Proiect Comportament Urangutani

Comportamentul social, alimentar şi sexual

la urangutan

Dănilă Mirela Geanina Grupa 808A

www.wallpapervortex.com/wallpaper-51525_ape_chimpanzee_chimpanzee_chilling_on_a_rope.html

234456667911111213141415

CUPRINS

1. Introducere ....................................................................................................................................2. Maimuţele antropoide........................................................................................................3. Urangutani........................................................................................................................................ 3.1. Generalităţi.........................................................................................................................4. Urangutanul de Sumatra

2344566

4. Urangutanul de Sumatra..................................................................................................5. Comportamentul social..................................................................................................... 5.1. Generalităţi......................................................................................................................... 5.2. Modalităţi de comunicare.................................................................................6. Comportamentul alimentar.............................................................................................7. Comportamentul sexual

23445666791111121314

7. Comportamentul sexual................................................................................................. 7.1. Curtarea............................................................................................................................. 7.2. Sunetele de împerechere............................................................................... 7.3. Concluzii.............................................................................................................................8. Stiaţi că?........................................................................................................................................9. Bibliografie

679111112131414159. Bibliografie..................................................................................................................................1415

www.animalzoo.ro

fig. 1 Evoluţia omului din mamiuţă.

INTRODUCERE

O lungă poveste de dragoste şi ură, de înţelegere şi intoleranţă, leagă omul de ceilalţi repre- zentanţi ai regnului căruia cu onoare îi aparţine: ani-malele.

Multă vreme oamenii de ştiinţă au considerat că tocmai cultura este cea care îi deosebeşte pe oameni de rudele lor cele mai apropiate – maimuţele antropoide. De pildă, noi cercetări arată că populaţii diferite de urangutani învaţă diverse com-portamente şi transmit aceste informaţii de la o generaţie la alta, întocmai ca şi oamenii.

Rezultatele sugerează că, cultura nu este proprie numai omului, cultura umană şi-ar avea rădăcinile într-un trecut foarte îndepărtat, iar omul împarte aceste rădăcini cu animalele antropoide.

2

Maimuţele antropoide sunt primate fără coadă care sunt înrudite cu oamenii. Există două tipuri de maimuţe antropoide – maimuţe mari şi maimuţe mici. Gorilel Gorilele, urangutanii, cimpanzeii şi cimpanzeii bonobo fac parte din grupul maimuţelor antropoide mari. Gibonii şi siamangii fac parte din grupul maimuţelor antropoide mici. Maimuţele antropoide sunt mai mari decât alte Maimuţele antropoide sunt mai mari decât alte primate şi cele mai multe pot merge pe două pi-cioare dacă este nevoie. Se cunoaşte de asemenea faptul că acestea au o inteligenţă excepţională şi unele au dezvoltat abilitatea de a folosi unelte, de a rezolva probleme şi de a folosi limbajul semnelor. Oamenii de ştiintă sunt de părere că primele maimuţe antropoide au evoluat din maimuţele din lumea veche cu apro-ximativ 29-34 milioaneani în urmă. Gibonii au fost primii care au evo-luat în urmă cu aproxi-mativ 18 milioane anmativ 18 milioane ani,în timp ce urangutanula apărut acum 14 milioane ani.

fig.2 Familie de urangutani petrecandu-şi timpul împreună.

www.cuteorwhat.com

MAIMUŢELE ANTROPOIDE

3

â

Pongo pygmaeus Pongo abelii

imagine p

roprie

fig. 3 Harta lumii - cu roşu marcat pădurile tropicale din Borneo şi Sumatra în sud-estul Africii

fig.4

URANGUTANII


URANGUTANUL DE SUMATRA Urangutanul mascul are înălţimea de aproximativ 1,2-1,5 Urangutanul mascul are înălţimea de aproximativ 1,2-1,5 metri şi cântăreşte între 45 şi 113 kilograme. Femela are între 90 de centimetri şi 1 metru înălţime, şi cântăreşte între 27 şi 49 de kilograme. “Mâinile” şi picioarele urangutanilor sunt similare cu cele ale oamenilor, aceştia au patru degete lungi şi un deget opozabil. Ei pot apuca lucrurile cu oricare dintre cele patru membre, având o deschidere a braţelor de 2 metri. Corpul este mar Corpul este mare, voluminos, gâtul este gros, braţele sunt lungi şi puternice, coada este absentă iar corpul este acoperit pe majoritatea suprafeţei cu păr lung de culoarea scorţişoarei. Masculul adult poate fi uşor de depistat după obrajii cărnoşi Masculul adult poate fi uşor de depistat după obrajii cărnoşi şi barba lungă de culoare mai închisă decât a urangutanilor tineri. Urangutanii din Sumatra au părul mai lung şi de culoare mai roşiatică decât cei din Borneo. De asemenea, aceştia au părul de pe faţă mai lung. Masculii îşi dezvoltă pungile obrajilor şi bărbiile duble începând cu vârsta de 20 de ani, deşi e posi-bil ca acestea să nu se întâmple niciodată la unii masculi.

