PSI ro S1.L1,2

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

1/123

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE

S1 L1

Organizatoric:

Prelegeri – 60 oreSeminare – 15 oreLucrări de laborator – 30 oreTeză de an – în domeniul tezei de licențăExamen intermediar – săptămâna 9Examen final – decembrie 2015

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

2/123

INGINER

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

3/123

Uninginer

•Un inginer este o persoană cu o pregătire tehnică -

teoretică și practică, obținută într-un institut de învățământ superior în care se studiază ingineria(aplicarea cunoștințelor științifice,matematice economice, sociale, practice asuprarealitații materiale și/sau sociale in vederea proiectăriiexecutării, intreținerii, modificării unor structuri și/sauansamble care să fie capabile să furnizeze/generezerezultate, produse, procese și/sau efecte predefiniteși/sau conforme unor așteptări predictibile și/saucontrolabile.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

4/123

Uninginer

•Spre deosebire de oamenii de știință, care studiază

natura și fenomenele naturale pentru a stabili princiaxiome și teoreme, inginerii aplică principiile teoretidin matematică, fizică, chimie şi alte ştiinţefundamentale pentru a crea un produs concret, ca exemplu un rulment sau o tastatură de telefon sau u

sistem informaţional

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

5/123

Uninginer

•Etimologie:

vine din latinescul "ingeniare"= a născoci.Inginerii trebuie să poată profesa in procesele de: proiectare,

organizare,

conducere și

întreținere a proceselor tehnologice

din industrie, agricultură, sau și din administrație.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

6/123

•Proiectarea reprezintă o etapa care, deşi este mai

puţin spectaculoasă, transformă o idee geniala înrealitate.

•Indiferent de domeniu, un concept rămâne doar lanivelul de diamant în stare brută dacă nu intervine„bijutierul” - proiectantul – pentru a finisa şi şlefui câ

mai multe faţete, făcându-l nepreţuit.•Proiectarea pune la dispoziţie „manualul de utilizarepentru orice fantezie în domeniul tehnic.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

7/123

Ce inseamnă sa fii proiectant?

•Proiectantul trebuie perceput ca o persoana cu mintea decu o capacitate deosebita de a înţelege lucruri, situaţii, prposibilităţi. Numai o asemenea persoana poate să transpupractica ceea ce uneori pare ceva „science fiction”.•Ce aptitudini trebuie sa ai pentru a deveni proiectant?•Proiectantul trebuie sa studieze permanent, sa fie persevfie răbdător, sa fie inventiv si, nu in ultimul rând, sa fie cur

personalitate pentru ca astfel poate găsi soluţii optime peproblema.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

8/123

Planul cursului

1. Introducere

Noțiuni de bază din proiectarea sistemelor informaționaleEtapele procesului de creare a SI

Metodologii de realizare a sistemelor informatice

2. Ciclul de viață al produselor program

Modele ale ciclului de viațăProcesele ciclului de viață

3. Organizarea proceselor de dezvoltare a SIProiectarea canonică a SIProiectarea tip

Proiectarea XP

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

9/123

Planul cursului

4. Analiza șimodelarea

spațiului

funcțional al

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

10/123

Planul cursului

7. Instrumente de proiectareMediul instrumental BpwinMetoda IDEF3Modelarea imitaționalăUML8. Exemple

Elaborarea modelului precedentelor businessElaborarea modelului obiectelor businessElaborarea modelului conceptual al datelorEșlaborarea modelului BDProiectarea realizării fizice

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

11/123

LITERATURA

•[1]Software Maintenance As Part of the Software Life Cycle -

Prof. Stafford•[2]Boehm, Barry W., “A Spiral Model of Software Developmeand Enhancement,” IEEE Computer, May 1988•(3)Sorensen, Reed, “A Comparison of Software DevelopmentMethodologies,” Crosstalk , 1995• (4)Maciaszek “Practical Software Engineering”, 2005•(5)Laura Carnevali, Lorenzo Ridi, Enrico Vicario: “PuttingPreemptive Time Petri Nets to Work in a V-Model SW Life CycIEEE Computer Society, IEEE Trans. Software Engineering, VOL37, NO. 6, NOVEMBER/DECEMBER 2011

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

12/123

Pentru astăzi

Primele două capitole:

1. Introducere

Noțiuni de bază din proiectarea sistemelor informaționaleEtapele procesului de creare a SI

Metodologii de realizare a sistemelor informatice

2. Ciclul de viață al produselor program

Modele ale ciclului de viațăProcesele ciclului de viață

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

13/123

Obiectul și metodele cursului

Obiective:

familiarizarea studenților cu tehnologiile informaționale de analiză a sistehnice mari și metodele de proiectare a SI, bazate pe standarde naţionainternaționale,

Însuşirea principiilor construirii modelelor funcționale și informaționalemodalităților de analiză a rezultatelor obiținute,utilizarea mijloacelor instrumentale de asistare a proiectării SI.

Baza științifică - analiza de sistem și modelarea.

Probleme soluționate:

asigurarea funcționalităților solicitate și adaptarea la condițiile variabileproiectarea obiectelor, realizate în sistem,

realizarea programelor și interfețelor,luarea în considerație a mediului și tehnologiei de realizare a proiectulu

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

14/123

Sistem, Sisteme informaționale și sisteme informatice

•Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdepende între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilit

scopul atingerii unui obiectiv (4). Conform teoriei sistemelor orice organismeconomic ( Unitate Social Economică) este un sistem.•Unitate Social Economică – întreprindere, instituţie, societate comercială, unadministrativ teritorială.• În orice Unitate Social Economic se disting 3 componente:- sistemul de conducere sau de decizie

- sistemul informaţional

- sistemul decizional•Orice Unitate Social Economică interacţionează cu alte organizaţii externe ei informaţii din exterior şi furnizând informaţii către lumea exterioară

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

15/123

Poziţia sistemului informatic în cadrul sistemului

informaţional

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

16/123

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

17/123

Sisteme informaționale și sistemeinformatice

•Sistemul informaţional cuprinde ansamblulinformaţiilor interne şi externe utilizate în cadrulorganizaţiei precum şi datele care au stat la bazaobţinerii lor, procedurilor şi tehnicilor de obţinere ainformaţiilor, precum şi personalul implicat înculegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrareadatelor.

