rosu

g

alb

en

alb

ast

ru

ne

gru

� Anul IV, nr. 20

Octombrie2010

� 4 pagini

Infoavrig@gmail.com

Aceas t [ ed i \ ieAceas t [ ed i \ ieAceas t [ ed i \ ieAceas t [ ed i \ ieAceas t [ ed i \ iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu iese d is t r ibu ie

g ra tu i tg ra tu i tg ra tu i tg ra tu i tg ra tu i t

PUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAPUBLICA|IE DE INFORMA|IE LOCAL{ FONDAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIAT{ DE PRIM{RIA ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL ~I CONSILIUL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL LOCAL AAAAAVRIG ‘ i ed itat[ cu spr i j inu l z iaru lu i VRIG ‘ i ed itat[ cu spr i j inu l z iaru lu i VRIG ‘ i ed itat[ cu spr i j inu l z iaru lu i VRIG ‘ i ed itat[ cu spr i j inu l z iaru lu i VRIG ‘ i ed itat[ cu spr i j inu l z iaru lu i TRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNATRIBUNA

�

˛n urmª cu doar câteva zile, laHotelul Ramada din Bra”ov, s-adesfª”urat cea de-a treia ediþie aZilei Energiei. Manifestarea, lacare au participat peste 150 deinvitaþi din întreaga þarª, dar ”i dinstrªinªtate, a fost organizatª deSC Transfer de Tehnologie ”iManagement SRL (TTM) ”iCamera de Comerþ ”i IndustrieBra”ov. Unul dintre invitaþiispeciali la aceastª ediþie a ZileiEnergiei a fost primarul ora”uluiAvrig, Arnold Gunter Klingeis,prezenþa edilului avrigean dato-rându-se politicilor ”i strategiilorenergetice, în special celereferitoare la producerea de ener-gie bazatª pe surse regenerabile,pe care acesta le dezvoltª ”i lepromoveazª în ultimii ani. Dealtfel, cu prilejul manifestªrii de laBra”ov, SC Transfer de Tehno-logie ”i Management SRL ”iora”ul Avrig au pus bazele primeireþele de comunitªþi energo-autarhe din România. Nouastructurª î”i propune sª oferemembrilor sªi posibilitatea de arealiza un schimb real de idei ”iinformaþii în legªturª cu proiecte

OraOra�ul Avrig va fi centrul primei reul Avrig va fi centrul primei re�ele deele decomunitcomunit���� i independente energetic din Romi independente energetic din Româniania

La Primªria ora”ului Avrigcontinuª distribuirea alimen-telor provenite prin Planul anualEuropean de furnizare Ajutoarealimentare în beneficiul per-soanelor cele mai Defavorizate(PEAD) pentru anul 2010.

Pentru moment, locuitorii dinAvrig, Mâr”a, Sªcªdate, Bradu”i Glâmboaca ce beneficiazªde acest tip de ajutoare vor

Sâmbªtª, 9 octombrie, fostaRe”edinþª de Varª a BaronuluiSamuel von Brukenthal de laAvrig (Preventoriul), a gªzduitcea de-a doua ediþie a Festi-valului Toamnª barocª laAvrig, cel mai nou produs cul-tural organizat în ora”ul de pemalul stâng al râului Olt. Chiardacª frigul pªtrunzªtor ”i ploaiarece au contribuit din plin astfelîncât, cel puþin în prima parte azilei, numªrul participanþilor afost mai redus ca la ediþia pre-cedentª, organizatorii au reu”itprin programul propus sª ofere”i de aceastª datª, un festivalreu”it, cu multe momente a cª-ror valoare a fost cu adevªratunanim apreciatª. Una pestealta, ediþia din acest an amanifestªrii a adus un pluscalitativ, realitate ce dª marisperanþe celor ce s-au ocupatde organizare, în ceea ce pri-ve”te dorinþa ”i þelul acestorade a crea un eveniment emble-matic, de anvergurª naþionalª.

Festivalul Toamnª barocª laAvrig a fost organizat dePrimªria ”i Consiliul Local

primi 7 kg de mªlai, 1 kg dezahªr ”i 1,4 kg de biscuiþi. Deasemenea, persoanele ce nus-au prezentat la prima etapª aacþiunii, mai pot încª sª-”iridice fªina albª inclusª în acestprogram de ajutorare.

Surse din cadrul instituþieine-au informat cª programul dedistribuire a alimentelor esteîntre orele 9 ”i 15 (de luni pânª

joi) ”i între oele 9 ”i 12 (în zilelede vineri).

˛n conformitate cu prevederileHG nr. 600/2009, anul acestavor beneficia de ajutoare ali-mentare în cadrul PEAD urmª-toarele categorii de persoane:familiile ”i persoanele singurecare au stabilit, prin dispoziþiascrisª a primarului, dreptul laun venit minim garantat, acordat

în baza Legii nr. 416/2001privind venitul minim garantat,cu modificªrile ”i completªrileulterioare; ”omerii care bene-ficiazª de indemnizaþie de ”o-maj acordatª potrivit preve-derilor Legii nr. 76/2002 privindsistemul asigurªrilor pentru”omaj ”i stimularea ocupªriiforþei de muncª, cu modificªrile”i completªrile ulterioare; pen-

sionarii sistemului public depensii ale cªror drepturi, obþi-nute prin pensie sau dupª caz,din pensiile cumulate, se aflªsub 400 lei/lunª; persoanele cuhandicap grav ”i accentuat, adulþi”i copii, neinstituþionalizate.

Anul acesta, fiecare bene-ficiar de ajutoare alimentare vaprimi, pânª la finalizarea acþiu-nii, 6 produse, pe lângª cele a

cªror distribuire a început deja,urmând a mai fi acordate douªproduse, respectiv lapte praf (1kg/beneficiar) ”i mªlai (7 kg/beneficiar).

Cei ce au beneficiat anul tre-cut de aceste ajutoare alimen-tare, au primit doar zahªr ”ifªinª albª. Listele cu bene-ficiarii de ajutoare alimentaresunt întocmite la Sibiu.

Alimente pentru persoanele cele mai defavorizate Alimente pentru persoanele cele mai defavorizate

EdiEdi�ia a doua a Festivaluluiia a doua a Festivalului ToamnToamn� baroc baroc� la Avrig la Avrig-un plus de valoareun plus de valoare

Avrig (prin Muzeul ora”uluiAvrig ”i Centrul de InformareTuristicª Avrig) ”i AsociaþiaPrietenii Avrigului, în parte-neriat cu Consiliul JudeþeanSibiu, Fundaþia Samuel vonBrukenthal ”i Biblioteca Orª”e-neascª din Avrig. CotidianulTRIBUNA a fost partenermedia al acestui eveniment.