fig. 5 Urangutanul de Borneo (în stânga) şi Urangutanul de Sumatra (în dreapta)

www.photos.zoochat.com/large/dsc004953-220701.jpg

5


COMPORTAMENTUL SOCIAL Vocal, urangutanii sunt cel mai puţin cunoscuţi în a emite sunete dintre toate maimuţele. Acest lucru nu este datorat faptu-lui că ei nu au această abilitate ci mai degrabă se datorează faptului că nu sunt foarte sociali unii cu alţii. Ce este foarte interesant, este faptul că unele din formele de comunicare la urangutani sunt atât de asemănătoare cu cele ale oamenilor. De exemplu, ei pot râde într-un mod care este foarte similar cu cel al unei persoane. Aceasta se poate întampla atunci când se joa- că sau se gâdilă reciproc. Ei sunt animale extrem de Ei sunt animale extrem de jucăuşe, lucru adesea observat între o mamă şi puii ei. În cea mai mare parte, femelele sunt foarte calme dar pot deveni foarte teritoriale dacă este necesar. Femelele sunt extrem de receptive la nevoile puilor, devenind foarte agresive atunci când simt că aceştia nu sunt în siguranţă, protejându-i de alte animale sau chiar de urangutanii masculi. Acestea pot fi foarte afectateatunci când îşi pierd puii indi-ferent că e vorba de un acci-dent sau un prădător, emiţândsunete asemănătoare cu plân-sunete asemănătoare cu plân-sul.

www.i3.mirror.co.uk

fig.7 O mama şi puiul său jucându-se pe iarbă.

fig.6 Doi pui de urangutan surprinşi jucându-se www.i.telegraph.co.uk

6


COMPORTAMENTUL SOCIAL Urangutanii sunt animale foarte timide, de multe ori făcând tot posibilul pentru a evita un conflict cu alte animale sau cu alţi urangutani. Masculii pot efectua apeluri foarte zgomotoase care pot fi Masculii pot efectua apeluri foarte zgomotoase care pot fi auzite de la mile distanţă, atât pentru avertizarea celorlalţi masculi de pe teritoriul lor cât şi pentru a atrage femele atunci când sunt gata să se împerecheze.

Atunci când un urangutan este perturba Atunci când un urangutan este perturbat, el va emite un semnal numit ,,sărut chiţăit”. De asemenea, el va scoate un sunet ,,grumph” ce provine din curiozitate sau de cele mai multe ori din frică. Aceste sunete sunt destul de unice reuşind să sperie atât alte animale cât şi alţi masculi care se află în acea zonă, întrucât le oferă un fel de avertizare. Chiar şi atunci când doi masculi sunt în conflict, unul dintre ei va fugi înainte de a se angaja înt


angaja într-o confruntare fizică. www.wallpapervortex.com/wallpaper-51525_ape_chimpanzee_chimpanzee_chilling_on_a_rope.html

fig. 10

fig.8: Un pui de urangutan adoptă poziţia de luptă pentru a alunga un macac.fig.9: Puiul atacă macacul cu mâna stângă. fig.10: Macacul nu se lasă intimidat şi ripostează.

