Upload
elena-cristina-u
View
214
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 1/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 2/105
Uzura dentară
Definiţie: pierdere de substanţă dură dentară de
origine necarioasă şi netraumatică
Este un proces care apare ori de câte ori o suprafaţăeste expusă altei suprafeţe sau unei substanţe
chimice active şi care poate conduce la o îndepărtare
progresivă de material de la nivelul suprafeţei prinacţiune mecanică şi / sau (electro)chimică
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 3/105
Etiopatogenie:
a.Frecarea
b.Coroziunea (eroziunea) – 521.3 (ICD-9) sau K03.2 (ICD-10)
c.Stress-ul
d.Combinaţii între a, b şi c
Influenţată de factori:
• endogeni
• exogeni
Uzura dentară
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 4/105
Mecanisme corozive (erozive)
1. Coroziune: deterioarea fizică a unui material, deci şi
dinte, prin acţiune chimică sau electrochimică
2. Eroziune: distrugerea abrazivă a unui material pestecare trece un lichid sau gaz care poate să nu conţină
particule solide
termen utilizat în stomatologie cu sens
similar coroziunii
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 5/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 6/105
Agenţi corozivi
Agenţi corozivi (erozivi) cu acţiune asupra structurilor duredentare (smalţ, dentină, cement)
Acizi:
1.citric, clorhidric, fosforic, nitric, acetic, fluorhidric2.organici
3.medicamente: acid acetilsalicilic, vit. C şi medicamenteefervescente, AA ca supliment alimentar în tratamentulfenilcetonuriei
Agenţi chelatori
Enzime proteolitice
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 7/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 8/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 9/105
Influenţa pH asupra HA
Ca10(PO4)6OH2 ← ........ → 10Ca2+ + 6PO4 + 2OH
demineralizare remineralizare
pH = 5,5
(optim pentru smalţ)
pH < 5,5 pH = 5,5
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 10/105
Surse de agenţi corozivi (erozivi)
alimentari
endogeni – RGE
din mediu, inclusiv legat de cel profesional: unităţi de
vinificaţie, degustători, industria aluminiului, înotători
profesionişti, industria chimică, producţia de baterii,
fertilizatori, platinări, galvanizări, industria
farmaceutică
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 11/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 12/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 13/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 14/105
Mecanisme fricţionale
Sunt dependente de proprietăţile fizice ale structurilor dure dentare
Compoziţie:
92 - 96% substanţe anorganice
1 - 2% substanţe organice
3 - 4% apă
Substanţele anorganice – în principal hidroxiapatitaorganizată în prisme, orientate în general perpendicular pe DEJ şi suprafaţa smalţului
Smalţul
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 15/105
Cel mai dur ţesut din organism
Nu are capacitate de autoreparare
Grosime ocluzală – 2-3 mm
Primul supus:
• solicitărilor mecanice
• modificărilor chimice ale mediului oral
• variaţiilor termice
• intervenţiilor terapeutice, cosmetice, rituale
Smalţul
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 16/105
Smalţul
Proprietăţile mecanice ale smalţului variază cu:
• localizare la nivelul dintelui
• orientarea prismelor
• caracteristici chimice locale• conţinutul mineral
Duritate – apreciată perpendicular pe direcţia prismelor de smalţ (temporar: 4,88 Gpa; defintiv: 3,3-3,9 Gpa)
Modul de elasticitate:
• temporar – 80,35 GPa
• definitiv – 72,2-87,5 GPa
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 17/105
Smalţul – anizotrop
Orientarea prismelor de smalţ maximizează proprietăţile fizicefaţă de suprafaţa antagonistă, fiind astfel capabil să reziste timp îndelungat la solicitările normale
Valoare: duritate şi modul de elasticitate
• ocluzal – cea mai mică; DEJ – redusă
P2O5 şi CaO – cantitate maximă – ocluzal şi minimă – DEJ
Na2O şi MgO – repartiţie inversă
Ocluzal – 1/2L mai rigid; 1/2B mai puţin rigid
Profunzime – comportament invers
Absoarbe mare parte din solicitările ocluzale datorită rigidităţiimari (comparativ cu dentina) astfel încât solicitările mecanicetind să curgă în jurul “capei” de smalţ coronar înspre dentinaradiculară.
