PLASAMENTULUI, REALIZATA DE CATRE TUTORELE DIN SCOALA SI TRANSMIASA AMBELOR ORGANIZATII COORDONATOARE, DIN TARA GAZDA SI DIN TARA DE ORIGINE.
EVALUAREA TREBUIE SA SE BAZEZE PE URMATOARELE: - RAPORTUL CURSANTULUI.
- CERTIFICATUL DE PLASAMENT. - CHESTIONARUL PENTRU SATISFACTIE. - INFORMATII IN URMA INTALNIRII DE FEEDBACK CU ELEVUL. - OTHERS.
TUTORE DIN SCOALA
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
ORGANIZATIA
COORDONATOARE TARA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
71
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
25) Certificatul de calitate al firmei gazda
Rolul firmai gazda pe perioada instruirii trebuie recunoscut si pretuit de catre toti actorii.
Se recomanda transmiterea, catre firma, a unui certificate de calitate pentru a oferi firmei vizibilitate publica.
Documente conexe:
Exemplu (ES)
FIRMELE CARE AU FINALIZAT CU SUCCES GAZDUIREA UNUI ELEV IPTI VOR PRIMI UN CERTIFICAT CARE SA ATESTE PARTICIPAREA.
ORHANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
72
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
26) Emiterea concluziilor
Organizatiile coordonatoare trebuie sa se intalneasca cel putin o data (personal sau on-line)
cu tutorele din scoala care a elaborate deja evaluarea finala a plasamentului.
Scopul acestei intalniri este de a imbuntati si/sau valida sistemul si fluxul de comunicatii.
Daca se constata insatisfactii, acestea trebuie analizate pentru a creea noi procedure si
metode de monitorizare in vederea preintampinarii unor astfel de situatii in cazul viitoarelor
mobilitati.
TOTI ACTORII CARE GESIONEAZA PROCESUL TREBUIE SA EMITA CONCLUZII PENTRU O CONTINUA PERFECTIONARE/IMBUNATATIRE.
TUTORE DIN SCOALA ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
ORGANIZATIA
COORDONATOARE TARA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
73
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
27) Diseminarea in tara de origine
Cele mai bune practivi ar trebuie diseminate catre grupurile tinta.
Scoala si organizatia coordonatoare din tara de origine au responsabilitatea diseminarii in
randul elevilor IPTI si a incurajarii viitoarelor mobilitati.
DISEMINAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI, A EXPERIENTELOR DOBANDITE IN URMA PLASAMENTULUI, ETC.
CREAREA DE PRODUSE SI/SAU ACTIVITATI PENTRU COMUNITATE IN GENERAL, IN TARA DE ORIGINE.
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA DE ORIGINE
SCOALA IPTI
ELEV IPTI
INAPOI LA REZUMAT
74
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
28) Diseminarea in tara gazda
Urmand procedura anterioara, organizatia coordonatoare din tara gazda va fi responsabila cu
diseminarea in randul potentialelor firme gazda si cu incurajarea viitoarelor mobilitati.
DISEMINAREA CELOR MAI BUNE PRACTICI, A EXPERIENTEI OBITNUTE IN URMA
PLASAMENTULUI, ETC. CREAREA DE PRODUSE SI/SAU SERVICII IN TARA GAZDA, PENTRU COMUNITATE IN
GENERAL.
ORGANIZATIA
COORDONATOARE
TARA GAZDA
FIRMA GAZDA
INAPOI LA REZUMAT
75
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.8. MONITORIZARE, CONTROL SI EVALUARE:
5.8.1. Monitorizarea si controlul plasamentului in strainatate:
Participarea la stagii internationale este o provocare pentru elev, pentru firma gazda si pentru
facilitatorii acestui proces – tutore, organizatii coordonatoare, tutore din scoala IPTI.
Mediile culturale, istorice si educationale diferite, obiceiurile si cutumele specifice fiecarei tari sunt de asemenea factori important pe care actorii care organizeaza stagiile de pregatire
practica ar trebui sa-i ia in considerare. Barierele lingvistice ar putea la randul lor sa
impieteze comunicarea. Tocmai de aceea, controlul si monitarizarea pregatirii practice
internationale trebuie exercitate in mod regulat.
Rolul organizatiei coordonatoare din tara gazda
Organizatia coordonatoare din tara gazda este cea care va primi elevii
practicanti si va raspunde de activitatea acestora pe toata durata stagiaturii.
La sosirea in tara gazda, organizatia coordonatoare va organiza o intalnire de
cunoastere in cadrul careia elevilor li se dau informatii practice despre oras si tara.
Impreuna, se vor vizita apartamentele si zona pentru a le arata elevilor unde sunt statiile de autobus, restaurante, case de schimb valutar sau bancomate, locuri de unde se poate
cumpara mancare sau bilete de autobus etc. Fiecare elev va primi din partea organizatiei
coordonatoare cate o harta a orasului / zonei. Este important sa faca schimb de numere de
telefon pentru a putea lua legatura unii cu altii, ori de cate ori este nevoie pe durata practicii.
Elevii au responsabilitatea de a ramane in contact permanent cu organizatia gazda pentru a se asigura ca lucrurile decurg conform asteptarilor lor, pentru a face fata unor
situatii neasteptate, pentru a beneficia de sprijinul acesteia la intocmirea evaluarii finale.
In prima zi de practica la firma, elevii IPTI vor fi insotiti de organizatia coordonatoare
la prima intalnire cu tutorele. Vor fi revizuite conditiile contractuale convenite in prealabil, planul de lucru, sistemul de raportare a activitatii si alte informatii utile pentru elevi.
Conventia de practica trebuie semnata de firma gazda, elev si scoala IPTI inainte de
plecarea in strainatate, pentru ca toate partile implicate sa cunoasca inca din prima zi de
practica continutul acesteia si planul de activitate. Conventia de practica nu se semneaza dupa inceperea practicii, avand in vedere ca aceasta este documentul oficial care marcheaza
inceperea activitatii elevilor IPTI. Se mai trec in revista programul de lucru, asigurarile si alte
aspecte utile pentru elevi.
76
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Daca e necesar, reprezentatul organizatiei coordonatoare din tara gazda va urmari evolutia in firma a elevilor practicanti, in mod regulat, prin e-mail, telefon sau discutii personale. Se
recomanda ca vizitarea elevilor la locul de practica sa se faca cel putin o data pe durata
stagiaturii.
In cazul in care elevul este minor, acesta va fi insotit de un tutore apartinand organizatiei
coordonatoare din tara gazda sau apartinand scolii IPTI care va indruma practicantul la fata locului.
Rolul tutorelui
Tutorele va fi responsabil de monitorizarea stagiului de pregatire pratica. Este indicat sa se tina o evidenta a activitatilor zilnice pentru ca acestea sa poata fi evaluate si
verificate de catre firma gazda.
Elevul din cadru IPTI va beneficia de un program de acomodare in prima zi la firma gazda in care i se vor oferi informatii importante despre firma si i se vor prezenta
ceilalti angajati cu care elevul va lucra.
Pe langa monitorizarea stagiului de pregatire pratica, tutorele trebuie sa ofere elevului
feedback imediat dupa finalizarea unei sarcini sau dupa realizarea unei sarcini noi. Un feedback constant pozitiv motiveaza elevul si ii faciliteaza acestuia o invatare corecta a
metodelor de lucru.
A oferi feedback respectivului elev nu este intotdeaua simplu. Acest lucru poate fi un proces
delicat in special daca elevul are nevoie de indrumare speciala in inbunatatirea
performantelor si conduitei sale la locul de munca.
Principii in oferirea feedback-ului:
Feedback-ul trebuie oferit dupa fiecare sarcina indeplinita in parte.
Feedback-ul trebuie planificat in avans.
Feedback-ul trebuie sa fie contructiv si sa aiba ca scop inbunatatirea pe viitor a performantelor elevului.
Comunicarea feedback-ului trebuie facuta in privat.
Sugerarea de alternative, de perspective.
Feedback-ul trebuie sa fie orientat doar spre evaluarea indeplinirii sarcinilor.
Feedback-ul trebuie sa fie usor de inteles, corect formulat si la timpul potrivit.
Elevul practicant si tutorele vor avea o intalnire finala in care vor fi evaluate activitatile
indeplinite si vor fi de asemenea apreciate performantele practicantului. Tutorele va fi
responsabil de eliberarea si semnarea de catre un reprezentat legal al firmei gazda a
certificatului de calificare.
Tutorele va primi un chestionar privind satisfactia acestuia de la organizatia coordonatoare
din tara gazda, care va fi completat si returnat impreuna cu sugestii si comentarii. Aceste
informatii vor fi folosite in procesul de evaluare a plasamentului.
77
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Rolul elevului IPTI
Elevul IPTI va scrie un raport (portofoliu) privind sederea si activitatile
desfasurate in cadrul plasamentului, cu scopul de a verifica daca obiectivele
stabilite la inceputul stagiului au fost indeplinite si in ce masura acesta s-a ridicat
la asteptarile elevului. Raportul va fi trimis tutorelui scolii IPTI, iar o copie trebuie
trimisa atat organizatiei coordonatoare din tara gazda cat si organizatiei coordonatoare din tara expeditoare.
Elevul IPTI va primi un chestionar privind satisfactia acestuia din partea organizatiei
coordonatoare din tara gazda, care va fi completat si returnat impreuna cu sugestii si
comentarii. Aceste informatii vor fi folosite in procesul de evaluare a plasamentului.
Elevul IPTI ar trebui sa participe la o intalnire privind feedback-ul imediat dupa sosire cu
tutorele, astfel incat intreaga perioada de stagiu sa fie evaluata.
5.8.2. Evaluarea plasamentului in strainatate:
Evaluarea face parte din procesul de pregatire practica si acopera intreaga perioada de
plasament in strainatate.
Obiectivele principale ale evaluarii sunt: Indicarea nivelului de pregatire profesionala.
Furnizarea de informatii despre competentele profesionale dobandite de practicant.
Oferirea de feedback pregatirii pratice desfasurate.
De asemenea, evaluarea ar trebui sa:
Sprijine procesul de pregatire practica. Motiveze si incurajeze elevul IPT.
Dezvolte aptitudini de auto-evaluare a elevului.
Previna elevului de la a face aceleasi greseli.
Alte aspecte de evaluat privind organizatia:
Daca selectia elevului IPT si firmei gazda este adecvata.
Daca informatia oferita este utila.
Daca comunicarea dintre actori este eficace.
Portofoliul elevului :
Raport zilnic/saptamanal :
In timpul plasamentului este foarte importanta pregatirea portofoliului, daca nu zilnic,
cel putin saptamanal pentru a putea colecta informatii despre cum s-a desfasurat stagiul in
strainatate.