•Sistemul informaţional are două componente:•- componenta pentru stocare datelor;•Componenta pentru prelucrarea informaţiilor.

l l l ă d l

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

18/123

Fluxul prelucrării datelor

•Datele reprezintă atribute cantitative sau calitative ale unei variabile saumulţimi de variabile. Datele sunt în general rezultatul unor măsurători şi

constitui o bază pentru crearea de grafice, imagini sau observaţii cu privio mulţime de variabile.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

19/123

Sistemul informaţional

•Funcţiile unui sistem informaţional sunt:

•- să colecteze date din sistemele operaţional şidecizional precum şi informaţiile ce provin din mediuextern;•- să memoreze aceste date precum şi informaţiirezultate din prelucrarea lor;•- să asigure accesul la memorie în vederea comunicinformaţiilor stocate;•- să prelucreze informaţiile la cerea sistemuluioperaţional şi a sistemului de conducere•

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

20/123

definirea sistemului informaţional

•Dintre cele mai corecte moduri de definire a sistemulu

informaţional putem evidenţia: „Sistemul informaţionapoate fi definit ca ansamblul datelor, informaţiilor, fluxuşi circuitelor informaţionale, procedurilor şi mijloacelor tratare a informaţiilor menite să contribuie la stabilirea realizarea obiectivelor instituţiei ”. Sistemul informaţionunui organism (activitate) este „ansamblul informaţiilorsurselor de informaţii şi nivelurilor receptoare, canalelocirculaţie, procedurilor şi mijloacelor de tratare ainformaţiilor din respectivul organism”.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

21/123

definirea sistemului informaţional

•Dacă avem în vedere şi resursele umane, respectiv

specialiştii în domeniul informaticii, o definire mai comar fi aceea în care sistemul informaţional este un ansamorganizatoric format din totalitatea metodelor, procedemijloacelor şi specialiştilor care asigură culegerea,prelucrarea, transmiterea şi acumularea informaţiilor cprivire la fluxurile de bunuri materiale şi informaţionaleau loc în cadrul sistemului instituţiei publice. Esterecomandat a se vedea si definitia din cartea autorului„Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelorinformatice” din 1995(nr.23 la bibliografie).

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

22/123

Componente ierarhizate ale SI

•Practica de realizare a sistemelor informaţionale şi informatic

dovedit necesitatea structurării sistemului în elementecomponente, ierarhizate după anumite criterii.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

23/123

•Sistemul trebuie să urmărească realizarea obiectivelor generale

ale organizaţiei, fixate pe o perioadă mai lungă de timp, către îndeplinirea acestora fiind orientat ansamblul funcţiunilor deorganizaţie/unitate economică.•Subsistemul corespunde unor obiective derivate din celegenerale, de exemplu: aprovizionarea cu materii prime şi matericercetarea şi proiectarea produselor şi tehnologiilor noi care arconduce la creşterea rentabilităţii, etc.• Aplicaţia, ca o componentă a subsistemului, se dezvoltă la niveunor activităţi şi compartimente din cadrul organizaţiei (deexemplu: programarea, lansarea şi urmărirea producţiei,planificarea cheltuielilor de producţie).

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

24/123

Sistem informaţiional

• În cadrul unui sistem informaţional, majoritatea

activităţilor se pot desfăşura cu ajutorul tehnicii de calcSe pot prelucra datele primare şi apoi rezultatul poate ftransferat mai departe, către alt compartiment spreprelucrare. Transferul se poate face şi el pe caleelectronică prin intermediul unei reţele de calculatoare•Ansamblul de elemente implicate în tot acest proces d

prelucrare şi transmitere a datelor pe cale electronicăalcătuiesc un sistem informaţional.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

25/123

Sistem informaţional

• Într-un sistem informaţional pot intra: calculatoare, sisteme de transmdatelor, componente hardware şi software, datele prelucrate, persona

exploatează tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor deprelucrare, etc.•Raportul sistem informaţional -sistem informatic :• sistemul informaţional include în cadrul său sistemul informatic, acesurmă fiind o componentă esenţială a primului. Trebuie reţinut faptul căsistemul informaţional nu trebuie confundat sau suprapus complet cusistemul informatic.•

În general, sistemul informatic se interpune între sistemul decizional operaţional.•Sistemul informatic este un ansamblu structurat de proceduri şiechipamente electronice care permit prelucrarea automată a datelor şobţinerea de informaţii.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

26/123

Sistem informatic

•Noţiunea de Sistem Informatic este legată de

informatizarea activităţii unei Unităţi Social Economideci folosirea echipamentelor hardware şi a produsesoftware pentru organizarea şi administrareainformaţiilor. Utilizarea calculatoarelor în cadrulSistemului Informatic (SI) al unei Unităţi Social Econoconduce la definirea componentei Sistem Informatic

Automatizat (SIA) – care cuprinde numai lucrărilerealizate cu ajutorul calculatoarelor.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

27/123

Sistem informatic- Definiţie

•Un Sistem Informatic este un sistem utilizator-calculatintegrat, care furnizează informaţii pentru a sprijiniactivităţile de la nivel operaţional şi activităţile demanagement într-o organizaţie, utilizând echipamentehardware şi produse software, proceduri manuale, o bade date şi modele matematice pentru analiză, planificarcontrol şi luarea deciziilor.•

Obiectivul principal al elaborării şi întroducerii unuisistem informatic îl constituie asigurarea conducerii cuinformaţii reale şi în timp util, necesare fundamentării şelaborării operative a deciziilor.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

28/123

Principii recomandate la proiectarea

sistemelor informaţionale

În majoritatea lucrărilor care se ocupă cu realizarea sistemelor

informaţionale, se recomandă respectarea unor principii de bază

•a) Sistemul este pentru beneficiar, ceea ce implică participareapermanentă a acestuia în toate etapele de realizare a sistemului• b) Problema cheie este cea a oamenilor, nu a echipamentelor

special a analiştilor-proiectanţi de sisteme, specialişti care au o

influenţă hotărâtoare asupra modului de realizare a sistemelor.•c) SI trebuie justificate cantitativ şi calitativ, analistul de sistem

stabileşte cele mai corecte criterii prin care se pot măsuraperformanţele şi eficienţa sistemului proiectat.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

29/123

Principii recomandate la proiectarea

sistemelor informaţionale

•d) Realizarea sistemului este un proces iterativ, cee

ce înseamnă că întâi trebuie stabilit numai cadrulgeneral, detalierea făcându-se treptat, în mai multeiteraţii.• e) Procedurile manuale sunt la fel de importante cprogramele, de corecta lor proiectare depinzând pânla durata de implementare şi modul de funcţionare asistemului.•f) Sistemul trebuie să aibă o bună documentaţie întoate fazele, fapt care ajută la structurarea lucrărilorexploatarea sistemului, împărţirea sarcinilor.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

30/123

Gradul de participare la realizarea SI

•Gradul de participare al beneficiarului şi al specialistului

informatician în cursul etapelor de realizare a sistemului ladiferite etape de proiectare

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

31/123

Clasificări

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

32/123

SI integrate corporative, SIC)

Tabelul 1.1. Destinația funcțională a module

Subsistemulmarketing

Subsistemeleproducere

Subsistemeleevidență

financiară

Subsistemulevidența

resurselorumane

Alte subs

Cercetarea pieței șiprognozavânzărilor

Planificarea volumelor delucru și elaborareaplanurilor calendaristice

Administrareaportofoliului decomenzi

Analiza și prognozanecesităților înresurse umane

Controlul accompaniei

Gestiuneavânzărilor

Controlul operativ șigestiunea producției

Managementul

politicii de creditare

Menținerea arhiveide personal

Depistarea

problemeloroperative

Recomandăriprivind produsele

noi

Analiza modului de

funcționare aechipamentelor

Elaborarea planului

financiar

Analiza șiplanificarea

pregătirii cadrelor

Analiza situagestiune opstrategică

Analiza și stabilreaprețurilor

Participare la formarea

comenzilor clienților Analiza financiară șiprognozarea

Asigurare el

soluții strate

Evidențacomenzilor

Gestiunea stocurilor Gestiunea bugetului,evidența contabilă șicalcularea salariului

Clasificarea sistemelor informatice

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

33/123


Clasificarea sistemelor informaticeAplicaţiile informatice funcţionale la nivelul unei firme sunt grefa

câteva categorii structurale, extrem de bine definite, în literatu

specialitate.