Printre cei ce au rªspunsinvitaþiei organizatorilor ”i auparticipat la aceastª ediþie afestivalului, s-au aflat ”i ”apteoaspeþi francezi din Plerin SurMer (Bretania), prieteni maivechi ai avrigenilor ”i aiAvrigului, personalitªþi din viaþapoliticª, academicª ”i culturalªa Sibiului, reprezentanþi aipartenerilor ”i colaboratorilorcelor ce s-au ocupat de orga-nizare, diver”i alþi invitaþi.

N-au lipsit nici oamenii simpli,avrigeni dar ”i oameni veniþi dela Sibiu, ora”ul Victoria, Fª-gªra”, ori din alte localitªþiapropiate, tineri ”i mai puþin tineri,numªrul total al celor prezenþidepª”ind câteva sute.

(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)(continuare în pagina 3)

comunale ”i regionale, aflate încurs de iniþiere sau de derulare,sª defineascª ”i sª implementezeviitoare proiecte comune, sªutilizeze în comun ”i interdis-ciplinar know-how-ul existent ”isª reuneascª întreprinderi ”icomunitªþi, dar ”i universitªþi, atâtpe plan regional cât ”i naþional.

Sediul acestei reþele urmeazªa fi în ora”ul Avrig, mai exact lasediul Centrului Pentru EnergiiRegenerabile. Directorul firmeiTTM, domnul Jürgen Ludwig ”iprimarul ora”ului Avrig, domnulArnold Klingeis, evidenþiazª faptulcª producþia localª de energie ”iimplicit þelul pe termen lung deautoalimentare din surseregenerabile, vor crea noi locuri demuncª, vor duce la costurienergetice stabile ”i scªzute, vorcre”te interesul investitorilor, dar”i a turi”tilor, pentru localitatearespectivª ”i vor face ca respec-tiva localitate sª fie mai atractivª,atât ca spaþiu de locuit, cât ”i caloc de muncª., se menþioneazªîntr-un comunicat postat pe paginade internet oficialª a Primªrieiora”ului Avrig. Aceea”i sursª ne

mai informeazª cª, în cadrulmanifestªrii de la Bra”ov, au pre-zentat diverse referate saucomunicªri primarii din Gensin-gen (Germania), Avrig (judeþulSibiu, România) ”i ˛ntorsura Bu-zªului (judeþul Covasna, Ro-mânia) prin care s-a demonstratcª aceste începuturi de energo-autarhie, deja prezente ”ifuncþionale în Germania ”iAustria, prind tot mai mult teren ”iîn România.

TTM este o firmª de con-sultanþª româneascª, cu sediul înBra‘ov. De aproape trei ani de

zile, TTM dezvoltª în Româniaproiecte exclusiv din domeniulproducþiei de energie din surseregenerabile (energie eolianª,solarª, biomasª, biogaz). ˛n acestsens, TTM oferª firmelor ”iîntreprinz[torilor consultanþª îndesignul proiectului, alegerealocaþiei, depistarea de resurse,alegerea tehnologiilor, utilizareaenergiei produse, planificªrilororganizatorice ”i tehnice,procedurile de aprobare ”i avizarelocale ”i nationale, finanþare ”i co-finantare din fonduri naþionale ”ifonduri UE.

Aflat în România pentru ovizitª oficialª, pre”edinteleParlamentului din Hessen,Norbert Kartmann a popositmarþi, 2 noiembrie, pentrucâteva zeci de minute ”i laAvrig, unde a fost oaspeteleprimaru lu i Arno ld GunterKlingeis. Oficialul german afost însoþit la Avrig de con-sulul general al Germaniei laSibiu, Excelenþa sa, ThomasGerlach, ”i de Helge Fleischer,subsecretar de stat la De-partamentul de Relaþii Inter-etnice al Guvernului Româ-niei.

Dupª ce ”i-a întâmpinatoaspeþii în curtea PrimªrieiAvrig, Arnold Gunter Klingeisa fªcut o scurtª prezentare ainstituþiei ”i a principalelorproiecte ”i strategii aflate înderulare sau în curs de imple-mentare. Apoi, importanþi ivizitatori au avut o întâlnireprivatª cu edilul avrigean.

Le-am prezentat oaspeþilorc âteva deta l i i legate deproiectele, strategiile ”i pro-gramele administraþiei avri-gene în ceea ce prive”teviitorul energetic al ora”ului ”iîmpreunª am schimbat ideidespre aceste lucruri. NorbertKartmann ” i-a man ifestatinteresul pentru acest do-meniu ”i a menþionat cª, înmªsura pos ib i l itª þ i lor, vasprijini ”i va promova toateaceste programe ”i proiectepropuse de adm in istra þ ialocalª din Avrig. De asemenea,acesta a prom is cª, înperioada urmªtoare, va urmªriîndeaproape modul de im-plementare a acestor strategii”i cª va reveni în zonª pentrua gªsi eventuale noi opor-tunitªþi ”i propuneri interesantepentru ora”. Avrigul a fostfelicitat pentru intenþiile pe carele are, oaspetele din Hessenîmpªrtª”e”te pe deplin idea

potrivit cªreia producþia deenergia regenerabilª reprezintªun domeniu ce are un mare viitor”i ne-a urat succes în acti-vitate.

˛n ceea ce prive”te impresiape care i-a fªcut-o zona Avri-gului, Norbert Kartmann mi-amªrturisit cª s-a aflat pentruprima datª aici ”i cª estefoarte impresionat de fru-museþea locului, de felul încare lanþul muntos al Masi-vului Fªgªra” asupra acestor locuri., ne-adeclarat primarul din Avrig,Arnold Gunter Klingeis.

Norbert Kartmann a fostprezent la Sibiu pentru a primimedalia Honterus, cea maiimportantª distincþie a Foru-mului Regional al Germanilordin Transilvania. ˛n cursul zileide luni, 1 noiembrie, pre”e-dintele Parlamentului landuluiHessen s-a întâlnit la Bucure”ticu diver”i reprezentanþi ai

Pre�edintele Parlamentului din HessenPre�edintele Parlamentului din Hessena vizitat Avrigula vizitat Avrigul

guvernului, cu oficialitªþi alevieþii diplomatice ”i diver”ireprezentanþi ai mediului de

afaceri. De asemenea, cuprilejul acestei vizite, oficialulgerman a avut mai multe

întâlniri cu reprezentanþiicomunitªþii sªse”ti ”i cuautoritªþile locale.

rosu

ga

lben

alb

astr

u n

egru

22

De câteva zile, CªminulDe câteva zile, CªminulDe câteva zile, CªminulDe câteva zile, CªminulDe câteva zile, CªminulCultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-Cultural din satul Glâm-boaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuboaca a fost înzestrat cuun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialeun nou set de materialenecesare organizªrii unornecesare organizªrii unornecesare organizªrii unornecesare organizªrii unornecesare organizªrii unordiverse festivitªþi. diverse festivitªþi. diverse festivitªþi. diverse festivitªþi. diverse festivitªþi. Astfel, înAstfel, înAstfel, înAstfel, înAstfel, înurma solicitªrilor primite dinurma solicitªrilor primite dinurma solicitªrilor primite dinurma solicitªrilor primite dinurma solicitªrilor primite dinpartea cetªþenilor acesteipartea cetªþenilor acesteipartea cetªþenilor acesteipartea cetªþenilor acesteipartea cetªþenilor acesteilocalitªþi, Primªria ora”uluilocalitªþi, Primªria ora”uluilocalitªþi, Primªria ora”uluilocalitªþi, Primªria ora”uluilocalitªþi, Primªria ora”ului

Avrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentruAvrig a achiziþionat pentrusala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculsala de ceremonii (loculunde localnicii organizeazªunde localnicii organizeazªunde localnicii organizeazªunde localnicii organizeazªunde localnicii organizeazªnunþi, parastase ”i diversenunþi, parastase ”i diversenunþi, parastase ”i diversenunþi, parastase ”i diversenunþi, parastase ”i diversealte festivitªþi), tacâmuri ”ialte festivitªþi), tacâmuri ”ialte festivitªþi), tacâmuri ”ialte festivitªþi), tacâmuri ”ialte festivitªþi), tacâmuri ”iveselª noi (oale, cratiþe,veselª noi (oale, cratiþe,veselª noi (oale, cratiþe,veselª noi (oale, cratiþe,veselª noi (oale, cratiþe,farfurii, linguri, furculiþe,farfurii, linguri, furculiþe,farfurii, linguri, furculiþe,farfurii, linguri, furculiþe,farfurii, linguri, furculiþe,linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-linguriþe, castroane, poloni-ce ”i cªni de sticlª), de ceace ”i cªni de sticlª), de ceace ”i cªni de sticlª), de ceace ”i cªni de sticlª), de ceace ”i cªni de sticlª), de cea

mai bunª calitate. mai bunª calitate. mai bunª calitate. mai bunª calitate. mai bunª calitate. AcesteAcesteAcesteAcesteAcestemateriale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-materiale au fost achiziþio-nate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetulnate cu bani de la bugetullocal al ora”ului, valoarealocal al ora”ului, valoarealocal al ora”ului, valoarealocal al ora”ului, valoarealocal al ora”ului, valoareatotalª depª”ind 40 detotalª depª”ind 40 detotalª depª”ind 40 detotalª depª”ind 40 detotalª depª”ind 40 demilioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-milioane lei vechi. Materia-lele au fost inventariate ”ilele au fost inventariate ”ilele au fost inventariate ”ilele au fost inventariate ”ilele au fost inventariate ”idate în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-date în grija administra-torului Cªminului Cultural.torului Cªminului Cultural.torului Cªminului Cultural.torului Cªminului Cultural.torului Cªminului Cultural.

Materiale pentru sala deMateriale pentru sala denunnun�i de la Gli de la Glâmboacamboaca

Anunþ privind acordarea ajutoarelor pentru încªlzirealocuinþei cu lemne sau gaz

Cererile pentru acordareasubvenþiilor pentru încªlzirea culemne sau gaz se vor ridica dela sediul Primªriei Avrig.

Cererile ”i declaraþiile pepropria rªspundere intrª subincidenþa legii penale ”i se vordepune la sediul ServiciuluiPublic de Asistenþª Socialª dincadrul Primªriei ora”ului Avrig,însoþite de urmªtoarele docu-mente:

1)- copii xerox acte deidentitate pentru toþi membriifamiliei, sau copie livret familie;

2)- copie facturª gaz cât mairecentª;

3)- adeverinþe venituri:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:PENTRU PENSIONARI:- cupoane pensiePENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞIPENTRU SALARIAÞI- adeverinþª salariuPENTRU “OMERIPENTRU “OMERIPENTRU “OMERIPENTRU “OMERIPENTRU “OMERI- cupon ”omajPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELEPENTRU PERSOANELE

FˆRˆ VENITURIFˆRˆ VENITURIFˆRˆ VENITURIFˆRˆ VENITURIFˆRˆ VENITURI- adeverinþª de la Finanþele

Publice Avrig din care sª rezultecª nu au niciun fel de venituri

PENTRU FPENTRU FPENTRU FPENTRU FPENTRU FAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUAMILIILE CUCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTCOPII, SE VOR PREZENTAAAAACUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE CUPOANELE DE ALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIALOCAÞIIDE STDE STDE STDE STDE STAAAAATTTTT SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DE SAU EXTRASE DECONTCONTCONTCONTCONT, DACˆ , DACˆ , DACˆ , DACˆ , DACˆ ALOALOALOALOALOCAÞIACAÞIACAÞIACAÞIACAÞIAINTRˆ PE CARD.INTRˆ PE CARD.INTRˆ PE CARD.INTRˆ PE CARD.INTRˆ PE CARD.

Conform legii, persoanele suntobligate sª aducª la cuno”tiinþaServiciului Public de Asistenþª So-cialª Avrig orice modificare inter-venintª în componenþa familiei saua veniturilor lunare, în termen de5 zile de la data modificªrii.

La completarea cererii se vordeclara toþi membrii familiei carelocuiesc împreunª.

Totodatª vª comunicªm cªbeneficiarii de subvenþie pentruîncªlzirea locuinþei cu gaz nu potbeneficia ”i de ajutor pentruîncªlzirea locuinþei cu lemne.

BUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CAREBUNURI PENTRU CARENU SE NU SE NU SE NU SE NU SE ACORDˆ SUBVENÞIIACORDˆ SUBVENÞIIACORDˆ SUBVENÞIIACORDˆ SUBVENÞIIACORDˆ SUBVENÞII

LA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNELA GAZ SAU LEMNE

BUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILEBUNURI IMOBILE1 - clªdiri sau alte spaþii locative

în afara locuinþei de domiciliu saualte imobile aflate proprietate, cuexcepþia celei de domiciliu

BUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEBUNURI MOBILEMIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)MIJLOACE DE TRANSPORT*)

2 - autoturisme care depª”esc1600 cmc

3 - autoutilitare4 - autocamioane ”i remorci5 - ”alupe6 - bªrci cu motor7 - scutere de apª8 - iahturi9 - autobuze10 - microbuzeUTILAJE UTILAJE UTILAJE UTILAJE UTILAJE AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)AGRICOLE*)11 - tractor12- combinª autopropulsatª

UTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELUUTILAJE DE PRELU-----CRARE CRARE CRARE CRARE CRARE AGRICOLˆ*)AGRICOLˆ*)AGRICOLˆ*)AGRICOLˆ*)AGRICOLˆ*)

13 - presª de ulei14 - moarª de cereale

UTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEUTILAJE DEPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRAPRELUCRATTTTT LEMNUL LEMNUL LEMNUL LEMNUL LEMNUL15 - gater, drujbª16 - alte utilaje acþionate

hidraulic, mecanic sau electricDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCAREDEPOZITE BANCARE17 - Depozite bancare cu

valoare de peste 3000 leiTERENUR ITERENUR ITERENUR ITERENUR ITERENUR I18-Terenuri de împrejmuire a

locuinþei ”i curtea aferentª (terenintravilan), care depª”esc 1000mp în zona urbanª ”i 2000 mpîn zona ruralª

