Preţul: Lei · de scrisorT alese venite dela din§ii. Ele se pot intrebuinta ca o carticica de cetire pentru cea maT veche literatura a noastra. Ma gin-desc sa dati maT tarziii o

Preţul: Lei 2.50.·

TE

LIE

RE

LE O

CE

, BU

CU

RE

.

tIIThI

k t(

,11111117.

11 11'1.11Hit. 1 I .1

-IT( itiii,ildfrt,o1111

,,,NpraX771111(1'141.,..., \\,..,N%immp Mk, it tv

. ;.(`

'11)i 11'4v 111 II 1111 , r

Ten.....

"11..

I11.4,

1111 t,

4

...r.

1r

ATELIERELE SOCEC, BLICUREc,

N. ICIR.C4.A_

ISTORIA ROMMILORIN

CHIPURI §I ICOANE

VOLUMUL II

BUCURETIEditura Librariei SOCEC & Co., Secietate anonima'

1905

Acest al doilea volum din eIstoria Romi-nilor in chipurl §i icoane' da alte conferintitinute la Societatea Femeilor Romtne in1904-5, precum qi dou6. cercetari de uncaracter maT general, care mi s'ail parut catrebuie desfacute din carp de specialitatepentru a fi puse in mtnile publiculuT celulmare i bun, care cu primirea lul prieteneascaincalze§te inima unul scriitor §i cre§te, pestea§teparile lul insuqi, sporul muncil ce se jert-fe§te de dinsul.

Ca sa. se poata deprinde orTcine cu fru-mosul graiii cinstit §i plin de omenie al stra-mo§ilor, am pus in urma acesteT carti o sumAde scrisorT alese venite dela din§ii. Ele sepot intrebuinta ca o carticica de cetire pentrucea maT veche literatura a noastra. Ma gin-desc sa dati maT tarziii o carte intreaga cu-prinzind astfel de bucatf alese din timpurileal caror scris nu inriure§te de ajuns celputin direct literatura de astazi.

N. IORGA

I.

VECHIUL MEVESUG DE CLADIREAL ROMINILOR

1030 1

Vechiul me§te§ug de cladire al Rominilor

Bisericile §i manastirile for

Teri le noastre avut numal un trecutde fapte marl i de fapte bune, prin cares'a aparat viata for §i ii s'a asigurat rin-duiala, ci gi un trecut de carturarie si dearta. Ar gre§i foarte mult un strain si arface un mare pacat unul dintre al no§tri,cind ar socoti ea la o data oarecare dinveacul al X1X-lea 1821, ori 1848, orI 1866

am fost smulsi din barbaria sufletulul, dinintunecimea mintii. AstazI ne gasim pedrumul mare al civilisatieI europene, undesintem chemati a ni arata destoinicia ; altadata, in scris, ca §i in me§tqugul cladirii,al zugravelil, lucrariI metalelor scumpe,al cusaturilor de tot felul, aveam potecl carenu erail Si ale altora i pe care nol le des-chisesem pentru folosul nostru.

n'aii

,

al-

4 Vechiul me§tqug de cl5dire

Acest lucru trebuie sa se stie nu de cit1vaoamenT numal, cari se indeletnicesc in de-osebi cu cercetarile istorice, literare sail ar-tistice si cari scriil din cind in cind cite ceva,mal mult sail mal putin pe intelesul altora.Acesta nu e numal un obiect de stiinta, pre-cum ar fi desfacerea in paturi a pamintuluipe care s'a asternut viata romaneasca sailsocotirea ploilor ce cad asupra-1, curentelorde aer ce -1 zvinteaza. Un fapt ca acestaoriginalitatea sufletulul romanesc trebuiesa faca parte din simtirea neamulul. Oricinetrebuie sa se patrunda de dinsa, pentru caputerile tuturora sa fie crescute prin aceastainnaltatoare constiinta.

Deocamdata va fi vorba de arta vechea Rominilor, asa cum se infatiseaza in mul-tele cladiri de biserici si manastiri ce s'ailpastrat de la innaintasil nostri. Cladirile pen-tru locuinta oamenilor, chiar domnestile Curtiale stapinitorilor de pe vremurl, nu mai sintsupt ochil nostri, .clecit doar in ramasiti sä-race si atit de ticalosite prin multe preschim-bari si marl nenorocirl, incit din ele nu sepoate culege decit foarte putin. Pe cind ne-voile 81ujbe'l dumnezeesti, sfiala, chiar a steal-nilor, dusmanilor si necredinciosilor, fata, delacasurl sfinte, a crutat de peire acele citevasute de manastiri, de bisericl, care sint pen-

Vechiul inete§ug de clildire 5

tru nol un izvor de mindrie, o comoara de§tiinta si o nepretuita mostenire de frumuseta.

I.

Pe vremea cind eram numai un poporde citeva sute de miT de oamenT, fara altelegi decit datina, Fara alti cirmuitori decitjudele §i voevodul, teranT ei iniT in mijloculcite unul Tinut de terani, pentru preotii faildeosebita cuno§tinta de carte, sfintiti pe lavre-o manastire sati dincolo de Dun Are, inDobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, eratinumai biserici de lemn.

In satul Scheia din judetul Vasluiti se maTvede o biserica de lemn. Ea are, ca oncebiserica din acest timp, un ciubuc sapat careo incunjura la mijloc, cadre de ferestre,podoabe de zitnti. A facut-o, pentru ca saaiba unde asculta slujba, Vasile Lupu, Domnal Moldovel, adapostit de groaza Cazacilorin acest loc, care era pe atuncY, in 1650,un ochiti de lumina in mijlocul marelul co-dru al Capote§tilor. Dar stravecbile bisericTde lemn erati mult maT simple decit aceasta.SimAnati de s'gur cu acelea care se maT\Tad prin partile muntoase ale RominimiT, §imai ales in Moldova de odinioara sail lingahotarele ei. Am vazut de acestea in drumul

6 Vechiul mete§ug de cladire

de la Agapia la Nearnt §i in deosebite part1bucovinene ; o alta a fost stramutath abiadhunazi din Bistrita Ardealului, unde a fostinlocuita cu o mare clddire de cardmida.Sate marl §i bogate, cum e Varna Cimpu-lungulul bucovinean, n'ati altfel de locurlpentru inchinare.

Cind asemenea biserici nu se ieail dupsazidirl mal noun pe care le imith destul debine, ele nu sint alt ceva decit o imprejmuirelunguiath. de sandurl, avind un mare aco-peramint tuguiat §i citeva fere§ti pe laturi ;turnul lipse§te sail e de tot mic, rashrindabia din spinarea de §indrilh a bisericutii ;totdeauna clopotele sint atirnate intr'un turnde lemn deosebit.

l'e cind nol nu tiam inch decit sd thiem§i sh potrivim lemnele, strainii ail facut interile noastre zidirl de chrhmida. Amintireafor nu e legata insa de nici-un fel de urme.Din manhstirea innhltata pe la 1200 de ca-valeril teutoni coboriti din Ardeal la Cimpu-lungul Muscelulul, mAnastire inchinata MaicilDomnuldi, nu s'a phstrat decit numele deCloaqter (german Kloster . manastire), carese dh Inch unul loc din acest ora§ de munte.Nici-un colt de ruine nu mal arath unde asthtut cetatea de pe Milcov, Milcovul, in

Vechiul mete§ug de cladire 7

care a fost arzat de Ungurl, citiva ani maiun episcop catolic pentru partile du-

nArene. Cetatea Neamtului trage obir§iade la Teutoni, cars, descAlecind §i armai fi cladit un tcloater, : numele el sta.in Iegatura cu al riului din apropiere, §i

cele ziduri de aparare fost ridi-cate aid innainte de anil 1360 70, cind s'aintemeiat principatul moldovenesc.

II.

Cladirile noastre cele mai vechi apar in-taiii in Tara-Romaneasca. sail Muntenia.Aceasta pentru ca aid s'a prefacut tntaiuvechiul Voevodat smerit in Domnialuptatoare cuceritoare. Apol pentrueMuntenii, luT Basarab-Voda, §i aT urma§ilorsai aveati in preajma for chiar o civilisatieinsemnata., de la care puteail lua indemnurl§i indreptari : civilisatia aceia a Slavilor dela Dunare, crescuta din batrinul trunchii bi-zantin. Bizantinil zidisera insa foarte mu]t,dupa pilda Romanilor de odinioara, i Sirbo-Bulgarii au imbogatit i eT moqtenirea arteibizantine.

Dar innainte de a se aduce me§terI depeste apa cea mare de la Miazazi, fiul lulBasarab, Nicolae Alexandru Voevod, caruia

tirziti,nu-0

aid,

d'int5iil n'ail

noun,

si ca

8 Vechiul me§te§ug de cladire

al sal il ziceau in de ob§te Nicoara-Voda, a fa-cut, prin aniI 136o, o bisericA in cetatuiade la Arges, zidind-o chiar °data cu aceastacetatuie. Turnul cel mare din fata, cu trelrinduri strAba.'tute de trel ferestre, faceaparte in adevar din cingAtoarea zidurilor ;de dinsul e alipita o bisericuta de clirAmida,destul de lunga, dar foarte ingusta,nata prin turnul acela, strivitor de marepentru dinsa. Lumea intra §i pe o 1.1.ita dindreapta. Zidirea se rotunjia numal la altar,care se infatip insa, pe din afarA, cu mu-chile unuY exagon. Boltirile stranelor indreapta §i in stinga lipsiaii. Asa cum era,ea raspundea insa scopului ce se urmarise :ingroparea Domnilor §i facerea de rugaciunIinnaintea familiel si Curtii domne0.

Fara. indoiala ca me§terii au fost Sa§I dinArdeal, cari se puteati gasi chiar dincoace, laCimpulungul locuit in mare parte de din§ii.

Alt1 lucrAtori insa, au fost intrebuintatipentru a face, peste citiva ant, supt acela0Domn §i cel doi urma0 al sal, obiserica a Mitropolitulul ce fusese arzat deputina vreme numal, in aceasta tara nou'a.Aid se intilnesc, in arlevar, pentru intaia§idata la nol, insu§irile greoaie ale architec-tnrii bizantine,

lumi-

Vechiul me§tevg de cladire 9

Cladirea e impartita in treI: un pronaos,unde start femeile, un naos pentru barbatl,cari se araza in strana boltita la dreapta§i la stinga, un altar pentru partea detaina a slujbeI. Astfel planul e al unel crud,avind in pronaos cotorul lung, in altar virfulrotunzit, in strana, ramurile. Tot dupa da-tina bizantina curata, naosul sail nava, a co-rabia, sail biserica proprill zisa, e impartitain treT prin doua rindurl de stilpl, cari oieau in lung; fiecare din rotunziturl, din ab-side are un coperi§ in forma de fes, o cu-pola, qi de-asupra se ridica o cupola maimare, ce se vede de departe, cu multeleferestruici, care se deschid in mijlocul unorfiride. E o zidire destul de incurcatA §i careapasa.

Nicolae Alexandru-Voda e ingropat la Cim-pulung, unde pa.na, atunci ortodoc01 n'aveaudecit un laca de lemn in fata vechiitrainiciT manastiri a catolicilor. Si aid se in-tilne§te marele turn de cetate, cu trel rin-durl de firide sate ocnite inirate, dar bisericade la inceput s'a darimat §i a fost inlocuitasupt Mater Basarab de o alt a, care §i eaare astazi o infatipre noua, datind de laprefacerea el deplina, dupa anul 1821. Cti-toria lul Nicolae Alexandru trebuie sa fi

lost in alts parte, legata, de-adreptul cu tut--

i

i

10 Vechiul me§te$ug de cladire

nul cel mare, prin care se intra in cetate.Despre felul cum a fost alcatuita, nu se maTpoate spune insa, fireste, mic.

Tot asa necunoscuta va r5minea ceabiserica dorrmeasca facuta in noua re-

sedinta din ses, a Bucurestilor, pe deal de-asupra apeT, acolo unde se vede acum pri-nosul de evlavie a lul Mihal Viteazul bi-ruitor.

Supt Vladislav saU Laicu, fiul si urmasullul Nicolae Alexandru, sosi dincoace de Du-nare, pentru a propovedui calugaria ceabuns si harnica, a inchinatorilor neobositl,a caligrafilor, miniaturistilor, legatorilor decartY, zugravilor, calugarul Nicodim dinSerbia, fiu al until Grec macedonean si atunei Sirboaice si care a capatat invataturalul la Atos. Dar aici, pe Sfintul Munte celnoti, icoana a Sin iiuluT biblic, cru-tate de razboaiefe launtrice ale Bizanculuisi de raitele pradalnice tuticestI, o suma demanastiri, in care calugari plini de rivnaadapostisera cultura bizantina, religioasainnainte de toate. in toate se pricepea citeun calugar atonit, si Nicodim a venit deacolo cu o pricepere foarte intinsa si cu rivnace trebuia pentru a. o face roditoare,

inHoriau,

d'in-tfibi

Cala §i biserica-olteana (Strehaia)Dulia fotografli ale (1-1uT Em. Biliescu.

Vechiul metequg de clildire 11

Astfel, el putu sa. dea Rominilor celed'intaiti tranastiri de carturari, pe care learza in partile Oltului, supt scutul ungurresc, adaus pe linga al Domnilor no§tri,cad Banil olteni cirmuiaU in numele regelulvecin. Aceste manastiri sint : Vodita §i Tismana De architectura for vine vorba a_um.

Vodita, ceva mai mare decit Sin-Nicoara,era arzata chiar linga malul Dunarei, §iruinele el se Arad Inca in cuprinsul comunelVirciorova, supt un deal innalt in fata mun-tilor sirbe§ti. Gdsindu-se in preajma Turcilor,cari au venit mai tirzi5 pe aici, ea a fostdistrusa. Nid nu era greii, cad materialulde bolovani era de tot inferior. Caramidaera intrebuintata numal la bolt1 §i pentrupodoabP, a§a cum, in timpuri mai noua, seintrebuinta piatra la cladirile de cardmida.Vodita avea un pronaos, un naos §i un altar,i infati§a deplin forma crucil. Trebuie sa a

avut la mijloc un turn, din care n'a maTramas nici-o urma.

Tismana a fost prefacuta odata supt RaduPaisie, la peste un veac §i jumatate dupaintemeiere, apol in veacul al XVI1I-lea eaa suferit o a doua prefacere ; §i Iiniile aces-tea au fost in sfir§it stricate de o reparatiedin vrernea lul Stirbei-Voda, indeplinita inchipul cel maT salbatec de nite me§terl nemti.


inainte de 1855 chiar, ea era diformata prininnadirea la dreapta a unei ve§mintarii fararct un rost. Dar se pare ca Inca de la in-ceput ea se impartia in trei trupurl de zi-dire patrate, avind fiecare cite o cupolaarzata pe pareti intr'un chip foarte compli-cat : un pronaos mal larg, un naos ceva maYstrins §i un Ingust altar. fns faptul ca mor-mintul Sf. Nicodini se arata afara din biserica,la dreapta, ar dovedi o prefacere foarte in-semnata a cladirii celel vechi.

Dupa mintuirea TismaneY §i alti Domniail zidit, cautind sa intreaca fiecare tot maimult pe inainta§ii sal. Mircea-Voda a datterii sale doua manastirl ale Oltulul, una pemalul vilcean, alta pe plaiurile Argeplui :Cozia din codril de nuci, si Cotmeana sariCod meana.

Cozia trae§te i pana astazi, cuprinzindin ea o piatra cu slovele rase de umbletulcredincioOlor, supt care se crede ca-§l areodihna batrinul ctitor, mort in 1418. Nimicinsa nu maY aminte§te vechiul laca§ din aceletimpurl de intemeiere a terii. Poate ca §iaid Radu Paisie, apol egumenul de suptMihnea Turcitul, Innainte de 1600, au dresceia ce ameninta sa cada ; oricum, ceia cese vede ast5z1 vine numai din timpul lul

Vechiul rhe§tevg de cladire ig

Constantin-Voda Brincoveanu, care a fostpentru Cozia un Innoitor din temelie. Bisericade astazi face parte deci din alts dezvoltarearchitectonics. Si inca mai mult Cotmeana, cutotul prefacuta.

Dintre Domnil veaculul al XV-lea pangla Radu-cel-Mare (1496), Vlad Tepe§ a facutSnagovul, unde i se aratA mormintul. infa-ti§area de astazi a bisericil, cu hramul Vo-videnia sau Na§terea Maicil Domnulul, einsa a celor de pe la sfir§itul veaculul alXVI-lea, cind va fi Innoit -o Mitropolitul lulMihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588§i bisericuta Bunet- Vestirl in acela§i cuprinsde zidurl manastire0.

Tinganul lul Radu-cel-Frumos e astazi obiserica de sat, cu totul noun. lar Glavaciocul,al lui Vlad Calugarul, tatal lui Radu cel-Mare, a suferit o reparatie din temelil, dinpartea lul Constantin Brincoveanu.

S'a atribuit o foarte mare vechime bi-sericii Sf. Dumitru din Craiova, astazi pom-pos, risipitor si neintelegator reparata. Darea nu poate fi mai veche decit insemnata-tea Craiovel. Aceasta vine insa de la nea-mul boierilor Craiove§ti, boieril stapini aiviitorulul ora§, cari se ridica abia pe la 149o.

innainte de zisa reparatie, biserica, foarte


mare, avea o tnava, impartita in trei, treiturnuri puternice, o prelungire pe laturi apronaosului, care se intimpina §i la Tismana,o podoaba de ocnite sail firide, §i contra-forturi. Acestea vin insa de-a dreptul dinMoldova §i inriurirea architecturii moldove-neti asupra celei muntene se simte abia,cum se va arata mat departe, in vremea luiPetru Rarq (1527-1546). Si impodobireacu doua rindurl de firide vine de la Moldo-veni §i ajuta deci la statornicirea unel daterelativ noun pentru acest monument, pe careunit voiail sal-1 urce 'ana in timpurile a§a-zi§ilor timparati romino-bulgari,, cari niciet n'aii existat niciodata.

Pena la data de 1496 nu fusese deci inTara-Romaneasca desvoltarea fireasca a unuistil architectonic propriu, care sail gaseascaforma definitive in anumite cladiri, §i fru-moase §i trainice. Sint mat mult incercari deobir§ie deosebita §i une on amestecata, iar,pe linga aceasta, acute cu un material a§ade ieften §i de slab, azvirlit cu atita pripa,incit abia dace o cladire putea sa intreacasuta de ant. Dupe acest termen, unele s'aildres, insa in a§s chip, incit nu mat samanilcu ce fusese la inceput, iar altele, uitate, ailcazut pe incetul in ruins.

Vechiul mqteug de clAdire 15

Cu totul altfel, ca material, si ca plan,si ca potrivire cu imprejurarile teriT, §i caoriginalitate desavirsire, se intatiseaza cla-dirile moldovenestT, care ele celeni au asigurat un loc in istoria artel bizan-tine tirzii.

IV.

Dintr'un act ce s'a pastrat din fericire, se stieca Alexandru-cel-Bun, suit la 1399 - 1400pe tronul moldovenesc, chemase la dinsulmesterT de biserici din Polonia, care erapentru Moldova, in ceia ce priveste meste-sugurile, ce era pentru Tara Romaneasca,malul drept al Dunaril.

innainte de dinsul, se poate banui ca PetruMusat a zidit biserica din cetatea Siretiului,una din Capitalele sale $i locul unde stateade obiceiti mania Voevodulul, Doamna Mar-ghita sail Murata. Tot atuncT, Marghita in-sasi cladi in aceasta stapinire a sa bisericaSfintuluT Joan Botezatorul, pe care o incre-dinteaza calugarilor dominicani. Mai era aid

o aka biserica a catolicilor, biserica MaiciYDomnuluT, in care slujiail Franciscani, incun-jurind persoana episcopuluT, asezat la 137o,al Siretiului.

Nimic n'a mai ramas astazi din tustrele

§i

§id'intiiii

§i

16 Vechlui me§te§ug de ciAdire

aceste lacasuri. Sus pe deal e Sfinta Troita,biserica patrata, mica, avind naos si pronaos;si care a trecut de sigur prin mai mutt de cito reparatie. Biserica actualA a Sf. Ioan, dejos, din piaa., poarta caracterele sigure alearchitecturil muntene de prin anil 166o, siea are proportii necunoscute in vremea veche.Se poate ca ea sa se fi innAltat insa pe loculvechil manastirl dominicane. In sfirsit, Sire -tenil din zilele noastre asigura ca episcopiacatolicA se gasia pe locul unde e acum scoalade fete a Statulul.

Petru Mupt a mai facut si manastireaNeamtului, unde trebuie sa-si fi gasit si lo-cul de ingropare. Dar nicl aicea nu sintemmai fericiti : biserica manastirii s'a innoit dintemelie, peste trecere de aproape un veac,de Stefan-cel-Mare.

Roman-Voda, fratele Itii Petru, a inte-meiat ora§ul care-I poarta numele. Aid atacut cetate §i deci biserica, unde a lost in-gropata maica-sa, Anastasia. Poate ea loculel trebuie cautat la Smeredova, unde semai vedeaii, panA in vremurl noua, ruine.

In sfirsit, Stefan, al treilea frate, n'a pu-tut petrece in Hirlail tars sA-§I aiba lingaCurti si un laca§ de inchinare. El a fost in-locuit insa cu zidirea, din 1496, a lui Stefan-cel-Mare.

Vechiul metewg de cliidire 17

Alexandru a lasat din parte-T, doua c16.-diri, una catolica, alta ortodoxa, amindoun.in ruine : biserica de la Baia §i m5nastireaMoldovitei, pe riul cu acelas nume, suptdealurl.

E greil sa se spuie care a putut fi pla-nul maretel zidirT, care se disloaca pe zi cemerge maT mult in livada de copacl bAtrinia caseT boieresti ', pustiT asazi, din Baia.Ceia ce se poate cunomte si pretui sint pro-portiile marl, materialul, foarte ales, din c.a.rAmid'ai bunk tare ca piatra, §i podoabelegotice, din piatra lucrat'a: se maT \Tad con-solele, pe care se razimail arcele boltilor.

Din ruinele Moldovitei celel vechi, lualade un ,ivoiii al muntilor, se intelege infaitipricatornia materialulul, care nu e maT bundecit cel de la Vodita : bolovanl de rill trin-titi in ciment. Se vede apol impn.rtirea inpronaos, naos §i altar. Cele trey incaperise urm-iii Para a face abside la strane. Darera un turn. Daca la Vodita s'a putut vorbiacum zece anT de urme ale zugravelii, dungTde alb Si rop, la Moldovita, cu toate cas'ati luat bucati de zid pentru Museul din

1 Asfazi Baia e to stliptnirea d -lui Al. Cantacuziso-P:4canu, de la iubirea ciruia pentru pima sa atirna p4strareamonumentulul.

1030 2

18 Vechiul me.5te,ug de clAdire

Cernauti, se deosebesc pe pared §i de-asu-pra unel uV chipurl Intregl de sfinti. Maiinulte colori ail fost intrebuintate de zugrav,dar in loc de our s'a pus galbenul ieften.

Alexandru-cel-Bun e acela care, IntemeindCara sa §i in aceasta privinta, a stramutatla Suceava, din Cetatea-Alba, odata cu moa§-tele Sf. Joan si episcopia de acolo, din carefacu Mitropolia Moldovei. Biserica mitropo-litana o cladi el in satul Mirautl din fata ce-tatii, unde iaraV era din vechiii o biseri-cuta. Dar lacarl Mirautilor a fost facutmult mat mare, potrivit cu scopul pentrucare era pregatit. De sigur insa ca astazitrecind asupra reparatiel austriace, destul deproasta, avem o zidire de-a luY Stefan-cel-Mare, §i nici de cit lacarl de la inccput.