Smalţul
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 18/105
Compoziţie: 70% material anorganic
• 18% matrice organică
• 12% apă
”compozit biologic hidratat”
Structura:
• canalicule dentinare
• dentina pericanaliculară – puternic mineralizată
• dentina intercanaliculară – mai slab mineralizată
Compoziţia, structura, proprietăţile – variază cu
localizarea - ANIZOTROPIE
Dentina
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 19/105
Interfaţa biologică
Rol mecanic:
• disipează stresul
• previne propagarea liniilor de fisură / fractură spre
dentină, pulpă
• rezistenţă mare la fractură
• “lucrează” cu stratul vecin de dentină care este cea
mai rezilientă
Joncţiunea smalţ - dentină DEJ
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 20/105
Duritate
• peritubulară – 2,3 Gpa
• intertubulară – 0,5 Gpa
Scade de la DEJ spre pulpă, atât la dentiţiatemporară cât şi la cea permanentă
Modul de elasticitate
• peritubulară – 30 Gpa
•intertubulară –
15 GpaScade de la DEJ spre pulpă, atât la dentiţia
temporară cât şi la cea permanentă
Dentina – caracteristici mecanice
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 21/105
Forţele ocluzale crează solicitări tensionale şicompresive
Efectul lor depinde de:
• orientarea canaliculelor dentinare şi gradul demineralizare
Valori – solicitări:
• paralele – 54 Mpa• perpendiculare – 92 Mpa
Rolul fibrelor de colagen legate covalent, încrucişat:
• conferă stabilitate matricei dentinare
• ameliorează rezistenţa la încovoiere Cantitatea legăturilor covalente este mai mare la M,
scăzând la Pm, C, fapt ce sugerează existenţa uneicapacităţi adaptative funcţionale dentinare la stres
Dentina – rezistenţa la încovoiere
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 22/105
Deshidratarea duce la scăderea rezistenţei la
fractură:
• dentina devine un material casant
• prezintă un răspuns de relaxare la stres
semnificativ redus când o forţă compresivă
este aplicată şi apoi îndepărtată
• acest comportament explică parţial uzuracrescută în xerostomie
Dentina – rolul apei
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 23/105
Mai mare:
• pe “uscat”, fără lubrifiere
• pe suprafeţe plane
• când creşte solicitarea ocluzală
• în sistemul “2 corpuri” (dinte - dinte) decât în
sistemul “3 corpuri” (dinte-mediu interpus – dinte)
• mai mare în bruxism decât în masticaţie
Frecarea
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 24/105
Duritate Rezistenţă Rezilienţă
SMALŢ ↑ ↑ ↓
DENTINĂ ↓ ↓ ↑
Dentina expusă se uzează mai rapid decât smalţul →
apar prisme de smalţ nesusţinute (nu uzate) →
fractura prismelor de smalţ → UD evoluează mai rapid
chiar dacă solicitările ocluzale rămân neschimbate.