TTTTTerenuri în zona colinarªerenuri în zona colinarªerenuri în zona colinarªerenuri în zona colinarªerenuri în zona colinarª

Cuantumul ajutor încªlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încªlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încªlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încªlzire- gaze naturaleCuantumul ajutor încªlzire- gaze naturale(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MAR(NOIEMBRIE 2010 - MARTIE 201TIE 201TIE 201TIE 201TIE 2011)1)1)1)1)

TREPTE VENITURI CUANTUM

rosu

ga

lben

alb

astr

u n

egru

33

(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)(continuare din pagina 1)Expoziþie de scuplturªExpoziþie de scuplturªExpoziþie de scuplturªExpoziþie de scuplturªExpoziþie de scuplturªToamnª barocª la Avrig,

ediþia 2010, a debutat cu verni-sajul expoziþiei de sculpturªrealizatª de cunoscutul artistplastic Dinu Câmpeanu. Expoziþiaa fost amplasatª în sala de festi-vitªþi a Complexului Baroc Bru-kenthal (zona Oranjerie), locunde, de altfel s-au desfª”uratcele mai multe dintre activitªþileincluse în programul festivalului.

Sculptorul a prezentat iubito-rilor de artª prezenþi câteva dincele mai reprezentative lucrªriale sale, marea majoritate fiindminiaturi ale unor opere monu-mentale, amplasate în foarte mul-te locuri din þarª, dar ”i înstrªinªtate.

˛n deschidere, a vorbit celorprezenþi reprezentanta organi-zatorilor, Maria Grancea (domniasa a fost amfitrionul întreguluifestival), ce a adresat un scurtcuvânt de salut ”i a fªcut o suc-cintª prezentare a evenimentului.Apoi, criticul de artª Maria Olim-pia Tudoran Lungan a vorbitcelor prezenþi despre artistul DinuCâmpeanu ”i operele sale. Dincuvântul criticului de artª, amreþinut urmªtorul pasaj: Perso-nalitate distinctª ”i complexª asculpturii române”ti contempo-rane, Dinu Câmpeanu este cu-noscut deopotrivª prin arta samonumentalª, cât ”i prin sculp-tura de mici dimensiuni. Sculptu-rile sale monumentale, de anver-gurª, destinate implantªrii în me-diul ambient, într-o relaþie spaþialªfundamentalª, relevª o înclinaþiespre construcþie, severª, sobrª,prin structuri integrate armonios,într-un tot de expresie continuª,ce îndeamnª privitorul la o starede meditaþie. Existª la Dinu

Câmpeanu un apel la tradiþie, laun arhaic neostentativ, filtrat princoncepþia sa originalª. Reper-toriul tematic al artistului este com-pus cu precªdere din cicluri,sculptorul reluând câteva temedragi (Fereastra, Stupi, Rod,Aripi-Zbor, In memoriam etc) înnoi ”i noi variante, permanentîmbogªþite prin concentrarea saudezvoltarea ideilor, prin simplitateapercutantª a simbolisticii lor.

La rândul sªu, primarul Avri-gului, Arnold Gunter Klingeis ”i-amanifestat bucuria ”i satisfacþia cªora”ul gªzduie”te asemenea ma-nifestªri ”i a menþionat cª susþi-nerea unor acþiuni similare va re-prezenta o priortate ”i în viitor.

˛nainte de a invita participanþiila un tur al expoziþiei, Dinu Câm-peanu a mulþumit organizatorilorpentru invitaþia de a-”i vernisa oexpoziþie în cadrul festivalului ba-roc ”i ”i-a exprimat dorinþa ”i des-chiderea de a colabora cu ace”tia”i în viitor.

TTTTTeatru ”i dans laeatru ”i dans laeatru ”i dans laeatru ”i dans laeatru ”i dans lafestivalul barocfestivalul barocfestivalul barocfestivalul barocfestivalul baroc

Cel de-al doilea moment inclusîn programul festivalului de la Avriga fost spectacolul de teatru suþinutde trupa Am fi teatru?!... a “coliicu clasele I-VIII din comuna Cârþa.Micii elevi actori, laureaþi la maimulte concursuri de gen judeþene”i naþionale, au interpretat în faþaspectatorilor piesa Beatrice înÞara Minunilor, un spectacol ori-ginal, dar care are la bazª maimulte opere cunoscute. Calitateadeosebitª a actului artistic, pre-cum ”i dezinvoltura ”i siguranþade care au dat dovadª copiii întimpul interpretªrii, au impresionatspectatorii, aplauzele de la finalrªsplªtind, cu vârf ”i îndesat,aceastª evoluþie deosebitª. Copiiidin Cârþa au avut-o alªturi pe

Miercuri, 13 octombrie, nouaBibliotecª Orª”eneascª din Avrig(situatª la etajul Sªlii Pavilion aCasei de Culturª Avrig), a gªz-duit întâlnirea metodicª lunarª abibliotecarilor din bibliotecile pu-blice ale judeþului Sibiu. La întâl-nirea au fost prezenþi reprezen-tanþi ai câtorva bibliteci sibienedin mediul urban (Media”, Agnita,Tªlmaciu, Sibiu), dar ”i din mediulrural (Rª”inari, Chirpªr, ValeaViilor etc), invitaþi de la bibliotecadin Ora”ul Victoria (judeþul Bra-”ov), precum ”i reprezentanþi aibibliotecii Liceului TeoreticGheorghe Lazªr Avrig ”i aiCentrului de Informare TuristicªAvrig. De asemenea, printre ceice au onorat invitaþia la aceastª

˛ntâlnirea metodicª a bibliotecarilorîntâlnire s-au aflat ”i directorulBibliotecii Judeþene din Arad, FlorinDidilescu, directorul BiblioteciiJudeþene ASTRA Sibiu, OnucNeme” Vintilª, precum ”i prof. univ.Dan Dem”a, muzeograf la Uni-versitatea de Vest Vasile Goldi”Arad.

Cu prilejul întâlnirii, cei prezenþiau purtat discuþii despre progra-mele si proiectele Bibliotecii Orª-”ene”ti Avrig, apreciatª ca fiind obibliotecª modernª, cu un pro-gram de activitate bogat, în spiritulnoilor viziuni privind menireabibliotecilor în societatea de azi.(Ultimul eveniment la care biblio-teca avrigeanª a fost parteneractiv, Festivalul "Toamnª Barocªla Avrig", a fost apreciat la super-

lativ de toþi cei prezenþi ladiscuþii.)

Un alt exemplu discutat ”idezbªtut în cadrul întâlnirii a fostcel al Bibliotecii Municipale dinMedia”, o instituþie, de ase-menea, extrem de activª însocietatea medie”eanª, cu multeproiecte în derulare. (˛ntâlnireametodicª a bibliotecarilor din lunanoiembrie se va desfª”ura laMedia”, invitaþia fiind fªcutª dereprezentanta acestei instituþii cuprilejul vizitei la Avrig.)