Vă prezint principalele categorii de sisteme informatic

adresabilitatea acestora:


8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

34/123



8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

35/123


Sisteme pentru prelucrarea tranzacţiilor (TPS - Transac

Processing Systems) permit prelucrarea şi stocarea datelor pr

tranzacţiile zilnice, caracterizate printrun grad ridicat

repetabilitate. TPS este dedicat nivelului operaţional al agentului

Sisteme destinate activităţii de birotică (OAS – Office AutomaSystem) se adresează personalului angrenat în prelucr

informaţiei (data workers), contabililor, funcţionarilor, asis

manager-ilor dar şi conducerii operaţionale.


8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

36/123


Sisteme destinate cercetării–dezvoltării (KWS – Knowledge WSystem) reprezintă “izvorul” şi integrarea noilor tehno

obţinute prin compartimentele de cercetare dezvoltare.

Sisteme informatice destinate conducerii (MIS – Managem

Information Systems) asigură activităţile de planificare, contr

decizie, pe termen scurt urmărind obţinerea rapoartelor de rut

periodice, sintetice, precum şi informaţiile care privesc perioanterioară şi curentă 1.9 am reprezentat larga sferă de intere

sistemelor informatice destinate conducerii corelată cu benefic

specifici.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

37/123

•Sistemele suport de decizie (DSS – Decision Support Systems) fructificinformaţiile furnizate de TPS, MIS conectate cu influenţa mediului econ

extern. DSS utilizează modele de analiză complexă şi aprofundată asistâmanagerii în elaborarea deciziilor.• Sistemele suport ale executivului (ESS-Executive Support Systems) sudestinate elaborării unor decizii nestructurate adresate managementulstrategic. Sistemele suport ale executivului utilizează cele mai avansateproduse software grafice şi pot oferi imediat managerului general sauconsiliului de administraţie diagrame şi informaţiile solicitate. Pot

concluziona că interdependenţa evidentă a tipurilor de sisteme informaapare concretizată prin faptul că informaţiile (ieşirile) oferite de unele dacestea sunt utilizate drept date de intrare de către celelalte tipuri desisteme.

S i i

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

38/123

Scurt istoric

Începuturile în anii 1960

La prima etapă metoda principală de proiectare a Sera metoda “de jos - în sus” (bottom-up)Următoarea etapă - conștientizarea, că existănecesitatea în mijloace relativ standardizate deautomatizare a activității diferitor întreprinderi și

organizații.Metodologii noi - principalele obiective:

Crearea de SI corporative, în concordanţă cuscopurile şi obiectivele organizaţiei,Crearea sisteme cu calitatea solicitată, în

intervalul de tim s ecificat i cu un bu et de

ă d d b ă

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

39/123

Proiectarea SI acoperă trei domenii de bază:

proiectarea obiectelor, care vor fi realizate în baza

date;proiectarea programelor, formelor de ecran,

rapoartelor, care vor asigura vizualizarea rezultatel

interpelărilor la baza de date;luarea în considerație a mediului concret sau

tehnologiei, și anume: topologia reţelei, configuraţresurselor tehnice, arhitectura S.I. (file-server, clie

server), procesarea paralelă sau distribuită a dateloetc.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

40/123

PROICTAREA

SISTEMELOR IFORMAŢIONALE

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

41/123

Proiectarea începe cu determinarea obiectivelor proiect

Soluționarea unui set de probleme:funcționalitatea dorită a sistemuluiadaptabilitatea;

productivitate solicitată;timp de răspuns acceptabil;fiabilitate și lipsa căderilor;

nivel suficient de securitate;simplitate în utilizare simplitate în întreţinere.

Etape

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

42/123

Etape

Procesul creării SI include crearea și transformarea

succesivă a unui șir de modele coordonate pe etapeleciclului de viață a sistemului.

Modelele sunt create de către grupurile de lucru dincadrul echipei proiectului, sunt acumulate și păstrate

depozitul (repozitoriul) proiectului.

Etape

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

43/123

Etape

Procesul de creare a unui S. I. include o serie de etap

(stadii), determinate în timp și care au drept finalitatecrearea unui produs concret – model, program,documentație etc.

Crearea modelelor, verificarea și validarea lor,

prezentarea pentru utilizare colectivă are loc folosindinstrumente program speciale – mijloace CASE(Computer Aided Software Engineering).

Etape

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

44/123

Etape

•Planificarea sistemului

•Analiza - formarea cerințelor sistemului,•Proiectarea,

•Implementarea/realizarea și testarea,•Exploatarea și mentenanța.

Ultimile două etape sunt în afara prezentului curs.

Etape detalizare

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

45/123

Etape - detalizare

– Planificarea – Etapa de început la care se determină are sau n

Unitatea Social Economică nevoie de un nou S. I. Analiza – presupune:modelarea proceselor business, care au loc în organizație; CreaModelului organizației, descris în termeni de procese și funcțiibusiness - permite formularea cerințelor principale;Mulțimea modelelor de descriere a cerințelor este transformată

într-un sistem de modele, care descriu proiectul conceptual al SSunt formate modelele arhitecturale ale SI;

Sunt determinate cerințele referitoare la asigurarea program șiinformațională.

Formarea cerințelor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

46/123

Formarea cerințelor

Urmează formarea arhitecturii resurselor program și

resurselor informaționale, determinarea bazelor de dași identificarea modulelor program, formarea modelulde cerințe față de programe și crearea acestora, testarși integrarea.Scopul etapei de analiză a activității organizației, este

formarea cerințelor sistemului .Formarea și formularea cerințelor este una din sarcin

cele mai responsabile, dificil de formalizat și extrem d

complicate și costisitoare în cazul unor erori.

Proiectarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

47/123

Proiectarea

Crearea modelului logic și modelului fizic al

datelor - partea principală la proiectarea BD.

Proiectarea proceselor pt obținerea specificațiimodulelor SI.

Scopul principal al etapei de proiectare aproceselor constă în transformarea funcțiilor,identificate la etapa de analiză, în module ale S

Proiectarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

48/123

Proiectarea

Ieșirile etapei de proiectare sunt:schema bazei de date;

specificațiile modulelor sistemulu

elaborarea arhitecturii

Proiectarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

49/123

Proiectarea

Căutare răspunsuri la caracteristici aarhitecturii:tipul arhitecturii;

numărul de nivele;tipul BD - centralizată sau distribuită;omogenitatea BD;

paralelism

Ieșire: Proiectul Tehnic

Realizarea și testarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

50/123


La etapa de realizare (implementare) are loc crearea

programelor, instalarea resurselor tenice, elaborareadocumentației de exploatare.Etapa de testare este distribuită în timp.La finalizarea lucrărilor de creare a unui modul alsistemului are loc testarea autonomă (sau de detaliu

care urmărește două scopuri principale:detectarea refuzurilor în funcționare a unui modul;stabilirea nivelului de corespundere specificațiilor.