Aceste rapoarte vor fi folosite in realizarea portofoliului si a certificatului de calificare a elevului, semnate de catre firma gazda.
78
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Evaluarea procesului de plasament
Intalnirea cu privire la feedback-ul imediat dupa sosire consta intr-o conversatie dintre
tutorele scolii IPTI si elev in vederea unei evaluari a performatelor acestuia din timpul
plasamentului si a unei formari de opinie despre calitatile si slabiciunile practicantului, despre
indeplinirea planului de lucru si despre competentele dobandite prin acest plasament.
Pregatirea intalnirii cu privire la feedback-ul imediat dupa sosire
Elevul IPTI trebuie sa fie informat despre detaliile interviului (formatul sau, data cand
va avea loc etc.). Calitatea muncii efectuate cat si rezultatele obtinute trebuie indicate.
Situatia initiala a elevului si competentele dobandite de acesta vor fi evaluate.
Problemele vor fi notate, de exemplu, situatii problematice sau dificile in care s-a aflat
elevul IPTI.
Sarcinile suplimentare efectuate de elevul IPTI, care nu au fost incluse in planul de lucru initial, vor fi luate in considerare.
O recapitulare a chestionarului privind satisfactia elevului IPTI va fi discutata.
Tutorele scolii IPTI va fi responsabil de evaluarea finala a experientei si competentelor
dobandite in urma stagiului de pregatire practica la un potential angajator international de catre elevul IPT.
Aceasta informatie va fi esentiala in cazul unui transfer de credite.
Tutorele scolii IPTI trimite ambelor organizatii coordonatoare rezultatele evaluarii finale
pentru fiecare elev IPTI care a participat la stagiul de pregatire pratica la un potential angajator international.
Rezultatele evaluarii vor fi luate in considerare in procesul de imbunatatire continua a
competentelor comunicationale si de coordonare a intregului proces.
Elementele evaluarii ar putea fi:
Chestionarele privind satisfactia turorelui si a elevului IPT.
Imbunatarile necesare pentru o coordonare mai buna a actorilor implicati.
Problemele organizatice ale pregatirii practice.
Performantele actorilor implicati. Perioada pregatirii practice.
Altele.
Aceste elemente ale evaluarii vor fi dezbatute de actorii care conduc stagiul de pregatire
pratica la un potential angajator international: tutorele scolii IPTI, organizatia coordonatoare
din tara expeditoare si organizatia coordonatoare din tara gazda. Posibilele imbunatatiri ale sistemului vor fi aplicate in organizarea viitoarelor programe de mobilitati.
79
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.9. CARACTERISTICI SPECIFICE ALE TARILOR PARTICIPANTE
Nu exista o reglementare comuna europeana privind efectuarea stagiului de pregatire pratica
la un potential angajator international din tarile participante, ci exista doar la nivel national.
Astfel, exista unele dificultati la stabilirea limitei minime de varsta a elevului sau a
practicantului IPTI care doreste sa participe la un stagiu de pregatire practica la un potential angajator international.
De exemplu, in Bulgaria, limita legala de varsta pentru a participa la un astfel de stagiu nu
corespunde cu varsta minima legala pentru a avea drept de munca.
Atat reglementarile tarilor expeditoare cat si a celor gazda necesita o atentie sporita atunci
cand este vorba despre varsta majoratului, varsta legala pentru drept de munca, varsta
legala pentru participarea la un stagiu de pregatire practica sau orice alta cerinta legata de
aspectul legal al stagiului de pregatire pratica la un potential angajator international.
Referitor la grupurile de practica formate in fiecare tara participanta ca un panou de opinii
pentru stagiul de pregatire pratica la un potential angajator international, aceleasi intrebari
au fost abordate, raspunsurile fiind urmatoarele:
Germania Polonia Slovenia Romania Bulgaria Belgia Spania
Varsta minima
pentru a
participa la
plasamente in
strainatate
17
16
15
15
16
16
18
Varsta
maxima
pentru a
participa la
plasamente in
strainatate
Fara limita 25 25 24 26 Fara
limita
Fara limita
Durata
minima a
plasamentelor
3
saptamani
1 luna 1 luna 1 luna 2
saptamani
1 ½ luna 1 luna
Durata
maxima a
plasamentelor
6 luni 2 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
Limbi
principale in
afara de
limbile locale
utilizate in
stagiul de
pregatire
practica
international
Engleza Engleza Engleza Engleza Engleza
Franceza
Engleza
Franceza
Engleza
Franceza
Alte limbi Germana Poloneza Germana
Maghiara
Germana
Rusa
Italiana
Germana
Portugheza
Romana
Perioada
optima pentru
plasamente in
strainatate
A se evita
perioada
de vara
80
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Varsta ideala pentru plasamente internationale este varsta legala a majoratului din ambele tari (atat tara expeditoare cat si tara gazda).
Durata minima a plasamentului difera in functie de tara si actorii implicati.
De obicei, companiile prefera durate mai lungi de plasament decat studentii, deoarece
acestea investesc timp in stagiu pe perioada gazduirii studentului.
In cazul plasamentului international, limba de lucru preferata a stagiului este engleza (in
afara limbii nationale a tarii gazda), desi toti participantii confirma dificultatea gasirii de
personal vorbitor de engleza in companiile gazda. Nivelul limbilor straine vorbite de catre
studenti nu este nici el foarte bine evaluat.
Referitor la perioada optima a anului pentru plasamente, in mod normal aceasta este stabilita
de catre compania gazda si student. De exemplu, s-a constatat ca pe perioada verii in
Germania, firmele evita stagiile din cauza lipsei de personal.
Belgia Reforma invatamantului profesional in Flandra
Pentru a raspunde deficitului de lucratori semi-calificati din domeniul tehnic si din cel
administrativ, oferta de educatie dintre clasa a sasea a invatamantului secundar si
programele de licenta si masterat vor fi modificate in conformitate cu prevederile acordului de la Bologna. Guvernul Flamand a aprobat un decret in acest sens, decret care va intra in
vigoare in 1 Septembrie 2009.
Acest nou sistem de invatamant profesional, denumit HBO, va oferi programe special
concepute in a pregati studentii din invatamantul secundar pentru piata muncii si va
corespunde intr-o calificare de nivel 4 si nivel 5 a Cadrului European al Calificarilor. Cursurile programelor vor contine intre 60 si 120 de credite in cazul calificarii de nivel 4
(programe profesionale de scurta durata) si intre 90 si 120 de credite in cazul calificarii de
nivel 5 (in conformitate cu definitia de „ciclu scurt” a EHEA - European Higher-Education
Area).
Aceste programe se pot regasi deja in stagiul 4 BSO, stagiul 7 TSO si specializarea KSO a
sistemului inalt de invatamant profesional pentru adulti, insa nu si in timpul anilor pregatitori
ASO si KSO din invatamantul superior si nici in timpul celor 7 ani de BSO.
Atat scolile de invatamant secundar cat si centrele pentru invatamantul adultilor au
posibilitatea de a organiza programe HBO de nivel 4.
Programele HBO de nivel 5 vor fi oferite doar de centrele pentru invatamantul adultilor si de
universitati.
81
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Bulgaria
Viziunea noii legii a invatamantului profesional si tehnic care urmeaza sa fie aprobata
urmareste:
Crearea si imbunatatirea conditiilor necesare dezvoltarii profesionale si diversificarii
calificarilor elevilor, cu scopul de a-i sprijini in gasirea unui loc de munca si in dezvoltarea
personala si profesionala; Oferirea de conditii de pregatire practica care sa permita alinierea fortei de munca la
cerintele pietei muncii si ale economiei;
Adoptarea metodelor europene de recunoastere si evaluare a calificarii elevilor;
Ridicarea orizontului cultural si educative al elevilor prin informatii, recomandari si
orientare; Modernizarea bazei tehnico-materiale ale unitatilor de invatamant IPTI.
Autoritatile locale joaca un rol foarte important
Administatia publica locala joaca un rol important in realizarea politicii care vizeaza
invatamantul profesional in raza lor de actiune, tinand cont de: nevoia de personal,
consilierea in cariera a elevilor, rata somajului, baza tehnico-materiala, unitatile de
invatamant profesional, informatii si consultanta de specialitate, utilizarea fondurilor de la
bugetul local.
Principala problema cu care se confrunta unitatile de invatamant profesional este lipsa
fondurilor pentru modernizarea bazei tehnico-materiale, lipsa manualelor de specialitate,
slaba pregatire profesionala a tutorilor, lipsa fondurilor pentru dezvoltarea calificarii
profesorilor in conditii de lucru reale, comunicarea insuficienta intre IPTI si angajati, lipsa de
interes a angajatilor de a se implica in activitatea de practica profesionala a elevilor.
Unitatile de invatamant profesional se confrunta cu si mai multe probleme cauzate de lipsa
mecanismelor pentru un management financiar descentralizat a veniturilor provenite din
aceasta activitate.
Germania
Invatamantul profesional – Sistemul dual
In Republica Federala Germana, invatamantul profesional si tehnic este furnizat la locul de
munca si in scoli IPT. Conform sistemului dual german, invatamantul profesional practic este oferit la locul de munca iar cel teoretic este oferit in scolile IPTI; de obicei, studentii merg la
cursurile acestor scoli o data sau de doua ori pe saptamana.
O caracteristica importanta a acestui sistem este legatura permanenta dintre asimilarea de
cunostiinte teoretice si obtinerea de experienta de la locul de munca, asigurandu-se astfel o
educatie profesionala in aceleasi conditii in care practicantul ar profesa dupa angajare.
82
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Doar la locul de munca va fi un practicant capabil sa invete sa faca fata cerintelor mereu in schimbare a unui loc de munca si sa aprecieze varietatea relatiilor sociale existente in mediul
de lucru.
Pe langa acestea, aplicarea in practica a celor invatate ii va oferi practicantului un sentiment
de realizare si o sursa de motivatie. Sistemul promoveaza independenta si responsabilitatea,
calitati indispensabile intr-o tara industriala dezvoltata, deoarece doar lovindu-se de sarcinile concrete ale locului de munca va putea practicantul sa aplice cunostintele si deprinderile
obtinute si sa experimenteze succesul efortului depus. Toate acestea demonstreaza ca
practica la locul de munca reprezinta mai mult decat un simplu procedeu de invatamant
organizat si institutionalizat.