Tot el a facut, in sfir§it, Bistrita, din acaret cladire veche n'a ramas nimic in prefa-cerea frumoasa a lui Alexandru Lapureanu.

Supt urma§ii lul Alexandru se pomene§tedese ori manastirea, bine inzestrata cu mo-§ii, a Pobratel, Sf. Nicolae din Poiana. Eafusese facuta. Intr'o padure din valea Sire-tiului, la sudul judetului Suceava de astazi.Pobrata cea veche a avut insa soarta vechilMoldovite. Nu i-am vazut ruinele, care sezice ca s'ar fi aflind Inca Intr'o ripa.

Cu aceasta, am ajuns la Stefan eel-Mare.

Vechiul trie§te§ug de clAdire 19

V.

El n'a cladit nimic in cel d'intaiil ani ne-siguri aT Domniei lul. Nimic nu dovede§teca biserica din manastirea Pingaratilor, bi-serica fare inscriptie, ar fi diti 1461. E si-gur deci, ca pang la inceperea lucrarilor dela Putna, in 1466, el nu incepuse impodo-birea terii cu laca§urI, care-I sprijina gloriatot a§a de mult ca §i amintirea biruintelorce a ci§tigat in razboaie drepte.

Cel maT multi dintre acel ce ail vazutstralucitoarea biserica manastireasca a Put-net, cu totul restaurata prin ingrijirea d -luIRomstorfer, vor fi socotit cã au innaintechiar cladirea venerabila a luT Stefan -cel-Mare, curatita numaT de urmele vechimil,care unuia §i altuia IT par urite. De faptinsa, nu e asa. Pridvorul cel larg, cu trelferestre gotice inflorite in frunte, e de la Pe-tru Rare§ abia ; turnuletul cu doua caturi afost innadit in veacul al XVII-lea; tot atunci,supt Gheorghe Stefan, supt Eustratie Da-bija, ale caror nume, ca einnoitoth, se po-menesc, in slove sapate, pe u§a ce duce dela pridvor in pronaos, s'aii sapat horbotelede piatra, pecetluite cu bouri, care urma-resc unele din liniile boltilor, precum §i ca-drele in arce sfarimate, de o sculpture fru

20 Vechiul me§tqug de cliidire

moasa in stilul Rena§terii, care incunjuraboltile mormintelor. Colacul, briul sail ciu-bucul impletit, care incinge biserica pe dinafara, e 0 el not qi vine de la Munteni.Numal zidurile vechi vor fi ramas in fiinta,pastrindu-se astfel proportiile.

Cine vrea sa aiba innaintea ochilor ceaintaiu Putna, inchipuie o zidire trai-

dar nu truf4a, armonioasa, dar nu im-podobita, gospodareascA, intr'un cuvint, pecare o alcatuiesc pronaosul, naosul §i altarul.Forma e cea bizantina : a crucii; deci douaboltirT in afara la strane §i una la altar.Materialul e caramida tare, foarte tare 0deasa, arsa, din lut de la Baia. Podoabelesint de piatra; dintr'o piatra care nu e nici-odata poroasa cioplit cadrele ferestre-lor: ele sint formate din linii drepte, carese taie in coltur1, unele din cele de pe la-turi se apleaca putin sus, rotunzindu-se, apro-piindu-se unele de altele §i sprijinind ast-fel, de amindoua partite, o linie superioaracare e maT ingusta decit cea de jos. in ace-la§i fel sint facute u0le. Tocmai aka lucrattin Ardeal me§terii de arta gotica, precumse vede aceasta aievea in podoabele de pia-tea ale bisericil de la Feleac linga Cluj, zi-dita supt regele Matia§ Corvinul. Pe mor-minte apasa pietre care ab in mijloc fol de

sailnica,

sail

Cule din OlteniaDupe, fotografIT ale d-lui Ern. Bibecu.

ti

el.... T. .

sok

-"Tr9g1RIVIMMrer-

)

Vechiul me§te§ug de c1 dire 21

acant sail alte desemnuri decorative ascutite,severe, iar de jur imprejur o scrisoare sla-vona, in care mersul slovelor e gotic, iarunirea for arata o innalta pricepere pentruarta decorative. Pentru cele mai marete din-tre morminte, s'a adus de departe mar-mura alba, risariteana, foarte scumpa. Depiatra mai e partea de spre temelie, cadrulde sus, supt acoperemint, *i legaturi in lung,intre ele.

Pe din afara se vad rindurile caramizii,mai trainice §i mai frumoase decit orice ten-cuiala varuita on zugravita. Anumite rinduriin lung sail in lat slut smaltuite : verde,galben, mai ales. Alternarea caramidei ro-§ii cu cea smaltuita se face une on in cobo-rid oblice. In sfirsit, sus de tot firidele poartala atingerea arcelor for discuri de smalt,verzi, galbene, castanq chiar, care intati-§eaza chipuri de dobitoace fantastice, debouri cu steaua in frunte, de caiintraripati,cu cununa. Sint puse cite trey sail cite unala fiecare colt, dupe anume regule de po-trivire a colorii. Alte discuri incunjura toatacladirea in acele pail superioare. Ba ele seurca, pentru a face o ultima cununa, pang§i la virful turnuletului.

Bolta turnului e laudata de oamenii demeqterg, pentru felul cum ea se alcAtuie§te

22 Vechiul me§te§ug de c1adire

prititr'o urmare de patrate tot mal inguste.Acoperemintul nu e unul singur, ci fiecareparte din bolts. are unul deosebit. Toate semintuie cu spinari ascutite. Din mijlocul forrasare turnul intr'o miscare gingasa, careface sa se uite micimea lut Sindil1 adusedin Ardeal, indata innegrite de ploy, acopartotul, ca penele negre ale unei paserl deprada.

Clopotele foarte frumoase, cu margenilelate si fu'ndul ingust, ca la o floare, incinsecu slove de acelasl fel ornat ca pe piatramormintelor, sint prinse intr'un turn deaproape, facut din aceleasi materiale si cuaceleasY podoabe, solid infipt pe contraforturT.

Un zid simplu, cu meterezurl la colturi,apara in sfarsit manastirea. El cuprinde sichiliT, case egumenesti, case pentru Domn§i Curtea but Cetatea Hotinulut asa de binepastrata, ne lamureste asupra felulul cum s

acestea profane si militaresttPiatra, cararnizi rosiT, puse ca podoabe, indeosebite potrivirl liniare, fac pareti1. Me-terezurile sint rotunde, patrunse de ferestidese, sus. Casele au feresti ca si ale bise-ricilor si cite o usä impodobita tocmaY inacelas chip : la Hotin, acolo, se vecle una incare nu se mai mintuie arcele care se taiepentru face cadrul,

zidia5 cladirile

a-Y

Doamna Evdochia de la Chiev, a Jul Stefan-cel-Mare(dupa o fresca de la biserica Sf. Nicolae cel 7r,

domnesc din Iasi)Reproduccre flicutei cu cheltuiala ,Societeitirfenzeilor

romine.

t,`rd

1

I

Vechiul me.tewg de clildire 23

Astfel, unind elemente rasaritene cu ele-mente apusene, datine ale Grecilor cu aleSailor §i Polonilor, bizantinismul cu artagotica, §i potrivind acest amestec §i dupacanoanele ideale ale frumusetii §i dupa ne-voile reale ale climel Si naturiT teril noastre,a priveghiat Stefan-cel-Mare la crearea artelmoldovenesti.

Acest fel de a zidi se vede de acum innaintein toate bisericile epocel lul Stefan, §i laSf. Gheorghe din Baia, careia-T lipse§te nu-maT acoperi§ul, dar pe care o ameninta oreparatie, §i la Sf. Ioan din Piatra, cea maTbine pastratA din toate bisericile acestuTtimp, a§a de bine pastrata, incit nicT discu-rile cele luminoase nu s'aii clintit din locu-rile lor, §i la Badauti, in Bucovina, nu de-parte de rerdinta veche a Radautuluiaid discurile stralucesc sus in virful turnu-lul , si la Patrauti, lacas §i maT mic, capentru un sat, §i la marea cladire a Voro-netului, ridicata in amintirea pustniculuTi Daniil sihastrul ) , care e ingropat innauntru,§i la Sf. Gheorghe din Hirlaii, la Sf. Nicolaedin Iasi, astazi pastrat printr'o reparatie maTciudata decit multe altele si, in multe pri-vinti, §i la Papautil din Boto§ani, unde, ca§i la Piatra, avem clopotnita, §i la cellalt

24 Vechiul me§te§ug de clAdire

Sf. Nicolae, din Dorohoiti, §i la Vo loyal,unde ar fi fost odata biserica de lemn a luYBogdan-Voda cel d'intiiil, stramo§ul §i in-temeietorul, si la Reuseni aceste doua,biserici fail turn, §i cea din urma., iara§iintr'o stare nea§teptat de buns. , §i la Scin-teia, unde ctitoria lul Stefan se arata $iprin felul cum sint lucrate u§ile,§i in altelepe care nu le-am vazut sail in care ames-tecul lucrurilor noun, coviqqte. Tot a§a ail

fost facute din nal manastirea Neamtulul §ibiserica Mirautilor. Aceasta din urma se de-osebe§te de forma obi§nuila prin aceia cai se alipe§te pe lature un turn al clopotelorcu doua rtndurl. Acela0 caracter se vede §ila biserica Baline§tilor din Tinutul Doroboiil,innaltata de vestitul Logolat Tautu, la ince-putul veaculul al XVI-lea, i la Parhautiitovaraului de slat §i de lupte al lul Tautu,boierul Totru§anu, care a cladit ceva maitirziti frumoasa lilt biserica de sat. Din po-triva, ctitoria de la Dolhe§ti (Tinutul Su-ceava) a Jul Sendrea, cumnatul lul Stefan,are tipul cel mai sarac din aceasta. vreme.Si biserica din Arburea a lul Arbure Hat-manul, cu bolta -1 de mormint incheiaa prin-tr"o mare floare gotica, poate fi adusa inlegatura cu acestea.

Vechiul me§tewg de clAdire 25

Un timp, nu se mai fac bisericl marl inMoldova. E Domnia Jul Bogdan, fiul, a JulStefanitA, nepotul de flu al lul Stefan. Unnou avint spre clAdirea de marete bisericlse simte insa supt Domnia Jul Petru Rare§.Clkle§te el, clade§te sotia Jul, fata de Des-pot sirbesc, Elena, clAdesc, daca nu fiil,amindol nkte ticalosl, macar ginerele, aceluciga§ plin de evlavie care a fost AlexandruLapu§neanu. Iar dupA dinsul urmeazA o vA-dita slabire in acest curent artistic, timp devre-o douazeci trelzecl de ant

De la Petru-Voda, avem Pobrata, unde afost ingropat §i el §i sotia sa, Elena, apolStefan Rare§, fiul lor. Deosebirile intre tipulvechiti §i cel care se statornice§te acum, sevad foarte ]impede aid. Avem la inceputun mare pridvor inchis, care era impodobitin fatA cu patru ferest1 de un gotic inflorit.!rare pronaos §i naos este o &Amara in careyin dupa, moarte ctitorii. Fereastra cea nouase ive§te acum, si ea se va intilni in toatezidirile acestui timp. Intrarea e laterals,printr'o u0. pompoasd. Pompa, luxul se vede§i in bogatia mai mare a inscriptiilor. In-riurirea tot mai mare a goticulul se simte§i in nervimile de piatrA care se urca inchi-puind bolta. Dar lipsesc de acum innaintecaramida aparenta, cea srnaltuita, briiele i


florile discurilor. In schimb si innauntru siafara, e un stralucit vesmint de zugraveala,pe fond albastru, si coloarea aceasta dulcestapineste pe toate celelalte. De-asupra usi-lor de trecere dintr'o incapere a bisericil laalta sint prinse grinzi aurite, vApsite, sapatein liniile acelea frumoase pe care le admiride obiceiti in miniaturile manuscriptelor.

Aceasta architecture se vede si in Moldo-vita cea noua, asa de minunat zugravitg, siin biserica de la Humor, pe care un boiera inchinat-o Domnulul sail Petru-Voda, pu-indu I si chipul printre ctitori. Ea se vede§i la Voronet, unde Grigore, Mitropolitulbatrinului Rares, a facut pridvorul, a aster-nut toata zugraveala si a atirnat grinzileaurite. Bisericile Doamnel Elena : Sf. Gheor-glie si Ospenia din Botosani, tnvierea dinSuceava all suferit prefaceri marl : cele douad'intiiil mai ales prin alipirea cite unui turngreoill pe vremea lui Mihai Racovita, la in-ceputul veacului al XVIII-lea; tustrele si-allpierdut zugraveala si podoabele.

Alexandru Lapusneanu are, pe linga uri-tele lust pacate, merite mars( pentru arta Ro-minilor. El a ridicat cea mai mare si stra-lucita matfastire de pins atuncl, in Moldova

Vechiul me§te§ug de cladire 27

ca §i in Tara-R omaneasa: Slatina, care seafla astazi in judetul Suceava, aproape lahotarul de spre Bucovina. Bistrita lul Ale-xandru-cel-Bun, care se darimase, a facut-odin mil, de la pamint, puind *i aid ca §ila Slatina o carnarA pentru mormintele cti-torilor. In sfir§it, el e acela care a dres,impodobind-o cu un pridvor, biserica Raclau-tilor, §i poate tot lul i se datore§te prelun-girea catapetezmeI de amindoua partile cuaripi de zid §i impgrtirea in treY a naosululprin doua §iruri de stilpt

De acum innainte, ping. la Movile§ti, nu seintimpina in Moldova decit Galata lul PetruSchiopul §i bisericuta lul Aron Voda. Cead'intiiii e mare, solids, cu un pridvor puter-nic qi poarta doua turnuri : mesterii rasa-riteni au inceput sa se amestece in cladirileno astre .

Inca de mult el stapiniair architectura mun-tean6, de la un timp numal in concurentacu architectii veniti din Moldova.

VI.

Radu-Voda de la 1496 merits sa fie nu-mit eel Mare, macar pentru necropola dom-neasca ce a cladit pe detz/u/ de peste Ialo-mita, linga Tirgovite, §i care pentru aceia


a §i prima numele de manastirea Dealuldf,pe cind, dupa viile ce o incunjurail, si o in-cunjura inca §i astazi, i se ma't zicea Sf.Nicolae din vii'.

Ceia ce a indemnat pe Radu a fost, pelinga nefagaduita lug evlavie, §i dorinta dea intrece pe marele sau vecin, Stefan-cel-Mare, care, el, 10 gatise de mult mormintul,la Putna. Daca Radu n'a innaltat decit osingura cladire, el n'a crutat nimic pentru a oface de o desavirsita trainicie §i de o innaltafrumuseta Unde Stefan pusese caramida" lipitacu ciment, el a pus piatra taiata, prinsa cuscoabe de fier ; unde acela impodobise cu pia-tra, el a pus podoabe de cea mal bung §i maIcurata marmora ; unde Stefan facuse a seschita citeva linii gotice, Radu a pus sa sesape rabdator minunate horbote de sculp-tura maiastra ; unde se cetiail dincolo fru-moase cirilice cu ascutiwri gotice, el a scrispomenirea sa, [min meter dalmatini, caristateail supt influenza venetiana, in cirilicece sint infrumusetate, ca §i in cartilemuntene ce se tiparesc atunci, pe cind Mol-dova n'avea tipografie, dupa liniile lungi,rotunde ale maiusculelor italiene din epocaRena§terit Coperipl avu in loc de §indrilag plumb amestecat cu cositoriii

Dealul e o cladire patrata, o ladita de

Vechiul me§te§ug de cladire 29

piatra si de marmura. De o parte si dealta a usii, sint lungile table amintitoare,acoperite cu slove. N'are decit doua incaperi : pronaos si naos, cu morminte dom-nestl In toate partile, dar, semn al ne-statorniciei lucrurilor de aici, al ctitorulu'1lipse§te. De- asupra puterniculul pronaosce nu pot Linea pared ca ace§tia ? sintdoua turnuri impodobite. Un al treilea serazima pe bolta din mijlocul naosului. Unasemenea turn era in stare sa.' cuprinda §iclopotele, si de aceia aid nu se pomene§teo clopotnita deosebita., ca in Moldova.

Al treilea urmas al lul Radu a fost Neagoe,care s'a intitulat Basarab, Basarab al IV-lea.El era tot asa de evlavios ca si Radu, Lineasi mai mult decIt dinsul la lucrurile frumoasesi se nascuse din neamul du§man al nea-mului celuialalt. if trebuia lui un lacagde Ingropare, si el cladi deci biserica de laArge§, vestita in toata lumea.

Si in architectura nouei zidiri de stralu-dire se vede influenta Dealului. Au fost ar-chitectii Rasariteni, Armeni, cum se zice tot-deauna ? N'aq crede; oricum, nu sint dovezi,si nici macar probabilitati pentru aceasta.Mesteril venetienl aveati cunostinta si dedatinile, de podoabele Rasaritului De sigurca la vre-unul din ei sail la vre-un Dalma-

si

30 Vechiul mWe§ug de clAdire

tin, inriurit de noua architecture liniara aRena§terii, s'a indreptat Neagoe, care tri-metea dese on la Venetia.

Me§terul a pus un patrat de zidire in-naintea absidelor de la strane §i de la altar.Pena aid nu e nimic neobi§nuit : a§a sint§i bisericile moldovene§ti. Noua sint podoa-bele, de mod& rasariteana.

in pronaos, doisprezece stilpi, dupe nu-marul Apostolilor, stilpi de sculpture aleasa,intaresc bolta, care prime§te greutatea adoua turnulete §i a unui al treilea, mai mare,la mijloc, pe cind al patrulea domne§te penaos. Turnurile sint maiestru lucrate : fere-strele se deschid piezi§ la cele din fate, §i petoate le tive§te o horbota de marmura. Pa-retii, din partea lor, sint impartial in douapnntr,un ciubuc, care e §i acel ce marge-neste u§a de intrare. Sus, in tinde, sint dis-curi de sculpture in locul discurilor de smaltale lul Stefan. Jos se in§irA piaci patrate,iara§I de arabescurl, in care se deschid fe-restrele. Pe patru stilpi frumo§i, se razimainnaintea bisericil, jos, linga trepte, un co-peris cu stre§ina de zimtl. Acesta ar fi caun pridvora§ rupt din biserica din care artrebui sA face parte.

Ce a fost trecator, unic, §i ce a ramasdin areasta biserica ?

Cu le din OlteniaDupa fotogratil ale (Hui Em. Bibeseu.

Vechiul me$tqug de cl6dire 31

Neagoe incepuse a clAdi si Mitropoliacea nousa din Tirgoviste, care era de puin timp si Scaunul Mitropolitulul. Cladi-

rea aceasta a fost mintuita abia supt RaduPaisie, dar dui:A planurile ctitorulul cellistd'intaiti. Se stie ca in timpurile noastrearchitectul frances Lecomte de Noiiy, in ser-viciul Statulul romin, a dat jos clAdirea in-treaga, in locul careia a tacut, in chip arbi-trar, o alta. Cea veche se vede Irma intr'oschita a lul Romstorfer, architect bucovinean.Materialul pare sa fi fost cu mult mal prejos decit cel de la Dealu si d n Arges, sipodoabele n'ati apucat a se face in aceiasimasura si cu aceiasi ingrijire ca in cel dinurma din aceste lacasuri, din causa mortiilul Neagoe. Dar proportiile sint foarte marlsi liniile armonioase. Pe un pAtrat de zidArieca la Dealu se innalta Base turnurl mid sila mijloc unul mal mare si mal puternic ;mal de de mult ar fi fost chiar dou6sprezeceturnurl si turnulete. Reparatia de dupa pradaturceasca din 1595, cea din vremea lui MaterBasarab si, in sfirsit, aceia care a fost orin-duita de Constantin Brincoveanu n'ati schim-bat esential cea d'intiiii infatisare a mareteibiserici. Era aid un pridvor inchis, un pro-naos si un naos, si, ca si la Mitropolia dinArges, biserica era impartita in trey printr'o

32 Vechiul meVevig de cladire

indoit5 linie de stilpi. Cea din urma din zi-dirile acesteT epoce *de avint in arts IntreceadecT pe toate celelalte in ce prive§te sche-letul insu§i, daca. nu §i in privinta podoabe-lor, al caror timp, cum vazuram, n'a venitnicTodat5.

VII

Radu Paisie Linea poate pe fiica luT Nea-goe ; innainte de dinsul insa, Petru Rare§ i§1Maritase o fata cu unul din Domnii munteniaT vremii sale. Venise vremea ca, §i in in-vataturi §i me§te§uguri, Tara-Romaneased saurmeze pe Moldoveni.

in adevar, ceva din architectura acestorap5trunde la Munteni prin ace§ti and 153o.

Cine intra in Tismana, facuta din no5 deRadu Paisie, fara ca el s5 fi primit lucrarTde la innainta§ii sal, are impresia ca ar fiintr'o biserica moldoveneasca a lul Rare§.Si Tismana e nalt5, ingusta, cu oarecareelemente gotice, cu o zugraveal5 desAvir§it5,facuta dupa canoane a caror intrebuintarese vede acum India oars dincolo de Milcov.Si roar lamurita e imitatia la paraclisul Co-zier, datorit tot luT Radu. Aceasta cladiresuptirateck in toate apuseang, e innaltatadupa chipul Moldovitei §i are la inceput, ca

Vechiul me§te§ug de cl6dire 8J

§i aceasta opera, a lui Petru Rarq, cum s'aspus, un mare pridvor deschis, care se spri-jina pe stilpl, pridvor care vine §i el de si-gur de la clopotnite alipite, precum se vedeuna la Mirautl. E apoi acelq fel de impo-dobire ca in Moldova : firidele arzate inmaT multe sirur1. Iara§.1 gasim un singurturn, foarte gingas. Chiar §i materialulse dovede§te a fi cel ce era indatinat maTde de mult in aceasta tars : caramizi puse inlung §i in lat, formind astfel figurl, in mij-locul fetelor sure de ciment §i de piatra,se intimpina aid ca in zidurile Hotinulul,reparat poate in acest chip supt Petru Rare§.Dar supt coperemint se vede un brill deunghiurT roOT, facute din caramizi arzateala incit unul singur din colturi sa iasa laiveala : e de acum innainte un motiv de de-coratie foarte obi§nuit in bisericile muntene.

E pacat ca o alta' ctitorie a lul RaduPaisie, Mislea, s'a darimat dupa un foc, iz-bucnit acum citiva anT, cad §i ea ni ar fiputut vorbi despre stilul de cladire moldove-nese al acestuT harnic intemeietor de lacarrisfinte.

Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul.El a cladit pe celalalt term al Dimbovitei,in fata vechiT cetati din satul Bucurestilor,o biserica domneasca. Ea se pastreaza §i

1030 3

si


astazi : Curtea Veche din piata Sf. Anton.La inceputul veaculul al XVIII-lea, ea a su-ferit, de la Stefan -Voda. Cantacuzino, o repa-ratie, care n'a atins decit u§a §i zugraveala.In ceia ce privqte pe cea florile maralese, a§a cum se vad la Tismana, pe ca-drul intrarii, au fost inlocuite cu podoabade sgpaturl rasaritene, mar bogate §i marincarcate. Pridvorul de astazi e nou, §i o notedprefacere radicals s'a adus intregei zidirisupt Stirbel-Voda, prin aniT 1850. Si astaziinsa, innaltimea inguste, impartireain cloud incaperl, turnul mic, arata ca si aids'a primit forma de la paraclisul Coziel.