8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

51/123


Urmează testarea fiabilității setului de module

când:sunt imitate situațiile de refuz în funcționare;este determinat timpul mediu dintre două căderi succesive(MTBF- Mean Time Between Failures).

Ultima testare o reprezintă testarea de acceptar

Metodologii

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

52/123

Metodologii

Metodologiile de realizare a sistemelor informatic

cuprind:modalitatea de abordare a sistemelor pentru elucidarea

raportului dintre variaţiile sistemului şi dinamismul său;regulile de formalizare a proceselor, a datelor şi prelucrareainstrumentele pentru realizarea concepţiei, elaborareadocumentaţiei;modalitatea de derulare a proiectului şi acţiunile specificefiecărei etape (ciclul de viată);definirea modului de lucru, rolului analiştilor, proiectanţilor beneficiarului şi raporturile dintre ei;modalităţile de administrare a proiectului (planificare,programare, urmărire).

Metodologii

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

53/123

Metodologii

Indică modul de desfăşurare a procesului de proiectare

stabilind:componentele procesului şi conţinutul lor;fluxul parcurgerii componentelor;

metodele, tehnicile, procedeele, instrumentele, normele si

standardele;

Metodologii

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

54/123

g

Metodologii utilizate:metodologii din domeniul gestiunii:

-AXIAL (firma IBM);

-MERISE (Ministerul industriei-Franta);

-IE (James Martin);

- SSADM (Marea Britanie);

metodologii orientate obiect:

-

OMT (General Electric -SUA);- OOD (Michael Jackson);

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

55/123

metodologii pentru managementul proiectelor de sistem

informatice:

-SDM / S, METHOD/ 1 Arthur Andersen;

- NAVIGATOR (Ernst & Young - James Martin).

S1 L2

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

56/123

S1.L2.

S1.L2. Ciclul de viață a S.I.

Metode, tehnici, instrumente, procedee

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

57/123

, , , p

Metodă - reprezintă modul unitar (maniera comună) î

care analiştii de sisteme, programatorii şi alte categoripersoane implicate, realizează procesele de analiză a

sistemului informaţional-decizional existent, de proiec

şi de introducere a sistemului nou.

Tehnici de lucru - reprezintă felul în care se acţioneazăeficient şi rapid, în cadrul unei metode, pentru

soluţionarea problemelor ce apar în procesul de

proiectare.

Utilizarea metodelor tehnicilor instrumentelor și

Metode

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

58/123

Metodele de abordare a SI pot fi grupate în:

metode orientate spre funcţii, numite şimetode ale descompunerii funcţionale;metode orientate spre fluxuri de date sau

orientate spre procese;

metode orientate spre informaţie sau datmetode orientate-obiect.

Ciclul de viață a S.I.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

59/123

Ciclul de Viață a SI - este succesiune de etape și

procese, executate în cadrul etapelor .Pentru fiecare etapă este determinată componențasuccesiunea lucrărilor executate, rezultatele la ieșiremetodele și mijloacele necesare pentru îndeplinirealucrărilor, rolurile și responsabilitățile participanților

Ciclul de viață - șir de evenimente, care se produc în procesul creării și exploatării sistemului.

Modele ale ciclului de viață

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

60/123

ț

Modelul CV reflectă diferite stări ale sistemului, pornindde la momentul apariției necesității de elaborare până retragerea sistemului.

Modelul CV poate fi privit ca structura, care include

procesele, acțiunile și sarcinile realizate în timpul

elaborării, funcționării și întreținerii produsului programpe întreaga perioadă de existență a sistemului, de lastabilirea cerințelor până la retragerea din utilizare.

Ciclul de viata ca întreg

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

61/123

•Conceptul fundamental al ingineriei software îl constituie Ciclul de Viata•Odata dezvoltat, produsul software intra într-un ciclu de utilizare simodificare, care continua pe toata durata sa de viata.•Tiparul nu este specific numai produselor software, el putând fi generalizpentru majoritatea produselor industriale, cu diferenta ca în cazul acestodin urma etapa de modificare se numeste etapa de reparare sau de întretinere (ciclul este utilizare - modificare, pe masura ce componenteleuzeaza).

Dezvoltarea clasica a programelor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

62/123

•Vom analiza acum mai îndeaproape etapele care int în componenta primei faze din ciclul de viata alproduselor informatice: dezvoltarea.• Aceste etape sunt analiza, proiectarea, implementasi testarea.

Analiza

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

63/123

•Aceasta este etapa în care se constata ca ar fi utila o aplicainformatica si se ia decizia dezvoltarii unui sistem software.

că se constată existenţa unei pieţe pentru un produs de uzgeneral, fie că o anumită organizaţie are nevoie de o aplicaţspecializată, în mare masură această primă etapă presupunmai degrabă luarea unor decizii de management şi marketidecât abordarea unor problem legate de studiul algoritmilo•După luarea deciziei de dezvoltare a unui sistem informa

începe adevarata analiză, al cărei scop principal esteidentificarea necesităţilor utilizatorului potenţial al sistem

Proiectarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

64/123

• În faza de proiectare sunt dezvoltate detaliile tehnice ale sistemului. Îaceastă etapă, sistemul este descompus în componente mai uşor decontrolat, numite module. Implementarea sistemelor complexe devin

posibilă tocmai prin această descompunere modulară.•Altfel, mulţimea detaliilor tehnice care trebuie luate în considerare arimposibil de stapânit; prin proiectarea modulară, este suficient să avevedere pentru fiecare modul doar detaliile corespunzatoare acestuia.•Pe de altă parte, proiectarea modulară ajută şi la întreţinerea sistemu•O structură modulară bine proiectată este importantă atât pentruimplementarea sistemului, cât şi pentru modificarea sa ulterioară. Ace

este unul dintre principalele motive pentru care paradigma orientataobiecte câstiga teren: un sistem proiectat orientat spre obiecte este pdefinitie un sistem modular.