Polonia
In Polonia, plasamentul international nu este o practica obisnuita. Interesul scazut aratat de
studentii scolilor secundare in alegerea unui program de invatamant profesional si tehnic este
una dintre principalele probleme. Un alt obstacol il reprezinta faptul ca majoritatea tarilor folosesc o catalogare ingusta a specializarilor din cadrul invatamantul profesional pe cand in
Polonia acest invatamant ofera o gama mult mai larga de specializari. In consecinta, firmele
din Polonia, cu exceptia celor care isi desfasoara activitatea in industria hoteliera si a
cateringului, au putina experienta in organizarea de stagii pentru studenti straini.
Exemple de buna practica (Polonia)
Studiu de caz 1. GRUPUL DE SCOLI SECUNDARE SUPERIOARE Nr. 6 din in Lodz
Despre scoala:
Profilul scolii: industrie alimentaras
Specializari: brutarie, patisserie-cofetarie, prelucrare carne, prelucrare lapte
Numar de elevi: 377 Colaborarea cu firme: E.Leclerc Polska (supermarket-uri), ZPM GROT (prelucrarea carnii),
Cukiernia Barbarella (cofetarie), Spółka Braci Miś SC (cofetarie), Cukiernia Dybalski
(cofetarie).
In colaborare cu Uniunea Europeana a Federatiilor din Lodz, Grupul a organizat stagii de
pregatire practica international in Franta prin Programul Leonardo da Vinci.
Informatii despre plasamente:
Locatie: Franta
Durata proiectului: 4 ani
Sursa de finantare: Leonardo da Vinci, LLP
Programul de stagiu: Timp de o saptamana pe luna, elevii urmau cursuri teoretice intr-o scoala din Franta, in
special in domeniul tehnologiei, in limba franceza, iar in restul timpului, stagii de pregatire
practica in firme (la brutarii, restaurante etc.)
Pregatirea practica a durat un an. Elevii au semnat chiat contracte cu partea franceza, scoala
actionand ca un fel de intermediar.
83
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Studiu de caz 2. ENGOREM Ltd. (industria energetica), Lodz, Polonia
Despre firma:
Domeniu de activitate: servicii pentru industria energetica
Marime: firma mare, cu peste 400 de angajati
Istoric: ENGOREM Sp. z o.o. s-a infiintat urmare a restructurarii fabricii DALKIA Łódź S.A.
(fosta Zespół Elektrociepłowni w Łodzi S.A. Activitatea comerciala a inceput in ianuarie 1995.
La inceput, firma a avut 375 angajati in patru ateliere de reparatii, specializati in sisteme mecanice, termice si diagnostic, un grup de cladiri, ateliere si departamentul administrativ.
Nu dupa mult timp, activitatea s-a extins prin crearea de noi departamente si servicii.
(reparatii de echipamente).
Colaborarea cu scolile profesionale
Firma are o lunga istorie de colaborare cu scoli profesionale in organizarea de stagii de practica in firme. ENGOREM Ltd. (industria energetica) a finantat burse si stagii de formare
profesionala pentru elevi de la Scolile Superioare Secundare nr. 9 si nr. 17 care si-au asumat
angajamentul de a lucra in firma dupa absolvire. ENGOREM este si co-fondatorul unei clase
speciale pentru “electricieni in uzine electrice” in scolile partenere.
Firma intentioneaza sa infiinteze o clasa speciala pentru “asamblori de echipamente electrice” in anul III al scolilor profesionale generale.
Romania
Guvernul Romaniei, prin Ministerul Educatiei, face eforturi in vederea alinierii deprinderilor si competentelor dobandite in scoala la cerintele pietei muncii, asa cum se face in toate formele
de invatamant IPTI din Europa. In ultimii 10 ani, Guvernul Romaniei a sprijinit modernizarea
scolilor IPTI, achizitionarea de echipamente noi si renovarea scolilor. Ca in toate tarile
europene, si in Romania se fac eforturi deosebite pentru a spori calitatea si atractivitatea
actului de invatare, pentru promovarea culturii educationale prin practica in productie, pentru
oferirea de sanse egale tuturor elevilor si pentru contributia la dezvoltarea comunitatii.
Spania
Invatamantul profesional si tehnic cunoaste o dezvoltare exploziva in Catalonia si Spania.
Exista un interes crescut pentru aceasta forma de invatamant considerata extrem de utila. Sistemul IPTI este structurat pe doua niveluri: intermediar si avansat. La finalizarea studiilor,
elevii sunt tehnicieni sau respectiv tehnicieni superiori. Ei isi pot continua studiile la
universitate. Varsta minima a elevilor care pot intra la o scoala IPTI este de 16 ani.
Stagiile de pregatire practica sunt obligatorii. Elevii trebuie sa aiba rezultate bune in aceste
stagii pentru a putea obtine note de trecere. In ultimii doi ani, s-a folosit un sistem dual. Elevii pot efectua pregatirea practica in firma cu contract (foarte asemanator cu sistemul dual
german).
Exista mai multe cai de a face cursuri IPTI: invatamant la distanta si cursuri part-time (doar
anumite discipline pe an).
84
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Exemplu de bune practici: Consiliul de Pregatire Profesionala din Terrassa
Crearea sa a fost aprobata in plenul consiliului orasului in sesiunea din 25 iulie 2002.
Consiliul a fost creat cu scopul de a:
Participa la planificarea eficienta a invatamantului profesional si tehnic din oras;
Publica si promova gama de educatie profesionala; Inlesni educarea profesionala si angajarea adultilor;
Adapta invatamantul profesional la cererea pietei de munca;
Incuraja includerea tinerilor in viata sociala si profesionala;
Asigura stabilitatea diversilor factori educationali, sociali si economici.
Cea mai importanta actiune a Consiliului de Pregatire Profesionala este sesiunea plenului,
care este compus din:
Consilieri reprezentand fiecare partid;
Reprezentanti ai diverselor departamente din cadrul consiliului orasului;
Reprezentanti ai altor organizatii publice (Guvernul Catalan, Guvernul provinciei, consiliul local);
Reprezentanti ai mediului de afaceri;
Reprezentanti ai firmelor partenere;
Reprezentanti ai sindicatelor;
Reprezentanti ai centrelor de invatamant profesional; Reprezentanti ai universitatilor;
Altii.
De actiunile consiliului se ocupa un comitet permanent, un secretar care incurajeaza si
sustine consiliul si alte comitete temporare.
Acestia stabilesc planul de lucru, care este aprobat de catre comitetul permanent in sesiunea plenului.
Cele mai importante obiective:
Imbunatatirea invatamantului profesional; Planificarea ofertei de IPT;
Publicarea ofertei de IPT;
Facilitarea relatiilor dintre sistemul educational si mediul de afaceri;
Inlesnirea trecerii de la viata de elev la cea de angajat;
Crearea de stagii de pregatire practica in companii.
Activitatea Consiliului:
Performanta si consolidare;
Adaptarea invatamantului profesional la nevoile firmelor;
Stagii de pregatire practica; Plasarea practicantilor pe piata muncii;
Promovarea invatamantului profesional
85
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
5.10. DOCUMENTE RELEVANTE, EXEMPLE SI GHIDURI
Inainte de efectuarea stagiului:
Procedura Document Actor responsabil
1) Curriculum Vitae European Elev IPTI
1) Ghid pentru Scrisoare de motivare Elev IPTI
4) Ghid pentru Caracterizarea elevului Scoala IPTI
4) Caracterizarea elevului. Exemplu 1 (ES) Scoala IPTI
4) Caracterizarea elevului. Exemplu 2 (ES) Scoala IPTI
4) Caracterizarea elevului. Exemplu 3 (ES) Scoala IPTI
5) Ghid pentru evaluarea firmei gazda Organizatie Coordonatoare
Tara Gazda
10) Conventie de plasament. Exemplu 1
(ES)
Scoala IPTI, Elev IPTI, Firma
Gazda
10) Conventie de plasament. Exemplu 2
(ES)
Scoala IPTI, Elev IPTI, Firma
Gazda
10) Conventie de plasament. Exemplu 3
(ES)
Scoala IPTI, Elev IPTI, Firma
Gazda
10) Conventie de plasament. Exemplu 4
(RO)
Scoala IPTI, Organizatie
Coordonatoare din Tara de
primire
10) Conventie de plasament. Exemplu 5
(RO)
Firma gazda, Scoala de
origine
10) Conventie de plasament. Exemplu 6
(DE)
Scoala IPTI, Elev IPTI, Firma
Gazda
12) Ghid pentru Codul de conduita a
elevului
Scoala IPTI
In timpul stagiului:
Procedura Document Actor responsabil
17) Jurnal de activitati. Exemplu 1 (ES) Elev IPTI
18) Evaluarea elevului de catre firma gazda.
Exemplu 1 (ES)
18) Evaluarea elevului de catre firma gazda.
Exemplu 2 (DE)
18) Evaluarea elevului de catre firma gazda.
Exemplu 3 (RO)
Tutore din firma, Elev IPTI
86
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Dupa efectuarea stagiului:
Procedura Document Actor responsabil
19) Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 1 (ES )
Firma din Tara Gazda
19) Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 2 (ES )
Firma din Tara Gazda
19) Certificarea stagiului de pregatire
practica. Exemplu 3 (RO)
Organizatie Coordonatoare
Tara Gazda
20) Ghid pentru Portofoliul elevului Elev IPTI
20) Portofoliul elevului. Exemplu Elev IPTI
21) Ghid pentru completarea Chestionarului
de satisfactie al elevului IPTI
Elev IPTI
21) Ghid pentru completarea Chestionarului de satisfactie al tutorelui din firma
Firma Gazda
23) Pasaport Lingvistic Europass (RO) Elev IPTI
24) Formular de evaluare Exemplu (RO) Tutore din scoala
25) Certificat de calitate al firmei gazda.
Exemplu (ES)
Organizatie Coordonatoare
Tara Gazda
Optional:
Procedura Document Actor responsabil
N/A Scoala IPTI din tara gazda, Formular
detalii
Scoala IPTI din tara gazda
87
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Curriculum Vitae European: http://europass.cedefop.europa.eu/
88
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
89
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Ghid pentru redactarea Scrisorii de motivare:
Ghid pentru Caracterizarea elevului:
-Prezentarea elevului.
-Descrierea studiilor elevului, terminate sau pe care le urmeaza in prezent.
-Motivatia elevului: de ce doresti sa efectuezi un stagiu de pregatire practica?
-Asteptarile elevului: ce te astepti sa inveti din pregatirea practica?
-Aasteptari personale si profesionale.
1) Programa scolara a elevului:
-Numar module de pregatire si ore de predare / modul.
-Competente generale dobandite in timpul studiilor.
-Firme care gazduiesc elevi IPTI in aceste domenii de activitate.
-Sarcini de lucru recomandate.
2) Profilul personal:
-Capacitatea de a actiona independent.