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 25/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 26/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 27/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 28/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 29/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 30/105
Caracteristice componentei abrazive
Periuţa tare – uzează de 3,6 ori mai mult decât una medie
Forţa de frecare, timpul
Frecvenţa periajului
Timpul trecut de la un atac coroziv
UD medie a smalţului după 1h de periaj cu o forţa de 375g:0,05 - 0,4 microni
Frecarea – periajul dentar
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 31/105
Aplicat corect – tehnică, materiale, frecvenţă
Prezenţa de agenţi protectori: fluoruri, fosfat Ca
NaF 1,450 ppm – poate asigura remineralizarea smalţuluidupă aplicaţii de carbohidraţi t = 30s
Periajul dentar
Uzura dentară
normală: 10-20 microni / an
patologică: bruxism – de 3-4 ori mai mare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 32/105
Joacă un rol major în tribologia orală
Saliva:
• cel mai important element al biochimiei orale şi întribologia orală
• toate suprafeţele expuse mediului oral sunt acoperitede “pelicula dobandită” = strat de proteine salivareabsorbite la suprafaţa structurilor orale (100-150 nm)
• acest strat începe să se formeze la câteva secundedupă expunerea unei suprafeţe solide în mediul oral
Mediul oral
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 33/105
Ph-ul salivar depinde de:
vârsta, sex, momentul din zi/an, stare nutriţională,stare emoţională,
mărimea glandelor salivare
stare generală:
• ↓ secreţiei – Xerostomie: medicamente, afecţiunicerebrale, afecţiuni ale glandelor salivare, diabetinsipid
• ↑ secreţiei – Sialoree: stomatite, erupţia dentară,unele afecţiuni neurologice (epilepsie)
Mediul oral
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 34/105
Adult: 7, copil: 8
Regurgitaţie gastrică: 1,2
Băuturi acide: 1-6
Gravide: 6,5
Dietă acidă: 3
Valorile ph-ului salivar
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 35/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 36/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 37/105
Apă 994 g/l Masă uscată 6 g/l
Bicarbonat, cloruri, fluoruri, bromuri, ioduri, tiocianat, nitrat,
potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, cupru, zinc, seleniu,
plumb
Uree, creatinină, amoniac, aminoacizi, histamine, acid uric,
AMP-ciclic, carbohidraţi, glucoză, acid lactic, acid piruvic,
proteine (albumină, IgA, IgG, IgM, glicoproteine, mucină,
proteine plasmatice)
Lipide, enzime, vitamine (acid ascorbic), hormoni
Compozitia salivei:
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 38/105
Fluxul salivar
Momentul zilei
Vârstă, sex
Situaţia hormonală (ciclu, gravide, anticoncepţionale)
Concentraţia plasmatică a unei subsţante
Originea salivei
Compoziţia salivei depinde de:
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 39/105
Rol lubrifiant:• reduce uzura dentară prin frecare
• previne lezarea părţilor moi prin frecare
• permite / uşurează: deglutiţia, masticaţia, fonaţia, mimica
Agent de răcire / încălzire
Prin sistemele tampon protejează smalţul împotriva atacului aci
Furnizează matricea necesară remineralizării (Ca, P)
Susţine procesul de acceptare biologică a protezelor dentare
Protecţie antibacteriană
Funcţii tribologice salivare
Smalţ l şi medi l oral coro i
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 40/105
Pelicula salivară conţine proteine care întârzie demineralizareasuprafeţei dentare
Pelicula salivară se formează în aprox. 3 minute
Sistemul tampon bicarbonat – carbonat din saliva neutralizeazăacizii
Expunerea smalţului la cantităţi crescute şi/sau frecvente de acizdin alimente duce la creşterea demineralizării prin depăşireacapacităţii salivei de a-şi reface capacitatea tampon şi deremineralizare a smalţului
Smalţul demineralizat poate fi îndepărtat şi numai prin mobilitatepărţilor moi
Creşterea temperaturii – creşterea efectului coroziv
Smalţul şi mediul oral coroziv
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 41/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 42/105
Acidul îndepărtează “smear layer”, deschizând
canaliculele dentinare
Creşterea temperaturii, concentraţia acidului,