Cu acestea tipul bisericil muntene erafixat. Pridvor deschis, naos si pronaos, al-

tarul, in sfir§it, sint incaperile. E un sin-gur turn de-asupra naosulul. Firidele in douacaturI alcatuiesc podoaba pe din afara ; suptstrmina. alearga zimti1 ro§il. Caramizi apa-rente infloresc pareti1 exteriorY, unde nus'a fa.cut niciodata zugraveala. De la Ar-ge§ s'a luat un singur element, ciubucul,care poate fi simplu, indoit, intreit, libersau tivit cu zimtl. Asa se infatiraza Buco-vatul cel vechiii de linga Jiu, zidire foarte binepastrata. Snagovul, curatit astazi de ponosultencuielilor, nu se arata altfel. Bucureqteniipot vedea acelea0 linii la Mihai-Voda, in

bisericil

d'intiiii,

Case de manastire (Mamul)(dupa Gion, Istoria BucureOlor).

Vechiul IneVe§ug de cladire

deal, unde reparatia unul egumen gree, la ince-putul veaculul al XVIII-lea, n'a adus decitu§orl nol, de piatra sapata, la up de intrare.Tot a§a va fi fost §i Radu-Voda, inainte dea o Innoi Radu Mihnea, decY atuncY cind eranumal ctitoria lul Alexandru-Voda, buniculacestuT Domn ; astaz1 avem o zidire cu totulstricata de o prefacere moderns. Tutana dinArge§, facuta cu cheltuiala lul Mihnea, ta-tal lui Radu-Voda, va fi avind aceleali le-gaturl de liniT.

Si aid ded, architectura de caramida, §iciment, architectura firidelor simple §i a tur-nuletelor unice invinsese pe de o parte lemnulsarac, iar pe de alta marmura aurital §i va-psita cu albastrul lazuruldi. Ea era mal po-trivita §i cu clima noastra §i cu nevoilenoastre.

VIII.

tntr'o tara §i in cealalta, veacul al XVII-lean'a Innoit in privinta podoabelor.

In Moldova, intliul printre monumentelenoua e Sucevita (Bucovina). 0 acopere Incastralucitul ve§mint al zugraveliT exterioare.Intrarea e laterals, §i un pridvor cu stilpT, cala Mitropolia din Tirgovi§te, a fost alipit pentruca s'o apere. Se vad contraforturT si ferestre

36 Vechiul nie§te§ug de clAdire

inguste, de jur Imprejur. Turnul e mic, sup-tiratic. Intr'un cuvint, afara de acel adaosal pridvorulul, o biserica a lul Rarq.

Sucevita fusese inceputa Inca de mult,cind domnia Petru §chiopul, dar ctitoril,Movile§tii, n'ati mintuit-o decit atunci cindunul din el, Ieremia, era Domn, decl in ceid'intiiii ani cart deschideau veacul nal. Cucitiva ani mai incoace s'a sfintit alts bisericade manastire bucovineana, Dragomirna. Aiciinsa decoratia cea noua apare, podideqtedin toate partile. Toate uOle, toate ferestrele,Intreg turnul, toate liniile boltilor gotice sintnumal trandafira§i §i floricele. Biserica e aco-perita de un giulgiii de sculpture minunata.

Ctitorul a fost aici un meter caligraf §izugrav, Mitropolitul moldovean AnastasieCrimca. El a pastorit §i supt Stefan Tom§aal II-lea, §i acest Domn, impovarat de pa-catele batrinului Lapupean, a voit sail aiba,la rindul sau, un maret loc de Ingropare.El a ridicat Solca, pe malul unul riulet cese varsa In apa Sucevel, dar n'a domnit deajuns ca s'o mintuie, i legatura Solcai cuDragomirna e cam aceia care era Intre bi-serica Argelului §i Mitropolia tirgovi§teana.

Radu Mihnea, Domn §i in Moldova, re-p ara numal biserica din Hirlaii. Ginerele saii,Miron Barnovschi, da la Toporauti o imitatie

'111111%1 " ti Nat.ti1Mot.n,'viikli UX011 ItisiN RikzF Duo;Pr

D. D.

n1:11 tilVTALATAILN:030,,

Maria fiica luf Vasile Lupu, maritata cu lanus Radziwilldin Litvania (dupa un portret contemporan)

Reproducere famed cu cheltuiala ,Societcifir femeilor romine.

.0 .7;;?-.11-,::4,....-"a' .e':

".

;

o

NUSSY.

t ,,,'KEimi 4, ,,

L .I.

YYX

Vechiul me§tewg de clddire 37

a bisericilor lui Stefan, pentru adapostuloaselor parintelui sa,u. Biserica Barnovschidin Iasi, inchinata de acelasi Domn, a fostcu totul schimbata si nu ni poate sluji lanimic.

Lul Vasile Lupu, care -s`( incepe Domniala 1634, i se datoresc bisericile iesene Trel-lerarchil, sau Sfintii Voevozi, si Golia, dintrecare aceasta din urma a fost facuta pe te-melia altei zidiri, de la sfirsitul veacului alXVI-lea, a boierului Golea. Golia a fostschimonosita de egumenil greci, si astazise vesniceste asupra el o reparatie dintreacelea la care si schelele ajung sal putre-zeasca. Trei-Ierarchii a iesit iarasi la iveala,dar nu fara sal se piece ideilor artistice aleomulul care la nol e dictatorul fara nici-unfel de raspundere, si fatal de nimeni, al tu-turor restaurarilor, d. Lecomte de Notiy.

Din partea d-lui Lecomte s'ati exprimatparerile cele mai exagerate cu privire laaceasta, biserica, in care d-sa descoperia ele-mente rasaritene de tot soiul si gotice, acesteadin urma imprumutate chiar de la e monu-mentele scoli1 renaneD (de la Rin). De fapt,avem o cladire in stilul moldovenesc tipic ;materialul fiind insa mai bun decit oriundenumai piatra tare si marmura. biserica aputut primi doua turnuri, in loc de unul. fn

,


sapaturi se intilne§te ca §i la Dragomirnaciubucul muntean de incingere, florile, cucare se deprinsese lumea §i mal d'innainte,la u§1 §i la ferestre, in locul vechilor cadregotice de linil drepte sari de arce frinte. Sizimtil obisnuiti in cladirile muntene se in-timpira la monumentul in care Vasile-Vodaa voit sa strings cu once cheltuialA caodinioara Neagoe la Arge§ tot ce se §tia§i se putea mal frumos in architectura tim-pulul sail. Nu s'aii uitat firidele, care s'ailcroit insa aid poligonale, nici discurile desmalt verde, care, inviate din vremea luiStefan-cel-Mare, au acum forma unor nasturl,nicl modestele cadre gotice din acela§i timp.

Cu o parte din aceste elemente, Vasilea inzestrat §i biserica sa din Tirgovi§te,Stelea, pe locul unel cladiri mal mArunte atatalui sari. Ciubucele, turnurile cele douapoligonale, resturl de smalt vad §i aidpapa astAzi.

Urma§ul lul Vasile-VodA, Gheorghe Stefan,a incercat sa faca un lucru §i mai frumosin biserica manastiril sale de la Calin, inmuscelele Bacaului, §i pans astazi avem supt°chi podoabele inflorite cu care me§terii salari fost darnicl acolo, dar care nu se potasamana nici pe departe cu acele de la Trei-Ierarchil insi 1. Caracteristica e §i aid floarea

-se

Vechiul mete§ug de chidire 39

larga, infoiata, care se aplica pe toate nervii-rile uOlor, ferestrelor §i boltilor §i e ca unfel de pecete pentru acest timp.

0 gasim §i intr4o noua manastire dom-neascA, la Cetatuia, pe unul din dealurilelutoase din preajma Ia Olor. Aid, Duca-Voda,fost boier at lul Vasile §i al lul GheorgheStefan, a Intins briie de frumuseta, a lipitflori, a Incadrat in linii intretaiate ferestrele.El a pastrat si cele doua turnurl ale mo-delulul not"

Mai este, indata dupa aceasta, Inca unDomn al Moldovei ctitor in intelesul celmare. Stefan Petriceicu a facut linga tirgulSiretiulul din Bucovina biserica Sint' Onufriesail a Manastirea ). Dar el n'a incercat po-doabele mai de loc, §i a dat numal o zidireoarecare. Tot el trebuie sa fie apoi acelacare a cladit, in cel mai curat stil munteandin acest timp, biserica Sf. Joan, tot acoloin Siretiii.

De acum Innainte, se mai intilnqte in Mol-dova Incercarea Cantemirqtilor la Miera,foarte saracacioasa. Supt cel d'intiiii tFana-rioti), Grigore Ghica zide§te Frumoasa, peun al treilea deal, linga at Galatel §i Cetatuii.Dar acum stilul e luat dupa cel apusean dinPolonia. Cam a§a e §i la Sf. Spiridon dinIasi

,al Racoviteqtilor.,

40 Vechiul mete§ug de cladire

Pe incetul se alcatuie§te atuncI stilul modernal bisericilor moldovene, adus in buns partedin Polonia. lata ce-I formeaza. Stranele numar au abside ; clopotnita e lipita de biserica,face parte dintr'insa ; prin ea se intra ca prin-tr'un pridvor. De la acesta se trece intr'unpronaos, care nu e despartit prin nimic, niciprin stilp1 macar, de biserica. Podoabele lip-sesc. Cladirea e insa cu mult mar incapatoare§i luminoasa. Cetitoril din Moldova aT acestorpagini nici nu-§T pot inchipui altfel biserica.

IX.

Citva Limp insa, architectura munteana. dalucrarl foarte frumoase, §i adeca. papa dupajumatatea veaculul al XVIII-lea.

Matei Basarab, contemporanul luT VasileLupu, bogat el, dar mult mar putin tru-fa§ §i foarte stringator, a facut multe bise-

faca de cele doua singure zidirT alevecinulul §i rivalulul sau. Bucure§tenii auavut de la dinsul Sarindarul, care s'a dari-mat facind loc until parc. Pe munte sus, inOltenia, el a durat Arnota, pentru ca sa fieIngropat acolo, linga tatal sau. Spre Apus,el a fost ctitorul cel nou al StrehaieI, §i eafacuta odinioara de Craiove0. Dar a cla-dit din nou biserica din Ctmpulung.

i

rici,

Mitropolia Bucure*tilor innainte de reparatie (dupa Gion, Istoria BacttreOlo).

rrrnr- -.:"1-111.11M1 .-r-rP,

1,

0

F

k.7?,[0.:-.-147:tct"=,

1..,:-

VA"' . ,

e.

te

Vechiul tnWe§ug de cladire 41

in Tirgoviste, a lul e Sf. Constantin,care se ddrima. Doamna lul, Elin8, are cti-tone la Herdstii din Ilfov. Urmasul sari,Constantin Basarab, adeca mai mult evlavi-oasa lul Doamna Balasa, a cladit Mitropoliadin BucurestT, Sf. Vinerl din Tirgoviste,manastirea cea noun a Jitianulni si bisericadin Dobreni.

in toate aceste cladiri e aceiasi forma.Ea nu innoieste nimic fata de stilul, studiatmaT sus, de la sfirsitul veaculul al XVI-lea.Este sail nu pridvor, care, cind este, trebuiesa fie deschis. .Absidele stranelor pot lipsi.Podoaba e numal din zimti, ciubuce si douarindurl de firide.

Tot asa zidesc Cantacuzinil prin aniT 166o,cind erail bole& dovada biserica din Coianl.in acelasi tirnp face dupa acest model bise-rica din Dragoslave, cea din Cerneti Grigo-rascu-Voda Ghica. Clopotnitele ce s'au pas-trat sent marl, si cauta sa se apropie deturnul manastiriY cimpulungene.

X.

Unul dintre acestY Cantacuzini, a cdrormama era fiica lul Radu-Voda Serban,Serban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678.MaT inindru decit cel maT multi sapinitcirl

42 Vechiul me§tewg de cladire

din acest timp, bogat si puternic, el ureasalt faca la Cotroceni, unde se ascunsesede urgia dusmanilor sal, o mareata bisericade ingropare. intrebuintind monumentelecontemporane, el se indrepta si catre mi-nunea, de mult uitata, a Argesului. Deacoloif lua grupa de stilpi din pronaos sialeasa podoaba de florl si chipurl a usii deintrare si a ferestilor. Dar forma ramine ceaveche : pridvorul usor, luminos, pe stilpifoarte frumos sapati, si paretii urmindu-sein chip de cruce. Zidurile sint acum uni-forme, varuite.

Ceva mat tirziu, Mihat Spatarul, frateleint 5erban, facu dragalasa bisericuta de laColtea, in care stilpit pridvoruldi si cadrulusit sint cel putin tot asa de bine sapate cala Cotroceni.

Dar ultima forma stralucita a stilulul mun-tean, in care se unesc atitea elemente, o daBrincoveanu, care a raspindit pretutindenibiserici noua si a ridicat din Orilla si prafpe cele vechi, in cursul unei marinimoaseDomnil de peste douazec' si cinct de ant.El a innoit la Mitropolia din Tirgoviste, laCurtea Domneasca din acelasi oras, claditadintru inceput de Petru-Voda Cercel, fratelelul Mihat Viteazul, la manastirile Govora,

Pridvor cu stilpi sapati (Horez)(dupa Gion, Istoria Bucurqtilor).

5,S409447.4.

4.;

ts 4-11°

Vechiul me§te§ug de clAdire 43

Bistrita, Cozia, poate §i la Tismana, laGlavacioc, §. a. El §i Doamna lul, Stanca,au fost cel d'intiiii ctitorl la Biserica dintr'ozi, in Bucure§ti, la Surpatele, §i mai alesin necropola stralucita a Hurezulul oltean,uncle n'avura norocul sh se odihneasca deveci.

5i Brincoveanu a privit cu jind spre fru-museta veche a bisericiI din Arge. La Hu-rez el a pus, ca qi dincolo, un cerdacelinnaintea pridvorulul pe stilpi. Ocnitele desus cuprind roate de sculpturi. Briul careincinge biserica are tot felul de impodobiri.Cel doIsprezece stilpi al Apostolilor nu semai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dardoua turnurl se urmeaza. in lung. Iar lucrulstilpilor pe cari se lash. pridvorul, doispre-zece la numar, e cu adevarat stralucit. Co-zia se apropie de aceasta frumuseth, dincare se gasesc elemente in toate cladirilebrincovene0.

Inspiratorul lul Constantin-Voda poate saft fost acel calugar din Ivir, meter in toatemqtequgurile, zugrav, sculptor, de bungsama cintaret, turnator, sapator in lemn, ti-pograf, scriitor, cuvintator, acel Antim carea innaltat Mitropolia cerii suind treptele je-tuluT archieresc. Dupa moartea lul Brinco-veanu, s'aii mai ridicat supt acei4 suprave-


ghere a lul Antim biserica ce-I poarta nu-mele in Bucure§ti, biserica Sf. Apostoll inaceiaql rerdint6., manastirea olteanA Dintr'unlemn. La cite una forma, a fost cu totulschimbata (ca la .Antim)), dar ceia ce ararnas la toate e decoratia sculptata.

Aceasta va stapini de acum in toate zidi-rile muntene, li va da tot interesul, toath.noutatea §i frumusetea.

Biserica de la Vacare0 a liii Nicolae-Voda Mavrocordat (mintuith. la 1722), o mi-nune a timpulul, impune §i astazi prin stil-pii pridvorului deschis, prin stilpil paracli-sulul, aT caselor egumene§t1, cari se in-trec cu cel din Hurez, pot intrece. AidmaT sint §i stilpil din pronaos, frumoasa pa-durice de marmura, cu capitele corintice.Zidurile sint destul de tail ca sa tie treiturnurl, arzate ca la Arge§, doua pe laturl

unul la mijloc.Pantelimonul Jul Gricore Ghica (t 1752),

alta manastire din preajma Bucure§tilor, atrecut printr'o reparatie temeinica qi sty cumult in urma Vacare§tilor. Iar bisericutaarchiereulul de Stauropolis (a§a numita Stay-ropoleos) din dosul masivului palat al Po§teTdin BucuretI, privity de aproape i in de-plina cuno§tinta a celorlalte monumente de

i-1

i

Biserica Stavropoleos (dupa Gion Istoria Bucurestilor).

fare

4 ' 1

f

u I )

e,11.41:

4 1. J. 4 ,.

rIT -,)- 4 4.? e-z-li 4-. .7.?".. ° ,L,-C '.... ,.. ".& '1171%Op.-,1... ., t'4.-- - r 7-1 's :: '. grrip--

..;,:,.,tak,, 1 .. ° .' .. 1,"'

er'"'4Tit

I 1

.. ''

.

1.. .. 0.11

_peel

Vechiul mete ug de clAdire 45

arta munteana, place, dar nu uime§te : ori-ce se afla intr'insa este §i aiurea, macara§a, daca nu mal bine.

Cu aceasta, viata artel romane§ti in aces-talalt principat se incheie. Mal departe nuse mal iscode§te nicl macar un stil modern,ca acela din Moldova, ci unit vor imitacrucea cu pridvorul pe stilpi qi un singurturn, tar altil vor culege din formele bise-ricilor grece§ti. Slabiciunea materialelor facusa nu se poata face turnul deck din lemn,pe care-1 acopere urita tinichea vapsita Anat.Cutiemurul de la 1802, aratind primejdiace ameninta partile mai innalte ale cladirilor,ajuta din parte-i la aceasta dating, care artrebui cit mai iute desfiintata.

innainta§il no§tri, tbarbarii, , muncind sutede ant i pe acest teren, lasat acestecomorl. Not, cad nu mai putem urma o tra-ditie de arta proprie, trebuie sa ni pastrammacar motenirea. Cine ar putea zice ca nifacem datoria ? Uneorl lasam sa cada, alteori reparam, de cele mai multe ori insaa§a, incit ruinam §i frumuseta cladirii §ivistieria tern.

*

ni -au

II.

IDEILE CONDUCATOARE

DIN VIATA POPORULUT ROMANESC

Ideile conducatoare din viaIa poporuluirornanesc.

Popoarele foarte innapoiate sint ca oameniicari traiesc fara con§tiinta : ele n'ail nevoiede o ideie care sa le indrepte, sa le lumi-neze §i sa. le duca, la o tints vrednica, pen-tru binele for §i pentru binele omeniril. Ca§i acel oameni fara noroc sail vrednici demila, fiindca, nu qtiti sa-§1 intrebuinteze noro-cul, ele traiesc de azi pans mini. Nimic nuleaga pe om de vecinil sal decit interesulde hrana sari de petrecere, nimic nu leagao generatie cu alts generatie; la stingereafiecareia dintre dinsele famine numal o mo§-tenire de lucruri, §i nu una de amintiri fru-moase sail de innaltatoare ginduri. Sufletulcomun se na§te numal in fara unel primejdilde nimicire, gi el nu e atunci alt ceva decitinstinctul fi-esc de a se pastra pe sine, pecare-1 ail §i dobitoacele, in deosebi orl inturma .

i in unele popoare imbatrinite, scazute ca1030 4

50 ldeile conducMoare ale poporultif romilnesc

apropiate de peire, se vede de catrecugetatori, cu o indreptatita grija, slabireasi stingerea ideilor conducatoare. Atunci in-teresul stapineste iarasi singur, ca in timpu-rile cind oamenl din acelasi singe, traindpe aceleasi locurl, se sfasiail pentru prada,sail pentru cistigarea unel placeri, sail pen-tru pofta de a fi unul mal mare decit cel-laltl. Ideile conducatoare au darul sfint de aapropia si a infrati pe oameni, mal presusde °rice deosebirl de fire, de situatie, debogatie, de vrista : ele se poate zire cal facparte din viata religioasa a popoarelor, sisint adeca acea religie, ce are de preoti pecel mal marl, mal bunt si mal luminati oamenldin fiecare generatie. Pe cind, din potrivk in-teresul e pizmataret si gilcevitor : el desparteun popor in clase care se vrajmasesc siin aceste clase chiar, dintre care nu e omcare sa nu urmareasca mal multa putere siplacere decit ceilalti, egoismul celiubirea patimasa de sine si numal de sine,scapa din lanturile cuviintil si datinilor bunesi se rapede salbatec asupra bunurilor lumil.in acest fel, societatea se face vijelioasa,vesnic turburata, nelinistita la lucrul el, lip-sita de siguranta in pastrarea roadelor luisi impiedecata in cugetarea mal innalta.Oamenii se simt tot mal departe unul de

insusiri,

rail,

Ideile conducatoare ale poporului r ornAnese 51

altul, legaturile ce sint siliti sa incheie, numai sint decit false si trecatoare. La urma,un popor bine intemeiat, incalzit de iubireaintre al sal, disciplinat si viteaz sfarma lesnepe cel care ajunsese lipsit de idel condu-catoare, it robeste sii iea locul in rostul lumii.

In maturitatea for sanatoasa insa, toatepopoarele isi ail ideile conducatoare, cu atitmai datatoare de izbinda si fericire, cu citpatrund mai adinc si cuprind pe mai multidintre fratii de neam li de tara. Le-am avutsi nol, ca si popoarele celelalte ce s'ail im-partasit de cultura. Le putem urmari dincele mai vechi timpuri asupra carora ni s'alipastrat stiri, pana astazi. Le-am primit de laparinti ca luminoase pietre scumpe imbra-cate in aurul curat al jertfelor, si sintemdatorl a le lasa urmasilor fara lipsa §i nea-coperite de ceata neingrijiril. Cu cit ele ailstralucit mai tare, cu atita am ratacit malputin, am intimpinat mai putine primejdil,am ajuns mal rapede si mai sigur pe dru-murile grele prin care trece, batuta prinmulte felurl de furtuni §i pindita de multefelurl de peire, viata oamenilor. Cind luminafor a slabit prin vina noastra, multi dintrenoT au ramas in urma, s'ail ratacit pe alteplaiurl, sail cazura in mina hotilor stfaini, carise atineati in cale. Asa am ajuns sa nu mai

52 Idcile condue5toare ale poporului roninnese

avem astazi nici Bucovina, nici Basarabia,si numal cel mar mare §i mar nemteptatdintre noroace a facut sa nu pierdem pentrutotdeauna frumoasa tara a JiiuluI, de la Severin pang la Rimnic, pe care douazed siunul de ani (1718-39) au avut-o in minaAustriacii. in acele timpurl neamul nostrus'a strecurat tacut si infiorat de griji, caintr'o noapte grea fail lumina din cerurl:nu s'a cintat atunci, nu s'a vorbit, nu s'ascris decit arare oil, id si colo, fara, incre-dere si avint. Ca plumbul a apasat asupranoastra grija pasului ce va trebui facut in-nainte prin acel intunerec negru ca moartea.

Si, daca ne-am innaltat iarasi, daca amputut pastra ce mar ramasese din fiintanoastra, daca am simtit iarasi supt picioa-rele noastre obosite calea cea buns. §i ne-am intremat mergind pe dinsa, §i ne-amintors la veselia sigurantii, si cintecele, in-demnurile, cuvintele de nadejde s'aii ridicatiarasi tot mar limpezi, mar puternice, mardese din multimea calatoare, al carer drumde veacurl nu se poate opri; daca de la ovreme ne-am gindit si la cel pierdutl, cer-cetind despre din§ii, descoperindu-I in de-partari si incercindu-ne a-I mintui dintre du-mani, aceasta se datore§te numal ivirildin nal a ideil conducatoare. Cite unul din

Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc 53

drumetii nenorociti a gAsit unde era piatracea scumpa, a curatit-o, si mina lui a ridi-cat-o cu evlavie si iubire sus de-asupra mi-lioanelor de capete nenorocite.