Implementarea

/Testarea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

65/123

•Implementarea

Această fază se referă la scrierea efectivă a programelor, crearea

fişierelor de date şi dezvoltarea bazelor de date.•Testarea

Această fază este strâns legată de faza anterioară, deoarece în nfiecare modul al sistemului este testat în timpul implementarii, îun sistem bine proiectat, fiecare modul poate fi testat în modindependent, utilizându-se versiuni simplificate ale celorlalte mopentru a se simula interacţiunile dintre modulul ţinta şi restulsistemului. Desigur, pe masura ce diferite module sunt analizatecombinate, testarea individuală trebuie continuata cu testareagenerala a întregului sistem.[1]

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

66/123

•Punctual de începere al acestui ciclu este reprezentat de deciziarealizare a unui nou sistem informational mai performant, iar

punctual final al ciclului de viaţă este reprezentat de momentuldedciziei de înlocuire a sistemului informatics existent cu unul nomai bine adaptat cerinţelor, asigurând performanţe informaţionatehnice şi economice superior.• În timp, au fost elaborate mai multe modele ale ciclului de viaţăunui sistem informaţional, în care se pot identifica etapele dedezvoltare a produsului software. Numărul, denumirea, conţinutu

înlănţuirea fazelor propuse în cadrul acestor modele diferă, dar încercând o sinteză, putem reţine următoarele faze , ca elementecommune duiferuitelor abordări:

faze , ca elemente comune duiferitelor abordări:

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

67/123

1. Definirea cerinţelor utilizatorilor: utilizatorii vor preciza

obiectivele pe care urmează să le îndeplinească viitorul sistem

informational, criteriile de eficienţă, securitate, performanţă pecare acesta urmează să le asigure. Calitatea şi performanşele unprodus software depend de abilitatea echipei de analiză încolectarea de specificaţii cât mai complete de la viitorul utilizatode a-I face pe acestea vadă funcţionalitatea viitorului sisteminformational.

2. Specificaţia cerinţelor sistemului: prezentarea detaliată arezultatelor pe care sistemul informational urmează să le asiguSe va evidenţia ce anume urmează să facă sistemul, fără a se sugăn nici un fel cum va face acest lucru suistemul. Această fază estrăspuns la specificaţie cuprinzând cerinţele utilizatorului şi va fiutilizată în faza de proiectare a sistemului.

faze , ca elemente comune duiferitelor abordări

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

68/123

3. Specificaţia cerinţelor software: evidenţiază ceurmează să facă produsul software şi testricţiile sub cafuncţionalitatea sa urmează să fie asigurată.4. Proiectarea generală, în cadrul căreia se definessoluţii cadru, conceptuale, privind viitorul sisteminformational.

5. Proiectarea de detaliu, care rafinează soluţia cadrurezultat al proiectării generale, având ca finalitatedefinirea soluţiei finale a sistemului informational.6. Realizarea componentelor sistemului informaţiona

l pe baza soluţiilor oferite de proiectarea de detaliu.

faze , ca elemente comune duiferitelor abordăr

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

69/123

7. Testarea componentelor: verificarea modului de funcţionaremodului de îndeplinire a cerinţelor şi fiabilitatea în utilizare.

8. Integrarea componentelor şi testarea finală a sistemului:reunirea componentelor în cadrul produsului final şi verificareafuncţionării lui în ansamblu.9. Implementarea şi testarea produsului la beneficiar , urmate

acceptarea de către beneficiar.10. Expluatarea şi mentenanţa sistemului: utilizarea curentă a

sistemului informational şi mentenanţa lui.11. Dezvoltarea sistemului informational: realizarea şi integrade noi componente care să îmbunătăţească şi/sau dezvoltefuncţionalitatea, şi performanţele sistemului.

Etape

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

70/123

În cadrul diferitelor modele, aceste faze (alături de cele specificfiecărui model) sunt reunite în cadrul unor etape şi anume:• Analiza sistemului , careplecă de la analiza sistemului existent conţin în fazele 1-3;•Proiectarea generală (faza 4)

•Proiectarea de detaliu, (faza 5)

•Realizarea sistemului informaţiona ( fazele 6-8)

•Instalarea sistemului informaţiona pe sistemele de calcul ale

beneficiarului (faza 9)

•Expluatarea şi mentenanţa sistemului (faza 4)

•Dezvoltarea sistemului informational (faza 11).

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

71/123

•Modelele elaborate au cunoscut

îmbunătăţiri permanente, încercânduseadaptarea lor la noile cerinţe ale modelăriorientate obiect, precum şi inserarea unoetape specific managmentului proiecrelor.

Modelul cascadă

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

72/123

Modelul cascadă (Waterfall Model) a fost elaborate de W.W. Royce

inceputul anilor “70. Este un model de referinţă în literatura de special

caracterizat prin parcurgerea secvenţială a fazelor ciclului de viaţă, faze, la rândul lor, sunt formate din activităţi, iar acestea din urmă dinsubactivităţi.Modelul prezintă următoarele avantaje:Controlul total al fazelor, datorită modului de ordonare a acestora;Uşor de însuşit de către membrii echipelor de analiză şi proiectare;

Fiecare fază se încheie cu o verificare a soluţiei oferite şi asigură odocumentaţie prezentând soluţia elaborate În timp au fost propuse variante îmbunătăţite ale modelului:Modelul cu revenire la pasul următor (Waterfall Model with back flowModelul cu reluare de la faza initial (“Da Capo” Waterfall Model)

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

73/123

Modelul cascadă cu controlintermediar

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

74/123

Rezultatul proiectului în modelul cascadă

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

75/123

Setul de documente ce formează minimul ce ar trebuiprodus în fiecare proiect sunt:•Document de cerinţe•Planul proiectului

•Document de design al sistemului

•Document de design detaliat

•Plan de test şi raport de test•Cod final

•Manuale software (manualul utilizatorului, manual de instalare

•Raporturi de evaluare

vantajele modelului de ciclu de viaţă cascadă

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

76/123

Uşor de explicat utilizatorilor.Etapele şi activităţile sunt bine definite.Este utilă planificarea şi programarea proiectului.Verificarea în fiecare etapă asigură detecţia timpurie erorilor/neînţelegerilor.Uşor de manevrat datorită rigidităţii modelului.Etapele sunt procesate şi completate pe rând.Funcţionează bine pentru proiectele mai mici undenecesităţile sunt foarte bine înţelese sau pentruautomatizarea unor sisteme deja existente.

Limitări ale modelului de ciclu de viaţă cascadă

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

77/123

Ajustarea scopului ăn timpul ciclului de viaţă poateomorî un proiect.Nu se introduce software funcţional până spre finaluciclului de viaţă.Cantităţi mari de risc şi nesiguranţă.Model slab pentru proiectele complexe şi obiect-orientate.

Model slab pentru proiectele lungi şi continue.Model slab acolo unde necesităţile au un risc moderspre ridicat de a se schimba.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

78/123

•Modelul cascadă presupune că toate cerinţele unui sipot fi îngheţate înaintea începerii design-ului. Acest lu

este posibil pentru sistemele create să automatizeze usistem manual deja existent. Dar pentru un sistem absnou, determinarea cerinţelor este dificilă, din momentnici chiar utilizatorul nu ştie cerinţele. Astfel, a avea cece nu se schimbă (sau se schimbp doar puţin) estenerealistă pentru un asemenea proiect.• Îngheţarea cerinţelor necesită deseori alegerea hardwului (din moment ce formează o parte a specificaţiilornecesităţilor).

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

79/123

•Un proiect mare ar putea dura câţiva ani până la finalizare. Dacăhardware-ul este selectat timpuriu, apoi datorită vitezei la care tehnolhardware se schimbă, este foarte probabil ca software-ul final să neceo tehnologie hardware ce este pe cale să devină învechită. Acest lucru în mod clar nedorit pentru software atât de costisitor.•Modelul cascadă stipulează faptul că cerinţele ar trebui specificatecomplet înainte ca restul dezvoltării să poată începe. În anumite situaţputea fi de dorit ca mai întâi să se dezvolte o parte a sistemului compliar apoi să se îmbunătăţească sistemul. Acest lucru este deseori efectupentru produsele software ce sunt realizate nu neapărat pentru un cli(unde clientul joacă un rol important în specificarea cerinţelor), dar pepiaţa generală, în care cerinţele sunt determinate cel mai probabil de dezvoltatori.