cantitatea, timpul de expunere – accentuează
efectul coroziv
Tipul acidului şi comportamentul acid:
• a. citric > a. clorhidric > a. fosforic
Smalţul şi mediul oral coroziv
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 43/105
Clenching diurn
Clenching nocturn Bruxism diurn
Bruxism nocturn
Muşcarea buzelor
Muşcarea obrajilor
Muşcarea obiectelor
Mestecarea limbii
Interpoziţia limbii
Propulsia mandibulei
Lateralitatea mandibulei
Unele instrumente muzicale
Identificarea parafuncţiilor ocluzale
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 44/105
Solicitările paraaxiale creează o zonă de tensiune şi ozonă de compresiune la nivel coronar
Apar - PSDD:
• mai mare în: 1/3 cervicală vestibulară (abfracţie),zone mezio-bucală (aflată sub tensiune)
• mai mica în zona disto-bucală (sub compresiune)
Creşterea timpului de aplicare a forţei ocluzale – creşte
rata PSDD (bruxomani)
Asociere stress (abfracţie) + periaj + eroziune
Mecanisme de stress (mecanic)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 45/105
1. alimente, băuturi acide: soft drinks, iaurt, lămaie, vin 2. factori medicali: reflux gastroesofagian, anorexie, bulimie,
vomismente, astm, HTA, deshidratare, medicamente acide(a. acetilsalicilic, vit. C, etc)
3. hiposalivaţie: vârstă, sex, oră, stare nutriţională /
emoţională, medicamente, afecţiuni cerebrale, nevroze,depresie, diabet insipid, afecţiuni ale glandelor salivare)
4. bruxism
5. expunere profesională la un mediu acid
6. cerinţe impuse (sportivi, balerini, modele, etc)
7. folosirea dinţilor pentru: tăiat sârmă, deschiderea sticlelor,parafuncţii (onicofagie), pipa, etc
Factori care influenţează uzura dentară
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 46/105
8. igiena oro-dentară: tehnică, materiale, frecvenţă
9. expunerea nejustificată medical la agenţi de albire
10. antagonişti protetici mai abrazanţi decât smalţul
11. tradiţii, credinţă, modă 12. anomalii dentare de structura, poziţie, formă
13. intervenţii terapeutice
14. profesiuni ce expun la tensiuni psihoemoţionale
prelungite, frecvente: şoferi profesionişti, aviatori
15. muncitori din industria cimentului
Factori care influenţează uzura dentară
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 47/105
Abraziunea muchiei incizale
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 48/105
Aspect tipic de uzurăconsecutiv bruxismului
Eroziune ocluzalămoderată + cupping
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 49/105
Modele de uzură dentară
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 50/105
fiziologică
patologică
terapeutică, profilactică
cosmetică, tradiţională, rituală
Modele de uzură dentară
Semnificaţia uzurii dentare fiziologică
patologică
terapeutică
antropologică medicală
culturală etc.
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 51/105
Pe oricare dintre suprafeţele dentare expuseacţiunii cel puţin unui mecanism de uzură
UD:
• la mandibulă mai mare decât la maxilar
• descreşte M1-C-Pm
UD ocluzală:
• la nivelul zonelor de contact
• în afara zonelor de contact La nivelul interfeţei implant - os
Localizarea uzurii dentare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 52/105
În funcţie de sursa acidului:
• faţa V a incisivilor maxilari – băuturi acide,
mediu acid
• faţa palatinală a incisivilor maxilari
(vomismente), a molarilor maxilari (RGE)
• 6 µm/lună faţă de 0,6 µm/lună în mod fiziologic
Aspectul şi localizarea eroziunii dentare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 53/105
A.:
•unidentară
• grup de dinţi
• generalizată
B.:
• smalţ • dentină
• cement
C. – suprafeţe afectate
D. – combinate
UD:
S l T l W I d (TWI)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 54/105
0:
• fără pierdere de smalţ pe nicio suprafaţă • aspect nemodificat al coletului
1:• pierdere de smalţ evidentă pe B, L, O, I • pierdere minimă C
2: • expunerea dentinei mai mică de 1/3 din B, L, O, I
• defect cervical cu adâncime mai mică de 1 mm 3:
• expunerea dentinei mai mare de 1/3 din B, L, O, I• defect cervical cu adâncime 1-2 mm
4:• pierdere completă a smalţului +/- expunere pulpară • defect cervical cu adâncime mai mare de 2 mm
Scorul Total Wear Index (TWI)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 55/105
Recunoaşterea etiologiei dominante
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 56/105
DACĂ....