-Abilitatea de a rezolva probleme.
-Comportamentul in fata dificultatilor.
-Toleranta la frustrare.
-Abilitati sociale.
-Nivelul de cunoastere a limbii straine (ascultare, vorbit, citit, scris).
-Comentarii.
INAPOI LA REZUMAT
INAPOI LA REZUMAT
90
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Caracterizarea elevului. Exemplu 1 (ES)26:
26 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
91
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
92
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
93
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Caracterizarea elevului. Exemplu 2 (ES):
INAPOI LA REZUMAT
94
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Student’s description. Exemplu 3 (ES):
95
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
96
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Ghid pentru evaluarea firmei gazda:
1) Informatii despre firma: - Numele firmei.
- Adresa.
- Contact: telefon, email.
- Persoana de contact.
- Domeniu de activitate. - Activitati.
2) Evaluarea firmei:
- Programul de lucru.
- Departamentul (le) care doresc sa gazduiasca elevi practicanti. - Evaluarea accesului la firma: acces usor, acces cu mijloace de transport in
comun, acces cu mijloacele de transport ale firmei.
- Respectarea normelor de sanatate si securitate.
- Evaluarea locului de stagiu: potrivit pentru indeplinirea planului de lucru,
echipamente adecvate, echipament de protectie daca este nevoie. - Tutorele din firma: tutorele este numit de firma, tutorele este un angajat cu
experienta, tutorele are experienta in domeniu, tutorele a urmat cursuri de
formare de specialitate, tutorele are destula disponibilitate pentru a urmari
evolutia practicantului.
- Alte extra-servicii oferite de firma: cazare, masa, compensatii financiare etc.
INAPOI LA REZUMAT
97
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 1(ES):
INAPOI LA REZUMAT
98
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 2 (ES):27
27 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
99
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
100
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
101
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
102
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 3 (ES):28
28 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
103
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
104
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
105
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
106
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 4
107
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
108
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
109
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
110
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
111
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 5 (RO)
112
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
113
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
114
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
115
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Conventie de stagiu. Exemplu 6 (DE):
116
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
117
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
118
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
119
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
120
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
121
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
122
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
- Respectarea programului si orelor de lucru. - Acceptarea regulamentelor de ordine interioara si a altor regulamente ale
firmei care pot fi convenite.
- Respectarea procedurilor si normelor de securitate a muncii.
- Folosirea terminologiei tehnice.
- Integrarea in munca in echipa.
- Respectarea standardelor de calitate a proceselor tehnologice. - Indeplinirea sarcinilor trasate si a termenelor.
- Acceptarea comenzilor primite.
- Grija pentru aspect si igiena personala.
- Autoevaluarea cu obiectivitate a muncii depuse si folosirea gandirii critice.
- Initiativa in rezolvarea problemelor. - Respectarea procedurilor si normelor de utilizare a facilitatilor si echipamentelor (cazare, instalatii, masini etc.).
Ghid pentru Codul de conduita a elevului:
INAPOI LA REZUMAT
123
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Jurnal de activitati Exemplu 1 (ES)29:
29 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
INAPOI LA REZUMAT
124
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 1 (ES) 30
30 Generalitat de Catalunya, Education Department: http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
125
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
126
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 2 (DE):
127
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
128
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Evaluarea studentului de catre firma. Exemplu 3 (RO)
INAPOI LA REZUMAT
129
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 1 (ES): 31
31 Leonardo da Vinci, Spanish NA
130
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
131
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 232
32 Generalitat de Catalunya, Education Department:
http://www.xtec.cat/fp/spifp/02_eines_e/index_e.htm
INAPOI LA REZUMAT
132
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Certificarea stagiului de pregatire practica. Exemplu 3 (RO)
INAPOI LA REZUMAT
133
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Ghid pentru Portofoliul elevului:
- Informatii despre elev. - Informatii despre firma gazda.
- Durata.
- Descrierea sarcinilor.
- Fotografii.
- Gazduire si sprijin de la tutorele firmei si colegii de munca.
- Relatiile cu organizatia coordonatoare tara gazda. - Cazare.
- Puncte tari: efecte, rezultate, competente dobandite.
- Puncte slabe: cazare, coordonare, problem cu firma gazda etc. - Copia certificatului de calificare acordat de firma gazda
INAPOI LA REZUMAT
134
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Portofoliul elevului. Exemplu33:
http://www.internship2industry.eu/tools/HowToWriteFinalReport.pdf
33 Internship to Industry: http://www.internship2industry.eu/
INAPOI LA REZUMAT
135
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Ghid pentru chestionarul de masurare a gradului de satisfactie a elevului IPTI:
Ghid pentru chestionarul de masurare a gradului de satisfactie a tutorelui din firma:
- Integrarea practicantului in firma si in colectivul de lucru. - Initiativa practicantului.
- Gradul de indeplinire a planului de lucru.
- Eficienta practicantului in realizarea sarcinilor stabilite.
- Responsabilitatea practicantului.
- Angajamentul si entuziasmul practicantului. - Prezenta si punctualitatea practicantului .
- Stima de sine a practicantului.
- Competente profesionale si tehnice specifice locului de practica.
- Abilitati de limba si de comunicare. - Gradul general de satisfactie (va mai primi firma elevi in practica?).
- Gradul general de satisfactie al pregatirii practice. - Sprijinul primit de la tutorele din firma si sprijinul colegilor de munca.
- Atmosfera de lucru.
- Gradul de indeplinire a planului de lucru.
- Oportunitati de dezvoltare a initiativelor propri.
- Auto-didactica.
- Competente dobandite. - Competente de limba dobandite.
- Oportunitati de a folosi limba straina.
- Cazarea.
- Sprijin dat de organizatiile coordonatoare ale tarilor expeditoare si respectiv
gazda. - Sprijin oferit de tutorele din scoala.
- Asteptari. - Concluzii generale si rezultate din aceasta experienta.
INAPOI LA REZUMAT
INAPOI LA REZUMAT
136
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Pasaport Lingvistic Europass: http://europass.cedefop.europa.eu
INAPOI LA REZUMAT
137
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
138
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Formular de evaluare (RO)
INAPOI LA REZUMAT
139
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Certificat de calitate al firmei gazda. Exemplu:
INAPOI LA REZUMAT
140
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
Certificat de calitate al firmei gazda. Exemplu (RO):
141
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
INAPOI LA REZUMAT
142
5. ACTORI IMPLICATI SI ACTIVITAREA ACESTORA
- Numele scolii IPTI. - Responsabilul din partea scolii.
- Coordonate.
- Numar de elevi.
- Discipline de specialitate si calificari oferite de scoala IPTI.
- Firme din aria de activitate a scolii care in mod regulat primesc elevi in stagii de
practica. - Activitati la care elevii din ambele tari pot participa (lingvistice, schimburi culturale , excursii sau vizite, cursuri de limbi straine etc.)
Fisa de prezentare a scolii IPTI din tara gazda:
INAPOI LA REZUMAT
143
66.. AANNEEXXEE
144
6. ANEXE
6.1. GLOSAR DE TERMENI
Definitii generale:
INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC (IPT): Instruire teoretica si practica ce le
furnizeaza studentilor deprinderi si competente de care au nevoie pentru exercitarea unei
profesii.
INVATAMANT PROFESIONAL SI TEHNIC INITIAL (IPTI): Definitia generala a IPTI se refera la inzestrarea persoanelor cu deprinderi si/sau competente pentru a reusi sa
dobandeasca acces la o anumita ocupatie sau intr-un anumit sector. (Cel putin aceasta este
definitia furnizata in cele mai multe cazuri, dar IPTI este un concept care este in curs de
evolutie in toate tarile iar aceasta definitie nu mai este actual in multe sensuri. IPTI nu mai
este considerata doar o cale vocationala ci este o cale alternativa catre itinerarul academic, care contine multe elemente ale pregatirii academice si care poate conduce, in final, la un
nivel tertiar, de pregatire universitara. Cel putin acesta este obiectivul IPTI).34
FURNIZORI DE FORMARE PROFESIONALA CONTINUA (FPC): Institutii de educatie
(pregatire) care furnizeaza pregatire si profesionala si tehnica (PTI).
FURNIZORI DE IPTI Institutii de educatie (pregatire) care furnizeaza pregatire si instruire
profesionala si tehnica initiala (IPTI).
Scoala IPTI: Un liceu tehnologic in care elevii invata deprinderile si/sau competentele
necesare pentru a desfasura o anumita munca (activitate).
ELEV DIN CADRUL IPT: O persoana care frecventeaza cursurile unui liceu tehnologic.
PRACTICANT: un elev care desfasoara un stagiu de practica pentru de deprinde competente
practice necesare desfasurarii unei anumite activitati. O persoana care urmeaza un curs/o instruire pentru abilitati (deprinderi) ocupationale. 35
PLASAMENT: Repartizarea unei persoane pe un loc de munca adecvat (ca activitate).
STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA: Plasamentul unui elev ce participa la instruire
profesionala si tehnica intr-o firma, in plus fata de instruirea efectuata la scoala, ca parte a perioadei de instruire.
STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR NATIONAL:
Instruire la locul de munca desfasurata in firme situate in apropierea scolii sau liceului, in tara
de rezidenta a cursantului.
STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA LA UN POTENTIAL ANGAJATOR INTERNATIONAL:
Instruire la locul de munca desfasurata in firme localizate in alta tara decat tara de rezidenta
a cursantului. Mobilitati pentru invatare international ce implica cursanti, scoli din IPT si firme
gazda.
34 “Pregatire si instruire vocationala initiala (PIVI) in Europa” Cedefop, 2008.
35 Tezaur educational european, Cedefop, 1998.
145
6. ANEXE
BENEFICIARI DE MOBILITATI: Persoanele care beneficiaza de actiuni si granturi pentru
mobilitate. In mod normal, acestia sunt cursantii.
PARTICIPANTI (ACTORI) LA MOBILITATI: persoanele implicate in actiuni de mobilitate.
Actori implicati:
Organizatii sau persoane care trebuie sa asigure calitatea stagiilor de pregatire practica la
nivel national sau international:
SCOALA IPTI: Furnizor de IPTI localizat in tara expeditoare, in cadrul caruia elevii participa
la cursuri de instruire vocational si care genereaza cererea de pregatire practica la un
potential angajator din alta tara.
ELEV IN CADRUL IPT: o persoana care frecventeaza cursuri IPT si/sau a absolvit o scoala
IPT cu mai putin de 1 an in urma.
ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA EXPEDITOARE: Institutie care colecteaza cererea pentru stagii de pregatire practica la potentiali angajatori din alta tara de la scolile
implicate in IPT din tara expeditoare.