Alaturl de adevaratele idel conducatoaresint altele care prin viclenia sail nepricepe.rea unora incearca sal li iea local. Ele sintmai rele decit chiar intunerecul, care poateopri pe loc si duce la mAsuri de siguranta.Lumina falsa e insa, ca focurile nesigure careflutura de-asupra mlastinilor ce inneaca. Amavut si no;( astfel de luceferl al ratacirii sipierzAril, si cit rail ni -au facut nu se poatespune. Mai rail facatoare s'ail aratat aceleidel gresite care se pareati mai asemenicu cele bune, ce mingiiasera. si cAlauzi-sera. Si ceia ce e mai rail, e ca le avem§i astazi. Clase intregi de oamenl obisnuiti,cite un cugetator chiar, cite un cintaret, seindreapta dupa, ele si nu \Tad spre ce adin-cimY grozave se duc sail vreail sal ducalpe altii. Si pentru a li arata zadarnicia, sespun cele ce urmeaza. Din intreaga noastraviata de sese sute de ani in aceiasl cultural,si in aceleasi forme generale de Stat se vadesface si mai bine adevarul si greselile sevor infAtisa cu atit mai neindreptatite sivrednice de toata osinda oamenilor luminati,cuminti si iubitorl de tars.

54 Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc

I.

intaia noastra ideia conducatoare a fostideia cresting. Cum s'a ridicat ea la aceastainnaltime §i la aceasta chemare, se intelegelesne.

Cei mai departati stramo§i ai no§tri, nea-murile traco-ilirice, din Carpati §i Balcani,erali in adevar pagini. Dar cind Roma luiTraian a stramutat Intre din0i coloni0i1 ei,luati din toata Imparatia, citiva dintre ace§tiaail trebuit sa fie cre§tini. Cit de putini safi fost, ei ail trebuit sa invinga aid ca §i inalte parti, cad legea cresting avea in sineinsu0rile ce asigura biruinta : adeca., innaintede toate, cea mai mare iubire de oameni.Cind imparatil din veacul al IV-lea ail fost0 ei cre§tini, se mintuise cu paginismulcel vechill, din care au ramas numai u-nele serbatori si datine, al caror rost nicinu mai sintem in stare a-1 lamuri cumtrebuie.

De acolo innainte, lumea romana a Rasa-ritului, careia i s'a zis in curind. lumea bi-zantina, a trait in cretinism si pentru erg-linim. Lucrul de capetenie a fost dogmacredintii, cele mai marl adunari, soboarele,cele mai puternice partide, acelea ce se al-catuisera pentru un punct de ortodoxie, ta1-

Ideile conductitoare ale poporulur romAnesc 55

macit de unit intr'un fel §i in alt fel de altil ;daca patriarchul nu s'a ridicat a§a de susincit sa ajunp.-,A. un Papa al Rasaritului, cu-vintul e ca imparatul el insq s'a facut inparte un patriarch, purtind odaidil, presi-dind sinoade, hotarind lucrurile dezbatute.Locuitoril imparatieT nu au mai lost mindrica erati e cetateni romani), ci au fost im-pacati cu gindul ca sint adevarati hi dreptcredincio§i al Bisericil lul Hristos. Legeacivila, legatura de capetenie a trecutululroman, a ramas tot mal mult in umbra ;acum legea e religia, cum marturise§te §ilimba noastra. Du§manul n'a mai fost du§-manul Statulul, al stapinitorului, ci du§ma-nul Bisericil, al lul Hristos rastignit pe cruce.Literatura au fost cintarile bisericeti, lau-dele sfintilor, oratoria, predicele, filosofia,dezbaterile dogmatice; abia cite o cronicaa mal trait pe linga dinsele, pastrind §i

§ilinta intimplarilor de la Curte, pe lingacunoa§terea luptel necurmate, innauntru §i inafara, pentru ortodoxie. A§a au trait o miede ani Grecil din imparatie. De la din§iis'aU deprins a trai astfel cu sufletul Slavii :Sirbi §i Bulgari. De la ace§tia toil, am luat§i nol ca ideie conducatoare : totul pentruHristos. Orice am facut 'Ana dupa anul1650 li-a cautat indreptatirea numal in le-

56 Ideile conducAtoare ale poporulta romAnesc

gea cresting, in iubirea pentru dinsa, injertfele pe care ea le cere.

Toata vremea noastra cea mai glorioasa,aceia in care fruntea Domnilor romini astat neatirnata supt cununa de aur, aceiain care s'a alcatuit si Domnia Terii-Roma-nestl si a Moldovel, in care s'au cistigat bi-ruintile cele mai desavirsite si mai roditoare,pentru care sä fi curs singele neamululacestuia, anil de la 1300 pans la 1500,cel doua sute de ani al tineretii viteze, autrait esupt acest semn'.

Trebuie sa se tie in sama ca aceastaideie cresting nu era strins margenita la or-todoxie. Poporul numia, in adevar, pe ca-tolici eletini spurcatis n'ar fi mincat ma-car din blidul lor. Netinerea posturilor decatre catolici, felul for deosebit de all facecruce, impartasenia cu azima $i Para yin,sfintii cioplitI ca idoliT, cintarile latinesti,toate acestea umpleail de dezgust si spaimape teranii deprinsi de veacurl in credintaRasaritului. Pada si un om cu asa de multainvatatura ca Miron Costin scrie cu adincadurere de inima despre catolicul din CroatiaGaspar Gratiani, ajuns prin anii 162o Domnal MoldoveY: tAcest Gaspar-Vocla nici-odatapost nu ail avut ; ce, pre ascuns, in toateposturile minca carries Cind, dupa infrin-

§i

Ideile conducatoare ale poporulul ronfanesc 57

gerea Polonilor, pe can Gaspar I ridicase,pentru t cre§tinatate ) , impotriva Turcilor, doidintre boierii s6.1 it ucisera, de mult nu maicuteza un boier sa apropie mina uciga0.de unsul lul Dumnezeu, dar ceia ce nu seputea face impotriva until Domn al terii,pastrator al datinei posturilor, se putea faceimpotriva eFrincului p pingaritor de lege ;ca pe un FrInc 1-ail ingropat oamenii dinimprejurimi in biserica g Letinilor D , a Un-gurilor din Trotu.

Cu cinzeci de anY innainte, Moldovamai avuse un Domn de alta lege, pe Ia-cob Vasilic Heraclidul, ce se numia Joan-Voda §i caruia Cara -ii zicea t Despot , . Acestaera un Grec din insule, dar apucase a trecela luteranism §i adusese in tarn pe episco-pul socinian Lusinski, pentru care fAcu bi-serica cea frumoasa. din CotnarY, care sesurpa astail in rips, fara ingrijirea nimanul.Nici el insa n'a cutezat sä se infati§eze caDomn de aka' lege, ci a primit coroana dinmina episcopului terii, la Ia§i, in biserica Sf.Nicolae cel domnesc, cladita de Stefan-cel-Mare, al carui chip mindru a privit de peparete aceasta parodie ce se savir§ia dupao jumatate de veac numai de la moartea lui.Si el a stat la once prilej de serbatoarein biserica noastra., insa lumea-1 bAnuia ca

58 Ideile conduditoare ale poporulul romanesc

nu qi-a parasit eresul, §i Ureche scrie, in yea-cul al XVII-lea, dupa amintirile ce traiauInca despre Despot: e Se arata blind si tu-turor cuvios §i aeve cre§tin derept, iara lala taina eretic, §i avea sfetnicl de al sal, deo lege cu dinsul ; mai apoi §i-ail ivit gi ne-credinta sa,. Moartea lui dupa citeva vorbede infruntare din partea capeteniei boierilorrasculati, uciderea lul lara mila §i fara.sfiala, cad pang atunci Domnil fusesera datimortii pe ascuns, iar nu in vileag, Innainteao§tilor, de mina unul calau tatar, se larnu-re§te prin pata eresulul ce statea pe frunteausurpatorulul. Se spune ca el ar fi luat §ipolicandrul de argint al manastirii celei nouade la Slatina, in muntii Sucevel, §i de aceianimeni nu s'a gindit sa-1 faca Ingropareacuviincioasa, de care se imparta§isera pansatunci §i Dpmnii periti de moarte

E adevarat, ca mai toil Domnil au inga-duit un cler catolic, ba chiar au primit cucinste la Curtea for pe episcopul de aceastaconfesie, caruia i se zicea in Moldova, undeel a ramas mai multa vreme, piscup, (alno§tri erail Vladic1, pentru popor ca §i pen-tru carturarl). Latco-Voda al Moldovel a in-gaduit intemeiarea in tirgul Siretiti a unel epis-copii catolice, care n'a tinut multa vreme, ciepiscopit ei au ramas in Polonia. LaicoSi

Ideile conducitoare ale poporulul romAnesc 59

saii Vladislav al Terii-Romane§ti, de peaceia§i vreme, s'a infati§at ca fill ascultatoral BisericiY romane §i a facut juraminte penumele sfintilor catolici. Vlad Tepe§, luindo ruda catolica a lui Mateias Corvinul, afacut profesie de catolicism, §i fiul sail Mih-nea a fost banuit ca ar fi 4 cazut in eresulhuliril Duhulul Sfint) ; de- aceia I-aii §igonit mal cu invier§unare boier '1, pe cari1imputinase prin macel. Alexandru Vocla, fiullui Mircea; fiii A acestuia Mihnea, a datuit laRoma un epitaf (aier), cusut cu our §i ma-tasuri dupa obiceiul raskitean. Petru Cercelera socotit de Iesuith cari lucrail §i in Ar-deal §i in Polonia, ca un agent potrivit pentruscopurile for de convertire. Petru Schiopul,Do.= al Moldovel, in acest timp, s'a plecatinaintea adevaruldi roman §i, pe ctnd stateain pribegie la Nemti, el vorbia intr'una de do-rinta ce are de a merge sa sarute piciorul Sf. Pa-rinte. Mitropolitul Gheorghe Movila cazu §i elin c eresul f luT Mihnea cu privire la purcedereaDuhuluY Sfint, primind vestitul adaos la Crez :fllioque. Tot atuncY trecusera la catolici Mitro-politul Moldovel, Anastasie, §i Grigore epis-copul de Roman, amindoi Vladici cari-§1pierdusera. cirja. Atitia pretendenti se daiidrept bunt catolicY. Deci pana pe la 1600

60 Ideile conducatoare ale poporuluT romanesc

se vad adese on innaintari ale Bisericii ro-mane pe pamintul nostru.

Dar trecerile acestea la catolicism sausprijinirea de ca'tre Domni a acestel religilsine mai mult de natura diplomatica, Laicoe ingropat in biserica ortodoxa a Radautilor,0 nu e dovada ca Laico ar fi fost dusdupa moarte la vre-o biserica a catolicilor.Se arata la Snagov locul de odihna a lulTepe§. Daca Mihnea-cel-Rati ar fi murit incard, in loc A. fie ucis in Sibiiul -catolic dela inceputul secolulul al XVI-lea, el ar fi

fost a§ezat linga tatal sati. Alexandru-Vodaa fost inmormintat la biserica lui, ortodoxa",din Bucure§ti. Pretendentii erati de legea ace-for pe linga cari cer0ati. Iar Mitropolitul eca-tolic, Movila a clAdit manAstirea Sucevitei,0 nu s'a deosebit prin nimic, in toata pas-toria lul, de cei ce statusera innainte de dinsul.

Deci temeiul era ortodoxia. Mai presusde dinsa plutia insa in mintea tuturora,deosebire, ideia maril comunitatl a cre§tinilor,cari se pot intelege, cu toata deose.birea deconfesie §i de rit, §i au datoria sa se sfa-tuiasca i sa se ajute. Aceasta ideie fuseseimpusa de primejdia unel cuceriri a tutu-rora din partea Turcilor. Ace§tia se infati-qati in ochil Domnilor §i boierilor noqtri

Para

a1a

Ideile conductlloare ale poporului rorniinesc 61

de ingrozitor, nu numai pentru dorinta lorde a cotropi, pentru cruzimea i lacomialor, ci pentru cA, fiind pagini, ei tagadu-iau adus pe lume de Hristosstrigat de pe innMtimea crucii singerate,pentru ca el amenintail necurmat nimicirealegit cre§tine. Turcii §i prietenii, ocrotiti1lor, aceia sint du§manil omului care traie§tein acest timp potrivit cu idealul, cu cerin-tele morale ale timpulu1 sari.

Boierul Vlad, care se ridica la Domnieimpotriva lul Mircea-cel-Batrin, cu ajutorulTurcilor, cade in curind, fiindca cine ar fiputut sprijini cu inima neindoita pe omul pa-ginilor ? Ceva mai tirziu, Radu Ple§uvul, Dom-nul Turcilor, e invins de fratele sail Dan,Domnul sprijinit de cre§tini1 din Ungaria.Alexandru-Aldea se crede dator a lamuri petorn; ca numai efrica, 1-a PAcut sA se supuieTurcilor. 0 intelegere cu ace§tia aduce moar-tea lui Vlad Dracul. Tepe§ se apdra §i elodata, ca, numai pentru ca e slab a fost si-lit sa paraseasca. pe cre§tini, dar pe urrnacu ce bucurie vestqte el ca a iticeput luptacu din§ii pentru eterivara lui, iar, nu maiputin, pentru toata Cara creqtinilor drept-credincio0,! Petru Aron al Moldovei se sfl-tuiqte cu toga Cara, pentru a se putea dez-vinovati, oricind, innainte de a da bir Tur-

qiadevarul i

62 Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc

cilor. De la inceput, Stefan -cel-Mare se infa-tiraza ca al doilea tluptator pentru crqti-natate), dupa moartea celuflalt mare Romin§i mare creOn al veacului al XV-lea, loanCorvinul, caruia al no rail zis totdeaunaIancu-Voila. Pe DomniT munteni, Radu-cel-Frumos, cel dol Basarabl, Vlad Calugarul,el II despretuiqte ca fapturI ale Turci-lor. Dupa biruinta cea mai mare a vietiisale, cea de la Podul Innalt, in 1475, Ste-fan incheie astfel vestea de biruinta pe careo trimese la totT domnil creOnY al lumii :t Cind am vazut nol oastea cea mare, ne-amsculat vitejqte cu trupul §i armele noastre,§i li am statut impotrivil, §i, cu ajutorul lulDumnezeil celul atotputernic i-am invins stra§-nic pe acei du§manl al no§tri Si al cre§ti-natatiI intregi, i i-am prapadit, §i i-am cal-cat in picioare). Solil biruitorulul pentrucrucea rasariteand merg prin orarle in carese innalta de-asupra bisericilor crucea la-fink care nu i se pare lul, ca Bizantinilordin 1453, un semn de jignire §i de du§-mA.nie, Gindul din urma al ha Stefan e A.primeasca din nal, impreuna cu Apusul in-treg, unit pentru credinta, lupta cu Turcil,duvnaniI tineretelor sale, rapitoriT cetatilorsale Chilia i Cetatea-Alba. Peste un veacaproape, cuvintul de tcre§tin, e pe buzele

Ideile conduditoare ale poporulta rom5nesc 63

lui Mihal Viteazul, care scapa pe citiva anTparnintul sail de robia paginilor. in taraMoldovenilor, cad ucisesera pe Stefan La-custa, nepotul de fiti al luT Stefan -cel -Mare,pentru ca -1 stiail venit de la Turd, 11 ba-nuiati prieten a1 for §i chiar parta§ de legecu din§ii, qi cari gonisera pe Ilie-VodaRare§ Turcitul, Petru Schiopul parase§teDomnie §i tara §i fuge in Apus, pentru casa nu i se turceasca baietelul.

De acum innainte iubirea de cre§tinatateincepe sa maT aiba. un inteles. Cine tine lacre§tini in Tara-Romaneasca 1nseamna cadore§te cucerirea de catre Austriacl, iar, inMoldova, prieten al cre§tinilor sail prietenal Polonilor e tot una. Terile noastre numai pot sta de sine, §i numai putini dintreboierl au o minte a§a de inteleapta §i cum-panita, incit sa judece ca, prin dibacie §i

burial socoteala., poate trai maT departe §icel slab, in loc sa fuga de supt o ghiarasupt alta. Un Miron Costin scrie despre ras-coala lui Gaspar Gratiani cu Polonii : s Delaudat este fiecare Domn sa tie de spre par-tea cre§tineasca, ca aceasta Cara, cacT tra-ie§te in statul sail a§a pada acmu, pentruten cre§tine§t1 sta 'Ana astazi in rindurilesale, insa cu intelepciune, nu fara socoteala

64 Ideile conducAtoare ale poporuluI romanesc

si Para temeiii, ca, in loc de folos terii, saaduca peire, cum s'ati prilejit si in vremilenoastre in citeva rinduri, de adusese a multinesocoteala si nebunia mare cumpana acestulparnint, . Dar, mai tineri, maT focosi, maiusurateci decit dinsul, ceT maT multi dintreboieril aminduror terilor judecail altfel.

Pe vremea Movilestilor, Moldovenil eratibucurosi de ocrotirea Polonilor, care nu li-aadus nicT -un sprijin, nicl -o cre§tere in cut-tura, ci numal un bir maT mult, si multeruinatoare tulburari pentru Domnie. Tot inaceasta epoca de dupa MihaT Viteazul, celmaT inimosi si mai viteji dintre Munteni seplingeati ca Radu Mihnea, Domnul pus deTurd, nu e in zadar fiul lul Mihnea Tur-citul si ea-0 tine pe linga dinsul o sumsde rude turcesti, racind Cara de batjocura.Sa li vie Domn de la imparatul crestin !Peste citeva zecl de anT, acesti creVini in-flacArati avura bucuria sä vada marea inriu-rire pe care Ardealul o avu asupra terilornoastre pans prin 166o.

De aid innainte, iarg§i cre§tiniT, spre carise innalta nadejdile, sint cuceritorii ce seasteapta. Crestinatate si neatirnare se inia-tura una pe alta: a fi cu crestinii inseamnaa fi supt crestini. Grigore Ghica, iubitor de

Ideile conducatoare ale poporuluI romanesc 65

crqtini, tradeaza §i fat5. de Imperiall §i fata.de Po loni; el se face a trece la catolicism§i nume§te Leopold, dupd imparatul, pe unfiu al sail ndscut in Imperiu, dar la urmael nemere§te totdeauna la Constantinopol,unde i s'a §i sfar§it viata. Stefan Petriceicu,boier Inca tindr, bun, dar cam slabut deminte, face tot a§a, insd din tabdra Poloni-lor el, maT putin dibaciti §i mai cinstit, numai nemeri drumul la Tarigrad, ci, dupd1683-1684, cind se ive§te pentru ultimaoara ca Domn trecator prin voia Polonilor,el traie§te in intunerec, ca o jertid a ideiicre§tine. Si altii dintre Moldoveni, Hincul,Durac, cari se ridicard impotriva lui Duca-Voda, Hijdau, Dr5gutescul, viseaza tot cu-cerirea polond. Miron Costin §i altil se as-cund in Polonia, cum se ascunsese odataun Nistor Ureche, §i acolo Miron, ca un car-turar, scrie Polonilor in versurl §i in prosa,aratindu-li in chip ispititor pretul ce ar aveapentru din§iY Moldova ; el pune odatd inscris §i conditiile in care boieril moldovenTar fi bucuro§i sd se supuie regeluT. CindPolonil ataca la rindul for pe Turd, Sobieskicraseste in amindoud navalirile sale in Mol-dova, la i686 si la 1691, oamenT bucuro0ca, pot SA primeascd in Cara for Craiu crq-tin. Moldova-de-sus famine in stdpinire po-

1030 5

66 Ideile conducatoare ale poporuluI romtinesc

lona, §i toata mazilimea tinara, precum §imulti dintre boieril de aceia§i vrista, alearga.cu bucurie supt steagurile crohmi§trilor, §i.horanjilor, regalI. Cel mai mare viteaz dintoata Moldova, Turculet, slujete la Poloni.

Pe atunci, Serban Cantacuzino, Domnulmuntean, intra in intelegere cu Nemtii, ca

inchine Cara §i, daces eT ar fi cerutmai putin ar fi vrut sa dea mai mult,se ajungea la o invoialA. De pe la 1690innainte apoT, §i MoldoveniT §i MunteniT in-cep a cerca lucrurile la Moscova, unde seridica o mare putere cre§tina, cu un altimparat.

Acesta e insa ortodox, i acum incepe oa treia perioada in desfa§urarea ideil cre§-tine. Ea se preface in ideie ortodoxci.

Chiar dupes ce Petru-cel-Mare, Tarul ru-sesc, se opri la Iaqi (171 I), in calea caresocotia el ca se va opri numai la Constan-tinopol §i care fu intrerupta de infringereade la StAnile§ti, ochil Rominilor mai cAu-tara un timp cu incredere pe Austriaci. intot timpul DomnieT lul Brincoveanu, ace§tiai§1 pastreaza prietenil for in Tara-Roma:neasca. La inceputul unui nal rAzboiii cuTurciT, o partida munteand li des in minape Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Ma-

sa lii

Ideile conducatoare ale poporului romanesc 67

vrocordat ; ei se bucura din toata inima cindAustria pastreaza macar Oltenia, unde cir-mui un timp ca Ban capetenia partidel, Gheor-ghe, fiul lul Serban Cantacuzino. Dar ad-ministratia cea noun. a Olteniel nemultamipe toata lumea, mat ales pentru ca nu Li-nea in sama datinile si exploata tara faracrutare, pentru Vistieria imparateasca. In Mol-dova Vasile Ceaurul incerca sa pregateascalul Mihal Racovita soarta lui Mavrocordat,insa nu izbuti. In 1739, Oltenia fu data in-napoi in minile Domnulul de la Bucurevi.De atunci Austriacil §i -au pierdut insu§ireade represintanti ai ideil cre§tine, ramiindnumal cu aceia de cuceritorl. Si el se in-grijira a dovedi aceasta, ra§luind, in toateformele diplomatice, Bucovina noastra, cuSuceava §i Putna, Scaunul §i mormintul lulStefan-cel-Mare, la 1775. El mat venira()data la I 788-91 : Domnul moldovean,Alexandru Ipsilanti, se rasa prins de din0I,jar unit boierl muntenl II chemara in taralor. Intre ace§tia era si poetul Vacarescu.Dar la plecarea lor, in 1791, nimeni nu li-aplins pe urma. Se §tie ca, pe timpul raz-boiului Crimeit, am mai avut, in amindoua-terile, o administratie militara austriack darbucurie pentru dinsa n'a mat avut, data aceasta,chiar nimeni.

68 Ideile conducatoare ale poporalui romanesc

Dragostea pentru Ruq't a tinut mai mult,de hatirul ortodoxieX lor, care incalzia deo potriv4 pe teran, pe cleric,mai ales pecleric, care era bucuros sa iasa. innainteastrainului pentru stropi cu aghiazma mon-dirul §i a intinde crucea pacii buzelor dincari iesia urletul lacomiei flaminde §i peboier. Ea se intinde de la 171I 'Ana la183o, vre-o suta de ant.