Etape

/ Faze

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

80/123

•Etape - Se poate considera un model cascadă cu 7 etape ce se includcele patru ale unui model SDLC (Software Development Life Cycle):•Faza de decizie•Faza de decizie a unui SDLC este atunci când se decide ce se doreşte aimplementa ca software. În această fază sunt 3 etape:•Situaţia de afaceri – ceea ce utilizatorul doreşte să obţină de la softw•Cerinţele utilizatorilor - ceea ce software-ul trebuie să facă pentruafacere.•Specificaţiile sistemului – ceea ce software-ul trebuie să realizeze întermeni de computare pentru a îndeplini cerinţele clienţilor.

model cascadă cu 7 etape

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

81/123

Situaţia de afaceri

Cerinţele utilizatorilor

Specificaţiile sistemului

Design-ul sistemului

Design-ul componentelor

Construcţia compoenentelor

Testare

Decizie

Desi n

Dezvoltare

Demonstrare

Situaţia de afaceri

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

82/123

Aceasta este justificarea pentru a construi sistemul software şitrebuie să acopere un număr de domenii, incluzând:

•Care este situaţia curentă a afacerii şi software-ului.•Care este oportunitatea de afaceri pe care software-ul o va rezo

•Care sunt diversele strategii de soluţii şi fezabilitatea lor.•Care este strategia de soluţie preferată.•Care este relaţia costuri - beneficii.•Care sunt presupunerile, riscurile şi constrângerile posibile.•Care este abordarea de implementare în linii mari.•

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

83/123

•O cantitate considerabilă de muncă trebuie s

fie realizată de către utilizatori cu date deintrare oferite de dezvoltatori pentru a produco situaţie de afaceri.• Beneficiile realizării acestui lucru sunt oferiretuturor din proiect a unei hărţi clare a locului î

care se îndreaptă utilizatorii şi de ce.

Cerinţele utilizatorilor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

84/123

•Următoarea etapă este aceea de a defini un set de cerinţe ale utilizatoAcestea definesc pentru strategia preferată de soluţii ceea ce sistemulsoftware trebuie să obţină pentru a împlini oportunitatea de afaceri.

Domeniile ce trebuie incluse sunt:•Cerinţe funcţionale – ce trebuie să realizeze sistemul, de exemplu penpăstra detalii ale arhivelor utilizatorilor.•Cerinţe non-funcţionale – sunt două tipuri:•Constrângeri de performanţe – ce performanţă este necesară din partsistemului, de exemplu dacă va aduce la zi arhivele clienţior peste noap•Contrângeri de dezvoltare – ce restricţii asupra dezvoltării se vor aplicexemplu dacă sistemul trebuie să fie disponibil la un anumit moment.•Obiectivele de design – care sunt cele mai importante caracteristici ceaplică sistemului.

Specificaţiile sistemului

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

85/123

Specificaţiile sistemului au loc atunci când se trece de la concentrautilizatori la sistemul în dezoltare. Este design-ul logic a sistemuluisoftware şi modul de a-l realiza. Acoperă:Procesele sistemului – ce proces tehnic este necesar pentru a implemefiecare proces de afaceri.

Interfeţe externe – ceea ce este necesar pentru sistem pentru a comunafară, inclusiv:Interfeţe tranzacţionale – ceea ce este necesar pentru a comunica cuutilizatorii (cum ar fi monitoare).

Interfeţe de raport – ce tipuri de rapoarte sunt necesare.Interfeţe de aplicaţii – ce conexiuni sunt necesare pentru alte sistemesoftware.

Cerinţe non-funcţionale – care sunt constrângerile asupra sistemului.

Suprapunerea stadiilor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

86/123

Caracteristica distinctivă a tuturor celor trei etape în Decizie estefaptul că se ocupă de ceea ce se doreşte. Totuşi, graniţele dintre

se pot suprapune.Utilizatorul dezvoltă atât situaţia de afaceri cât şi cerinţeleutilizatorului şi probleme din oricare pot trece la cealaltă etapă schiar să fie acoperite de ambele. Cheia este de a asigura că ele suacoperite măcar într-un loc.Graniţa dintre Cerinţele utilizatorilor şi Specificaţiile sistemului

poate avea o mare suprapunere, în special din moment ce ambeau ca scop informarea dezvoltatorilor

Suprapunerea stadiilor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

87/123

Diferenţele cheie dintre cele două sunt:•Cerinţele utilizatorilor sunt scrise de către utilizatori asistaţi

dezvoltatori, în timp ce Specificaţiile sistemului sunt scrise dedezvoltatori asistaţi de utilizatori.•Cerinţele utilizatorilor exprimă funcţionalitatea necesară întermeni de ceea ce afacerea doreşte să obţină, în timp ceSpecificaţiile sistemului exprimă funcţionalitatea în termeni dceea ce sistemele software ar putea realiza.

Faza de Design

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

88/123

•Faza de Design are loc atunci când diverse cerinţe suntmapate la mediul software şi au loc deciziile de

implementare.•Această fază se concentrează pe modul în care softwaul va fi realizat. Această versiune a modelului cascadă adouă etape:•Design-ul sistemului – modul în care software-ul va fistructurat în componente.•Design-ul componentelor – modul în care ocomponentă va fi structurată.•

Design-ul sistemului

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

89/123

•Design-ul sistemului• Etapa de design a sistemului ia Specificaţiile

sistemului şi creează arhitectura sistemului. Acest lueste realizat prin definirea unei serii de componente

împreună cu ceea ce realizează şi cum interacţioneazcu alte componente. Aceste componente pot fi altesisteme, interfeţe, module de cod, ecrane, baze dedate etc. ceea ce nu este definit este detaliul cu privi

la modul în care va funcţiona fiecare componentă.•

Design-ul componentelor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

90/123

•Design-ul componentelor•Etapa de design al componentelor este design-ul

detaliat a modului în care o anumită componentă vafuncţiona, şi cum comunică rezultatele sale către altecomponente prin interfeţe. Nu este probabil să existun document ce acoperă design-ul tuturorcomponentelor deoarece ele sunt create de persoandiferite. În multe cazuri, aceste design-uri sunt realizde către cei ce codează.

Faza de dezvoltare

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

91/123

Faza de dezvoltare este etapa de Construcţie a componentei înmodelul cascadă. Ea se ocupă cu construcţia componentelor

necesare pentru software. Componentele software vin în multeforme şi variază de la software realizat pe comandă dezvoltat înmod special pentru sistem, până la pachetul software ce esteconfigurat pentru a satisface cerinţele.Există două principale tipuri de pachete software:COTS (Commercial Off The Shelf) – Acestea sunt pachete de

aplicaţii ce acoperă nevoi variate ale utilizatorilor ce sunt aduseconfigurate de funrizori comerciali.