1. UD pe fr.>lat. + faţetele de uzură se potrivescpe modele → bruxism
2. UD pe fr.>lat. + fr. max. uzaţi neted pe faţa P,de la marginea gingivală + uzura pe faţa P alat. + neptrivirea suprafeţelor de uzură pemodele → regurgitaţii acide
3. UD pe lat.>fr. + prezenţa de cupe ocluzale
mai ales pe M1 mandibular + suprafeţe uzatecu margini ascuţite + nepotrivire modele →băuturi acide
Recunoaşterea etiologiei dominante a UD – după Abrahamsen
Recunoaşterea etiologiei dominante
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 57/105
4. UD pe lat.>fr. + cupe + UD pe toţi dinţii lat.
maxilari şi mandibulari → fructe acide
5. detalii ocluzale sterse, estompate, sablate
+ leziuni cervicale pe C, Pm → periaj, paste
abrazive
6. situaţie mixtă, combinată → abfracţie şialte forme de UD
Recunoaşterea etiologiei dominante a UD – după Abrahamsen
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 58/105
Modificări dentare de: volum, formă, culoare
Abraziune:
• localizată / generalizată / vestibulară / palatinală /proximală / ocluzală / în cupă / helicoidală
Ocluzale, mio-articulare
Modificarea: curbelor de ocluzie (sagitală, transversală),incizală
Sensibilitate pasageră Complicaţii pulpare, parodontale
Manifestări clinice ale UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 59/105
Eroziunea părţilor moi ← margini anfractuoase Modificări fizionomice
Apoziţii osoase alveolare vestibulare, orale
Modificări ale morfologiei radiculare
Dificultăţi masticatorii
+ simptomatologia generată de contextul local şigeneral care susţine evoluţia patologică a UD
! Examenul clinic se completează cu:
• examenul glandelor salivare, mucoasei orale,tegumente, etc.
Manifestări clinice ale UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 60/105
Prezenţa zonelor localizate sau generalizate
de pierdere de substanţă dură dentară
Precizarea contextului etiopatogenic,
multifactorial în aproape toate cazurile
Diagnostic
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 61/105
Managementul pacienţilor cu UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 62/105
A. Măsuri generale:
Reducerea influenţelor locale, generale, cu efecte
distructive asupra ţesuturilor dure dentare: stil de
viaţă, dietă, mediu profesional, igienă orală,afecţiuni locale / generale, medicaţie hiposialoreică
Abţinerea de la intervenţii cosmetice, ritualice,
comerciale
Educaţia pentru un stil de viaţa echilibrat, sănătos
Managementul pacienţilor cu UD
F ncţii şi semnificaţii ale dinţilor (1)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 63/105
dinte fiziologic: alimentar
dinte comunicaţional: dentale – “d”, “t”
dinte polemologic: legat de luptă / atac-apărare
dinte expresiv:
• “prezentarea” dinţilor ca mijloc de confirmare a poziţiei
• dominante în grup (valenţă socială arhaică)
• furia, frica, supărarea
• inhibiţia manifestărilor emoţionale, de reţinere şi stăpânirede sine (valenţă caracterologică superioară)
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (1)
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (2)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 64/105
dinte erotic
dinte axiologic:
• valoare economică / estetică / etică / culturală / rituală /
primitivă / “sportivă”
• extracţia incisivilor pentru a semăna cu boii – unele triburi
din Zambia• şlefuirea dinţilor pentru a semăna cu crocodilul (Gabon)
• extracţia ca pedeapsă – incaşi
• extracţia / pilirea pentru a putea scuipa cât mai departe ca
semn de salut (massaii din Dahomey)
dinte estetic: acoperire cu aur, fără motivaţie medicală
dinte economic: arată statusul social, într -un anumit context
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (2)
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (3)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 65/105
dinte parapsihologic: semnificaţia dintelui în vise
dinte cosmetic: cosmiatria – “medicina frumuseţii”
dinte ludic: joaca
dinte trans-biologic:
• rolul dinţilor în cântatul cu instrumente de suflat (rolreciproc)
• auxiliar în muncă – croitori, cojocari, electricieni, pictori
(Luchian a încercat să picteze cu penelul prins cu dinţii) dinte senzitiv:
• dinte dureros
• dinte implicat în auz (Beethoven compunea ţinând întredinţi o baghetă prin care se propagau vibraţiile pianului)
dinte hedonic: satisfacerea unor plăceri
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (3)
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (4)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 66/105
dinte semiotic: informaţii asupra bolii, terenului constituţional
(ereditar, endocrin, metabolic, distrofic)
dinte atavic
dinte proterogenetic
dinte fosil: mai rezistent decât osul
dinte istoric: indicator al modificărilor alimentare, de patologie
culturale, ecologice
dinte idiografic: mijloc de recunoaştere a unei persoane
dinte calendar biologic
Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (4)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 67/105
Dinţi cu incrustaţii din jad şi turcoaz. Civilizaţia Maya, sec. al IX-lea. Mexic
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 68/105
Tehnica pregătirii dinţilor pentru incrustaţii. Civilizaţia Maya.