ORGANIZATIE COORDONATOARE, TARA GAZDA: Institutie care colecteaza oferte de la
firmele gazda din tara gazda. Aceasta primeste cererile pentru stagii de pregatire practica de la organizatia coordonatoare din tara expeditoare.
FIRMA GAZDA: firma ce gazduieste studentul/cursantul IPT pe perioada stagiului de
pregatire practica.
TUTORE: Persoana numita de angajator sa ghideze, sa instruiasca si sa evalueze cursantul
pe perioada instruirii la locul de munca in cadrul firmei gazda.
TUTORE DIN SCOALA: Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practica al elevilor din
IPT
Actori optionali:
ORGANIZATII SUPORT: Institutie localizata, de obicei, in tara expeditoare, care ofera
sprijin financiar sau logistic elevilor care partiaipa la mobilitati.
SCOALA IPT TARA GAZDA: Furnizor de IPT localizat in tara gazda in care se desfasoara
stagiul de practica la un potential angajator din strainatate, ce ar putea coopera pentru
sustinerea stagiului de practica.
Alte notiuni:
LIMBA DE LUCRU: Este limba care permite comunicarea la locul de munca pe perioada
plasamentului. Poate fi limba tarii de destinatie sau alta limba comuna interlocutorilor.
PLANUL DE LUCRU (DE ACTIUNE): Diversele actiuni organizate pentru a fi efectuate de
catre elevi pe perioada stagiului de pregatire practica la un potential angajator din alta tara.
146
6. ANEXE
CERTIFICAT DE CALIFICARE: Document oficial eliberat de firma gazda, care atesta faptul
ca cursantul a finalizat cu succes practica in cadrul firmei in conformitate cu planul de actiune
stabilit anterior.
PORTOFOLIUL ELEVULUI: Document intocmit de catre elev la finalizarea stagiului de
practica in care acesta descrie experienta sa prin utilizarea unui ghid stabilit anterior.
EVALUARE: Procesul de masurare, in baza documentelor, a cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor.
147
6. ANEXE
6.2. STUDII ANTERIOARE DESPRE STAGII DE PREGATIRE PRACTICA IPTI IN TARILE
PARTENERE. NUMITORI COMUNI AI STAGIILOR DE PREGATIRE PRACTICA INTRE
PARTENERI
Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT)
elevi / domenii de activitate
Antwerp, Belgia In 2008-2009, erau 1804 elevi
inscrisi in programele IPT,
reprezentand 7,06% din numarul total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani
(6,84% in 2006-2007 si 6,89% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare
numar de elevi erau:
studiul afacerilor sanatate
imagine personala
Dobrich, Bulgaria
In 2008-2009, erau 5098 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 55,91% din numarul
total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (52,42 % in 2006-2007 si 53,63% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:
alimentatie publica
tehnologia informatiei
studiul afacerilor
Plovdiv, Bulgaria
In 2008-2009, erau 16842 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 53,52% din numarul
total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (57,57 % in 2006-2007 si 55,86% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau: alimentatie publica
constructii civile
metalurgie
Bautzen, Germania In 2008-2009, sunt 8967 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 18,69% din numarul
total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (17,08% in 2006-2007 si 18,70% in
2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:
metalurgie
alimentatie publica comert si marketing
In studiul din Bautzen, limita de varsta luata in considerare este de 23 ani, in timp ce in
chestionarele lansate de ceilalti parteneri de proiect aceasta este de 22 ani. In ianuarie 2009,
orasul Bautzen avea 41500 de locuitori. Dintre acestia, 47956 locuitori cu varsta cuprinsa
intre 16 si 23 ani locuiau in aria de jurisdictie a ministerului regional al educatiei, de unde au fost culese informatii referitoare la numarul de elevi IPT per domeniu de activitate. Din
aceasta arie de jurisdictie fac parte doua districte : Bautzen si Goerlitz (numarul total de
locuitori era de 613780 in ianuarie 2009).
Tendinte in invatamantul profesional si tehnic (IPT) elevi / domenii de activitate
148
6. ANEXE
Terrassa, Spania
In 2008-2009, erau 2187 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 15,10% din numarul
total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (13,70% in 2006-2007 si 14,29% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:
studiul afacerilor
electronica si electrotehnica
servicii socio-culturale si turistice destinate orasului Terrassa
Lodz, Polonia In 2007-2008, erau 7864 elevi inscrisi in scolile profesionale publice din Lodz. Domeniile cu
cel mai mare numar de elevi erau:
mecanica, electronica, mecatronica, informatica
stiinte economice
gastronomie
constructii
Timisoara, Romania
In 2008-2009, erau 1947 elevi inscrisi in programele IPT, reprezentand 1,98% din numarul
total de locuitori cu varsta cuprinsa intre 16 si 22 ani (2,34% in 2006-2007 si 2,18% in 2007-2008). In 2008-2009, domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:
servicii socio-culturale si comunitare intretinere masini cu autopropulsie
inginerie si constructii civile.
La chestionarul lansat la Timisoara, se mai adauga urmatoarele domenii cu un numar restrans de elevi inscrisi:
electronica si automatizare silvicultura
textile si pielarie
Ljubljana, Slovenia
In 2007-2008, erau 49891 elevi inscrisi in programele IPT. In acelasi an, 16424 de elevi inscrisi in scoli profesionale medii. Obiectivul principal este Slovenia (nivel national). Domeniile cu cel mai mare numar de elevi erau:
comert
secretariat de afaceri
contabilitate
Cele mai relevante 50 de firme
Antwerp, Belgia
Antwerp este al doilea port ca marime din Europa si al patrulea din lume. In 2005, prin portul
Antwerp au trecut peste 160 milioane de tone de marfuri martime. In fiecare an, 15000 vase
sub pavilion strain si peste 64000 vase sub pavilion national trec prin port. Peste 140000 de oameni isi castiga existenta in mod direct sau indirect din portul Antwerp. Portul este si un
punct de legatura indispensabil pentru importul si exportul din Uniunea Europeana cat si un
nod comercial international. Transportul de marfa inregistreaza anual o crestere exploziva de
10-15 %, reprezentand peste 50% din transportul maritim al portului. Transportul si
depozitarea de marfa sunt activitati de baza pentru numeroase firme. Exista deasemenea si o mare concentrare a industriei chimice si petrochimice. Mii de muncitori lucreaza in rafinariile
de petrol. Antwerp este si un important centru al comertului cu diamante.
149
6. ANEXE
La Antwerp sunt numeroase targuri si magazine de diamante. Orasul joaca un rol important
si in industria nationala de automobile. Antwerp a devenit nu de mult un oras al modei,
avand un numar impresionant de designeri renumiti. www.antwerpen.be
Dobrich, Bulgaria
Orasul Dobrich este al doilea mare centru economic din nord-estul Bulgariei. Ramurile
economice cele mai importante sunt :
industria alimentara si a bauturilor (produse lactate, ulei si margarina, carnati, paste
fainoase, produse din carne de pasare, faina, paine si patiserie, furaje, vinuri si bauturi
alcoolice, bauturi racoritoare)
industria usoara (confectii pentru femei si barbati, blana si articole din piele,
incaltaminte, mobila, textile)
constructii de masini (acumulatori, semitrailere si containere, masini agricole,
radiatoare si filtre pentru masini, articole din mase plastice pentru industria
constructoare de masini si industria alimentara).
Alte ramuri importante ale economiei din regiunea Dobrich sunt turismul si agricultura. www.dobrichcity.com
www.investbg.government.bg/upfs/58/Dobrich%20Region_Dobrich%20zone.pdf>
Plovdiv, Bulgaria
Plovdiv este situat in centrul judetului Plovdiv si este al doilea oras ca marime din Bulgaria. Judetul este impartit in 18 municipalitati, dintre care cea mai mare este Municipalitatea
Plovdiv Judetul Plovdiv produce 7,5 % din Produsul Intern Brut al Bulgariei. Numarul total de
firme care functioneaza in regiune depaseste 26500. Dintre acestea, cele mai multe sunt
intreprinderi mici si mijlocii - 18,13% din numarul total de firme din tara si 97,83% din
regiune. IMM-urile realizeaza 13,38% din veniturile nete din vanzari si detin o cota de 12,0% din activele pe termen lung ale IMM-urilor la nivel de tara. Firmele mari sunt in numar de 142
iar veniturile lor nete din vanzari reprezinta 9,18% din totalul national. Conform ultimelor
statistici, sectorul serviciilor are cea mai mare contributie cu o cota de 56,7%, industria –
49,27% iar sectorul agricol -39,67%.
Unul din elementele cheie ale infrastructurii economice ale regiunii este caracterul
multisectorial. Cea mai mare cota este detinuta de sectorul alimentar care furnizeaza 26%
din productia industriala a orasului si regiunii. Acesta este urmat de industria metalurgica,
productia de energie electrica si termica, productia de metale neferoase, mecanica si
prelucrari metalice, constructii de masini si echipamente (pentru industria alimentara,
basculante etc.), prelucrarea lemnului, textile, incaltaminte, confectii, industria electronica si chimica, constructii etc. Un alt sector economic important in care judetul detine o pozitie
fruntasa este turismul balnear.
www.guide-bulgaria.com/SC/Plovdiv
http://pcci.bg/img/files/yearbook_2009.pdf
www.nest-agency.com/mp_Plovdiv.htm
150
6. ANEXE
Bautzen, Germania
Bautzen, un oras saxon cu o istorie de peste 100 de ani, este situat in partea de sud-est a
Germaniei, aproape de Polonia si Cehia. Bautzen are o infrastructura de transport excelenta: autostrada A4, aeroportul Bautzen-Litten, sapte drumuri nationale care duc in toate directiile
si cale ferata.
Ramurile industriale cheie sunt constructia de vagoane si vehicule comerciale, industria
furnizoare pentru sectorul auto, productia de scule si matrite, mase plastice, telecomunicatii, productia de aparatura de inregistrare, productia de instrumente si aparate , industria
constructoare. Firme multinationale ca Philips (inginerie cu raze x, Bombardier (transport),
AFT (automatizari si tehnologie de transport) sau Edding (instrumente de scris) se adauga
firmelor locale de constructii si mestesugaresti. Bautzen a devenit deasemenea un important
pol al tehnologiei viitorului prin prezenta unor firme noi din domenii inovative, de la tehnologia informatiei la prelucrarea datelor, ca de exemplu Vodaphone sau Sphairon
Technologies GmbH.
www.bautzen.de
Terrassa, Spania In prezent, industria locala este destul de diversificata, incepand din anii 1980 cand industria
textila a incetat sa mai fie ramura industriala dominanta, intrand intr-un puternic proces de
reconversie. Ramurile economice preponderente sunt: comert, servicii pentru firme, servicii
medicale, industria metalurgica (in special, electronica),industria textila, constructii civile.
www.cambraterrassa.es www.ajterrassa.es/laciutat/xifres/estudis/eurocities_terrassa.pdf
Lodz, Polonia
Economia regiunii este concentrata in Lodz, capiotala regiunii si al treilea oras ca marime si
numar de locuitori al Poloniei. 39% din firmele regionale sunt inmatriculate aici (2008). Desi investitiile straine s-au dezvoltat mult in ultimii ani, firmele cu capital strain reprezinta doar
1,7% din totalul firmelor din Lodz (in 2008 s-a inregistrat o crestere de 2,8% fata de 2007),
iar 93% dintre acestea activeaza in industrie, comert si servicii.