Un alt subiect de discuþie a fostProgramul "Biblionet", ce vademara în cursul lunii noiembrie”i în judeþul Sibiu.

Oaspeþii au apreciat in moddeosebit atât localul, cât ”i mo-

dul modern ”i practic de compar-timentare (spaþii deschise, prac-tice, mobilier adaptabil, luminanaturalª pentru cea mai mareparte a spaþiilor etc.).

Una din concluziile acesteiîntâlniri a fost aceea cª biblioteca,în special cea publicª, este oinstituþie a culturii, în ansamblu, nudoar a cªrþii ”i un jucªtor activîn viaþa culturalª a unei localitªþi.

Surpriza pregªtitª de gazde afost reprezentaþia oferitª de trupade teatru Am fi treatru?!..., a“colii cu clasele I-VIII din comunaCârþa (a fost pusª în scena piesaBeatrice în Þara Minunilor),reprezentaþie care a stârnitaplauzele ”i întreaga apreciere atuturor celor prezenþi.

Chiar dacª au trecut deja maibine de doi ani de când se totdiscutª despre planurile dereabilitare ”i modernizare a Ca-sei de Culturª a ora”ului Avrig,lucrªrile încª nu au început,acest lucru fiind determinat, pro-babil, de lipsa fondurilornecesare acestor lucrªri, dar ”ide modul deosebit de greoi încare se deruleazª operaþiunile deîntocmire a documentaþiilor,obþinerea avizelor, autorizaþiilor”i a aprobªrilor necesare, pro-cedura de atribuire a lucrªriloretc. Totu”i, încet- încet, lucrurilese îndreaptª cªtre o finalitatefericitª, iar ziua în care vorîncepe lucrªrile se pare cª numai este foarte departe.

Contribuþie din bugetul local pentru reabilitarea, extinderea ”i modernizarea Casei de Culturª˛n urmª cu puþin timp, Consiliul

Local al ora”ului Avrig a adoptato hotªrâre prin care ”i-a datacordul pentru participareafinanciarª la realizarea obiectivuluide investiþii Reabilitare, moder-nizare, dotare ”i extindere a”e-zªmânt cultural din ora”ul Avrig,judeþul Sibiu. Cofinanþarea ceintrª în sarcina ora”ului Avrig seridicª la suma de 123069 lei(29365 euro) ”i constituie 10%din valoarea totalª a investiþiei.Prin aceea”i hotªrâre, s-aaprobat ”i finanþarea lucrªrilor deextindere stabilite în program,valoarea acestora fiind de222309 lei (53045 euro).

˛ntr-o adresª trimisª Primªrieiora”ului Avrig de Compania

Naþionalª de Investiþii, ce a statla baza hotªrârii legsilativuluiavrigean, se menþioneazª cª,pentru realizarea obiectivului deinvestiþii menþionat, a fost apro-batª deja documentaþia tehnico-economicª, la faza Studiu deFezabilitate.

Angajamentul Consiliului LocalAvrig pentru asigurarea valorilorde cofinanþare a investiþiei,precum ”i alte documente(protocolul de predare-primire înfolosinþª gratuitª a imobiluluipentru perioada derulªrii investi-þiei, autorizaþia de construire,hotªrârea consiliului local princare se însu”esc indicatoriitehnico-economici ai investiþiei)sunt necesare pentru a putea fi

demarate procedurile de achiziþiepublicª a execuþiei lucrªrilor.

Reabilitarea ”i extindereaCasei de Culturª din Avrig se varealiza prin Programul prioritarnaþional pentru reabilitarea ,modernizarea infrastructuriiculturale ”i dotarea a”ezª-mintelor culturale din mediul micurban, la care ora”ul sibianparticipª în baza HotªrâriiConsiliului Local nr. 47/113/2008.

Din cauza degradªrii accen-tuate ”i a lipsei lucrªrilor dereparaþii, de câþiva ani Casa deCulturª a ora”ului Avrig nu maigªzduie”te niciun fel de activitatededicatª publicului larg, imobilulfiind impropriu pentru asemeneaactivitªþi.

prof. Iuliana Turi, una dintrecoordonatoarele trupei, directo-rul “colii cu clasele I-VIII Cârþa,ce la finalul reprezentaþiei a mul-þumit pentru aplauze ”i ovaþii ”i”i-a exprimat mândria ”i satis-facþia de a fi prezentª la o ase-menea manifestare.

Demonstraþia de dans, oferitªde sibienii de la “coala de dansFOREVER DANCE, a constituiturmªtorul punct al programului.Recitalul tinerilor sibieni a încân-tat publicul, cele câteva dansuriclasice interpretate cu mªiestriedeosebitª fiind, de fiecare datª,rªsplªtite cu aplauze ”i felicitªri.

Imediat dupª momentul core-grafic, trupa sibianª SOL a pre-zentat un scurt recital de muzicªbaroc interpretatª la chitarª ”imandolinª. (Cei doi membri aitrupei au fost prezenþi la Avrigpe toatª durata festivalului ”i aususþinut microrecitaluri în diverselocaþii ale complexului.)

Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-Camerata Barocco-încântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomaniîncântare pentru melomani

Cum era ”i normal, organiza-torii au pregªtit pentru aceastªediþie a sªrbªtorii ”i un concertde muzicª barocª. Acest momenta fost susþinut de Ansamblul

Camerata Barocco al Filarmoniciide Stat din Sibiu (solisti RafaelButaru vioarª, Mihaela Tu\ª violª, Teodora Cârciumaru clavecin), acela”i ce a fostinvitatul avrigenilor ”i la primaediþie a festivalului. Pentru mulþi,a fost momentul în care bateriileau fost reîncªrcate, parteaprogramului pentru care ”i-audorit în mod deosebit sª participela acest festival. Programul pre-zentat de Camerata Barocco acuprins interpretarea a cinciopere clasice, create de diver”icompozitori ce s-au fªcut cunos-cuþi prin aplecarea deosebitªspre muzica baroc.