Open Source – Acestea sunt pachete variate de aplicaţii dar su întreţinute de o comunitate de utilizatori.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

92/123

•Software-ul realizat pe comandă va putea îndeplininecesităţile exacte, dar este costisitoare producţia sa

În teorie, există economii de preţ utilizând pachetesoftware. În teorie, deoarece costurile de instalare pfi mai mici, dar costul rulării pachetului pe parcursulvieţii sale poate fi mai mare.• Faza de demonstrare•Faza de demonstrare este etapa de test şi implicăfaptul că sistemul software îndeplineşte toate etapede design, specificaţii şi cerinţe din fazele de Decizie Design.•

•Observaţii•

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

93/123

•Observaţii•Aceste şapte etape realizează modelul cascadă aşa cum esteutilizat în mod tradiţional, dar flexibilitatea în modul în care eutilizat se răsfrânge asupra succesului ce va avea.• Există un număr de probleme cu modelul cascadă, de aceeaevoluat în modelul în V.•Aplicaţii•Modelul cascadă poate fi utilizat cu succes atunci cândnecesităţile sunt bine înţelese de la început şi nu se aşteaptă

se schimbe sau evolueze pe parcursul vieţii proiectului. Riscuproiectului ar trebui să fie relativ joase.•

Modelul în V

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

94/123

•Modelul în V este o variant a modelului cascadă, caadduce elemente calitative noi importante. Un

element careacteristic al modelului este introducereconceptelor de sistem şi component (subsistem),aplicânduse teste explicite pentru creştereacontrolului asupra modelului în care se desfăşoarăetapele. Fazele plasate în partea superior a modeluluse caracterizează prin implicarea direct a viitoruluiutilizator.

“V” Model from SEF (Ould, 1990)

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

95/123

Modelul în V

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

96/123

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

97/123

•Braţul stâng al diagramei , parcurs descendent, reuneşte fa în cadrul cărora se realizează, pas cu pas, proiectarea şi

realizarea sistemului informational. Detalierea activităţilor dproiectare, codificare şi asamblare a componentelor serealizează gradual. Dealtfel, Ould, creatorul modelului în fosa consacrată, a prevăzut doar latura din stânga, unde efortprincipal de proiectare se focalizează pe descompunereasistemului pe component.•

Braţul drept al diagramei cuprinde reprezentarea fazelorasigurând asamblarea rogresivă a sisgtemului, pe măsuratestării lor individuale, până la obţinerea sistemului global şacceptarea acestuia de cître beneficiar

Î

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

98/123

• În cadrul modelului, se remarcă realizarea distincţieidintre verificare şi valdare.

•Verificarea se referă la testarea sistemului la diferitestadia pe care le parcurge, iar validarera urmăreşte săidentifice în ce măsură sistemul corespunde cerinţeloriniţiale, ceea ce constitue un punct slab al modelului,datorită întârzierii cu care se produce această validare.Tocmai din această cauză, i se reproşează că lasă valida

prea târziu, după ce sistemul s-a construit, ceea ce îl facineficient.

Modelul în W

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

99/123

•Acest model reia ideia modelului V, pe care îl dezvoltăperfecţionează prin integrartea acivităţilor de validare

nivelul fazelor de proiectare

Modelul evolutiv

•Modelul evolutiv porneşte de la realizarea unui studio

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

100/123

Modelul evolutiv porneşte de la realizarea unui studioinitial privind obiectivele viitorului sistem informationacărui arhitectură este definite ulterior. Fiecare compon

astfel definite îşi va urma propriul său ciclu de viaţă(definirtea cerinţelor, analiza, proiectare,, testare, utiliz•Un Sistem informational reprezintă ansamblul unorcomponent în interacţiunea lor , fiind rezultatul uneiconcepţii bazate pe arhitecturi deschise şi flexibile. O a

de abordare etste apropiată celei orientate obiect,caracterizate prin încapsularea datelor şi funcţionalităţobiectelor

R t fi ă d l l i l ti t i fl ţ tă d

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

101/123

•Reprezentarea grafică a modelului evolutiv este influenţată demodelul circular, a cărui caracteristică o reprezintă marcarea unuciclu complet al sistemului informatics printr-un cerc.

Modelul evolutiv

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

102/123

Modelul spirala

Modelul spiral elaborate de Barry Boehm se bazează pe acelea

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

103/123

Modelul spiral, elaborate de Barry Boehm, se bazează pe aceleaprincipia ca şi modelul evbolutiv. Modelul presupune construireamultor prototipuri successive, în condiţiile unei analize a riscului fiecare nivel.

Fazele de dezvoltare sunt reluate la fiecare iteraţie, în aceiaşisiccesiune şi presupun:Analiza riscurilor;

Realizarea unui prototip;

Simularea şi testarea prototipului;Determinatea cerinţelor în urma rezultetelor testării;Validarea cerinţelor;Planificarea ciclului următor.

Modelul spirală

•În centrul spiralei este plasată cunoaşterea cerinţe3lor şi estim

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

104/123

• În centrul spiralei este plasată cunoaşterea cerinţe3lor şi estimcosturilor la nivel preliminary. Evoluţia sistemului informaţionalurmează desfăşurarea spiralei, înregistrând acumulări successiv

ale costurilor şi este marcată de succesiunea prototipurilor.Fiercare dintre acestea valorificând acumulările realizate la nivprototipului anterior. Interacţiunea dintre faze nu este reliefatădirect, atâta timp cât modelul prevede o sccesiune continuă arafinării, , legate de decizii pe care riscurile proiectului le asociazcu următoarea detaliere.

•Modelul evidenţiază atenţia acordată planificării, căutării de soalternative, evaluării riscurilor şi validării soluţiilor pentru fiecarprototip, văzut ca un stadiu distinct în realizarea sistemuluiinformational.

Modelul spirală

•În ingineria software un prototip este folosit atât pentru valida

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

105/123

• În ingineria software, un prototip este folosit atât pentru validacât şi pentru identificarea cererilor utilitzatorilor, pentru verificasoluţiei de proiectare şi oferirea bazei dezvoltării ulterioare aproiectului de sistem informational. apelarea la utilizareaprototipului este consecinţa faptului că un model functional rsteuşor de înţelws de către viitorul utilizator, decât un set de diagrafie chiar, însoţite de documentaţie. Un Prototip functionalpresupune proiectarea sistemului, realizarea primului prototipfunctional, verificarea măsurii în care corespunde cerinţelor

formulate de utilizator şi rafinarea acestei prime soluţii, prindezvoltări viitoare care adaugă noi funcţionalitpţi până la ovbţinvariantei finale a sistemului.

Modelul spirală

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

106/123

Descrierea modelului spirala

•Evolutia spiralei consta in cele 4 cadrane din figura de ma

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

107/123

•Evolutia spiralei consta in cele 4 cadrane din figura de ma

sus.

•Primul cadran determina obiectivele, alternativele siconstrangerile.

•Al doilea cadran evalueaza alternativele, identifica si rezo

riscurile.