www.mirror.co.uk/news/weird-news/seconds-out-orang-utan-cheeky-monkey-2910127

fig. 8

fig. 9

7


COMPORTAMENTUL SOCIAL Deşi urangutanii sunt cei mai solitari dintre primatele mar Deşi urangutanii sunt cei mai solitari dintre primatele mari, aceştia emit diverse sunete cu rol în comunicare şi interacţiune socială. În general, sunetele emise de ei au scop de alarmă auditivă atunci când sunt reperaţi prădători precum şerpii, tigrii, leoparzii sau oamenii. Un studiu amănunţit a arătatcă urangutanii au inventat adevărate instrumente muzica-adevărate instrumente muzica-le realizate din frunze răsucite,pe care le folosesc pentru a-şiamplifica sunetele emise. Uran-gutanii răsucesc frunzele uriaşeale arborilor tropicali pentru a crea adevărate ,,goarne”artizanelartizanele, cu ajutorul cărora işi avertizează semenii sau chiar încearcă să sperie pradătorii. De asemenea , există dovezi care să indice faptul că uran-gutanii vor emite sunete atunci când vremea rea se apropie, şi nu pentru a-i avertiza pe cei-lalţi, ci pentru că, vremea rea este un factor de stres pentru ei,mai ales dacă au de tineri de care trebuie să aibă grijă. Prin urmare, ei vor începe să se pre-gătească, prin a-şi face cuiburi şi umbrele din frunze pentru a seproteja. www.wallpapervortex.com/wallpaper-51525_ape_chimpanzee_chimpanzee_chilling_on_a_rope.html

fig.11 Urangutan făcându-şi instrument din frunze.

www.metrouk2.files.wordpress.com

www.animalsadda.com

8


COMPORTAMENTUL ALIMENTAR Particularităţi ale aparatului digestiv Urangutanii sunt omnivori ceea ce înseamnăcă ei mănâncă atât plante cât și materie animală. Ei se bucură de fructe, frunze, nuci, mugurmuguri, scoarţă de copac, insecte, uneori păsări și mamifere mici, ce conțin cantități apreciabile de polizaharide fără amidon. Acești carbohidrați complecși necesită fer-mentarea microbiană înainte de a putea fi folosit ca sursă de energie de către urangutan. Tractul gastro-intestinal constă dintr-un stomac simplu sau unicompartimentat (17-20% din volumul total intestinal), un intes-tin subţire relativ lung (23-28%), un colon şi un cecum complex, boselat (52-54%). Această morfologie sugerează faptul că, ca-pacitatea colonului proximal este locul principal de retenție a digestiei și de fermentare a polizaharidelor fără amidon. DENTIŢIA LA URANGUTAN Formula dentară temporară cuprinde 20 de dinţi dispuşi astfel: I 2/2, C 1/1, PM 2/2 (unilateral). Formula dentară definitivă cuprinde 32 de dinţi dispuşi astfel: I 2/2, C 1/1, PM 2/2, M 3/3 (unilateral).

www.orangutanssp.org/uploads/2/4/9/9/24992309/teeth_-_oram.pdf

http://wiki.hicksvilleschools.org/groups/hsbiology/wiki/79e82/images/c5b85.gif

fig.14 Dentiţia la Urangutan

fig. 13 Tractul gastro-intestinal la urangutan

http://wiki.hicksvilleschools.org/groups/hsbiology/wiki/79e82/images/c5b85.gif

9


COMPORTAMENTUL ALIMENTAR Fructele constituie 60 - 90% din hrana urangutanului, pre-feratele acestuia fiind cele cu pulpa dulce şi cele coapte. Acestea sunt consumate în cantitate aşa mare deoarece sunt uşor de procurat şi digerat. Ei mănâncă cel puţin 317 tipuri diferite de alimente printre care se găsesc şi frunze, muguri, scoarţă de copac, insecte, miere, ouă de pasăre. Dieta urangutanilor variază de la o lună la alta. Ei au fost văzuţi că adaugă uneori alimentaţiei pământ sau pietricele pentru a accelera digestia, pentru a-i oferi minerale argiloase sau pentru a se trata de diaree. De asemenea utilizează anu-mite plante ca balsam antiiinflamator.

Hrana lor preferată este fructul durian, un fruct spinos, cu miros respingător dar cu un gust delicios. Din păcate, datorită defrişărilor masive din regiune, fructele sunt din ce în ce mai greu de obţinut. Acest lucru îi determină pe urangutani să fie într-o continuă căutare a hranei, astfel încât atunci când o găsesc, mănancă mai mult decât în mod normal datorită consumului mare de calorii arse in timpul căutării. S-a observat că, urangutanii depozitează smochine şi alte fructe pentru mese de grup , ca un mod de economisire al hranei până când întregul colectiv se va putea delecta în părţi egale . www.wallpapervortex.com/wallpaper-51525_ape_chimpanzee_chimpanzee_chilling_on_a_rope.html