In 1711, purtarea Ru§ilor fusese cuviin-cioasa, de la imparat pana, la cel din urmaosta§. Rusil pierdura insa mult prin neizbinda,a§a de mult, incit pana §i Tarul era sa fieprins de Tura. A doua oars, in 1739, a fost,din potriva, in Moldova act mai departen'ai.i trecut o§tile, jaful cel mai straric dinpartea tuturora. La 1769-74, Ru§ii au statin amindoua terile sese ant, luindosta§i, darurl, petrecind cu boierimea, §i laurma eT lasara pe Austriaci a lua Bucovina..in 1788 -92 --- al patrulea rasboiti et cautaa pune in fruntea aminduror terilor pe Po-temchin, amantul disgratiat al Tarinet Eca-terina a II-a. Dar nu pentru Potemchin-Vodase jertfia toata, lumea la noi ! In 1806-12apostolil §i arhanghelil ortodoxiel ne anexaraformal silitt salt paraseasca prada, etplecara cu Basarabia in gura. Nu pentruaceasta se jertfise Inca odata toata Rominimea

a-I

provisil,

si,

Idei le conducAtoare ale poporului ronlAnesc 69

de la Dunare in 1828-34, el strivira tera-nimea noastra, puind-o sa trap' arele caboil si lasindu-Y1 dupa cuvinttil uneia din cA-peteniile o§tilor imparatesti, enumal ochil casa plingas ; pe boierl it strunira si umilira intot felul, zvirlindu-li in aier prin cizma lulJoltuhin islicul, semnul boieriel. Nu pentruaceasta singeraseram jai-AO ! in 1853, Rusiipatrunsera din nal peste Prut ca sal ramiie,

numal Europa, unita in potriva lor, IIarunca innapol, invingindu-i in Crimeia; eani dadu innapoI Tinuturile de jos ale Basa-rabiel. in 1877 am scapat /Ara indoiala. laPlevna pe marele-duce Nicolae de soartageneralulul Curopatchin, iar ca multamita .nise smulse si acea zdreanta basarabeana,lucru ne mai pomenit in analele aliantelordintre State.

Ideia cresting in ultima el forma, orto-doxa, murise pentru vecil vecilor, si in min-tea batrinului celul maT evlavios.

H.

in veacul al XV-lea mai ales, Europa apu-seana incepu sa vada ceva in afara de ho-tarele impuse de religie. in cugetarea, sim-tirea si arta lumil vechl, ea descoperi obogatie, o frumuseta si un folos care-I fu

1

§i

70 Ideile conducAtoare ale poporuldi romanesc

sesera ascunse pans atunci. Cercetari se in-cepura cu privire la acest trecut a§a de in-departat, limbile clasice furd, studiate pretu-tindeni, in toate ramurile vietii suflete§tY apopoarelor noun se imita cu stracluinta anti-citatea.

Mi§carea aceasta, care se dovedi nea.samd-nat de roditoare §i aduse cu dInsa altd lite-rature, alta arta, la urma chiar, aka §tiinta.§i un fel de filosofie necunoscut liana atuncl,se putea intinde in Rasarit numal acolo undelimba latina mai ales era bine cunoscuta, ca unace fusese de la inceput limba Biserici1 §i aStatulul. Dec, Ungaria §i Polonia, spre ma-rea for fericire, se impartd§ira de Rena§-tere, nol insa, can intrebuintam limba sla-vona in dregatoril qi in slujba dumnezeiasca,nu. Am pastrat Inca vre-o suta de and o li-teratura saraca, margenita la operele curatreligioase, acestea neputind fi originale,la traducer1 ma1 mult sail mal putin binefacute.

Inca o urmare a Rena§terii era aceia caviata romans, mult mat bine cunoscuta de-cit cea greceasca, era admirata.' §i imitatein tot felul. Numele italiene, germane, fran-cese, ungure*ti chiar §i polone, se pretaceatia§a incit sa sune latine§te ; localitatile geo-grafice emu preschimbate in acela§1 sens.

i,

Ideile conducatoare ale poporului rom6nesc 71

Top cautaii sa-§1 puie in legatura inceputu-rile terii §i neamului cu vremile straluciteale Romanilor sail ale Grecilor. Pans §i Tur-ciI ie§ira. coboritori al ILA Teucer din Eneidalui Vergiliu, §i nu li se mat zise astfel decitTeucri ; Francesii, urma§1 al Francilor, arfi avut de stramo§ pe un Francus ; Secuildin Ardeal erati Seculi, Siculi, decl Sicilians.Si cam tot de astea.

Unii feciori de boierl pribegi invatail insain Polonia, pe carts latine§ti care vorbiaiiinnainte de toate despre Roma. El ail tre-buit, fireqte, sa, faca apropierea intre numelede (Rumin2, intre limba crumineasca D §i,Romani ; asamanarea de limba li se impuseInca de la inceput. Pe atunci nu se puteaface deosebire intre originea poporului §i

originea limbil. Limba era invederat venitadin cea latineasca ; nol cu totii nu puteam fidecit Latini. Si astfel de ()data se ridicaperdeaua greoaie de despret, de saracie §iumilinta care ne acoperia. Aureola Romei in-cunjura fruntea teranului robit, a boierimiisupusa tuturor poftelor turceqti. Ors ce-amfi ajuns O. firn, era ceva a§a de mare saavem o obir§ie romans 1

innainte de orlce aka sarcina, aceastaobir§ie trebuia luminata. Si pentru nol, darmai ales pentru aces strains cars se deprin-

72 Ideile foonducAtoare ale poporului romAnesc

sesera prea mult a vorbi despre e b arb aria ,Valahilor.

Inca de pe vremea luT Vasile Lupu, Gri-gore Ureche, ucenic al §colilor latine§ti dinPolonia, scrie: rDe la Rim ne tragem 0 cua for cuvinte ni-I amestecat graiul, . Dinscriitorul italian Enea Silvia Piccolomini, dinveacul al XV-lea, el mai culege §tirea caar fi fost pe aid cindva un Flaccus, =Hat -man rimlenesc,, pe care, fire§te, Enea Silvioit crease el, pentru ca 'salt Minureasca nu-mele de eValaht,. El se opre§te insa. aici,urmind apoi cu istorisirea pe romane§te des-pre Domnit Moldovei, i numai despre et

Miron Costin, din generatia care urmeazape a lut Ureche, tie mult mai mult : ga-sim la el, la un loc cu o multime de ne-lamuriri §i grerli, mai toate elementeletrecutuluT roman. De §i scrie numat despreMoldoveni, acest boier inimos i carturarcuprinde cu privirea in cercetarea celor d'in-taiii inceputuri §i pe ceilalti Romin'tpana la Arominil Balcanilor. Pe tots it ho-tare§te ca sint adevarati ItalienT.

Si iata cal un om care nu invatase laPoloni, ci in Italia insap, la Padova, untiemergeail mulct Rasaritenl, Constantin Stol-nicul Cantacuzino, prinde a povesti i el, tot

Ideile conducAtoare ale poporuluT romAnesc 73

innainte de anul 1700, despre Traian §i im-paratii Romer, ce ail domnit §i asupra Da-ciei stramor0. Mai limpede, mar sigur qimar bogat deck Miron Costin, pe care nu1-a cunoscut,' el vorbe§te despre cea d'intai5intemeiere in aceste parti, pe care Moldo-veanul o numise edescalecatul, sail cobori-rea §i colonisarea cea d'intaiii.

in sfir§k, spiritul Rena§teril e primit deDimitrie, invatatul al al lul Constantin Can-temir, prin lectiile unui Grec cu §tiinta delatine§te §i care invatase §i el in Italia. Ce-tind cu sirguinta in tot cursul tineretelorsale, el fu in stare sa scrie dupa, arzareasa, ca pribeag domnesc, in Rusia cea marintinsa, lucrare despre timpurile vechl aleistoriei noastre, Hronicul Romtno-Ilioldo-Vla-hilor. Pentru el nu mar e nici-o indoialaca sintem Latini, ba Inca nimic 1111 ne-a clin-tit vre-odata de pe pamintul ciOgat de le-giunile Jul Traian.

Ace§ti oamenl la cari se poate adaugi§i un harnic intregitor §i compilator, Nico-lae, fiul lul Miron Costin, lucrasera maitoil deosebi, fa'ra a se cunoa§te sari a serazima unul pe altul, pornind toti de la ace-la§i izvor, studiile zise umanistice, pe carele incepusera oamenil Rena§terii.

74 Ideile conducatoare ale poporulul romAnesc

Cetitorl pentru astfel de lucrurl era(' insade tot putini pe atunci : citiva boieri nu-mai. Cetitorii obi§nuiti, ceva mal multi, cudeosebire preoti, se multamiati cu cetireacartilor sfinte. Deci nici-una din aceste cro-nici nu s'a tiparit, §i o bucata de vreme eleau fost cu totul uitate.

Pe atunci insa, o parte dintre Rominii dinArdeal trecusera, dupa indemnul lesuitilor,la Biserica Romei, cu care se uniserd. Elisl pastrati limba de slujba, datinile biseri-ce§ti, insuratoarea preotilor, dar in dogmaera(' una cu Roma. Scolile catolice din Sim-bata-Mare, in Ungaria, din Viena §i dincetatea Papilor erati deschise acum invata-ceilor romini, can plecaU, cu deplina cu-noa§tere a limbh latine, din Blaj, rerdintanoulul episcop unit.

Din Viena si Roma se intoarsera deciprin anil 177o-8o trel tineri calugari, Sa-muil Clain, Gheorghe, Sincai §i Petru Maior,cari n'aveati de loc hotarirea de a trai im-bracati in rasa la manastire. Toti trel aveatiacelea§i ginduri : sa dovedeasth originea re-mand, la cunoa§terea careia ajunsesera in-nainte de a fi cetit cronicile moldovene§ti§i muntene. Dar prin cartile pe care be al-catuira, el mersera mai departe decit ace§-tia. Literele cirilice obiqnuite pana atuncitrebuiaU parasite cu incetul, limba trebuia

Ideile conducatoare ale poporulur romanesc 75

sa fie scrisa cu litere latine si astfel incittotdeauna sa se poata recunoa*te cuvintullatinesc de la inceput. in sfir§it, suneteleestraine,, vorbele estraine 2 trebuiati para-site macar in scris.

Un alt lucru nal e liparirea acestor cart;[.Prin §coll biserice§tt prin §coli de Stat, prin§colile intemeiate dincoace de munti in cur-sul veaculul al XVIII-lea, de Domnii ziO

fanarioti, cercul de cetitoil se largisefoarte mult. Pentru tots ace§tI oamenl setiparira pe rind doua carti ale lui PetruMaior, dintre care una fu confiscate, §ieDictionariul de Buda,. Acest dictionariii de

aratind adeca, de unde vine fie-care cuvint, n'a putut sa aiba mare raspin-dire. Din potriva, toata lumea a cetit eIs-toria pentru inceputul Rominilor in Dacia),care a avut doua editil in vre-o zece antAceasta a fost de acum innainte Bibliaidez? latine. Si dascalul Lazar din Avrig,care a venit in 1817 la not de a intemeiatcea §coala nationals in Bucure§ti,credea in aceasta Biblie.

Supt inriurirea acestel mi§carY s'ai:i formatun numar de tined din Ardeal, ca loan Ma-iorescu, Papiu Ilarian, August Laurian, Si-mion Barnutiii. intemeiati pe mindria

etimologil,

76 Idei le conducAtoare ale poporului romAnesc

el au fa'cut mi§carea de la 1848 in Ardeal,pe care au organisat-o dupa traditil romane§i au descris-o intr'o limba latinisata. Totsau trecut, innainte sail dupa. 1848, dine oacesi au stapinit invAtamintul. Joan Maiorescue intemeietorul §colilor craiovene, Laurianat celor din Bucure0 §i apol al §colilorMoldovel intregi, Barnutiti, al §coliT de dreptdin Iasi. Cei din tars, un Gheorghe Asachiin Moldova, un Ion Radulescu, zis Eliad,in Tara-Romaneasca, au crezut, cu toata pu-terea sufletulul lor, in originea latina pe carea §i cintat-o, in versurl frumoase, cel

care §i el invatase la Roma, darprimit ideia prefaceril limbil pe latine§te,ba nicl chiar scrierea cu singurele litere la-tine. Eliad e autorul until sistem de scrieremixt, care a dainuit citva timp §i a fostprimit §i in Moldova.

Astfel se ajunse la anil 186o, cind acumflinch o Rognie units. Academia Rominadin Bucuresti fu infiintata. Cea grijatrebuia sa-1 fie formarea limbil literare, ca§i cum limba literara n'ar fi fost de multformats, Inca de pe vremea tipb.'riturilor bi-serice0, famiind sa se adauge, fire§te, pot-rivit cu timpul, neologisme §tiintifice. Lau-rian §i elevul lui, Massimu, capatara grija

d'in-tiiii, n'ati

d'intiiii

Ideile conducatoare ale poporulul romahesc 77

dictionariulta. El aparu in dou'a volume mari,si stirui o adinca uimire, Limba era curiititii,luindu-i-se jumatate din cuvintele el. Cele-lalte erati cu owl schilodite, ca sa li sevada mai bine originea latina.

Pe atuncl se invata in $coli istoria Romi-nilor a 1111 Laurian, care incepea cu Romul

Remu dadea anil dupa fundarea Ro-mei. in Ardeal stapinia $tiintifice$te canoni-cul blajean Timoteiti Cipariii, care, de $iun bun cunoscator a1 limbil vechi i un in-telegkor al desvoltarii el fire$ti, scria intr'oortografie de parada, $i mai mult cu vorbestramor$ti

5coala latina n'a putut merge mai de-parte in ceia ce prive$te limba. in studiileistorice ea s'a pastrat Inca multa vreme, dei slabita. Iar ceia ce a ramas mai mult din

ea, a fost parerea ca nol sintem Latini, caavem spirit latin, ea, sintem frati bunt cutot' Latinil. De aid urma neapArat iubireapentru Franca, sora noastra mai mare : vor-birea limbil el, imitarea acestel limbi Eli-ad insa voia mai bine imitarea limbil ita-liene primirea in romane$te a oricaruicuvint frantuzesc, in $tiinta ca $i in litera-ture, hranirea literaturil romane$ti g ince-patoare, cu cea francesa, emigrarea la Pa-ris. in latinismul lul Laurian trebuie sa se

§i si

78 Ideile conducatoare ale poporuluf romanesc

caute, nu numai originea franco-rominei incare a scris un Mihail Zamfirescu, dar si amode' literare francese, careia un Bolintineanu,un Alecsandri chiir i au slujit toata, viatalor, si a ideilor politice si culturale care audomnit zeci de ani la no'; in sfirsit, si a tutu-ror imprumuturilor nesabuite si caraghioasepe care esora mat mica, s'a crezut datoare srtle faca la sora ma' mare,.

Primirea exuberanta pregatita la Bucurestistudentilor italieni, ovatiile in mijlocul ca-rora d. de Gubernatis facut intrarea laBucuresti precum astfel de ovatiicheltuit si cu cite un astfel de om ca c sarul s Pe-ladan sari ca d. Leo Claretie, ziarist, nepo-

unui scriitor bine cunoscut visita laRoma a unui grup romanesc ce cuprindeatoate elementele comicului, calatoria dinurma, bogata in nemultamiri, care s'a fault,nu in Italia, ci.prin Italia pentru a se ajungeis Roma, toate sint ultime urmarl ale cu-rentului latinist decazut. El a inceput decicu Samuil Clain si s'a mintuit cu BadeaCirtan.

Dar, daca to uiti bine, vezi si alte formeale aceleiasi

in istoria romaneasca, in cugetarea Ro-minilor despre in politica for a fost,

§i-a

tut

Mill,et

Ideile conducatoare ale poporului rornanesc 79

pans in anit nouazeci, o ciudata ilusie, careni-a ajutat la multe, dar la mult maT multeni-a stricat. Ajunsesem a ne crede de osama cu parintii nostri Romanil uitasemde mult cit putem inteadevar. D. Hasdetispunea, intr'un curs la Universitate, ca defapt noT sintem in stapinirea unul Imperiu ;in numele luT Traian, August Laurian afisape paretii tuturor scolilor primare ale Roma-nie1 o harta a DacieT de mine, si poetulMacedonski hota"ria ( A

Roma noastrA e 'n Orient :Constantinopol capitalA.

Dar iata ca un nou curent se ivise. Else lupta intai5 cu imprejurari foarte grele,oprit in loc de alte curente, amestecat uneon cu ele. Amestecul ajunse la o anumitadata asa de puternic, incit curentul initialparea pierdut. 0 alts generatie, pornindde la alte consideratit, 1-a inviat si a repre-sintat ideia conducatoare cea buns, atita timpcit ingaduit puterile. ApoT iarasi s'aparut ca biruinta se apleaca in partea curen-tuluT grandoman, fara con§tiinta de trecu-tul, de viitorul, de chemarea noastra, gataa se inchina la top idolil neamulul strain.

§i

80 Ideile conducAtoare ale poporului romanesc

Apol el s'a intarit din noil, si el chiama as-tazi la sine pe toti oameniI iubitorl de tarssi de neam, pe toff oamenil cinstiti si cu-minti, pe toti oamenl de isprava.

SA urmarim si dezvoltarea acestel idelconducatoare.

Asachi si Eliad nu trecusera cu totul inlegiunea latinistilor, dar nici unul, nici altuln'a mai pastrat de la o vreme legaturilecu poporul for si au ajuns rapede a nu-1mai intelege si a nu-1 maT putea calauzi.Asachi tiparia reviste cu text frances in fatacelul romanesc si nu maT raspingea nici-unneologism frances. Eliad profetisa, faceacomentaril ale Bibliei, se asamana cu Firis-tos, si indata prinse a biigui intr'un fel deromino-italiana pe care n'o maT cetia nimenl.

Alti scriitorl, cari fata de dinsii eraU nistetinerl, lucrau insa, mai ales in Moldova, peo alta temelie. Adevarata cercetare a tre-cutului o incepura, mai in acelasi timp, Mun-teanul Balcescu, care trai putin, si mareleMoldovean Mihail Kogalniceanu. Cronicile,documentele, care erati si minunale indrep-rare de limbil f i pastritoare ale cugetiiritadevarat romitnefir a trecutulu, iesira laiveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot lalumina poesia poporului. Pornind de la cu-

Ideile conducatoare ale poporului romanesc 81

no§tinta acestor izvoare, se injglieba o lite-rature. noua, care numara, in aceia§1 gene-rave, si pe cumpatatul §i clasicul novelist Cos-tachi Negrut (Negruzzi). inteo generatieurmatoare, se adauge la dinsa AlexandruOdobescu. Dintre si mai tineri, scolari aiGermaniel anilor 186o, intorsi in tail, inte-meiaza i Convorbirile literare,. Slavici 6.graft"' firii teranului ardelean. Miron Porn-piliu tipareste cintece ardelenestl. Ganespune pe intelesul tuturora povesti din Mol-dova. Ispirescu tese din non firul basmelormuntene, si minunatul povestitor Creangainfatiseaza satul moldovenesc. Alecsandri sealipeste la mi§care, dar nu cu totul, pas-trind unele pacate si lipsuri ale trecutului.insA un tinar care invatase prin toate terileromane§t1, in Moldova, la Cernauti, la Blaj,care statuse la Viena in mijlocul studenti-lor romini de pretutindene, care fusese sufle-rul lui Pascali la Bucure§ti, un tinar moldovean din pragul Bucovinel, cu multe cu-nostint1 generale §i cu cele mai adinci cu-nostintl romane0 ce se pomenise pansatuncI, Mihail Eminescu, aduna in sine toatabogatia de cugetare si simtire a neamului§i pe o innalta gams de modernitate cintA,in cel mai frumos graiii romanesc. Acelcare calauzise din capul locului mi§carea, d.

1030 6

82 Ideile conducAtoare ale poporulul romanesc

T. Maiorescu, recunoscu de la inceput pefrunta§ul literaturil noun.

(Convorbiriles au avut vre-o douazeci deani de stralucire. Apol revista se stramutain Bucure§ti, §i multi dintre cel mai insem-nati colaboratorl aT ei intrara in politics, farea putea face sa invinga aid alt spirit. inBucuresti terenul rAmasese at altora, iar in1a§1 dupe plecarea (JunimiT) se instals so-cialismul Co n temporanului . Generatiapriini cu cea maT mare bucurie activitateacritics, a d-lui Dobrogeanu-Gherea, care in-drepta literatura romAneasca spre ideale carenu sint §i acelea ale poporuluT romanesc. Inacela§1 timp se ivia, printr'o intelegere gre-§ita a unor anumite modele, dar maT alesprintr'o adoptare a spiritulul bulevardierfrances §i prin amestecul in literatura almultor Evrel scepticl, o nou'a literatura sa-tirica, fAra indreptatire, fare tinta, fare cru-tare, ridicindu-se din noroiul pornografiei numalpentru a mu§ca prin insulta personals. In jurulunel biete reviste ciudat scrise, se adunaseratinerI ziceati decadenti, cintareti aT

sociale §i aT ratacirilor bolnave, incare poate cadea simtirea omeneasca. Glasullimpede al celor trel frunta§i noT, armoni-cul povestitor §i patrunzatorul critic social I.

t tinar6.

cell ti-calo§iilor

Idei le conducAtoare ale poporuluT romanesc 83

L. Caragiale, infloritul stilist, bogat in icoanenoua, Delavrancea poetul atit de intim qide simplu Vlahuta, nu era ascultat decit inunele cercuri. Revista pe care o cauta maiInuit publicul, Revista Nouti, a d -lul Hasdeil,nu facea alegere si nu cerca sa determinenimic, in nimic.

Lucrurile schimbat astazi. Inca ()datarevarsat asupra scriitorilor comorile tre-

cutulul si comorile poporulul. Atingerea intreRominil din toate partile facut zilnica,sincere, de un mare folos pentru cugetarealor. Universitatile innaltat mai sus decitvechiul rol de a pregati profesori, §i vreaiisa indrepte viata timpulul. Zidurile dintre'literature si ramurile vecine se darima si in-gAduie o simtitoare imbogatire a celelTrel reviste ale- celor mai tinerY, ,Samana-torul , cLuceafarul (Fat-frumos , lupta inacelas sens, §i ele au dat literaturiT de astazi peun Iosif, un Sadoveanu, un Goga, un Sandu,un Ciocirlan, un Cerna, un Vilsan.

$i acum miscarea nu se opreste Toatavia ta romaneasca e prinsa de dinsa, §i, cutoate inpotrivirile de astazi, ea va izbuti sapreface tot. Originalitatea el binefacatoaresta intr'aceia ca ea nu nascoceste, nu adauge

s'a

si

s'aia

sail

d'intail.

aid,

84 Ideile conducatoare ale poporulur romanesc

§i nu falsifica nimic, dar nu lass scapedin vedere nicl-una din insu§irile, din putin-tele de desvoltare ale neamului. Puterileadevarate de asfazi, mo§tenirea cea buna atrecutului, tot ce are poporul romanesc irrstapinirea §i la indamina sa trebuie a fi in-trebuintat. Scopul nu mai e acela de a neasamana cu unit sail cu al ii, de a ne intrececu Romanii de odinioara sail de a ne tineape urma Francesilor. Nu voim a fi un Statmodern oarecare, de o precocitate indraz-neala care sa uimeasca lumea. Dorintile noas-tre sint mult mai modeste, dar mult matuqoare de talmacit in fapta sigura: avind con-§tiinta de ceia ce sintem, simtindu-ne Romintmult mai mult decit coboritori al Romanilor

chiar decit cetateni al Romaniel, voim, incea maii strinsa legatura cu tot ceia ce afost sanatos in trecut, sa cladim cu mijloaceromaneqt1 civilisatia romaneasca pentru W'Rominii.

sa-i

i

i

DEZVOLTAREA

HOTARULUT TERIT-ROMANESTT $I MOLDOVET

m.

Dezvoltarea hotaruluiTeril-Romane§ti §1 Moldovel.

I.

Tara-Romaneasca a numit Romlnul, gi nu-me§te Inca, tot Tinutul pe care-1 locuiqte el,acela in care-§T pune munca de plugar sail inlungul in largul caruia mina, turtntle.Acest. pamint putea fi supus in parte, odi-nioara, Bizantinilor, Bulgarilor, Ungurilor,Tatarilor §i Ru§ilor din Haliciti, iar astaziTurcilor, Ru§ilor, Austriecilor §i Ungurilor,

paese divino per sette destini,in sette spezzato da sette confini,

co targ diving prin ate ursiteIn sapte sfarmate de apte hotare»,

cum cinta poetul despre alt popor, al sail,care a isbutit insa a-§I face la loc unitateanationals in forma politica, dar el ra-minea tot t Tara-Romaneascas.