Foc, muzicª ”i lasere înFoc, muzicª ”i lasere înFoc, muzicª ”i lasere înFoc, muzicª ”i lasere înFoc, muzicª ”i lasere îngrªdina baronului Brukenthalgrªdina baronului Brukenthalgrªdina baronului Brukenthalgrªdina baronului Brukenthalgrªdina baronului Brukenthal

Odatª cu sosirea serii, au in-trat în scenª ”i tinerii sibieni dinGrupul Crispus. “i ei invitaþi pen-tru a doua oarª la aceastª mani-festare, au reu”it sª demonstre-ze, din nou, cª jongleriile cu foculpot da na”tere unui adevªratspectacol, dacª te pricepi. Câte-va minute bune cei prezenþi auasistat cu încântare la programuloferit de Crispus, împletirea jo-cului cu focul, a muzicii ”i dansuluifiind cu adevªrat fascinantª. Ime-

diat dupª sibieni, cei de la Co-nexiuni (echipª ce a asigurat so-norizarea ”i luminile, în interior ”iexterior, pentru înregul festival)au demarat programul Arc pestetimp, un splendid spectacol delasere, lumini ”i muzicª. Aproapeun sfert de orª, grªdinile Com-plexului baroc de la Avrig au fostinundate de culoare, fum ”i luminalaserelor, efectele ”i formele pro-iectate fiind o adevªratª încân-tare pentru privirile ”i sufletelespectatorilor. A fost pentru primadatª când la Avrig s-a organizatun asemenea spectacol, dar,dupª reacþiile ”i aplauzele celorprezenþi, cu siguranþª cª nu va fiultima datª, trupa Conexiuni de-venind, probabil, un colaborator”i pentru viitoarele manifestªriartistice organizate la Avrig.

La final, BALLa final, BALLa final, BALLa final, BALLa final, BALBalul Baroc a încheiat ”i în

acest an festivalul Toamnª ba-rocª la Avrig. Aceastª ultimªparte a programului a fost des-chisª de demonstraþia de dansde societate oferitª cu maremªiestrie de trupa de dans a Ca-sei de Culturª din Ora”ul Vic-toria, dupª care, a urmat o luptªcavalereascª, în cadrul cªreia

doi neînfricaþi luptªtori au demon-strat cª mânuirea sªbiilor nu leeste strªinª. Deschiderea baluluia fost anunþatª de primarulArnold Gunter Klingeis, care,dupª ce a asistat la o paradª acelor mai frumoase costumaþiibaroc, s-a alªturat participanþilorîn ringul de dans. Festivalul s-aîncheiat târziu în noapte.

˛n loc de concluzii...˛n loc de concluzii...˛n loc de concluzii...˛n loc de concluzii...˛n loc de concluzii...˛n ciuda crizei financiare destul

de acute, avrigenii au reu”it ”i deaceastª datª sª demontreze cª,prin muncª multª ”i serioasª, sepot organiza evenimente memo-rabile, de realª valoare, care potþine piept oricând, se pot com-para cu manifestªrile de gen des-fª”urate în alte locuri. Chiar dacªnu întreg programul festivaluluiare o legªturª clarª cu barocul”i multituninea de forme ”i aspec-te în care acest curent a fost ex-primat, s-a putut evidenþia scopulprincipal al organizatorilor, ”ianume acela de a promova ”i dea readuce în atenþia opiniei publi-ce, a autoritªþilor locale ”i naþio-nale, dar ”i a locuitorilor Avrigului,acest complex baroc unic în Ro-mânia, printr-un evenimentcultural inedit.

EdiEdi�ia a doua a Festivalului ia a doua a Festivalului ToamnToamn� baroc baroc� la Avrig la Avrig- - un plus de valoareun plus de valoare

rosu

ga

lben

alb

astr

u n

egru

44

˛n urmª cu puþin timp, Primªriamunicipiului Bra”ov a gªzduitseminarul intensiv de pregªtire înmanagementul energetic intitulatEnergie durabilª & în ora”ele noastre.Evenimentul a fost organizat dereþeaua europeanª ENERGYCITIES, în colaborare cu AsociaþiaOra”e Energie România, cu sprijinulComisiei Europene (prin intermediuliniþiativei ManagEnergy) ”i s-aadresat, în mod deosebit, reprezen-tanþiilor direcþiilor tehnice din cadrulautoritªþilor locale. La semninar auparticipat reprezentanþi ai 11 din cele17 localitªþi din România ce ausemnat ,printre ace”tia fiind ”i ”eful de cabinetal primarului ora”ului Avrig, ing.Maria “inca, în calitate de respon-sabil cu completarea documentelorsolicitate de Convenþia primarilor”i relaþia cu Asociaþia Ora”e Ener-gie Romania. (Primarul ArnoldGunter Klingeis a semnat Con-venþia Primarilor în vara anuluitrecut, Avrigul fiind singura localitatedin judeþul Sibiu ce a aderat laaceastª structurª europeanª.)

De asemenea, la întâlnire auparticipat reprezentanþi ai Comisiei

OraOra�ul Avrig contribuie la crearea ul Avrig contribuie la crearea �i i dezvoltarea unei politici energetice durabiledezvoltarea unei politici energetice durabile

Europene, delegaþi ai AsociaþieiOra”e Energie România, repre-zentanþi ai altor agenþii de mana-gement energetic din þarª, res-ponsabili ai Agenþiei pentru Dez-voltare Regionalª CENTRU, ex-perþi din domeniul bancar, diver”i alþiinvitaþi.

Prima parte a întâlnirii a fostrezervatª prezentªrii strategieienergetice a municipiului Bra”ov-unul dintre primii Semnatari aiConvenþiei Primarilor din Ro-mânia. Fiecare ora” semnatar alConventiei Primarilor este obligatsª întocmeascª un document deanalizª a consumurilor pentru anii2008 ”i 2009 si sª întocmeascª unplan de acþiune pe termen scurt ”ilung pentru reducerea consumuluide energie convenþionalª , redu-cerea emisiilor de CO2 ”i utilizareaenergiei alternative. La nivelulora”ului Bra”ov aceastª strategiea fost întocmitª de cªtre Agenþialocalª de management energetic ABMEE ”i s-a concretizat prinProgramul Energetic al MunicipiuluiBra”ov -strategie pe termen scurt,2010-2012 ”i Planul de Acþiunipentru Energie Durabilª - strategiepe termen lung, pânª în anul

2020. Ambele documente au fost apro-bate în Consiliul Local ”i vor fi trans-mise pentru aprobare, la Bruxelles.

La nivelul administraþiei locale aora”ului Avrig responsabil pentru acestîntocmirea acestui studiu ”i respectiva strategiei energetice este Maria “in-ca, iar documentul se aflª în fazª finalª,urmând a fi depus spre aprobare la Con-siliul Local ”i apoi înaintat la Bruxelles.

Apoi, reprezentanþii Comisiei Euro-pene au susþinut sesiuni intense depregªtire pentru personalul tehnic alprimªriilor din þarª. Peter Schilken(Energy Cities) ”i Ronald Piers deRAVESCHOOT (Centrul Comun deCercetare al Comisiei Europene) auevidenþiat, în repetate rânduri rolulmonitorizªrii ”i reducerii consumurilorde energie, accentuând nevoia deutilizare a energiei din surse regene-rabile. Toate aceste mªsuri au rolul dea reduce emisiile de CO2 pânª în anul2020.

O altª parte a întâlnirii a fost dedi-catª discuþiilor cu experþii financiariprezenþi, speciali”ti ce au oferit celorinteresaþi consultanþª în ceea ce pri-ve”te posibilitªþile de finanþare alestrategiilor de eficienþª energeticª.