•Al treilea cadran dezvolta si verifica produsul de la

urmatorul nivel.

•Iar cadranul al patrulea planifica urmatoarele faze.

De altfel, spirala este orientate catre dezvoltarea software

conceptul fiind egal aplicabil sistemelor hardware.


Cadranul 1

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

108/123

Cadranul 1

•Activitatile desfasurate in acest cadran sunt urmatoarele:

•

Stabileste un acord al sistemului sau a obiectivelor produsuluiperformanta, functionalitate si abilitatea de adaptare la

schimbari.

•Investigheaza implementarile alternative: model, reutilizare,

procurare si modificare.

•Investigheaza constrangerile impuse cu privire la alternative:

tehnologie, cost, program, suport si riscuri.•O data ce toate acestea au fost stabilite, se trece la cadranul a

doilea.


•Cadranul 2

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

109/123

Cadranul 2•Activitatile ingineresti reprezentate in acest cadran selecteaza oabordare alternative ce satisfice mai bine tehnologia, costul,

programul, suportul si riscul constrangerilor. Aici se pune accentatenuarea riscului. Este analizata fiecare alternativa si este folosasa fel incat sa reduca riscurile asociate dezvoltarii deciziilor. Boedescrie aceste activitati spunand ca pot implica prototipuri, simubenchmarking, chestionare de administrare, modelare analitica alte tehnici de rezolutie a riscului. Daca operatia critica si/sau

problemele tehnice precum riscul performantei sau alinteroperabilitatii ramane, este posibila adaugarea unor detalii iplus a prototipului inainte de trecerea la urmatorul cadran.•


•Cadranul 3

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

110/123

Cadranul 3•Daca se determina ca prototipul anterior are rezolva

operatiile critice/problemele tehnice, activitatile dedezvoltare si verificare, se trece la urmatorul nivel. Crezultat, modul de baza ‘cascada’ poate fiutilizat(descrierea, conceptual operatiilor, dezvoltareintegrarea si testarea urmatorului sistem). Se poateutiliza si dezvoltarea incrementala.


•Cadranul 4

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

111/123

Cadranul 4•Modelul de dezvoltare in spirala are o caracteristica

comuna cu toate celelalte modele: nevoia planificaritehnice avansate si analize multidisciplinare laasteptarea critica. Fiecare ciclu al modelului culminao analiza tehnica ce evalueaza starea, progresul,maturitatea, meritele si riscurile dezvoltarii.

Avantaje si dezavantaje modelului spirala

Avantaje:

Analiza crescută a riscurilor

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

112/123

Analiza crescută a riscurilorIdeal pentru proiecte mari

Software-ul este produs devreme în ciclul de viaţăDezvoltare completă a modelului software la proiectele cu cereri neFlexibilitate.

Dezavantaje

Model costisitor

Analiza riscurilor necesită expertiza specifica de nivel inaltSuccesul proiectului depinde puternic de faza de analiză a riscurilor

Nu este potrivit pentru proiecte miciEste greu de inteles de catre utilizatorii fără pregatire tehnica.

Aplicatii

•Modelul spirala se foloseste:

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

113/123

Modelul spirala se foloseste:•● Atunci cand crearea unui prototip este potrivita;•●

Atunci când costurile şi evaluarea riscurilor esteimportantă;•● Pentru proiecte de risc mediu sau crescut;•● Pentru proiecte pe termen lung;•● Atunci când utilizatorii nu sunt siguri de nevoile lor;•● Atunci când cererile sunt complexe.

Modelul fântână arteziană

•Modelul fântână arteziană îşi are izvoarele în modelul spirală (ierarhi

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

114/123

modelul vârtej de apă. Porneşte de la cunoaştertea lumii reale, a cerinţşi elaborarea studiului de fezabilitate. Se parcurg apoi etapele de:

analiză,proiectarea sistemului,

proiectarea componentă,

codificare,

testare componentă,

testare sistem,

utilizare,

întreţinere,

dezvoltare.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

115/123

Modelul tridimensional

Modelul tridimensional , promovat de de metoda de

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

116/123

ode u t d e s o a , p o o at de de etoda de

proictare MERISE se caracterizează prin reprezentar

grafică pet re axe,•fiecare dintre aceatea corespunzând:•ciclului de viaţă al sistemului,• ciclului de decizii şi respective•ciclului abstractizării

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

117/123

iclului abstractizării

•Ciclului abstractizării se dezvoltă pe tri nivele:

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

118/123

conceptual, logic şi fizic.•Nivelul conceptual se aplică independent datelor şiprelucrărilor generând modelul conceptual al datelomodelul conceptual al prelucrărilor. Se realizeazăsuccesiv modelul logic al datelor şi modelul fizic aldatelor, modelul logic al prelucrărilor (organizaşionamodelul operational al prelucrărilor.

iclul de dcecizie

Ciclul de dcecizie cuprinde ansamblul deciziilor legate d

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

119/123

proiectarea, realizarea şi exploatarea sistemului

informaţional:•Deciziile globale vizează problemele cadru privindobiactivele sistemului informaţional şi funcţionalitatea ldomeniile de informatizat, priorităţile, planificarealucrărilor, etc.

•Deciziile de organizare vizează arhitectura şi

interacţiunile dintre component, strategia de gestiune adatelor, planificarea activităţilor de proiectare generală,proiectare de detaliu şi realizare a sistemuluiinformational.

iclul de dcecizie

•Deciziile tehnice v izează suportul hardware şi de

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

120/123

comunicaţie, supotrul software şi mediul de exploataa sistemului informational. etc.•Deciziile legate de exploatare şi mentenanţă suntdecizii care asigură buna funcţionare a sistemuluiinformational şi aceste decizii aparţin utilizatorului

Etape iclu de viaţă

Ciclul de viaţă presupune parcurgerea siccesivă a

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

121/123

următoarelor etape:

•

Schema directoare şi studiul prealabil presupune: analizasistemului informaţional existent, formularea cerinţelor şiobiectivelor sistemului informational, definitra priorităţilor îrtealizarea sistemului informational, realizarea de scenario

globale alternative pentru fiecare domeniu investigat şi alegscenariului considerat optim.

•Studiul detaliat pleacă de la soluţia cadru definite pentruscenariul aleas, pe care o dezvoltă, abordând problemele degeneral la particular. Această etapă asigură modelareaconceptuală şi organizational a viitorului sistem information

iclul de viaţă

•Studiul tehnic, prin soluţiile concrete pe care le defineştei d l l i ă i fi i ă C difi

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

122/123

va asigura modelarea logică şi fizică. Codificarea corespunetapei de scriere şi testare a procedurilor, fiind apoi urmat

de integrarea acestora şi de testare finală a sistemului.•Implementarea şi testarea sistemului în condiţii reale deexpluatare ale beneficiarului vor fi urmate de acceptareaprodusului, pe baza evaluării rezultatelor testării.•Exploatarea şi mentenanţa sistem informational auconţinutul conoscut deja din prezentările anterioare.

8/17/2019 PSI ro S1.L1,2

123/123

Documents

PSI ro S1.L1,2