Pang. pe la anul 130o, aceasta Tara nu

i 41

i

88 Hotarul Teril-Romane§ti §i Moldover

daduse Inca un Stat. Rominit trAiati numatsupt stapinirea uoara a cnezilor sail ju-zilor, mat sus cle can erail Voevozil. Citivadintre acet at Terit-Romane§tt : Ioan, Farca,Litovol, Seneslati, la dreapta qi la stinga Oltu-lul, sint pomeniti inca Innainte de anul 1250.Se vede din cele spuse in intarirea de catrePapa a unlit privilegiu regal unguresc pentrucavaleril Ioanitt, can erati ispititi sa se aezela not, ca pamintul cnezilor §i voevozilor ol-tent mergea de la Tara Hategului pans in Du-nare, §i se pomenesc §i pescadile de la Celeiti§i cetatea SeverinuluT, aceasta stapinitade Ungurt. Dincoace de Olt, din potriva, nuse inseamna nicI -o localitate §i nici-un hotar.

Pe acea vreme UnguriT aveail in mina foro parte din parnintul ce era sil fie mat tirzillMoldova. Districtele Bacati §i Putna de astazterati atuncl ungure§tt, avind locuitorl ungurl,aduT din Secuime §i din alte parti, preotiungurl §i capetenii osta§qti pentru regeleUngarieT. Capitala acestel provincil era Mil-covul, cetate arzata pe dui cu acela§1 nume,rerclinta a episcopului catolic.

In partile de sus ale Prutulul i Siretiululse intemeiase Cara ruseasca a Galitiet sail aHaliciuluT. Pana departe in jos, cursul acestorriurt era in mina regilor Rusiet-Mici sailRusiel-Ro§ii. Cind regatul rusesc se desfacu,

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldove 8)

rasariti pe urma lul, stapinira nesigurl,potrivit cu vitejia for si cu imprejurarile tim-pulul in care traiail. Supt inriurirea galitiana,o suma de sate se intemeiara, cu acele numerusesti in - '6141 (corespunzator lul out,- ow-ce), ce se afla Inca raspindite peste toataBucovina, peste judetele Dorohoi5 si Boto-ani si partea de sus a Basarabiel.

Sesul de peste Siretiu ajunse pe la 1240in mina Tatarilor Hordel de aur. El n'aveailnici-o administratie a suptqilor lor, ci se mul-tamiail a stringe de la dinsii birul si a prirnidarurl. In atirnarea Tatarilor se poate sa fifost si o buna parte a Terii-Romanesti, totsesul adeca: Braila, Ialomita, judetele cele-lalte de la DunAre. MaT mult sau mal putinneatirnate, oricum, scapate de coplesireatatareasca, eraii plaiurile. Cele oltene aveauin fruntea for jug, dintre cari cel maT marlpurtail numele de Voevozi. De la anume juzivechi cred ca vin numele judetelor Mehe-dinti, Vilcea $i Romanati, toate dincolo deOlt: in adevar, se zice judetul Mehedintului,al Vilcei, al Romanatului, si Mehedint e unnume de persoana, ca venit dinVilcul (Lupul), ca si Romanati, asemeneacu care sint unele nume sirbesti (Ruvarat,Herligovat, s. a). in principatul de maltirziil al Terii-Romanesti si in Moldova-de-jos

si Vilcea,

90 Hotarul TeTii-Romane§ti §i Moldovei

judetele sint numite dupa riurl : Arges, Olt (inOltenia insa tau e un judet al Oltulul, dareste unul al Jiiulul, destacut apol in Jiiulde sus: si cel de jos: Dolj),Plana. In Moldova-de-sus insa, numirea vinede la °rase: Backi, Neamt, Suceava, Roman,Botosani, etc. Moldovenil nicl nu le-ati numitjudete, ci Tinuturl. Aceasta ne face a credeca acele judete n'au avut nicl-o data o in-semnatate mai mare decit aceia a unel sta-pinirT citeva sate. Aici par sa fi fostmai molt cetati ungurestl (Milcovul, Bacaul),cetati domnesti (Rornanul), tirgurl galitiene(Siretiii, Suceava) §i tovara§il de sate, in felulcum ail fost cele din Cimpulung, care aveatidrepturile for deosebite si platiati un singurbir Domnului.

H.

Pe la 1300 30, VoevoziT din Arge§ iz-butesc a dobindi §i Oltenia. indata, el isiieati titlul de tMari-Voevozi, si arata ca sta-pinesc ttoata Tara-Romaneasca*. Aceastavadeste limpede gindul lor, ca nu recunoa§teatiadeca, pe tot pamintul romanesc, alt Voevodde o sama cu el, alt cirmuitor neatirnat. Elieati in armele for vulturul imparatesc alBizantulul (dar cu un singur cap, nu cu doua,

Gorj CovurluiU,

peste

Hotarul Teril-RomaneW i Moldovei 91

ea in sterna bizantina). In hainA, in peceteacu doua chipurl imparate§ti linga un porn,el se infatiraza cu aceasta autoritate

asupra Rominilor.Pe la 136o §tim sigur ca el aveati §i

Braila §i Cimpulungul §i Arge§ul si Slatina(privilegiul catre Bra§oveni din 1368). Pestedouazecl de ani el trecusera prin Bucure§tI§i ajunsesera.' la Giurgiu, pe care-1 intarisera.Severinui li-1 dadusera. Ungurii, dupa multeframintarl. in fata Nicopolel turce§tI, la care

el cladisera Turnul lor, caruia-1 zicearre Neco poia cea Mica*. Ba, supt Laico, el luarao clips Vidinul, iar supt Mircea pusera minape Silistra §i pe toata. Dunarea-de-jos, pre-cum §i pe porturile dobrogene ale Marii. Elmoitenisera deci §i pe Tarii bulgare§ti dela Apus §i pe despotic bulgarl de lingO Mare,Dobrotici Ivanco.

Cuceririle Turcilor It aruncara insa innapoipeste Dunare. in acela§1 timp, o coborire aRominilor din Maramure§ lua e Voevozilorcelor Marl a toata Tara-Romaneasca, partearasariteana a Tinuturilor romane§ti, pe careei §i le pastrail pentru din§il.

Bogdan, Voevod maramureran, trecudincoace de muntl pe la anul 1360. Sa§ildin Baia, arzatl printre noT Inca de pe la

impe-rialA

rivniaii,

$i

92 Hotarul Terii-Romane.,5tr §i Moldovei

1 zoo, ii primira bucuro§1. Voevodul unguresc,din provincia regala, intemeiata din noti, deciteva zed de ani, Sas, fiul lul Dragos, fubatut, §i paminturile lui luate, pans la Milcov.Dincolo de Siretiti, se ajunse la ora§ul cuacest nume §i la Suceava, care traiail de sinestatAtoare.

Tatarii §esului ail cautat A, se impotri--veasca. Dar ei ie§isera slabiti din luptelecele lungi cu Ungurit Rominii i-au dat pesteNistru. Aceasta apa ramase ca hotar, darcele mai multe parti fury luate mai muttpustii din minile lor.

Greutatea cea mare era insa cu VoevozilTerii-Romane§ti. Findca el stateati sus, incapitalele ]or de la Arge§ §i Cimpulung,oamenil luT Bogdan Voevod li ziceati Mun-tenT. Acesta nu cutezase a lua acela§i titluca Basarab §i urma§ii luT. El venia dintr'unpamint romanesc, unde impartirea se faceaclupa niuri. Venia intr'un Tinut udat deriul Moldovei : el it numi dar, etara Mol-clove1,. Insa pe aceasta Cara, intelegea el §i totastfel §i urmasit lul, s'o intinda cit mai de-parte in dauna Terii-Romane§ti.

Pentru aceasta se intrebuinta nesiguranta§i slabiciunea acestei teri intre moartea lulLaico §i intarirea in Domnie a lul Mircea,deci prin anil 7 370 90. Pe de o parte se

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldover 93

ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bun era pepamintul sail pans la riul Putna, in anul1432, cum dovede§te o scrisoare de stir'ardeleneasca. Fiul lul Alexandru, Ilie, faceo danie unor mosneni din Vrancea. Decknu incape nicl-o indoiala ca innainte de ,5te-fan - cel - Mare Moldova-0 atinsese hotarulsud-vestic. Vama se lua la Agiud pentrumarfa ce trecea la Munteni, dar aceasta nu-mai pentru ca Agiudul era cel din urma tirgal Moldovel in aceste parti. MoldovenTMuntenk isi facura. cetatT la hotare : a celor

se chema Craciuna §i era arzatachiar pe riul Milcov. Bacaul fu intarit, §i aid"statu un timp, prin anil 148o, Alexandrucel Noil sail Sandrin, fiul lul Stefan-cel-Mare,.pazind hotarul. Linia de aparare munteanarasa in prada du§manului Rimnicul-Sarat §iBuzaul §i se indrepta dupa cursul Teleaji-nuluT, unde Domnil din al XV-lea veac fa--cura Teleajna ; ceva mai departe era intaritaGherghita, care apara Bucurqtii, si eT, dealminterea, o cetate intarita, precum Teleajnatinea straja de spre Tirgovi§te.

Dincolo de Siretiul Moldovenil se intinseraiute pins, in punctul unde acest riil, intor-cindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarulsud-ostic. Ca Birladul era loc de vama, noreste alts dovada decit faptul ca la Birlad

si

d'intii5

94 Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldovei

se vamuiau, pe acest drum de negot, mar-furile ce mergeau in Tara-Romaneasca. LaChilia §i Cetatea-Alba, pe Dunarea-de-jos §ipe limanul MareT-Negre, fusesera Genovesil,§i in cea din urma cetate el ramasera pinsdincolo de 1400. Domnil munteni stapiniailinsa, ca Bulgaril de odinioara, §i un mal §icellalt at acestul curs de jos at Dunaril.Moldovenil luara, in acela§I timp de slabi-ciune a fratilor lor, §i acest parnint 'Asa-rabesc), si aceasta Basarabie. Roman-Vodai§I zicea : Domn pana la Marea-cea-Mare).Alexandru-cel-Bun inlatura orke urma destapinire straina si el lass urma§ilor s1T qicele dona cetati. Mircea al Teril-Romane§tIse impotrivise in zadar, ravAlind odata inMoldova in potriva luY Iuga: moartea lulfacu din Alexandru-cel-Bun §i dinurma§iI salcel IInDomni al Rominilor. toata pe-riod' neatirnaril, rMaril Voevozi a toata Tara-RomAneasca s au ramas de aid innainte peplanul al doilea.

Dupa moartea regelul unguresc §i polonLudovic-cel-Mare, fiicele sale Maria §i Hed-vigia, avind de soil cea pe Sigis-mund din Luxemburg, cealalta pe Iagelobotezat cu numele de Vladislav, impar--Ora, nu fail cearta, mostenirea. Fiecareia-I lip-

t

ill

Hotarul Terii-Romane§tr §i Moldovei 95

siail banit, ostasili si aliatiT. Amindoua terilenoastre se folosirl de aceste imprejurari.

Laico stapinise, credem, Tara Hategului;pentru a-1 rasplati cistiga in chip stator-nic, insusi Ludovic desfacuse Tara Oltululde peste munti, cu cetatea intarita a Fa-garasului, si i-o daduse cu titlul de duce.El aduse acolo boieri de-ai sal, al caror ur-masi traiesc si pada astazi. Hedviga adausepentru Mircea si citeva sate, mai mult roma-nesti, de cealalta parte a Oltulul, dintre carecel maT insemnat era Amlasul sail Amnasul.Numal Sibiiul si-a pastrat posesiile romanesti,Salistea, Rasinarii si celelalte. Pentru aparareafor se ridica cetatea Turnului-Rosu. CetateaBranulul, pe care o cladise regele Ludovic,trecu si ea in stapinirea Muntenilor. Mircea sifiul sail Mihail tinut pircalabii acolo. Sitrebuie sa se tie in seams ca el aveail decisi cirmuirea, nu numal asupra colibafilard'imprejur, ci asupra satelor ce alcatuiatiInca de la inceput domeniul Branulul.

Toate aceste stapinirl insa nu se puteatialipi pentru totdeauna cu Tara- Romaneasca,fiindca erail la mijloc muntii. Tot asadovedit netrainice si posesiile capatate deDomnil moldoveni in Ardeal. Stefan-cel-Maredobindise acolo Ciceul, in valea Somesului,

sisi

si-ail

si

s'ail

96 Hotarul Teril-Rorane§ti §i Mo Wove

§i, departe, pe Tirnave, intr'un loc unde nu-Iputea folosi la nimic, Cetatea-de-Balta. PetruRare§ primi ca zalog Bistrita, §i izbuti dupes153o sa-$T puie pircalabii acolo, luind de laorarni censul regal. Rodna, cu minele elcetatea Ungurawlui, Reteagul eraii tot aleMoldovenilor. Si sa se adauge o sumedeniede sate care se tineati de Ciceil sail de alteasemenea puncte daruite ! fn atitea rinduriSecuii au ascultat bucuro§i de Domnil no§-tri. Stefan facu chiar la Vad rerdinta unulepiscop romanesc, asemenea cu acela pe careMunteniT it arzara la Gioagiil.

Dar piedeca fireasca sfftrima visurile destapinire ardelene ce se puteati na§te. Ardea-lul se poate stapini on tot, on de loc. Daces;feudele §i donatiile romane§ti s'ar fi tot in-tins, ajungind a cuprinde 0111 §i mai martdin tars, daces s'ar fi ci§tigat Sa§ii, ar fi ie§itlucrul altfel. A§a insa, Inca de pe la 145oTara-Romaneasca pierdu stapinirile ardelene,in locul carora Domnil ei primira citeva sateca Gioagiul, Vintul-de-jos, 'Vurperul, care§i ele ie§ira din mina for catre 155o. Dupaaceasta data, nici Moldovei nu-I mai ramasenimic in Ardeal.

Mult mai temeinica fusese intinderea acesteldin urma Teri in sus, pe vaile Prutulul §iNistruluT. Prutul porne§te de la Apus, §i el

Hotarul Terir-RomAne§tr §i goldovel 97

se arcuie§te larg, innainte de a curge dreptspre Dunare. In arc se cuprinde o minunatatars de vechi pacluri gi de vaT roditoare,care era plina de sate, odinioara ruse§ti §iromane§ti. Acum le stapinia, prin anii 1380,Polonia, care invinsese §i inlaturase pe cne-zil ruteni al Galicia Acest Tinut marginaqera numit de Poloni Cara SepenicultA, Sipe-nitultii §i o cirmuia un staroste de hotar. PetruMu§at, Domnul Moldovel, o lug ca Wog pentruciteva mil de galbeni, §i puse oamenil salin cetatea Tetinei de linga CernautT ; tot()data fu dobindit astfel §i Hotinul, care fu-sese pana atuncl cetate polona (numeleaminte§te pe acelea de Sniatyn, Obertyn,din Pocutia).

Lul Alexandru-cel-Bun i se zalogi apolCara de peste Prut pang la Nistru, o dungalata de pamint §i mai bine locuit, cu ceta-tile Sniatinul §i Colomeia. Pentru aceastanoua stapinire cad Polonil nu-§T platiradatoriile, §i pierdura zalogul s'ati dat multelupte pang in anil din urma a1 lul Stefan

i apol, iara§i, supt Petru Rareq. Nu atitainfringerea acestul Domn la Obertyn, cit su-punerea Moldovel in 1538 de catre Turcilpe cari-I chemasera. Polonil, hotari. Numalfoarte putin din pamintul de peste Prut ra-mase al Moldovel.

1030 7

98 Hotarul Teril-RornanWT §i Moldova

De la 1538 incepe rapedea scadere ahotarelor MoldoveI. Ele fusese incoltite insi mai de innainte, iar pierderile Terii-Ro-

rn5ne§ti sint §i vechi.Anume, dupa Mircea-cel-Mare, Turcii in-

cearca cucereasca tam EI nu iz-butira, §i atunci intrebuintara, la rindul lor,un sistem de aparare i de exploatare pecare-1 intrebuintasera Romani.' fats de Dadi Bizantinii fatii de Slav .'. EY luara qi intarira

cetatile de pe malul sting al Dunarit Giurgiul,care se chema acum Ierkoki, nu mal fu cAp5-tat de RominI pana la 1595, cind it avuramnumai o clips. Turnul ajunse cetatea tur-ceasca Cule (= turn). Severinul ni-1 luaserainnapoI Ungurii, indata dupa moartea luiMircea, qi Turcii it smulsera de la Ungurlin anul 1523. Dupa douazed de ani, portul&Mei era luat de Turd gi prefacut in ce-tatea Brad. In jurul fiecarei cetati se ale-gea o mare bucata de pamint, zece, doua-zecl de sate, qi se facea din ele raia, pentruhrana osta§ilor.

Sistemul fusese inceput de Mohammed alII-lea, cuceritorul Constantinopolel. El il pusein aplicare fats de Moldoveni. Dupa treiincercari zadarnice, Chilia qi Cetatea-Alba

maT

qi

iara§Y sa

Hotarul Teril-Romane§tr §i Moldover 99

cazurA in stapinirea turceasca la 1484, suptBaiazid, fiul §i urma§ul lul Mohammed. $iaid marele Soliman duse la capat opera in-ceputa de innainta§ii sat frivingind pe PetruRare§ §i supuind Moldova, el prefacu Ti-ghinea, veche cetate moldoveneascA la Nistru,In Benderul turcesc, §i raiaua celorlalte douacetati se ridica, a§a de sus, incit ajunse sacupnnda toatA jumatatea de jos a Basara-

Peste cincizeci de ani, Tataril, cariajutail la razboiti pe Turd, fura adu§1 inacest Tinut, pe care eT it numira Bugeac §iin care status pAnA la 1774.

SA se maT adauge ca la 1551, cind seturci Ilie-Voda Rare§ al MoldoveT, TurciTadauserA la paminturile for Ciubarciul de laNistru, de-asupra Cetatil-Albe, partea dejos a Galatilor, uncle-0 pusera vame§ii deaid zicatoarea : es'a dus la Badalan), adecala Turd, la dracul, pe care pAnA astazi ointrebuinteaza Galatenii qi Renil, maTjos, pe Dunare, caruia iI pusera numele deTomarova.

Schimbari in hotarele celor doua ten nuse maT intimpina in tot veacul al XVII-lea.Nimic din cucerirea ardeleana nu ramasedupg. Mihal Viteazul. Moldova se desfacu inaceia§i intindere pe care o avuse i pana

biei.

,

100 Hotarul Terii-Rom5ne0i Moldover

a tuna. 0 cercetare de hotar, facuta de boar)Buhus, cu aItT doT boierI, din partea Mol-dovei si de viitorul Domn ,Stefan Cantacu-zino, cu doT tovarasi, din partea Terii-Ro-manesti, aduse la 17(36 incheiarea singurelconventiT de hotar intre cele doua teri, caresa fi iesit la iveala. Ora acum. Ea incepeastfel: tHotarul terilor, pe unde au fost deveac, pe acolo trebuie sa stea neclatit, iarSiretelul, de 1-a mutat cineva din matca luT,trebuie sa-1 dea iar pe unde a fost.. Actulnu cuprinde mar departe decit masuri pentrutaiarea padurilor, pasunatul vitelor, stapinireamosiilor ccumparate, (arendate) peste hotar,lucrul viilor si mersul carelor. Se vede catinta era, sa se impiedece cit mar mult le-gaturile, pentru a nu se ivi gilcevi.

NicT despre partea Turcilor nu se va facevre-o schimbare. Din timp in timp, se ade-vereste hotarul de catre raiele i Domnitplatesc pentru ca sa vie un om imparatesceu dreptul de a face sa se dea innapol inca1-carile, dese i neaparate, ale vecinilor. SuptMircea Ciobanul, dupa 1544, s'a lalcut cea

alegere a hotarulul BraileT, i hotar-nicii, Banul Teodosie i boierul Coada, luarain cercetare toata granita atunci s'a taiatcdrumul Banului2. Stim ca au facut tot astfelAlexandru Mircea Mihnea Turcitul innainte

Hotarul Terif-RomAneOf §i Moldovei 101

de anul 1600. Hotarnicia savir§ita pentruacesta din urm6. s'a §i pastrat : ea priveqteraiaua Giurgiului §i a Turnulut Alte asemenea lucrari s'ail facut in 1667, cind eraDomn Antonie-VodA din Pope§tY, in 1717,supt Ioan-Voda Mavrocordat, i in i 764. Re-zultatul dezbaterilor s'a pastrat pentru cead'intaitl §i pentru cea din urma, care, aceasta,prive§te intregul hotar t de la Adacalesi,

insula de linga Virciorova pana inBraila. Hotarnicia din 1717 a fost adusa laindeplinire abia peste vre-un an, dol, suptNicolae Mavrocordat. E pacat ca actul incheiatcu acest prilej s'a pierdut, pentru ca, dupaspusele cronicii lui Nicolae-Voa, incalcarilefusesera a§a de marl, cum nu se mal pome-nise. Turcil din raiele se folosiserA de peirealui Brincoveanu in 1714, de a lui StefanCantacuzino, de prinderea lui Nicolae Ma-vrocordat §i de imprejurarile razboiului, th§-luind pentru raiaua Brailei tot pamintul Odain apa Buzdului la Apus, i in jos pada lagura Ialomitei, adeca. judetele Rimnicu-Sarat§i Braila, intregi. Si in Ialomita si Ilfov pa-,

iintregultrunsera TurciT de la Silistra, luindmal sting al DunariT, cu bAltile pana la Greaca.Dar prin anil 176o se cApata innapoi, pen-tru un adaus la tribut, marea mo§ie a Sul-tanului din judetul Braila : Odaia Vizirulul,

102 Hotarul Teril-RomAneW §i Moldova!

in Moldova, acelasT Nicolae -Voda, n'a avutinsa atita noroc. in aceasta tara, Polonil is1facusera, pe vremea razboiului cu TurciT,o stapinire foarte intinsa, care cuprindeacetatea Sucevel, Cimpulungul bucovinean,cetatea Neamtului, cetatea Sorocel la Nistru,cetatea Hotinulul si multe tirguri, sate si ma-nastiri. Cind se facu pacea la 1698-9, eT tre-buira O. dea innapol tot ce cistigasera, ca-patind in schimb numaT cetatea Camenitei, pecare de vre-o douazed de anT li-o luasera.Turcil.

in timpul razboiulul ce se tncheiase acum,Constantin Cantemir, Domnul Moldovel, in-cercase sa iea Soroca innapoT, cu ajutor tur-cesc, dar nu izbutise. Rapirea de pamintmoldovenesc o incercara si Tataril: eT tre-cul peste hotarele vechi ale Bugeaculul sise asezara 'ana supt tirgul ChisinauluT, cuturmele, robiT si familiile lor. El stateau acumpe amindoua malurile Biculul pans. in Nistru,si aveati Tinutul Lapurei basarabene, pansla copacil batrinT aT vestituluT codru chighe-cean. Si astazi numele de sate tatarestY seintimpina papa la aceasta linie a BiculuT. inpartile PutneT, era o strasnica hotie, pe careo infrina numal Miron Costin, numit, de siera boier mare, staroste al acestuT Tinutprimejduit. De fapt, in mina Domnulul era

flotarul Terif-RomPine§ti §i Moldovei 103

numal o parte din judetele de jos ale Mol-dovel, cum e astazi, adeca fara Msarabia.Delimitarea de la 1703 n'are nici-o insem-natate, fiind ca tot Nistrul ramase hotar §ide acolo innainte intre Turd §i PolonT.