Despre contribuþia ora”ului Avrig laacest seminar, ing. Maria “inca ne-a

declarat urmªtoarele: ˛n cadruluneia dintre sesiunile seminarului,am prezentat participanþilor o analizªa principalelor forme de consumenergetic (gaz, energie electricª,motorinª, benzinª etc), defalcat petipuri de consumatori, ce au fostînregistrate în anii 2008- 2009 peraza ora”ului Avrig. De asemenea,am arªtat ”i acþiunile pe care nedorim sª le implementªm în perioa-da urmªtoare astfel încât sª neputem încadra în rândul localitªþilor

ce aplicª o politicª energeticª dura-bilª. Documentul prezentat con-stituie, în acela”i timp, ”i un anga-jament neoficial prin care ora”ulAvrig î”i exprimª dorinþa ca, pânªîn anul 2020, consumul de energie”i emisiile de CO2 sª fie reduse cu20 %, iar producþia de energie lo-calª bazatª pe surse regenerabilesª atingª 20 % din total.

La finalul întâlnirii de la Bra”ov,organizatorii ”i experþii de laComisia Europeanª ”i-au exprimat

speranþa cª un numªr cât mai marede municipalitªþi din România voradera la iniþiativa Convenþia Pri-marilor, asumându-”i astfel, obiec-tivele stabilite de Uniunea Euro-peanª pânª în anul 2020, obiectivecare vizeazª contracararea efectelorschimbªrilor climatice. De aseme-nea, organizatorii sperª ca munici-palitªþile semnatare sª poatª depª”ibarierele ”i sª continue eforturile dedezvoltare a propriilor Planuri deAcþiuni pentru Energie Durabilª.

Luni dupª amiazª, 18 octombrie,la “coala cu clasele I-VIII dinScoreiu s-a desfª”urat întâlnirea

˛n 14 octombrie, s-a încheiatvizita pe care o delegaþie a Grupului“colar Industrial de ConstrucþiiMa”ini din localitatea Mâr”a aefectuat-o la Wales High School(Anglia), instituþie de învªþªmântînfrªþitª cu liceul mâr”ean.

Grupul din Mâr”a a fost format dinnouª elevi ”i patru cadre didactice,

împreunª cu prietenii englezii. Ammai participat ”i în alþi ani la ase-menea schimburi, dar pot afirma fªrªsª-mi fie teamª cª a” gre”i, cª aces-ta a fost unul dintre cele mai reu”ite.Mª bucur mult pentru cª avem”ansa de a avea asemenea prieteni”i îmi doresc din tot sufletul ca aceas-tª relaþie sª continue ani buni..

˛mpreunª cu grupul, s-au întorsacasª ”i alte douª eleve ale liceuluidin Mâr”a, Mªdªlina I”tvan ”iAndreea Pricop, ambele eleve înclasa a XII-a, beneficiarele celeide-a ”aptea Burse Memoriale JanHardy, oferitª de familia unui fostcadru didactic al liceului englez ”iWales High School. Adolescenteleau fost propuse pentru a beneficiade bursa din acest an datoritªrezultatelor bune ”i foarte bune laînvªþªturª, dar ”i pentru cª aucuno”tinþe temeinice de limbaenglezª. Pentru trei sªptªmâni,elevele de la Mâr”a au participat laun program special de studii pentruanii terminali, dar au avut ”i prilejul

˛ntâlnire de evaluare a proiectului Comorile din Þara Oltului˛ntâlnire de evaluare a proiectului Comorile din Þara Oltului˛ntâlnire de evaluare a proiectului Comorile din Þara Oltului˛ntâlnire de evaluare a proiectului Comorile din Þara Oltului˛ntâlnire de evaluare a proiectului Comorile din Þara Oltului

organizatorilor concursului Como-rile din Þara Oltului. Au participatreprezentanþi ai grupelor locale de

organizatori din Turnu Ro”u,Racoviþa, Mâr”a, Avrig, Porum-bacu de Jos, Cârþa ”i bineînþeles,localitatea gazdª, precum ”i invitaþide la Sibiu. A fost prima ”edinþªdesfª”uratª dupª cea de-a treiaediþie a concursului, scopul principalal întâlnirii fiind acela de evaluare aacþiunii. ˛ntâlnirea a fost organizatªla instituþia de învªþªmânt din Sco-reiu deoarece s-a dorit respectareaobiceiului ca locul primei întâlniri,dupª fiecare ediþie de concurs, sªfie acasª la câ”tigªtori, copiii dinlocalitate fiind câ”tigªtorii ediþiei 2010.De altfel, cea mai mare parte a

O delegaO delega�ie a Grupului ie a Grupului �colar Industrial de Construccolar Industrial de Construc�ii Maii Ma�ini Mini Mâr�a a vizitat Marea Britaniea a vizitat Marea Britanie

întâlnirii a fost dedicatª copiilorcâ”tigªtori, ace”tia fiind invitaþi pentrua-”i împªrtª”ii impresiile ”iexperienþele acumulate cu prilejulparticipªrii la acest concurs. Cei dinechipa de organizatori au încercatsª afle de la copii care au fost pªrþilebune ”i pªrþile mai puþin bune aleacþiunii, care ar fi îmbunªtªþirile cear trebui aduse acesteia etc, toateaceste informaþii fiind de mare folospentru pregªtirea ediþiei viitoare acompetiþiei. Dupª ce i-au ascultat pecei mici, organizatorii Comorilor dinÞara Oltului, au discutat desprebilanþul economic al ediþiei, dar ”i

de a-”i face noi prieteni ”i de a vizitao micª parte a acestei þªri.

Toate cheltuielile prilejuite de par-ticiparea la aceastª bursª (trans-port, cazare, program de studii,organizarea timpului liber etc) au fostacoperite de familia Hardy ”i WalesHigh School.

˛n acest an ”colar, relaþia de prie-tenie dintre cele douª ”coli împline”te20 de ani. Pentru a marca a”a cumse cuvine aceastª frumoasª aniver-sare, cu prilejul recentei vizite efec-tuate de grupul român a fost stabilitprogramul de activitªþi din acest an.Maria “inca ne-a informat cª printreacþiunile aniversare ce se aflª în

pregªtire se numªrª expoziþia depicturª, realizatª de elevii englezi ”iromâni, ce va fi organizatª atât laWales High School, cât ”i la Grupul“colar Industrial de Construcþii Ma”iniMâr”a (martie- aprilie 2011), concursulde poezie ”i epistole/ eseuri (cele maibune lucrªri vor fi publicate într-o bro-”urª ce va fi realizatª de englezi) sauîntrecerile sportive comune (începutullunii iulie). A”adar, va fi un an plin deevenimente, un an al prietenieiromâno- engleze ”i am speranþa cªne vom ridica la înªlþimea a”teptªrilor,cª vom face o impresie cât se poatede bunª., a concluzionat directoruladjunct al liceului din Mâr”a.

iar conducªtorul delegaþiei a fostprof. ing. Maria “inca, directoruladjunct al liceului.