fig.16 Pui de urangutan savurând fructul durian

fig.17 Masă de grup - fructul durian

fig. 15 Pui de urangutan încercând să crape fructul durian

www.img.dailymail.co.uk

www.blogs.ntu.edu.sg

www.kew.org

10


COMPORTAMENTUL SEXUAL Înflăcărare, lupte, dansuri, parade, costume fastuoase, acţiune palpitantă, schimbări dramatice de situaţie, uneori chiar moartea protagoniştilor, acestea sunt ingredientele celui mai grandios specta-col al lumii animale: reproducerea. Nimic pentru mine, totul pentru specie poate fi deviza acelor indivizi care îşi pun în joc toate energiile pentru a lăsa urmaşi. Drepturile de împerechere sunt acordate individului dominant şi ca atare masculii tineri rareori reuşesc să se împerecheze datorită dimen-siunilor corporale reduse. Caracteristicile sexuale secundare ale mas-culului matur sunt aproape mereu evidente şi sunt reprezentate de prezenţa unor ,,pernuţe” mari, cărnoase pe obraji.

Ca la toate animalele, o parte importantă a procesului de repro-ducere pentru urangutani este curtarea. Masculii maturi sunt cei mai doriţi de femele, în timp ce masculii tineri vor avea mult mai puţin succes în împerechere. Pe de altă parte, masculii vor prefera în general să se împerecheze cu femelele care au deja un copil deoarece acest lucru reprezintă fertilitatea lor. În timpul curtării pentru reproducere, masculii vor folosi apeluri de lungă durată pentru a comunica cu femelele care sunt în căutarea unui partener și în același timp pentru a scăpa de orice concurență. De obicei, aceştia vor rămâne împreună doar pentru câteva zile, iar după ce aceasta rămâne gestantă , masculul o părăseşte.


fig.18 Diferenţa dintre un masc

ul tânăr (stânga)

şi unul matur (dreapta).

http://i68.servimg.com/u/f68/

15/44/79/38/top_or10.jpg

11

www.i.ytimg.com

fig. 19 Cuplu de urangutani s

tând îmbrăţişaţi.


COMPORTAMENTUL SEXUAL Urangutanii au un repertoriu bogat de ţipete, dar doar mas-culii dominanţi emit semnale care pot fi auzite la distanţe mari. Acestea sunt o serie de sunete bubuitoare sau gemete de joasă tonalitate care pot fi ascultate pe o rază de un kilometru. Se cunosc două tipuri de astfel de ,,mesaje”ale uranguta-nilor: cele spontane, emise frecvent şi la întamplare şi cele emise ca răspuns la provocările altor exemplare, precum ţipătul unui mascul rival sau sunetul căderii unui copac (urangutanii dărâmă copacii morţi ca demonstraţie de forţă, un comportament asemănător cu repetatele lovituri în piept ale gorilei). Acestea din urmă, sunete emise de primate în stare de excitaţie, par a fi mai rapide şi mai sincopate decât cele spontanmai rapide şi mai sincopate decât cele spontane.

Se pare că, femelele de urangutan răspund la ambele tipuri de ,,solicitări”: ele recunosc nu numai identitatea masculului, factor foarte important în comunicare, mai ales în lipsa contactului vizual, dar şi împrejurările în care chemarea este emisă. În cazul celor spontane, fe-melele cu progenituri se îndepărtează de mascul, iar cele active sexual se apropie. În plus, toate par a ignora ţipetele lungi şi voluntare, care par astfel a nu fi solicitari ,,galante”, ci doar reacţii menite a-i descu- www.wallpapervortex.com/wallpaper-51525_ape_chimpanzee_chimpanzee_chilling_on_a_rope.html

raja pe adversari şi pe potenţialii prădători.

www.i.dailymail.co.uk

12

fig.20 Urangutanul tânăr emite sunetul de împerechere.