Turcilor li parea insa foarte rail pentrupierderea Camenitei, pe care o priviall ca ocheie a Poloniel. Rascoala lul Dimitrie Can-temir, Domnul Moldova care trecu la Ru§i,II intari in credinta ca el trebuie sa aiba,neaparat o cetate in aceste parti. Se maiintimpla lupta pentru tronul polon intre Au-gust de Saxonia, vechiul rege, sprijinit deRust, s,i regele cel noil, Stanislav Leszczyfiski,ocrotit de Turd. Se puse la cale o mareexpeditie pentru aducerea in Scaun a Cra-iulul Stanislav, adapostit la Bender, dar o §-tile se oprira la Hotin in vara anulul 1713,i comandantul lor, Abdi-Pap, lua in stapi-

fire Hotinul, ca Pa§a al cetatil. De la Dom -nil ricvri se cerura, salahorl §i cara, pentrudezgroparea din ruina §i intarirea din noila cetatit Nicl -o staruinta nu mai folosi, §i

in curind o raia intinsa fu hotarnicita pen-tru hrana luptatorilor pagini din Hotinulimparatului. Numai ()data, in urma nouluirazboiil al Ru§ilor cu Turcii, la 174o, maiintrara pircalabi rominl in Hotin, dar eltrebuira sä-1 paraseasca indata, cu toate si-

104 Hotarul Terii-RomAne§ti §i Moldovei

lintile lui Grigore Matei Ghica, Domnulde atunci. Vizirul care-V facuse acest binecu Moldova fu schimbat, §i Tatarii Lipcanl,deprin§i de mult a sta in Hotin, cerura sase dea iara§i cetatea in minile unui Pa§a.NumaI un an de zile ail mai statut al no-tri in vechea cetate. Hotinul ramase insatotdeauna in inima noastra, §i la 1775, cindAustriacil ni luara Bucovina, Domnul de atuncial Moldovei, alt Grigore Ghica, se gindidaca n'ar putea capata, cu acest prilej, cadespagubire, Hotinul !

Si Soroca fusese amenintata de aceastasoarta. TurciT, cari statusera pana la 1699in Camenita, i 1 cerura, aceasta cetate, taga-duind o plata care Vistieria turceasca. Pesteun an, el capatari insa ceva mult mar bun,Hotinul, de undelf putea5 vedea adapos-tul cel

In sfir§it, Tatarii capatara Inca din 1712un adaos de pamint pentru pa§unatul vite-lor lor, dincolo de vechiul hotar al lui Halil-Pap. El avea treizecI si cloud de ceasuriin lungime, adeca de la un capat al Basa-rabiei pa'na. la cellalt, §i doua in latime, prinurmare iara§i 'ana la Bic. 0 intarire for-mala li se dadu in 1720-22, o a treia,dupa ce el se Incumetase a trece §i aceastagranita, la 1729, apol multe altele in a

vechiii.

Hotarul TeriI-Romanetit i Moldova 105

doua jumatate a veaculul acestuia. Din hartalul Riga, tiparita pentru Alexandru-VodaCallimachi, intr'un timp cind Tataril se im-putinasera, dar hotarele tatareqtY ramaseseraaceleaqi ca din vechime, se vede ca granitapornia de la Bender, urma un timp cursulBtculuT, cadea apol pe al Botnei, §i cautain sfirsit, printr'o linie aproape dreapta, Cal-matuiul, care se varsa in Prut.

IV.

Venim acum la ultimele despoierl su-ferite de not din partea cre§tinilor si ocro-titorilor de peste Carpati si de la Rasarit.

in Ardeal si Banat, Austria a mostenit,cind a luat aceste provincil, in anil 1699§i 1718, vechea stare de granita din vre-mea principilor unguresti si a begilor deOr§ova, atirnatori de Pap. Timisoarel. 0adevarata hotarnicie nu se facuse. intelege-rea din vremea lul Neagoe Basarab, inche-iata de niste nemesT al Hategului din par-tea UngarieT, toil Romini, iar, de spre Mun-tenT, de citiva boierl de linga hotarul oltean,din Baia- de-Arama §i alte locurl, a fostadusa . de sigur de interesele unor maras-tirl ce stapiniaii inunti in hotarul teril. Eaprivqte, in adevar, numal granita Ardea-

106 Hotarul Terii-Rornane§tI §i Moldovel

lulul de catre Oltenia ; de aceia au §i fostale ST pentru hotarnicie de o parte numalHategani qi de alta numaT OltenT.

in 1699, cind Austria lua. Ardealul, sefdcu insa o buns, hotarnicie generala, caresluji drept basa celorlalte. Ea a fost dusala capat de unul dintre cel maT priceputitopografi pe cari-T avea imparatia, invatatulgeneral Marsigli, un Italian din Bologna.

In pacea de la Pojarevaci sail Passaro-witz, in 1718, Austria trecea peste acest ho-tar §i lua Oltenia toatd. Ea-i rdmase pdnd.' lanoua pace din Belgrad, in 1739. In aceastase prevedea §i alipirea la Oltenia, ajunsdiard§i a noastrd, a Or§ovei-Vechi, dacd, insoroc de un an, ceia ce nu s'aTurcil ar putea aduce sd curga pe lingddinsa Cerna, riul de granitd. La restitui-rea Olteniei sau g Valahiel Midi fatd. de Turdse orindui o alta comisie pentru hotare, care-§1mintui lucrul abia in 1741. Se maT intrebuintard,cu acest prilej, mai multe hotarnice de-aleparticularilor ; o descriere a granitei in judetulBuzaii o alcdtui mai tarziii, la 1769, Logofatulde Vistierie Stefan. Delimilatorl au fost comi-tele Kolowrat §i Mehmed-Efendi, ale carornume se inseamna pe crucea de piatra, poatepdstratd §i pdnd astdzi, de la Riul Vadulul,spre Sibiiii.

facut ,

Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldova 107

Prin anil I760, Austriacii prinsera din nougustul incalcarilor. Pe de o parte, el urma-riati iara§i stapinirea Olteniei, care li se fa-gaclui de Turd prin conventia military din1771, iar pe de alta el incepura a Innaintacu pajurile for in Secuime. Astfel facura inpartea Oituzului §i Beretcului, supt cuvint caaicl Moldovenil ar fi usurpat inca din 1710.Pe la Top lita se arata §i astazi vechiul ho-tar. intaiii era vorba numai de un singurmunte, eMuntele-MicD, dar apoi lacomiacrescu impreuna cu izbInda. Energicul gu-vernator ardelean, Buccow, caruia i se dato-re§te toata aceasta schimbare de hotar, faceasocoteala la 1761 ca pamintul incalcatvorba sa fie ! de Moldoveni' face caproapedoua comitatei! Cind, la 1773, regele Roma-nilor losif veni in Secuime, el gasi-caTilucrulera tncheiat, §i intr'o scrisoare din ReghinulSasesc catre mama-sa, Maria-Teresa, el seexprima astfel : cAm vazut Ciucul §i Gur-ghiul, cu toate pasurile in Moldova §i o partedin terenul noii-ocupat, care e un adevaratpustiti, acoperit cu ceT mai frurno§i copacide pe lume, dar can putrezesc fiindca n'avemla ce-I intrebuinta2. Si aid II scapara gindulca s'ar putea face un schimb cu Moldovenii.Austria iqi capatase partea la intaia spir-cuire a Poloniei, §i-I lipsia un drum drept

108 Hotarul Terii-Romane§ti §i Moldovei

prin pasurile Carpatilor, catre noua provinciea Galitiel. Hotarul de Miazazi al unel apea§a de neinsemnate cum e Ceremu§ul nu i separea indestu15.tor, pe cind ce bun ar fi fostSi'retiul de sus, iar mal jos la Apus apaMoldovei!in aceste granite s'a inteles intaiu ra§luireaBucovinei , al Carel nume 1-ail pus de almin-terea numal Austriacil, atuncea, pentru ca Mol-dovenil nu-1 intrebuintail fata de aceasta partede sus a teril lor. De aceia au innaintat in1774 ofiteri'l imparate§ti pang. la Roman. Peurma insa, el ail trebuit sa se opreasca la hotarulmult mar raii al riuletului Suceava, §i Inca§i acolo interesele unor proprietarT de mo§iii au facut sa nu poata lua totdeauna ca normscursul Sucevel. Acela§i motiv a facut ca ju-detul Boto§anl are §i o parte dincolo de

pe cind, in schimb, Dorohoiul nuajunge 'Dana la aceasta apa.

Iata de almintrelea cuvintele chiar ale luTIosif, care meniail Inca din 1773 despoiareaconsacrata in 1775: e De sigur ca, daca s'arda innapol catre Moldoveni aceste parti(secuie§ti) care sint destul de intinse, dar, cindnu e cultura §i nu sint locuitori, fara mare pret,s'ar putea dobindi acel colt care e cuprins intreTransilvania, Maramure§ §i Pocutia §i s'arface un lucru foarte folositor. Rog pe MariaTa a spune principelul Kaunitz sä se gin-

Siretiii,

Hotarul Terif-RonAneOf Moldovei 109

deasca la acestea,. . Si principele Kaunitzs'a gindit, iar astAzI nol vedem Suceava lulStefan-cel-Mare, farce s'o avem.

Ultima pierdere se stie ca a fost a Ba-sarabiel in 1812. Rusia vorbi Turcilor nu-maY de Basarabia pe care o stiati acestia,si la urma li smulse for adeca noua,tot parnintul dintre Nistru Prut, care luade aicl innainte acest nume. Europa ni-a datInapol la 1856 districtele Cahul, BolgradIsmail. Erail cele mai rele pentru nol, dinpunctul de vedere al poporatiel, care eraalcatuita in mare parte din colonist( detoate limb ele. Pentru Europa, interesul "erainsa ca Rusia sa nu aiba gurile Dunarii.

Cind Ru§il au smuls de la bunul i credin:ciosul for aliat, in clipa chiar a biruintii, careface mal marinimos, aceasta suvita de pamint,in care e ciudat ca statea cinstea unelimpAratii a§a de marl, Europa se ingriji numalca nol sa fim iarasI la Dunarea-de-jos, fiindstramutatl in Dobrogea Turcilor. Dar astfelam ajuns iarasi la Marea Neagra, la aceaMare Neagra, pe care o vedeaiI Muntenillul Mircea Batrinul i cu care se mtndriailin titlurile lor, la 1400, Domnil vitejI al tine-rel Moldove.

i

si

si

N.

VIATA SUFLETEASCA A POPORULUT ROMIN.

Viata sufleteasca a poporului romin.

Viata sufleteasca inseamna innaltarea gin-durilor desfavrarea simtirilor in fiintaomeneasca. Este o vats sufleteasca obi§nuitacare n'are insemnatate §i in care nu se oglin-desc limpede insu§irile de capetenie ale unulneam. Este insa i o alta, care se ridicamaT presus de nevoile §i nacazurile, de bu-curiile banale din fiecare clipa viata simti-rilor care n'ai1 nimic egoist, simtiri pamin-te0, dar nu simtiri de terna, §i viata acelorginduri care cauta spre lamuririletainelor lumiT, traiuluT, fiinfiI celor ce ni atingsimturile. Fiecareli traie§te deosebit sail inlegaturl de tot restrinse viata obi§nuita asufletulul, pe cind viata sufleteasca superioarae aproape aceia0 pentru cel ce traiesc laun loc intr'o singura societate. Deci ea eviata sufleteasca a societatil, la care iea partefiecine dupa insu§irile lul §i dupa inriurireape care, in puterea lor, e chemat s'o aibaasupra altuia. Trupul societatiT e Statul, sail

1030 8

§i

:

innaltimi

114 Viata sufleteasca a poporuluf romin

ceia ce-1 poate inlocui, hrana §i-o iea dinrodul munch nationale, mina eT de apararee oastea, inima eT e invatamintul ; existsdeci §i o inima, o minte a tuturor.

Cine o cerceteaza nu trebuie sa se opreascala carp. Aceasta ar fi o istorie literara incel mai ingust qi mai neindestulator intelesal cuvintuluY. Cartea porne§te dintr'un suflet,

sing-ura ea, sail impreuna cu alte cgrti, cualcefape sociale, si acest suflet trebuie cer-cetat §i inteles. Viata sufleteasca a poporululengles din vremea Elisabetel e Macbeth allui Shakespeare, dar nu intimplarile din el.Cu mult mai mult infatiraza acesta viataShakespeare insu§i, cu tot ce s'a pastrat dela dinsul : el e decT viata sufleteasca a poporu-lui engles. Dar nu §i in cutare insu§iri deosebi-toare, cutare accidence din fiinta la Nuvom cunoa§te bine aceasta viata, daca ne vomopri la un singur scriitor, ort-cit de marear fi el, ori-cit de mult ar cuprinde intr'insulpe ceilaltT. Si acqtia mai micT trebuie cu-noscuti, pentru ca scrisul for dovede§te caa fost §i cine sapi primeasca, sa-T indemne§i rasplateasca. Cartile bune qi cartile rele,cele ce au pret ori-cind §i ori-unde qi aceleacare ail avut pret numaT pentru citiva oa-menT inteun anumit timp, au interes intr'oasemenea cercetare. Ea nu e, cum se vede,

Viata sufleteasca a poporulul roman 115

o istorie literara, cad in aceasta nu se tinesame decit de aceia ce este frumos, intelept,insemnat, pe cind dincoace are interes ori-ce a fost §i a inriurit. Gradul de inriuriretrebuie §tiut iaraqi; cercetatorul e dator saafle, pe cit se poate, §i care all fost cercu-rile sail stratele sociale care s'ail imparta§itprin eetire sail numal prin auz de o anumitaliterature. Pentru viata sufleteasca a Romi-nilor din timpurile noastre de aid nu ajungesa se studieze Alecsandri sail Eminescu sailceT citiva prosatorl de fiunte, nu ajunge sase urmareasca directiile bune, care pot fiune orl numal la inceputurile for qi marge-nite la o inriurire slabs; e de nevoie sa se.tie ce au cetit ceilalti, de ce au cetit altelucruri §i intru cit cetirea for a inriurit asupraufletului atitor oamenl ce ail trait §i el inacel timp. Curentele gregite i cele rati-fa-eatoare au stapinit §i ele suflete §i, daceniinenl nu se gindegte a le lauda §i a puneo vorba buns pentru dinsele, cuno§tinta fornu poate fi decit foarte folositoare pentrua se intelege sufletul §i inima unel societati.

In acest inteles intreg vom infati§a des-fa§urarea vietil suflete§tI a poporulul nostru.intr'un studiil precedent a fost vorba numalde ideile conducatoare, aid se vorbegtediespre tot mediul ideilor §1 sentimentelor.

J16 Viat,a sufleteasca a poporuluT romin

Atunci s'ail cautat numaT stelele ce indreptaiisail de la care in deosebite imprejurari s'acerut o indreptare : aid privirea cauta, intreagaintindere a ceruluI de gindurI si simtirlboltit asupra vietil din fiecare zi a tuturora.

L

§i aid trebuie sa pornim de la constata-rea ca mal multa vreme, sute de anY, amtrait innainte de toate in legea cre§tina. Dela dinsa ni-am That indreptare, si intre car-tile el sfinte am trait.

Ea ni-a fost singura literature, dace nutinem same de viata deosebitk traind inl-

tr'o anume fantasie originals, pagina, foartebogata, a poporulul. Pe cind teranul ras-pundea la fiecare din intrebarile cele marlcu un intreg manunchiu de pove§ti infloritede care era fermecat si care-1 multamiail :.pove§ti de sfinti al BisericiI, de sfintl pecari Biserica foarte de demult ii invinsese,pove§ti de zine, de frumoase fiintl mai presus-de 'Lne, carturarul, tirgovetul, boierulcetiail la cartea sfinta.

Pentru aceasta el era pregatit prin qcoala._Alta scoala, nu era atuncY decit a manasti-rilor §i bisericilor. Calugarii aveall nevoie deslujba ; manAstirea avea nevoie necontenit de

Viata sufleteascA a poporului romin 117

preinnoirea calugarilor ; teril ti trebuiail Vla,did ; in bisericile cele marl se cereaii das-cali cu bun me§te§ug de cetire §i cintare.Pentru cetire §i pentru cintare deci, pentru inva-tarea limbil slavone, care era limba bisericea-s ca, au fost cele d'intiiii colt ale noastre.Ce se invata in ele, se §tie din marturil multmai tirzii, dar care se potrivesc foarte bine qipentru anil 1300 sail 1400, cad nol nu negAsiam atunci in epoca unel dezvoltari simtite.

Se incepea cu invatatura pe de rost arugaciunilor cuprinse in Orologhiu sail Ceas-loy : preotul, dascalul trebuiaii sa. le §tiebine. Venia la rind apol cartea de cintaripe opt glasurl, a§a-numitul Octoih, tot a§ade neaparat pentru pregatirea slujbaOlor bi-sericii. Cu Psaltirea, din care iara0 se in-valail bucati pe de rost, se ajungea la oi teratura mai innalta, maT bogata, care ar

-fi putut vorbi sufletului, atingindu-i toatesimtirile qi multamindu-1 toate avinturile ;numal cit Psaltirea ce se intrebuinta in qcoalanoastra cea maT veche, era cea slavoneasca.Se ajungea apol la evanghelie, pe -care, Incala 1834, un om crescut in vechile datini,Barbu Stirbei, care a fost apol i Domn, onume§te, cu gindul la invataturile copilariel,de sigur, temeiti al studiilor, 6 ca una cecoprinde moralul maT curat, propoveduit de

118 Viata sufleteasa a poporuluf romin

insu§T Mintuitorul nostril, . Se trecea la Apos-tol, la unele par41 din Biblie. Deocamdatainsa, totul pe de rost.

in §colile ungure§ti de astazi in Ardeal, co-piiI Rominilor sint primiti din capul locului culectia in limba maghiara. Bietii nevinovatipling, se deznadajduiesc, dail sa fuga de lachinurI, iar pe urrna, cu minunatele insu-§irl de adaptare ale vristei lor, se trezescca incep a pricepe §i a rupe ungure§te. Sla-vona era strecurata in sufletele stramo§ilorno§tri cu acela§1 sistem. Scolarul de la Un-gurl va putea vorbi numal cu greil ungu-re§te, indata ce viata-1 va aduce innapoi intreRominii sal ; §i copiil acelor timpurl nu pu-teail, de sigur, sa cuprinda o limba strainsdestul de grea in a§a fel incit s'o poata.intrebuinta. Si nici n'aveail de ce s'o intre-buinteze aiurea decit in Biserica. Acolo insanu se tinea predica.

Ce e drept, se cereaii cunoscatori de sla-vone§te pentru cancelaria Domnilor, undezilnic se faceati acte de intarire §i de danie,care nu puteail fi scrise decit in limba ceainvatata : aceasta regula n'a fost parasita de.cit tirziil de tot, §i pans la 1590 n'aveamun singur rind romanesc venit de la scriitoriisat' .ftisariY, de la logofetii sail grarnaticiY Voe-vozilor. Asemenea hrisoave insa samanaii

Viata sulleteasca a poporului romin 119

intru toate unele cu altele, §i §tim CO pentruajutorul cul le scria, erati i formulare, lacare ramineati sa se adauge numele §i uneleamanunte privitoare in deosebi la actul cese alcatuia. Insa Domnil scriail tot slavo-ne§te atitea scrisori catre vecini, unde tre-buia sa se dea in aceasta limbs, cuvint, decuvint, cuprinsul celor spuse de stapin cugura lul: aid trebuiati cuno§tinti mal temei-nice §i mal intinse, §i formularul nu puteasluji la nimic. Mal tirziii se gasesc dictio-flare, dar la inceput e indoielnic daca s'aavut acest ajutor.

Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foartepocitO : mal nici-odata nu se vede un rOvmcorect intru toate. E de aceimi frumuseta caqi latineasca in care se aqtern alte scrisoride acest fel, qi de care nu se poate sa nuzimbe§ti. Nici atita qtiinta a limbil invatate nuse putea dobindi macar in §coala bisericeasca ;erat deci qi alte §coli, pentru slavona §i cali-grafie, din care ie§iail scriitorii domne§ti.Astfel de §coli nu erail insa deschise oricul§i nu aveail decit un ucenic, doi: erail inse0locuintile caligrafilor Curtil §i dascOlilor de sla-vone§te. Si aid invatatura, mqtqugul setreceau de la om la om, din mina in mina,potrivit numai cu nevoile foarte inguste alesocietAtii.

120 Viata sufleteascA a poporului romin

BoieriT nu §tiail carte ; el nu scriail, nucetiail, nu intelegeail limba Bisericil §i a Sta-tului. Starea lor de barbarie desAvir§ita nuse poate asamana decit cu a nobililor dincele maT adinci timpurl ale evuluT mediueuropean, un veac al X-lea sail al XI-lea. Legeao §tiail de la parintT, de la preot, cu prilejulspovedaniei ; el o vedeaii §i-T invatail tainele.Domnil erail de cele maT multe on tot made innaintatl. Carturarul era cine trebuia satie carte pentru a trait: popa, dascalul, lo-

golatul.

0 imbunatatire trebuie sa fi venit princAsatoriile cu femeT din alte neamuri, depeste Dunare sail qi de peste Carpati. DoamnaClara a luT Alexandru Munteanul, DoamnaCalinichia, mama luT Mircea, trebuie sa fidat copiilor for o creqtere maT buna., qi mij-locul pentru aceasta era, pe linga invatatu-rile mameT, chemarea unul calugar sail preotcu carte. De cind Sirbul Nicodim, Grec dupatats, de alminterea, trecuse Dunarea ca solde cultura §i intemeiase cele d'intaiil mana-stiri invatate, Tismana §i Vodita in Oltenia,astfel de calugari se gasiail : el trecura. incurind §i dincoace de Olt, dincolo de Mil-cov chiar. Alte orT, Doamnele sail jupane-sele straine aduceail de la inceput arturari

Viata sufleteasca a poporulur romin 121

din tara lor. Ceva maT tarziu, coboritoareleneamuluT Despotilor sirbetT, Despina lulNeagoe Basarab, Elena lui Petru Rareq da-dura o crqtere buns §i baieplor fetelor.Tinarul Teodosie trebuie sa fi fost o micaminune de invatatura a timpuluT sau, darmoartea-i veni innainte de a putea sa folo-seasca §tiinta sa neobiruita.

Aqa a fost papa pe la anul 155o. in totacest timp nu putea fi alta viata sufleteascadecit a intelepciunii fire§ti, raspindita princuvinte, dovedita prin fapte, pastrata printraditil care nici nu erati puse in scris pen-tru toata lumea. Ce se poate inchipui maTingust decit cre§terea unor societati prinreligia singura, §i Inca prin religia inve§min-tata in graiii neinteles ? Poporul era maTbine impartit decit boieriT, de §i de almin-terea era un necontenit schimb intre boie-rime §i popor.

II.

intimplarea aduse dupa 155o o mare re-volutie.