Peste 1/3 din firmele care activeaza in Lodz sunt societati comerciale, aproximativ 18% din
acestea ofera servicii imobiliare, de inchiriere sau servicii conexe pentru firme, iar 13,6% sunt societati de productie. Aceste trei sectoare reprezinta 62,6% din totalul firmelor
inmatriculate la Lodz. Urmeaza sectoarele: constructii (8,2%) si transporturi (7,3%) (2008).
Societatile de productie activeaza cu preponderenta in domeniile:
textil (13,5%)
industrie alimentara si bauturi (9,3%) produse de cauciuc si mase plastice (7,6%)
imbracaminte si blanarie (6,5%)
produse metalice (6,2%)
echipamente electrice (4,2%).
http://en.cityoflodz.com www.lodzkie.pl/en/economy
http://en.www.uml.lodz.pl/index.php?str=1970
www.rce.lodzkie.pl
www.sse.lodz.pl/index.php
www.bruksela.lodzkie.pl/en/links
151
6. ANEXE
Timisoara, Romania
In ultimii ani, Timişoara a cunoscut un adevarat boom economic in ceea ce priveste numarul
de investitii straine, in special din sectorul high-tech. Timisoara este considerata ca fiind cel mai prosper oras din Romania, dupa capitala Bucuresti. Investitiilor autohtone li se adauga
multe si importante investitii straine din tarile Uniunii Europene (Italia si Germania ocupa
primul loc in topul investitorilor straini) si chiar din statele Unite ale Americii. Producatorul de
cauciucuri - Continental AG este prezent la Timisoara de mai multi ani. Firma Linde produce
gaze tehnice. Multe din matritele electrice pentru autoturismele BMW si Audi sunt produse de Grupul Dräxlmaier. Firma americana Flextronics care detine un important spatiu de productie
in partea de vest a orasului produce telefoane mobile si alte dispozitive electronice. Procter &
Gamble produce la Timisoara detergenti si articole de igiena. Firma elvetiana Nestlé produce
aici napolitane.
Ljubljana, Slovenia Industria din Ljubljana ramane ramura economica cu cel mai mare numar de angajati, cu
precadere in sectoarle farmaceutic, petrochimic si alimentar. Celelalte ramuri economice
prezente sunt: sistemul bancar, sistemul financiar, transporturile, constructiile, serviciile si
turismul. Sectorul public ofera locuri de munca in invatamant, cultura, sanatate,
administratie. www.ljubljana.si
Informatii despre mediul local
Acest studiu preliminar face referire la 8 orase situate in 7 tari europene diferite: Belgia,
Bulgaria, Germania, Polonia, Romania, Slovenia si Spania. Cel mai mare oras dintre orasele
partenerilor de proiect este Lodz cu peste 750000 de locuitori. Patru din celelalte orase reprezentate (Antwerpen, Plovdiv, Timisoara, Ljubljana) au intre 250000 si 500000 de
locuitori. Ceilalti trei parteneri de proiect ramasi sunt din orase cu mai putin de 250000 de
locuitori (Terrassa, Dobrich, Bautzen).
I.Efectueaza elevii din orasul Dvs. stagii de pregatire practica in firme situate in localitatile invecinate?
In all the countries except Romania students of the partner city also take part in workplace training in companies located in
neighbouring cities.
5
1
Yes (BE, BG, DE, PL, SI)
No (RO)
152
6. ANEXE
I. Primesc firmele din orasul Dvs. elevi din alte localitati in stagii de pregatire
practica ?
Most of the countries companies located in the partner city also host students from neighbouring cities for workplace training.
Exceptions are Bulgaria and Romania.
Regulamentul de practica
In acest capitol sunt cuprinse intrebarile propriu-zise, din chestionar, raspunsurile si unele
comentarii.
I 1. Exista legislatie referitoare la pregatirea practica in tara sau regiunea Dvs.?
In toate tarile sau regiunile partenere in proiect exista legislatie specifica pregatirii profesionale
practice.
4
2
Yes (BE, DE, PL, SI)
No (BG, RO)
7
0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)
No
153
6. ANEXE
I 2. Programul stagiului de pregatire practica, conform legii din tara Dvs.
Belgia – Depinde de sectorul de activitate. Bulgaria - 2 ore pe saptamana intr-o scoala IPTI / 30 ore pe saptamana in firma.
Germania - 25% intr-o scoala IPTI / 75% in firma. Cifrele sunt valabile pentru sistemul
dual. Programul detaliat este parte a regulamentul scolar pentru fiecare disciplina.
Spania – de la 300 la 700 ore intr-o scoala IPTI (in functie de specialitate) / 4 ore pe zi in
firma. Polonia – Programul (numarul de ore) difera in functie de tipul de scoala si de programa
scolara. Locuri posibile pentru efectuarea pregatirii practice: scoala IPTI, firma. Nu exista
programe orare diferite pentru aceste locatii de practica.
Romania – Numarul de ore de practica este stabilit de fiecare unitate de invatamant in
cadrul curriculei scolare.
In majoritatea tarilor, numarul de ore pe care elevii il petrec intr-o unitate de invatamant sau intr-o
firma este stabilit conform curiculei scolare. In sistemul dual german, elevii petrec 25% din timp la
scoala si 75% din timp la firma.
I 3. Cine planifica sau programeaza stagiul de pregatire practica? (raspunsuri
posibile : scoala/firma/impreuna)
5
1
1 Together (BE, ES, PL, RO, SI)
Educational centre (BG)
Company (DE)
In majoritatea tarilor, se are in vedere o urmarie a activitatii elevilor, cu exceptia Romaniei si
Sloveniei.
In majoritatea tarilor, stagiul de pregatire practica este planificat impreuna de scoala si firma. In Bulgaria, practica este stabilita de unitatea de invatamant iar in Germania de catre firma.
154
6. ANEXE
I 4. Pe durata desfasurarii stagiului de pregatire practica se are in vedere si un
follow-up al activitatii elevului ?
I 5. Daca raspunsul la intrebarea anterioara este afirmativ, cine raspunde de
aceasta procedura ? (raspunsuri posibile: scoala/firma/impreuna)
In tarile unde exista un astfel de sistem de urmarire a muncii elevului, responsabili cu aceasta
activitate pot fi: scoala, firma sau amandoua
I 6. Exista un model oficial pentru acest lucru?
Exista doar doua tari unde se foloseste un model pentru aceasta activitate: Germania si Spania.
5
2
Yes (BE, BG, DE, ES, PL)
No (RO, SI)
2
1
2Together (BE, ES)
Educational centre (BG)
Company (DE, PL)
5
2
No (BE, BG, PL, RO, SI)
Yes (DE, ES)
155
6. ANEXE
I 7. Sunt stagiile de pregatire practica evaluate asemeni celorlalte discipline
scolare?
In toate tarile, stagiile de pregatire practica sunt evaluate ca celelalte discipline scolare.
I 8. Cine raspunde de evaluarea pregatirii practice ? (raspunsuri posibile:
scoala/firma/impreuna)
In majoritatea tarilor, evaluarea pregatirii practice este responsabilitatea comuna a scolii si a firmei.
Cu toate acestea, exista doua exceptii. In Bulgaria, aceasta evaluare este facuta de scoala iar in
Germania de catre firma.
7
0Yes (BE, BG, DE, ES, PL, RO, SI)
No
5
1
1 Together (BE, ES, PL, RO, SI)
Educational centre (BG)
Company (DE)
156
6. ANEXE
I 9. Prevede regulamentul de practica o asigurare pentru elev alta decat cea a
scolii?
In majoritatea tarilor, regulamentul de practica prevede pentru elevi o asigurare diferita de cea a
scolii. Doar in Bulgaria si Polonia, asigurarea scolii este suficienta.
I 10. Prevede regulamentul de practica un profil al tutorelui?
In majoritatea tarilor, in regulamentul de practica este mentionat rolul tutorelui, cu exceptia Belgiei
si Bulgariei.
5
2Yes (BE, DE, ES, RO, SI)
No, the school’s one is enough (BG, PL)
2
5
No (BE, BG)
Yes (DE, ES, PL, RO, SI)
157
6. ANEXE
I 10.1 Daca da, sunt definite atributiile acestuia ? Care sunt aceste atributii ?
Germania DA: curricula de practica, implementarea plasamentului, furnizarea de materiale si echipamente necesare, evaluarea elevului.
Spania DA: evaluarea planului de activitati; trimiterea, supervizarea si monitorizarea
pregatirii practice; respectarea regulamentelor de securitate si igiena a muncii; contact
permanent cu tutorele din scoala; elaborarea fisei de apreciere pentru evaluarea finala.
Polonia DA: curricula de practica, furnizarea de materiale si echipamente necesare, calificare de specialitate pentru tutori, respectarea regulamentelor de securitate si igiena a
muncii,evaluareapregatirii practice.
Romania DA: studii medii; asigurarea suportului logistic, tehnic si tehnologic; coordonarea si
evaluarea plasamentului; inregistrarea prezentei elevilor; oferirea de sprijin pentru programa
/ portofoliul practic si logistica necesara; evaluarea finala a cunostintelor elevului.
Slovenia DA: instructiuni pentru tutore.
I 10.2 Exista o pregatire specifica obligatorie pentru tutorele din firma?
I 10.3 Se predau cursuri de formare pentru tutori in tara Dvs. ?
3
2Yes (DE, PL, SI)
No but recommended (ES, RO)
5
0
Yes (DE, ES, PL, RO, SI)
No
158
6. ANEXE
I 10.4 Daca da, cine realizeaza aceste cursuri ?
I 11. Conform regulamentului, sunt stagiile de pregatire practica remunerate?
Doar in Germania elevii practicanti sunt remunerati. In toate celelalte tari ale partenerilor de proiect, remunerarea elevilor practicanti si nivelul acesteia sunt la latitudinea firmei.