COMPORTAMENTUL SEXUAL Atunci când este vorba de împerechere, masculii pot deveni extrem de agresivi. Ei vor forţa femelele să se împerecheze în cazul în care acestea nu vor să o facă de bunăvoie. Doar în cazul în care acestea sunt suficient de puter-nice pot fi în măsură să scape de masculi, lucru rareori întâlnit, ele fiind forţate să îndure procesul, interesate sau nu. În cazul în care împerecherea se face consensual, atunci perechea poate petrece mai multe zile împreună, interacţionând si împerechindu-se înainte de a merge din nou pe drumuri separate. Dupa ce împerecherea a avut loc, este nevoie de aproximativ 9 luni pentru ca puiul să se nască. De cele mai multe ori, femela va avea unul, rareori doi pui la o naştere, având aproximativ 3-4 pui în timpul vieţii ei. Urangutanii nou-născuţi sunt complet dependenţi de mama lo Urangutanii nou-născuţi sunt complet dependenţi de mama lor, aceasta hrănindu-i la fiecare 3-4 ore până la vârsta de 4 luni atunci când sunt capabili de a începe consumul de alimente moi pe care le iau de pe buzele ei. În general sunt înţărcaţi la vârsta de 3 ani, deşi în unele cazuri această perioadă se va extinde. Când puiul este suficient de matur astfel încât să-şi poată părăsi mama, cei doi se vor despărţi pur şi simplu, ea fiind din nou dispusă să se împerecheze. Relația dintre tată și copil este inexistentă și nu a existat nici o dovadă de pruncucidere. Oricât de extraordinară ar părea, complexitatea şi diversitatea comporta-mentelor de reproducere în lumea animală nu trebuie să ne surprindă: în fond, perpetuarea speciei este ţelul suprem. În concluzie, fiecare specie are propriul ei ,,scenariu”sau propria ei ,,partitură”, singura pe care o cunoaşte şi pe care ştie să o interpreteze.

13

www.dangerousintersection.org/wp-

content/uploads/2013/03/Orang-grooming-II.jpg

fig. 21 Act sexual forţat


STIAŢI CĂ? • Talia urangutanului reprezintă 2/3 din cea a unei gorile? • Urangutanii îşi fac un nou cuib pentru a dormi în fiecare seară? • Maimuţa care a trăit cel mai mult este un urangutan pe nume ,, Guass “ , care a murit la vârsta de 59 ani?

Maimuţa ofensată

Odată o maimuţă din evul anecdotic,Venind la sfat pe creangă de arbore exotic,A zis: Atenţie! Sunt foarte ofensată…Circulă-n lume vorbă, deloc adevarată,Că omul ar descinde din buna noastră rasă…Însăşi ideea asta imi pare odioasă…

Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintal Cine-a văzut în hoardă la noi bolnavi mintali, Drogaţi, lacomi de cărnuri şi homosexuali, Escroci, bandiţi, gherile sau vreo tutungerie? În neamul nostru nobil nu vezi aşa prostie. Noi nu avem mafii crude în stirpea noastră aleasă, Nici terorişti, manele, nici luptele de clasă!

Cât am bătut eu jungle, scuzaţi, n-am observatÎn obştea de maimuţÎn obştea de maimuţe, cocotier privat,Nici garduri şi nici paznici, nici pui murind de foameSau omorâţi în taină de aşa-zise “mame”…Nu veţi vedea vreodată cât soarele şi lunaO minte de maimuţă dospind în ea minciuna!

Şi iată încă una din lumea cea de jos: La noi nu se întâlneşte război religios Nici Nici “sfinte inchiziţii”, nici libertate-n lanţuri, Nici chefuri după care să ne culcăm în şanţuri Şi nici o îndoială ce duce la ateism, Nici ordini materiale, nici materialism… E adevărat că omul a coborât ca soi, Dar să fim rezonabili: n-a coborât din noi.


www.thosefunnypictures.com

www.f1.pepst.com

www.hopa.ro

www.hopa.ro

14


BIBLIOGRAFIE

1. Primate. Editura Unicart, Bucuresti, 2014.2. https://en.wikipedia.org/wiki/Orangutan3. http://www.bioexpedition.com/sumatran-orangutan/4. http://toateanimalele.ro/urangutanul/5. htt5. http://www.orangutans-sos.org/orangutans6. http://www.scribd.com/doc/271580775/Urangutan-de-Sumatra7. http://www.scribd.com/doc/148309959/Curiozitati-maimute8. http://www.scribd.com/doc/257641372/protestul-maimutelor9. http://www.descopera.ro/natura/929375-ritualuri-de-imperechere10. http://www.descopera.ro/dnews/4738345-urangutanii-s-au-apucat-de-cantat11. http://www.descopera.ro/dnews/8893153-maimutele-antropoide-isi-dezvolta-o-cultura-proprie-la-fel-ca-oamenii12. http://www.descopera.ro/natura/2433656-drepturile-animalelor-in-ochii-oamenilor13. http://www.orangutan-world.com/orangutan-reproduction/

15

Documents

Proiect Comportament Urangutani