Managementul pacienţilor cu UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 69/105
B. Măsuri ce vizează prevenţia: Reducerea consumului de băuturi carbonate şi înlocuirea
lor cu lapte, ape, ceai, “decafe”, neîndulcite
Folosirea paiului pentru băuturi acidulate
Reducerea timpului de contact cu structurile oro-dentare
Asigurarea timpului pentru remineralizare – periaj la 1h
după consumul de alimente acide
Lapte, brânza după masă
Clătit cu apă – neutralizează acizii
Managementul pacienţilor cu UD
Managementul pacienţilor cu UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 70/105
B. Măsuri ce vizează prevenţia – continuare: Gumă fără zahăr cu fosfat Ca, Xylitol
Pastă cu F
Ape de gură fără alcooli
Perie medie
Tehnică corectă
Reducerea utilizării nejustificate medical a substanţelor de albi
Salivă artificială
Agenţi desensibilizanţi: cu F, sulfat de bariu, nitrat de argint →
precipitaţi în canaliculele dentinare
Aplicarea de bonding în leziunile superficiale, sensibile → efecde scurtă durată
Managementul pacienţilor cu UD
Managementul pacienţilor cu UD
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 71/105
C. Măsuri ce vizează prevenţia:
C. Măsuri ce vizează corectarea uzurii dentare (abraziunii, pierderii
de substanţă dură) Obturaţii compozit, amalgam
Inlay, onlay
Coroane
Poziţia mandibulară în care se realizează tratamentul
Obţinerea unor preparaţii coronare cu o geometrie care să asiguresatisfacerea cerinţelor unui tratament protetic (biologic, biomecanicestetic, biofuncţional, biomecanic, preventiv-profilactic)
DVO – este sau nu este modificată?
• procesul de “erupţie continuă” (Gotlieb şi Miller) • propunerea Dahl
Asocierea tratamentelor ortodontice, chirurgicale
DAR uneori apar probleme legate:
Alegerea materialului pentru restaurare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 72/105
A. Cerinţe:
• Biocompatibilitate
• Comportament la coroziune
• Proprietăţi mecanice
• Accesibilitate
• Cost
• Valoare estetică
B. Categorii:
• Metale, aliaje
• Ceramice
• Polimeri, compozite
g p
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 73/105
YISICHIIKU OCHIAI (1833-1904).
Extracţie dentară şi aplicarea
unei proteze din lemn. Stampă.
Şcoala japoneză.
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 74/105
KUNIYOSHI UTAGAWA (1797-1861
Extracţie dentară şi aplicarea une
proteze din lemn. Stampă. Şcoala
japoneză.