Vizita în Anglia a fªcut parte dintr-un amplu program de proiecte ”iactivitªþi comune desfª”urate dereprezentanþii celor douª instituþii deînvªþªmânt de aproape 20 de ani”i a constituit încheierea unui nou

schimb de elevi ”i cadre didactice,în primªvara acestui an mâr”enii fiindgazde pentru prietenii englezi. Laîntoarcerea în þarª, conducªtoruldelegaþiei din Mâr”a ne-a declaraturmªtoarele: Pentru mulþi dintremembrii grupului, în mod deosebitpentru elevi, aceastª vizitª, cele”apte zile petrecute în Marea Bri-tanie, au constituit cea mai frumoasª”i interesantª experienþª a vieþii. Amavut parte de o primire deosebit decªlduroasª, gazda fiecªruia a depuseforturi deosebite pentru ca noi sªne simþim cât mai bine, iar programulpregªtit de cei de la Wales HighSchool a fost foarte interesant ”icomplex. Fiecare membru al gru-pului a avut ocazia de a afla câteceva despre sistemul englez deînvªþªmânt, am participat la diverseateliere de lucru, am vizitat mai multeobiective turistice din regiune, amavut întâlniri cu elevii ”i cadrele di-dactice de la liceul gazdª, am fostprimiþi de oficialitªþile administraþieipublice locale, dar ne-am ”i distrat

chestiuni legate de probele deconcurs, regulamentele acþiunii,diverse alte chestiuni organizatorice.Tot cu acest prilej, s-a acceptatpropunerea fªcutª de reprezentanþiiechipei din comuna Porumbacu deJos ca ediþia 2011 a concursului sªse desfª”oare pe teritoriul comunei.Urmªtoarea întâlnire a organi-zatorilor concursului de orientareturisticª ”i culturª generalª Co-morile din Þara Oltului se vadesfª”ura, luni, 15 noiembrie 2010,la “coala cu clasele I-VIII dincomuna Cârþa.

Concursul Comorile din ÞaraOltului, este cel mai importantproiect de tip LEADER dedicatcopiilor din zona de sud a judeþului.

Organizatorul principal al acþiuniieste Asociaþia Grupul de AcþiuneLocalª Þara Oltului, care la fiecareediþie, se bucurª de sprijinul maimultor colaboratori.

La ediþia 2010, ce s-a desfª”uratla Avrig, în Zona Turistica ValeaAvrigului, au participat 66 de copiidin întreg teritoriul sibian al ÞªriiOltului, bªieþi ”i fete cu vârstacuprinsª între 12 ”i 15 ani (11echipaje), reprezentanþi ai localitªþilorArpa”u de Jos, Arpa”u de Sus,Cârþa, Cârþi”oara, Scoreiu, Porum-bacu de Jos, Avrig, Mâr”a, Ra-coviþa, Turnu Ro”u ”i Boiþa, alªturide profesori coordonatori sauînsoþitori din rândul comunitªþilor pecare le reprezintª.

Asociaþia Grupul de AcþiuneLocalª Þara Oltului este aproapede momentul depunerii dosarului decandidaturª în vederea selecþiei ”iacreditªrii ca structurª GAL. Vineri,22 octombrie, la Biblioteca Orª-”eneascª din Avrig s-a desfª”uratAdunarea Generalª Extraordinarªa asociaþiei, motivul principal alacestei întâlniri fiind cel al aprobªriiplanului de dezvoltare localª, ele-ment ce stª la baza dosarului de

Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Asociaþia Grupul de Acþiune Localª Þara Oltului ”i-a definitivat dosarul de candidaturªAcþiune Localª Þara Oltului ”i-a definitivat dosarul de candidaturªAcþiune Localª Þara Oltului ”i-a definitivat dosarul de candidaturªAcþiune Localª Þara Oltului ”i-a definitivat dosarul de candidaturªAcþiune Localª Þara Oltului ”i-a definitivat dosarul de candidaturªpentru acreditarepentru acreditarepentru acreditarepentru acreditarepentru acreditare

candidaturª pentru acreditare. La”edinþª au participat reprezentanþidin aproape toate localitªþileacoperite de GAL, primari, oamenide afaceri, reprezentanþi ai unororganizaþii neguvernamentale,persoane fizice, alþi invitaþi. Dupª ces-a prezentat în linii mari conþinutulstrategiei ”i s-au parcurs elementeledosarului de candidaturª, s-aupurtat discuþii pentru anumite capitole”i s-au fªcut ultimele propuneri, iar

la final, dosarul a fost aprobat prinvotul celor prezenþi.

Conform planificªrii, dupª ce vorfi efectuate toate completªrile ”imodificªrile asupra cªrora s-aconvenit, dosarul de candidaturª alAsociaþiei Grupul de Acþiune LocalªÞara Oltului va fi depus pentruevaluare la autoritatea judeþeanª ceare competenþe în acest domeniu,pânª în data de 15 noiembrie 2010.

Tot în cadrul întâlnirii, s-au fªcutpropuneri pentru diferite activitªþi cevor fi propuse de asociaþie pentruAgenda Cultural- Sportivª pentru

anul 2011 a Consiliului JudeþeanSibiu, s-a aprobat intrarea înasociaþie a unor noi membri, a fostfªcut un scurt bilanþ al recentei viziteefectuate de o delegaþie a acestuiorganism în Franþa (Bretania), lainvitaþia unui GAL partener, s-aaprobat iniþierea unor demersuri învederea stabilirii unor parteneriatecu o structurª de tip GAL dinPolonia, s-a prezentat bilanþul celeide-a treia ediþii a FestivaluluiProduse ”i Tradiþii în Þara Oltului,au fost discutate diverse altechestiuni organizatorice.

Asociaþia GAL Þara Oltului areîn componenþª parteneri publici ”iprivaþi, precum ”i persoane fizice, dinteritoriul cuprins între Arpa”u de Jos”i Câinei (judeþul Vâlcea). ˛n total,teritoriul acoperit de asociaþie are10 centre administrative, din care 1ora” (Avrig) ”i 9 comune (Arpa”ude Jos, Cârþa, Cârþi”oara,Porumbacu de Jos, Racoviþa,Turnu Ro”u, Boiþa, Boi”oara ”iCâineni). Zona Þªrii Oltului este unacu caracter preponderant rural.

Principalele obiective cuprinseîn Planul de Dezvoltare Localª

al asociaþiei vizeazª punerea înpracticª a unor proiecte pentrudezvoltarea ”i modernizareaexploataþiilor agricole, cre”tereavalorii adªugate a produseloragricole ”i forestiere, încurajareaactivitªþilor turistice ”i acordareade sprijin pentru crearea deIMM-uri.

Dacª dosarul de candidaturª vafi selectat, membrii ”i parteneriiAsociaþiei GAL Þara Oltului vorputea depune proiecte pentruaccesare de fonduri pe Axa 4LEADER.