3
2Chamber of commerce (DE, ES, SI)
Others (PL, RO)
159
6. ANEXE
6.3. METODOLOGIA FOLOSITA DE GRUPURILE DE LUCRU LOCALE
Informatiile de mai jos au fost furnizate tuturor partenerilor de proiect la intalnirea acestora.
1. Stagiul de pregatire practica: cadru conceptual si obiective
Programul Leonardo pe care il derulam are ca obiectiv principal elaborarea de materiale si
ghiduri pentru un manual unic destinat pregatirii practice a elevilor transnationali care isi
efectuaza stagiul in societati comerciale.
Invatamantul profesional trebuie abordat ca un mijloc de predare a cunostintelor teoretice si
practice care raspund cerintelor pietii muncii.
Din acest punct de vedere, pregatirea oferita de unitatile de invatamant profesional trebuie sa imbine cunostintele teoretice si conceptuale din cadrul firmei cu cunostintele despre
tehnologia si echipamentele folosite.
Stagiul de pregatire practica trebuie sa devina o parte importanta a procesului de invatamant
pentru elevii care urmeaza programe de pregatire profesionala in afara sferei productive.
O persoana care efectueaza un stagiu de pregatire practica nu va ocupa niciodata un loc
vacant.
Plasamentul intr-un loc de munca trebuie sa duca la:
Aprofundarea si sporirea cunostintelor teoretice dobandite in centrele de formare profesionala
Dobandirea de experienta practica in folosirea echipamentelor
Familiarizarea elevilor cu mediul de lucru
Oportunitate pentru firme de a lua cunostinta de abilitatile si comportamentul
potentialilor angajati
Sprijinirea elevilor in dobandirea unei calificari profesionale si gasirea unui loc de
munca
Elaborarea si aplicarea de strategii care sa apropie invatamantul academic de piata
muncii.
Scopul si obiectivele pregatirii practice in strainatate:
Familiarizarea cu alte stiluri de munca
Familiarizarea cu alte culturi Invatarea de limbi straine
Imbunatatirea CV-ului Dobandirea sentimentului de apartenenta la Uniunea Europeana
Considerarea mobilitatii ca o posibilitate reala pentru dezvoltarea personala.
160
6. ANEXE
2. Nevoia de grupuri de lucru locale
“Work package 2” din proiect prevede constiturea de grupuri de lucru locale pentru ca fiecare
partener sa poata folosi cunostintele si experienta tarii sale in identificarea factorilor pozitivi
si negativi in realizarea plasamentului elevilor.
Identificarea si implicarea actorilor cheie din fiecare teritoriu:
Este necesara identificarea actorilor cheie si a agentilor activi din domeniul invatamantului
professional in fiecare teritoriu (sindicate, asociatii de afaceri, administratie publica locala si
regionala, scoli IPTI, firme, asociatii de elevi, alte tipuri de organizatii).
Partenerii de proiect trebuie sa trezeasca interesul actorilor locali si sa-i incurajeze sa
participe la grupurile de lucru.
Fiecare partener va decide asupra actorilor cheie locali si asupra celei mai bune strategii de
implicare / angajare a acestora in proiect.
Cateva idei utile:
Transmiterea de scrisori catre diferiti actori cheie in care li se prezinta proiectul si li se solicita sprijinul.
Organizarea de conferinte de presa de prezentare a proiectului si a rezultatelor
asteptate.
Interviuri, intalniri directe cu:
Agenti economici locali
- Oameni de afaceri reputati, camere de comert, organizatii si federatii de
afaceri, asociatii profesionale etc.
Centre de pregatire profesionala
Participarea centrelor de pregatire profesionala (publice, private etc.) este foarte importanta.
Este recomandabil sa se ia legatura cu conducerea centrelor. Prezenta la intalnirile operative
ale grupului de lucru a unui specialist (coordonator de practica, tutore) este de preferat.
Administratie publica
- Consiliul local; a se decide asupra celui mai potrivit departament (invatamant,
dezvoltare economica, ambele etc.)
- Consiliul regional / judetean; la latitudinea fiecarui partener, functie de
specificul local si national. Daca aceasta colaborare este considerata utila, t
trebuie sa decideti asupra celui mai potrivit departament (invatamant,
dezvoltare economica, ambele etc.)
Sindicate
In multe firme, sindicatele pot fi un factor cheie in a facilita sau impiedica accesul elevilor
la practica. A le prezenta proiectul si a-i implica in proiect poate fi hotarator.
161
6. ANEXE
Elevi care urmeaza cursuri de pregatire profesionala.
Dupa alegerea actorilor, se completeaza dosarul de Grup de Lucru Local (LW Template) care se trimite apoi coordonatorului de proiect inainte de prima intalnire a grupului.
Stabilirea grupului de lucru local
Din grupul de lucru trebuie sa faca parte cel putin:
Elevi (2)
Cadre didactice (2)
Oameni de afaceri (2)
Reprezentanti de sindicate (maximum 2)
1 reprezentant din fiecare departament al administratiei publice (invatamant si /sau
ocupare) dupa cum se considera necesar si care functioneaza in teritoriu.
reprezentanti ai organizatiilor coordonatoare (camere de comert, asociatii de afaceri etc.)
„Organizatii coordonatoare‟ sunt entitati care pot actiona ca facilitatori pentru stagiile de
pregatire practica in teritoriu. Partenerul poate fi si el membru al grupului de lucru, daca este
cazul.
Desfasurarea primei intalniri:
Prezentarea membrilor grupului.
Stabilirea obiectivelor de indeplinit.
Definirea activitatilor si stabilirea planului de activitate.
Repartizarea sarcinilor pentru membrii grupului
Stabilirea calendarului de intalniri.
Reguli generale pentru intalniri:
Convocarea si ordinea de zi se trimit intotdeauna inante.
Pentru a avea o buna prezenta, este recomandat ca scrisoarea de convocare sa fie urmata
de telefoane.
Procesul Verbal trebuie sa cuprinda hotararile luate la fiecare intalnire. Acesta se ataseaza
la dosar).
Dosarul se trimite coordonatorului de proiect in termen de 10 zile de la data intalnirii si
trebuie sa cuprinda:
- Procesul Verbal - Fotografii de la intalnire
- Comunicate de presa despre proiect publicate
- Data stabilita pentru urmatoarea intalnire
Toate hotararile si documentele legate de intalnire trebuie aprobate in unanimitate.
Daca acest lucru nu este posibil, punctele de vedere diferite se mentioneaza in Procesul
Verbal.
Se organizeaza cel putin trei intalniri.
162
6. ANEXE
Planul de activitate pentru grupurile de lucru locale
Sarcinile grupului de lucru local au fost impartite in trei etape:
Etapa 1: intalniri ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii interne
ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.
Aceasta este etapa in care ne aflam in prezent; este tema primei intalniri unde se stabileste
si continutul discutiilor care vor urma.
Celelalte etape sunt stabilite doar cu scop informativ.
Programare: de la 1 februarie 2009 la 31 august 2009 (predare document final). Fiecare
partener local isi va face programarea tinand cont de data predarii raportului final.
(Planificarea se supune aprobarii coordonatorului de proiect).
Etapa a 2-a: revizuirea materialelor si contribuire la realizarea manualului pe masura
scrierii acestuia (in calitate de co-participanti in documentul final).
Dupa finalizarea primei etape, este bine ca grupurile de lucru sa ramana active.
Activitatea din aceasta etapa este indreptata inspre contribuirea la realizarea manualului
pentru a asigura calitatea produsului final.
Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la urmatoarea intalnire a partenerilor in
mai 2010.
Etapa a 3-a: stabilirea strategiei de diseminare/comunicare a manualului Leonardo in
teritoriile partenerilor.
Elaborarea unui plan local care sa prevada cea mai buna strategie de achizitionare
de bune practici locale si internationale.
Concluzii – raportul final despre diseminare/comunicare.
Programare: aceasta etapa va fi discutata in detaliu la intalnirea partenerilor din mai 2010.
Mai jos sunt activitatile programate pentru prima etapa:
Etapa 1: intalniri planificate ale grupurilor de lucru locale de colectare de informatii, discutii
interne ale grupului de lucru local, elaborarea raportului final.
Planificarea de intalniri ale grupurilor de lucru locale pentru strangerea de informatii.
Discutii interne ale grupului de lucru local.
Elaborarea raportului local final.
163
6. ANEXE
Mai jos sunt cateva indicatii pentru functionarea grupurilor de lucru locale:
Solutiile la problemele ridicate TREBUIE mentionate in raportul final. Cu toate acestea,
fiecare partener local poate dezvolta problemele pe care le trateaza pentru a colationa
informatiile pe care le considera de interes si care imbunatateste calitatea raportului final.
Se vor organiza cel putin trei intalniri ale grupului de lucru local, fiecare partener putand
decide asupra procedurilor interne de functionare.
De exemplu: partenerul local poate discuta fiecare sectiune separat cu fiecare sector si aduce
apoi informatia in atentia grupului de lucru, sau, invers, poate aborda problematica fiecari
sector in cadrul grupului de lucru iar apoi stabili o discutie comuna cu toate sectoarele.
By way of example: the local partner can discuss each section with each sector separately and then bring the information to the local work group for discussion, or alternatively it can
deal with each sector‟s topics in the local work group and set up a discussion between all the
sectors together.
Unele probleme se repeta la diferite sectoare tocmai pentru a avea o viziune de ansamblu
asupra tuturor punctelor de vedere.
Module de lucru
1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare.
2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii de pregatire practica internationale
1) Probleme de evaluat in cadrul diferitelor sectoare.
Sectoarele in cadrul carora dorim sa ridicam probleme spre evaluare / discutare la intalnirile
grupului de lucru local sunt:
Afaceri.
Invatamant-educatie.
Sindicate. Elevi.
Reprezentanti ai administratiei publice si ai organizatiilor coordonatoare.
Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Afaceri:
Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?
Dar din alta tara? Este necesar sa trezim constiinta la nivel local ?
Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia?
Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei?
Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum?
Care sunt avantajele unei firme care gazduieste stagiari locali si transnationali?
Cum va evaluati experienta ca organizatie gazda pentru stagiari?
Locali sau transnationali?
Pe baza propriei experiente, puncte tari si puncte slabe.
Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul
de vedere al afacerilor?
164
6. ANEXE
Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari.
Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare
profesionala?
Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut?
Trasaturi generale ale profilului ideal de stagiar: local si transnational.
Este limba o problema?
In ce limba ar trebui sa se desfasoare stagiaturile transnationale la Dvs?
Care este cea mai buna perioada a anului pentru stagiu? De ce?
Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate
Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru?
Alte aspecte pe care le considerati de interes.