Metale, aliaje
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 75/105
Aliaje de Au: proprietăţi clinice dovedite în timp, optimpentru confortul şi siguranţa ocluzală, DAR nefizionomic
Alte tipuri de aliaje
Amalgam – “speranţa medie de viaţă” a restaurărilor cu
amalgam este semnificativ mai mare decât a celor cucompozit: restaurări mai rezistente, DAR nefizionomic
Aparent există tendinţa de înlocuire a metalelor şi aliajelor mai ales în publicaţii, manifestări mai mult saumai puţin ştiinţifice, cu determinări comerciale şi decomercializare mai mult sau mai puţin recunoscute (darnu absente)
Metale, aliaje
Smalţul = “bicompozit asemănător metalului”
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 76/105
Plastic – elastic
Anizotrop
Vîsco-elastic
Mare rezistenţă la fractură
Ph optim 5,5
Proprietăţi ale smalţului care îl fac mai
apropiat de metale decât de ceramică
Smalţul bicompozit asemănător metalului
Ceramice dentare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 77/105
Multe proprietăţi “pozitive” DAR sunt abrazive, casante
Se caută ceramici mai puţin abrazive
Prezenţa defectelor interne, de suprafaţă → cresc uzura
Machiajul extern se face cu produse conţinând oxizimetalici abrazivi → de preferat caracterizarea internă aceramicii
Riscul tratamentului cu HF în vederea cimentării, reparării
Efectul produselor cu F asupra ceramicii
Ce a ce de ta e
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 78/105
Compozite
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 79/105
Încă insuficient adecvate pentru aplicaţii ocluzale
Sunt afectate în mai mare măsură decât alte categorii demateriale de: abraziune, degradare chimică, atriţie, oboseală
Uzura apare prin procese simultane constând în:
• reacţii tribochimice între particulele de umplutură şi apă
• dizolvarea produşilor hidrataţi • formarea de filme de suprafaţă conţinând un amestec de
fragmente de umplutură şi produşi de reacţie
• desprinderea mecanică a filmelor de suprafaţă
Uzura dependentă de: caracteristici, distribuţia umpluturii(mărime, formă, duritate, casant); natura matricei, rezistenţa legăturii dintre matrice şi umplutură
Compozite
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 80/105
Umplutură – cantitate crescută + particule mai mici → cresc
rezistenţa la uzură
Duritatea particulelor umpluturii < duritatea smalţului
Particulele cu diametru mai mic reduc impactul durităţii
Nanomaterialele → nanocompozite → nanoparticulele pot fi
înghiţite, inhalate → posibilă acumulare în ţesuturi, organe
(ficat, rinichi, intestin)
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 81/105
Reducerea uzurii dentare
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 82/105
1. Lustruirea suprafeţelor dentare:
• Naturale
• Artificiale
2. Asigurarea lubrifierii
• Corectarea secreţiei salivare
• Salivă artificială
3. Alegerea combinaţiilor convenabile tribologic
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 83/105
Opţiuni terapeutice
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 84/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 85/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 86/105
Examenul clinic ocluzal
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 87/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 88/105
Contactele ocluzale ideale
[ASH – 1993]
Contacte dento-dentare
Clenching diurn
Identificarea parafuncţiilor ocluzale
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 89/105
Clenching diurn
Clenching nocturn
Bruxism diurn
Bruxism nocturn
Muşcarea buzelor
Muşcarea obrajilor
Muşcarea obiectelor
Mestecarea limbii
Interpoziţia limbii
Propulsia mandibulei
Lateralitatea mandibulei
Unele instrumente muzicale
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 90/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 91/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 92/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 93/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 94/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 95/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 96/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 97/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 98/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 99/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 100/105
Dinte “arheologic”
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 101/105
Oferă informaţii despre:
• Dieta
• Tehnica preparării hranei
• Activităţi implicând dinţii (altele decât masticaţia)
Atriţia: la omul actual are un ritm mai redus UD şi corelaţia ei cu vârsta, la omul actual, tind să fie mascate
de variaţiile provocate de expunerile profesionale, bruxism,consumul în creştere de alimente şi, mai ales, băuturi cu phscăzut
UD la omul actual este posibil să aibă la bază mecanisme maidegrabă chimice (coroziune / eroziune) decât fricţionale
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 102/105
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 103/105
Tehnica pregătirii dinţilor pentru incrustaţii. Civilizaţia Maya.
7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2
http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 104/105