Aspecte esentiale de evaluat in sectorul Educatie:
Desfasoara elevii Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate?
Cum evaluati aceste stagii? Ar face elevii Dvs. practica in firme din strainatate?
Credeti ca acest lucru ar fi util pentru elevi?
Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?
Dar elevi din alte tari?
Punctul Dvs. de vedere referitor la stagiile locale: - Ofera firmele oportunitati si
facilitati? – Sunt elevii bine primiti in firme? – Au elevii un tutore din firma?
Este necesar sa trezim constiinta la nivel local?
Daca da, care sunt sectoarele spre care trebuie indreptata atentia?
Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?
Ce avantaje educative credeti ca ar avea trimiterea elevilor in stagii de practica locale
si transnationale?
Exista obstacole?
Pe baza propriei experiente, cum evaluati pregatirea practica a elevilor in firme?
Puncte tari si puncte slabe.
Din punct de vedere al predarii, care ar fi durata minima si maxima recomandata
pentru un stagiu practic?
Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma pentru elevii locali?
Dar pentru cei transnationali?
Credeti ca stagiile practice efectuate de elevi in firma concorda cu pregatirea primita in
centrele de formare profesionala? Varsta minima si maxima recomandata pentru elevi sa efectueze stagiul practic. Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare
profesionala?
Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut?
Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate
Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru? Alte aspecte pe care le considerati de interes.
165
6. ANEXE
Aspecte de evaluat la sindicate:
Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in firme?
Considerati ca acestea pot fi utile pentru elevi? Dar pentru firme?
Considerati ca pot fi utile pentru muncitorii actuali si/sau viitori?
Ce avantaje credeti ca are gazduirea de elevi stagiari locali si transnationali din
perspectiva sindicatelor?
Exista obstacole?
Ati promova stagiile practice in intreprindere in sectorul sau firma Dvs.? Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?
Dar din alta tara?
Este necesar sa trezim constiinta la nivel local? Daca da, in care sectoare ?
Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei?
Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?
Care ar fi durata minima si maxima recomandata pentru stagiatura in firma din punctul
de vedere al sindicatelor? Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari.
Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala?
Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut?
Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale?
Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate?
Cum ati putea contribui la acest lucru?
Alte aspecte pe care le considerati de interes.
Aspecte esentiale de evaluat la elevi:
Desfasoara elevii din zona Dvs. stagii de practica in firme locale? Dar in strainatate?
Cum evaluati aceste stagii?
Credeti ca sunt utile pentru elevi?
Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi locali in practica?
Dar din alta tara?
Este necesar sa trezim constiinta la nivel local?
Daca da, in ce sectoare ? Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei? Daca acestea sunt necesare, cine ar fi cel mai in masura sa le faca si cum ?
Din punctul de vedere al elevilor, care ar fi durata minima si maxima recomandata
pentru efectuarea stagiaturii intr-o firma?
Varsta minima si maxima recomandata pentru elevii stagiari. Care este cea mai potrivita perioada din an pentru stagiul in firma? De ce?
Este pregatirea Dvs. practica in concordanta cu cea primita la scoala?
Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare
profesionala? Trebuie aceasta relatie imbunatatita ? Ce trebuie facut?
Ce avantaje credeti ca va ofera stagiile practice locale si transnationale? Exista
obstacole?
166
6. ANEXE
Credeti ca limba este o problema pentru stagiile transnationale? Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de
calitate? Cum ati putea contribui la acest lucru? Care sunt asteptarile / nevoile de la organizatia intermediara care va gazduieste in tara
de destinatie?
Alte aspecte pe care le considerati de interes.
Aspecte de evaluat la administratia publica si organizatiile intermediare:
Cum evaluati stagiile practice ale elevilor in intrepridere?
Credeti ca firmele sunt doritoare sa accepte elevi in practica?
Dar din alta tara?
Este necesar sa trezim constiinta la nivel local?
Daca da, spre care sectoare trebuie indreptata atentia?
Ce importanta trebuie acordata actiunilor de trezire a constiintei?
Daca acestea sunt necesare, cine credeti ca ar fi cel mai masura sa le faca si cum? Ce tip de relatie credeti ca exista intre firmele locale si centrele de formare profesionala?
Trebuie aceasta relatie imbunatatita? Ce trebuie facut?
Va oferi sectorul pe care il reprezentati sprijin si colaborare pentru un stagiu de calitate
Cum credeti ca ati putea contribui la acest lucru?
Alte aspecte pe care le considerati de interes.
Aveti programe sau proiecte destinate organizarii de stagii de pregatire practica
transnationale?
2) Descrierea rolului actorilor implicati in stagii international de pregatire practica
Pentru a asigura calitate stagiilor de pregatire transnationale, este nevoie ca persoanele
implicate sa aiba experienta in mai multe domenii de activitate relevante.
Agentii care ar putea fi solicitati sunt:
Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare.
Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara gazda
Elev
Scoli IPTI sau licee care trimit elevi in strainatate
Firme Tutori din firma
Aceasta sectiune cuprinde spre informare diferitii actori care ar putea fi solicitati cat si o lista
cu sarcini si atributii si cu cerintele minime pe care acestia trebuie sa le indeplineasca.
Grupurile de lucru locale vor face propriile propuneri, modificand, extinzand sau rescriind lista
initiala.
Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare tara expeditoare.
167
6. ANEXE
Sarcini si responsabilitati:
Contact cu organizatia intermediara de destinatie
Informatii despre tara gazda / oras / recomandari Curs de limba in tara de destinatie
Monitorizarea stagiilor …
Cerinte minime:
Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri
Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere
...
Persoana de legatura care reprezinta organizatia coordonatoare in tara gazda
Sarcini si responsabilitati:
Se ocupa de cazarea elevilor Se ocupa de primirea elevilor in tara de destinatie
Cauta companii potentiale pentru stagiile practice
Tine legatura permanenta in caz de nevoie
Monitorizarea stagiilor
...
Cerinte minime:
Sa cunoasca filozofia efectuarii de stagii practice in intreprindere
Sa cunoasca bine mediul: - oras, firme, hoteluri
Legaturi bune in oras
Raportul trebuie sa contina urmatoarele:
- Informatii despre elev
- Informatii despre firma
- Durata stagiului
- Sarcini indeplinite
- Imagini grafice
- Copie a certificatului de calificare
- Punctele tari ale stagiului (cat de util a fost, ce am invatat din aceasta experienta )
- Puncte slabe (ce nu a fost bine: cazare, ceva din cadrul firmei etc. )
Cerinte minime:
Cunoasterea limbii de lucru la nivel mediu (limba engleza sau limba tarii gazda) Formare profesionala minima ceruta pentru a efectua stagiul practic.
Varsta minima / maxima
Pentru elevii minori: permis de munca special
Cunostinte despre tara gazda anterioare plecarii in stagiu
168
6. ANEXE
Scolile IPTI sau liceele care trimit elevi in stagiu:
Sarcini si responsabilitati:
Descrierea sarcinilor pe care trebuie sa le indeplineasca elevul
Descrierea particularitatilor elevului Trezirea constiintei in randul elevilor si oferirea de informatii
Incheierea de conventii de stagiu – dupa modelul general propus .
Incheierea de asigurari:
- de calatorie
- in caz de accidente - raspundere financiara
- asigurare in firma
Specificarea si continutul stagiilor
Planul de actiune propus
Minimum de puncte pe care trebuie sa le cuprinda planul de lucru: sarcinile indeplinite de elev, cunostintele dobandite si sarcini pe care le-at putea realiza pe baza acestor
cunostinte, alte sarcini care ar putea motiva elevul etc.
Firmele gazda
Sarcini si responsabilitati: Primirea elevului
Adaptarea stagiaturii la pregatirea elevului
Asigurarea bazei logistice
necesare: computer, masa de lucru, echipament de lucru, norme de securitate in munca etc.
Evaluarea stagiului practice (in colaborare cu scoala sau liceul)
Tipul de evaluare (in general continua – descriere) Unde se prezinta evaluarea, daca exista un jurnal oficial.
…
Cerinte minime: Respectarea normelor de sanatate si securitate
Accesibilitate
Marime potrivita a firmei (numar de angajati, cifra de afaceri etc.) Echipament potrivit
…
Tutorii din firma:
Sarcini si responsabilitati:
Primirea elevului in firma. Monitorizarea si urmarirea functionarii stagiului Asigurarea calitatii locurilor de practica in firma Asigurarea conditiilor pentru indeplinirea programului de practica Evaluarea si intocmirea raportului de practica final (daca se solicita – depinde de
program) …
Sarcini si responsabilitati: Sa aiba grija de echipamentul primit
Sa indeplineasca sarcinile trasate
Sa furnizeze in mod regulat informatii catre persoana
de legatura care reprezinta organizatia intermediara.
Sa intocmeasca raportul de practica
169
6. ANEXE
Cerinte minime:
Cunostinte de limba pentru a comunica cu elevul
Abilitati pedagogice. Pregatire profesionala specifica / experienta ca tutore in firma
…
Discutii ale grupurilor de lucru interne
Dupa colectarea opiniilor din cadrul fiecarui sector, acestea trebuie analizate inainte de intocmirea raportului final in care se va mentiona punctul de vedere al fiecarui sector despre
pregatirea practica a elevilor in intreprinderi.
Intocmirea raportului final
Raportul final va mentiona aspectele care au fost stabilite de comun acord si, de asemenea, va evidentia acele sectoare in care au existat pareri diferite, cu indicarea punctului de vedere
al fiecarui sector in cauza.
Termenul limita de predare al raportului final catre coordonatorul de program este 31 august
2009.
Raportul final trebuie sa respecte structura recomandata in asa fel incat sa permita
colationarea tuturor propunerilor de la diferitii agenti (modelul FR).
Planul general al raportului final:
Cum au fost identificati diferitii actori.
Cum s-a luat legatura cu ei: prin telefon, scrisoare, interviu etc.
Strategia folosita de implicare in proiect.
Lista persoanelor / institutiilor contactate.
Lista persoanelor / institutiilor care sunt membri ai grupului de lucru.
Concluziile finale ale intalnirilor cu punctele de vedere ale: - oamenilor de afaceri
- elevilor
- scolilor si liceelor
- organizatiilor intermediare
- agentilor sociali si economici
Remarci si particularitati ale pregatirii practice in intreprindere in tara luata in
considerare
Concluziile finale ale intregului proiect.
Recomandari pentru pregatirea practica internationala.
Anexe: materiale care pot fi atasate la raport, puse la dispozitie de membrii grupului
de lucru (optional).
170
Partenerii de proiect:
Proiect finantat de Comisia Europeana, D ectoratul General pentru Educatie si Cultura
ir