Inca din' timpurl destul de vechT, pe la1450, unul sail maT multi clerics din partilemaramurerne talmacisera Psaltirea, Evan-ghelia qi parti din Vechiul Testament pre-

i

123 Viata sufleteascA a poporuluT romin

cum si multe rugaciuni in romaneste. Anumemiscarea eretica a Husitismulul, ivita in mij-locul catolicilor din Boemia, ajunsese pans.la Unguril din Miaza-noapte, pans la Po lontsi atinsese o parte dintre Romini : ereticitacestia insa aveati si eresul blind si bine-facator, eresul de credinta si de iubire,eresul de fratie pentru toil oameniI, si pentrucel umill si fara carte, de a face ca or'icecrestin sa inteleaga cuvintul lut Dumnezeu sisä se mintuie de-a dreptul prin el, si numijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa ra-pede oprita in loc. Talmacirea romaneascas'a furi§at numai cu frica, pe ascuns de ie-rarchi, cari n'ar fi ingaduit-o. Putini, nespusde put-int o aveati in mina. Si chiar aceianu puteau sä simta multa placere la cetireaunul grail aspru §i cu totul nedesavirsit :toata frumuseta Evangheliilor blinde si Bi-bliet posomorite se pierduse prin prefacereaintr'o astfel de romaneasca.

lath' insa ca predica lul Luther, in multeprivinte urmasul luY Huss, patrunse biruitoarepang la hotarele noastre. Iesise o Biblieminunata in limba germana, si orYce Germandin orIce 'Atli era ispitit de dinsa, dadeajos sfintii din biserici si cinta frumoase imnurtnoua pe limba poporuluT intru marirea lutDumnezeii, Cara sfintt. Sasii aveati Romint

Viata sufleteasca a poporului romin 123

supt ascultarea tor, §i el simtith datoria dea talmaci pentru dinOi la 1544 catehisinullul Luther. Carticica n'a patruns insa nicidincolo, cu atit mat putin dincoace.

Peste patrusprezece ant, un diac de can-celarie, care era §i preot, Coresie sati Coresi,Romin din Tara-Romaneasca, fugia in Ardealde frica ucigatorului de boierl §i clerics,Mircea Ciobanul. El se adaposti la Bra§ov,unde Sail erau cu totii luterani §i voiaii,ca §i frat I for din Sibiiii, sä aduca pe Ro-mini la dreapta credinta. El erail insa, nunumal ni§te cre§tini rivnitori, ci §i ni§te ne-gustori vestiti. Honterus, care li predicasereforma legit, li adusese §i tipografia.

El se gindira astfel sa ni dea &III sla-vone§ti de tipar, intrebuintind pe Coresie.Carti slavone ieOra maT multe pans la moar-tea tip5ritorului muntean §i dupa aceia chiar.Dar tot odafg, cu Evangheli a din 15 6o, seraspindesc §i cele d'intaiii carti biserice§ti inlimba noastra. Coresi nu-0 dadu ostenealasa le traduca din nal, lucru pentru carepoate nici sa nu se fi priceput. Se mArgenisa tindrepte) talmacirile husite, apropiin-du-se de limba timpulul sail §i teril salemuntene. Dupa Evanghelie ie§i, in maT multeeditii, Psaliirea. Inca din 1564 el mat dadeala tipar §i o Evanghelie cu inviiidturd, cu-

424 Viata sufleteascA a poporulur romin

prinzind predict asupra textulul de evangheliece se ceteqte in fiecare zi. Aceasta era otraducere din nal, o compilatie, dupa, un.original unguresc. Altil se gasira tot in Ar-deal, insa data aceasta dintre ArdelenT chiar,ca sa dea o alta Evanghelie de acest fel,adeca lamurita, dar fara nici-un amesteceretic intr'insa. CitYva clerici tradusera §i oparte din Vechiul Testament.

Asemenea carat erati menite mat ales s5.fie cetite de acel preotT ardeleni pe cari gu-vernul unguresc, care sprijinia reforma luTCalvin, iI silise sa paraseasca., odata cu legeaveche, gi limba cea sfinta slavoneasca. ET aveatiin fruntea for un episcop pe care ortodoxiTnu voiail sa-1 recunoasca: Gheorghe de Sin-giorz e cel d'intaiii in §irul acestor Vladicicu de-a sila. Dar Rominii nu se incredinta-sera de loc ca parintil §i strabunii for ar fitrait in ratacire, §i indata ce cirmuirea nuneat apasa asupra preotilor, viata religioasaurrna ca §i mat innainte. Nicl-una din cartileeretice nu s'a tiparit in numar mare qi n'afost prea mult ceruta sail prea bine pas-trata.

Dar totu§i ele patrunsera §i dincoace, inMoldova §i Tara-Romaneasca. Evanghelia cuinvatatura ortodoxa fusese tradusa, dupa, ocarte slavona imprumutata, de insu§i Serafim,

i

Viata sufleteasca a poporuluT romin 125

Mitropolitul muntean ; cel din Moldova aprimit-o i el. Cind Petru Schiopul, batrin,.cuminte §i evlavios Domn al Moldovel, fugiin Apus, el duse papa in adapostul sail ti-roles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea luICoresi qi Aj5ostolul, Faptele Apostolilor, ti-parite de acelaqi.

in ceasurile lungi de dor §i de cainta,.Petru-Voda., incunjurat de atita strainatateva fi deschis volumele grosolane cu slo-vele aspre §i se va fi ming-fiat qi imbArba-tat cetind. Tot sufletul omenesc zace in Psal-tire, cea mai buns invatatura de mild, deiubire §i fratie a oamenilor se desface din.scrisorile Apostolilor catre cel d'intaiii cre-dincioqi al legit celei noua. Si ceia ce sepetrecu atunci cu Petru §chiopul se va fi pe-trecut cu aticia dintre clericii, boieriT i chiarjupanesele noastre. Nu e oare un rasunet dineaceste imnurl ale dureriT care nu se poate im-paca in tot cuprinsul pamintului in aceasta amin-tire a celor mai strarice nenorocirl pe care o-face in romaneqte batrina calugarita Teodosia,mama lui MihaY- Viteazul ucis de dugmani ?

Si in alt scris romanesc din aceasta_vreme, in ravapl de plingere al boieriloriubitorY de creqtinatate catre capetenia lorfireasca, fugarul Domn biruitor Radu Ser-ban, nu se vede un avint de minie inpotriva_

126 Viata sufleteasca a poportilui romin

celor intele§1 cu pAginil, o sete de mintuirecare aminte§te pagirii din Psalms I)?

De acum innainte indriiznircim a scrie inlimba noastrii. RomAne§te se inseamna nu-.mele qi faptele mortilor pe pietrele de mor-mint ; romane§te se aqtern testamentele saildiatele qi scrisorile de la o ruda la altaruda, de la un prieten la prietenul sail;Domnil invata in romanqte pe solil for ce tre-buie sa vorbeasca §i ce trebuie sit incheie.Pina §i hrisoave se dail in limba teril. inmanastirile de la nob §i in cele din Ardeal,calug.arii invatati, can §tiail slavone§te, caun Varlaam Mitropolitul Moldovel, traducfel de fel de carp in romane§te : carti delamurire a Evangheliel, cal-0 de canoanein care se cuprind legile. Tipografiile dinIa.§T §i Tirgovi§te daii la lumina, pe cinderail Domni Vasile Lupu §i Matel Basarab,dar fail amestecul lor, citeva cartl roma:neqt1 pe lingsa multe slavone. Dosoftel, ur-ma al lul Varlaam, prefAcu Psaltirea inversurl roma'ne§ti, precum o prefacusera ati-laa de cind se ivise Reforma, qi peste citivaani vedem pe un boier 'muntean ea citeazaPsaltirea in aceastel traducere. Vie file Sfintilorincep a se tipari, §i in ele, a§a cum le &á Do-

1) Vezi-le In Convorbirde literare pe 1900 0 1901.

Viata sufleteasca a poporuluT romin 127

softei, se gasia o intreaga literature, de pove-stirl, care representaii atunci, cu un adaos decuratie §i de sfintenie, ceia ce represinta roma-nele i nuvelele in timpurile noastre.

in Ardeal iaraV eraii principi calvinT §iiara§i al notri sint pu§i sä tipareasca inromane§te cartile Bisericil i alte legs. Vine ovreme cind in mar multe forme toata Biblia stdla indamina credincioOlor, *i ea era ceruta a§ade mutt, inch cel mar bogat i mar min-dru stapinitor romanesc de prin aniT 168o,§erban Cantacuzino, dadu carturarilor sal sar-cina de a prelucra o singura Bib lie mare,in aceia§i limbs, in aceia§1 ortografie. Unstralucit monument de limbs aparu astfel la1688, una din operele neperitoare ale litera-turiT noastre.

5i curentul urma mar departe, dind sufle-tplui cretin necontenit hrana, nou'al. Carti lede slujba apar in romane§te, supt Constan-tin Brincoveanu, alaturi cu midi povestirlmorale, ca Floarea Darurilor, cu cartY deinvatAtura i sfaturT, ca invayeitura de fafiteMine §iPildele filosofeiti. Ba chiar in 1713 iesela iveala, primita, cu bucurie §i cetita aka de multincit nu s'a pastrat Oa la nor nici-unul dinexemplarele palate §i rupte: Alexandria, poves-tirea fantastica despre faptele marelul Alexan-dru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor

128 Viata sufleteasca a poporulur romin

§i iiganiilor lumil. Cartea se cetia a§a de mult§i in manuscript, incit invatatul boier Con-stantin Cantacuzino Stolnicul trebuia sa pro-bozeasca, intr'o carte serioasa de istorie, pu-blicul carturar pentru acest pacat. Un boierinvatat ca Udri§te Nasturel, fratele DoamneiIlina a lui Matel Basarab, tradusese din sla-vone§te acel Varlaam fi Ioasaf, care e plinde cea mal aromita intelepciune a Rasari-tului. Dioptra sag Oglinda, morals, in pa-rabole, circula in toate partile. In carticelece se chemail Albind se cuprindeail fel defel de istorioare placute. Fabulele lui Isopsau tIsopiile,, t Minunile Maicil Domnului,se imprumutail necontenit pentru cetire. Pre-did se tipariail in romaneqte sail gasiail atitaraspindire in manuscript ca ale stralucituluiMitropolit muntean Antim din Ivir. DimitrieCantemir, invatat flu de Domn, crezu chiarvremea potrivita pentru a infati§a cetitorilorin tipar alegoria sa morals Divanul saggilceava in /elej5tuluI' cu lumea. Daca n'atiparit lsioria ieroglificd, in care facea suptnume acoperite satira politica a timpululel n'a ascuns-o de nimenl. In sfhit, pe unLimp cind cronicaril moldoveni Costine§tii,venind dupa Grigore Ureche, §i MunteanulConstantin Cantacuzino atingeali problememarl ale trecutulul §i dadeati indemnari nea-

Viata sufleteasca a poporului romln 129

mulul in dill scrise pe larg romane§te,acela§i Cantemir se gindia sa tipareasca inIfronicul sau o istorie completa a tuturorRominilor. Moartea singura 1-a oprit de laaceasta.

Cea coal innalta in terile noastres'a intemeiat in Ia§i pe vremea lul VasileLupu. indemnatorul a fost Mitropolitul Var-laam, sprijinitorul un Romin instrainat, mareom in noua sa patrie, Petru Movila, Mitro-polit al Chievulul gi aparator plin de izbindaal ortodoxiel in timpurile sale. Dascalii no§trivenira de la §coala din Chiev a lul Petru.El trebuiati sa dea Domniel carturaril decare era nevoie, cunoscatori de slavone§teqi greceqte. City ail mai scris de acum in-nainte o slavoneasca mai curata fusesera la§coala Trei-Ierarchilor, un §colar al acesteiaa fost Nicolae Milescu Spatarul, care §tiadestul de bine latine§te pentru lua loculin cercurile carturarilor din Apus §i care afost apol introducatorul tiintelor acestul Apusin Rusia §i unul dintre cei explo-ratorl sistematici al Siberiel.

in Tara-Romaneasca o §coala de acest fela fost a§ezata de Serban Cantacuzino in bi-

1030 9

d'intaiii

i

all

d'intaiti


serica Sf. Sava, care avea, ca multe alteledin Bucure§tT, §i chilil, gata sa primeascaucenict In ceia ce prive§te scopul, nu e nicl -odeosebire fats de arzAmintul moldovenescal TreT-Ierarchilor. Si aid ca §i acolo pro-gramul era cel obi§nuit in §colile Iesuitilor,cu attta schimbare numal ca in loc de limbalatina cea greceasca veche era intrebuintatapentru predarea tuturor materiilor, in toateclasele.

Cu venirea in fruntea terilor noastre aunor oamenl cari, daca nu eraii totdeaunade neam grecesc, primisera la Constantinopolo cre§tere cu totul greceasca, se facu, in adoua jumatate a veaculul al XVII-lea, oschimbare in ortnduiala colilor, §i ea sepastry §i maT departe. Slavona se despartide greceasca; menirea fiecarei §colT fu alta.Slavone§te cel ce se pregatiati pen-tru bisericT §i pentru cancelaria domneasca,pe cind la qcoala elineasca mergeati copiilde boierl, can voiau sä capete o cre§terepotrivita cu starea parintilor lor. De la untamp Ins intrebuintarea vechil limbl reli-gioase scazu foarte mult, qi se ajunse indatala prefacerea in romanqte a tuturor cartilorde slujba. Scoala slavonA decazu rapede.Din potriva, cea greceasca lua numele im-punAtor de Academie §i fu pusa supt con-

invatail

Viata sufleteascA a poporultif romin 131

ducerea unor Greci vestiti in tot Rasaritul,pentru cunostintile si scrierile lor. Ucenicilstateati in incaperl frumoase in Iasi, la ma-nastirea Sf. Sava, inchinath. Sf. Mormint, iarin Bucuresti peste putin in chiliile straluciteimanastiri a Vaarestilor, intemeiata de Ni-colae Mavrocordat pentru a i se ve§nici numelein toate chipurile. invataceil de azbuche sestringeati in jurul unui dascal mal fail pla.tit,la Sf. Gheorghe din Bucuresti si la Sf. Ni-colae cel domnesc din Iasi.

Fiul lul Nicolae-Voda, Constantin Mavro-cordat, se gindi sa faca si scoli pentru limbaLatina ; in Iasi se zice ca le-ar fi ySi deschispentru fiii de boierl §i mazill. in Bucureqaplanul lul fusese a face un colegiu al Ie-suitilor.

in a doua jumAtate a veacului al XVIII-Iea in sfirsit, incep a se intemeia col qiprin celelalte °rage ale principatelor. Numa-nil for creste necontenit ; Alexandru Ipsilanti,Domn muntean, iea masuri ca once oralmaT insemnat sa-si aiba o scoala. Multe dinIcolile din provincie aveali si dascal de gre-ceste. De la o vreme, invatarea stiintilor60.0. un loc mult mal mare, si prin staru-intile Mitropolitulul Moldovel Iacob al II-leaintreg invatamintul sufere o schimbare spremodernitate in aceasta tars.


In sfir§it de la 175o innainte tot mai multipreceptor) de francuzeqte se arazA in capi-talele noastre, i mai toata boierimea tiaraajunsese a §ti, mai bine sail mai rail, limbain care pe atunci se infatiqa cea mai mareparte din viata de cultura a timpulul. Inca.innainte de i 800 se raspindi deprinderea dea se trimete tineril i in strainOtate, in Ger-mania i in Franca, adeca, in aceasta dinurma tail, la Paris. 0 masura pe care aieail pe rind mai multi Domni din aceastaepoca e aceia de a nu se primi in slujbadecit ace) boierI tined cari §i-ar fi implinitdupa cuviinta, anii de §coala la Academiagreceasca. Iar cunoscatorul de frantuze§te seputea aqtepta fire§te la o innaintare mai ra-pede.

Numarul oamenilor luminatl, cu dorinta,cu nevoie de a ceti e, deci, mult mai marein aceasta vreme. Totu§i in Cara se tipa-re§te foarte putin pentru sufletul lor. Mareaopera literara, a veaculul al XVIII-lea etalmacirea din nal, dupa greceqte, deci inchip mai adevarat §i mai sigur, a cartilorbiserice§ti. Scoala munteana, intemeiata deAntim, innoita de harnicul episcop al Rim-nicului Chesarie, sprijinita pe rind de totiMitropolitiI §i episcopil, da. la lumina lucrarlingrijite, a caror limba nu e insa mai fru-


tnoasa decit limba talmacirilor celor vechi.Pentru intaia oar iese de supt teascurilerimnicene culegerea intreaga a Mineelor,in care vietile Sfintilor sint orinduite dui:4zilele in care se praznuieste pomenirea fie-caruia. Acestea vor fi fost foarte mult cetitean toate stratele societatii. Alte carti insapriviati numai slujba sari cuprindeail dezba-teH de dogma, combaterl a credintilor ce-lorlahe, si nu puteail fi intelese de oricine.

Cind Rusul Paisie Veliciovschi, care in-vatase destul de bine limba noastra, facula Dragomirna, la Secu si in sfirsit laNeamt scoala cea mare de calugArie har-nica si luminata dirt Moldova, produseletipografiei lul, dese si foarte insemnate,privesc ele mai mult clerul, dacA se scoateis o parte cea de-a doua culegere completede Minee, iesita

Rare or se mai tipAresc altfel de cArti :cite o editie noua din Alexandrie, cite ocarte de retete. Nimic de literature si nimicde stiinta. Boieril carturari puneail sa li seprescrie vechile letopisete sail cronici, careerail urmate numai in chip foarte slab pevremea lor, sail cite un cronograf in carese dadea istoria lumiT in povestiri de vietiomene§ti care incepeau cu Sfinta Scripturaqi se mintuiail, trecind prin Roma si prin

i

aid.


Bizant, cu Sultanil turce§ti. Poetil sint pu-tini ; el alcatuiesc stihurile for pentru a fiinvatate pe de rost §i cintate. tntimplator,Ienachi Vacarescu, care avea nevoie deexemple pentru gramatica sa, a pus in scris§1 a tiparit unele, prea putine, din versurilesale. La un c volum de poesil, nu se puteagindi nimeni : tiparirea lul ar fi jignittighemoniconul, boieresc al autoruluI, careputea face versurl numal in gluma i pen-tru anume scopurl de inchinare catre oDoamna sail catre Maria Sa Voda. TiganiT,cari prindeati toate stihurile ce zburail inaier, formai' biblioteca poetics vie, antolo-gia cintatoare a teril.

Se cetiail atuncl cArti straine: grece§tTdar §i printre acestea nu se putea gasi

Inca nimic noti; potrivit cu parerile §i gus-turile timpulul, latine, italiene §i francese.CantacuziniI avusera. in TaraRomaneasca ominunata biblioteca, ce se risipi in lumeamare la caderea for in 1716, §i din carese gasesc din timp in timp volume razlete,cum e cartea de teologie latina pe care decurind a capatat-o Academia Romina si pecare Constantin Stolnicul Cantacuzino orascumparase de la osta§il no§tri intor§T in1683 de la asediul Vienel. Biblioteca May-rocordatilor s'a irosit tot ma, intr'una din


zilele de mare restri§te a lui Constantin-Voda : numal catalogul ni s'a pastrat. Dau-nag s'a gasit o parte din biblioteca, foartebogata, a luT Costachi Conachi poetul, omcare avea nevoie de o asemenea bibliotecapentru a scrie versurile sale, in care §i ma-sura i inspiratia i podoabele i tonul acelade lunga cainare sint luate din literaturafrancesa a timpulul. koala greceasca. dinBrapv stapinqte astazi biblioteca Brincove-nilor de dupa 1714, dAruita el de GrigoreBrincoveanu, cel din urrna din linia directs.Cartile lul Nicolae Canta, dintre Cantacu-zinii moldovene0, adunate de el §i de in-nainta§ii sal, alcatuiail o foarte frumoasa.colectie. Se cautail mai ales populariski§tiintifice, calatorii, opere istorice. Nu lipsiailinsa nicT romanele, cele bune, cum e Co-rinne a doamneT de Stael §i cele upratice,ca Aveniures de Fauolas. Une off venia cuele cite un negustor ambulant, Grec dinViena, alte on se facea comanda in Ardealsail, pentru Moldova, la Lemberg. Cutarenegustor aducea §i carp de la bilciul vestital Lipscal, i a§a i se intimpla §i vre unuiaboieriT ce calatoriail in strainatate. La 1719Inca, Matei Cretulescu pomene§te in testa-mentul sail gun atlanta [atlas], care 1-amfost cumparat cind am fost la Viena, drept

136 Viata sufleteasca a poporulu1 rornIa

zloti nemte§ti 48, si pe care-I daruie§te luiNicolae Mavrocordat, §i in acela§i testamentel arata ca avea in biblioteca sa nu maiputin de 124 de &Ili, gfilosofe§ti, grama-tice§ti, politice§ti, biserice§ti, istoricqti, la-tine§ti, italiene§ti, iprod, prod [si. altele§i altele] ; care mai multe dintr'acestea le-arn cumparat cind am fost la Viena pentrutreaba acestor 2 copila0 ca sa invete gre-cqte, iar mai virtos latine§te §i italiene§te,.Mate( nu uita cu acest prilej sä se roagea i se invata copiil qi mai departe, estrai-nindu-i pentru carte,.

IV.

Pentru ca o literature nationals sa sepoata ivi, lipsiati 'Inca unele conditil. Boierilacqtia n'aveati un ideal §i nu gasiati pe cesa se sprijine ca sa-1 poata descoperi. El arfi cumparat mindre carti de afirmatie roma-neasca, dar nu se gasia cine sa cuteze a lescrie. ET ar fi luat carti de cintece romane-qte, dar cine printre dinqii, fruntaq cu loculin Divan, s'ar fi incumetat sa le scoata ?in stir§it unde se puteau tipari astfel de lu-cruel, cind in principate erail numal tipogra-fiile episcopate sail metropolitane sail mana-stireVI, care nu puteau pune supt teascurl

Tirgul de la Brapv la inceputul veacului at XIX-lea (dupAlo acvarelii)Reproducere fcicutti cu cheltuiala ,Societcifil femeilor romine

.(. :-.04:..,-.,L,

. A 1

Viata sufleteascA a poporului romin 137

decit anumite lucrurl, sail tipografia trecatoarea vre unul Grec venit la not pentru afacerl,a vre unul boierina§ care Linea sa nu-§1 pri-mejduiasca banul ?

Mintuirea veni de la Rominii de pestemunti: ei creara in jumMate de veac viatasufieteasa moderns a Rominiei intregl.

De mult, Bra§ovenii, negustori §i melte-§ugari instariti, aveau o §coala pe ling d. bi-serica tor, a Sf. Nicolae din Scher. Cind,dup6. 1700, se intemeie o Episcopie a Ro-minilor unity cu Roma, nevoia unor §colipentru pregatirea de preoti luminatl sesimti indata. Episcopul Petru Pavel Aaronare meritul cel mare ca a deschi3 in Blajcele d'intAiii patru §coli romane§ti nationale,la jumatatea veaculul al XVIII-lea (1754 §iurm.); ele se compuii dintr'o §coars primara,un colegiu latin §i doua seminaril, cele d'in-tiiu §eoli de preotie pe care be aveati Ro-minii. Dupa ele se indreptara. toate cele-lalte, care rasarira mar mutt in veacul alXIX-lea pe acest parnint ardelean.

Nu treceail mai mult de douazed de ani§i imparatul iubitor de lumina Iosif al II-lea/am in tot Ardealul §i in tinuturile romane§tidin Ungaria §coli ale Statulul pentru popor,§colY de romane§te §i nemte§te, pe cind celeblajene erati de romane§te §i latine§te. Gheor-

138 Viata sufleteascA a poporuluT romin

ghe rivnitorul istoric din acest timp,a dat acestor §coli cea a for orga-nisatie.

Din unele §i din altele, din scale celenoua ale Neunitilor cari §i el i§I capatasera.episcopia, la RAqinari, apoi la Sibiiii, ie§iradincolo de muntY o multime de Romini cu§tiinta de carte. Gindurile for erail marl :razimindu-se pe trecutul roman al neamulul,el dea innapoi toata puterea, toatastralucirea ce i-se rApise. Cetiau cu multadragoste, incet, 1-A1)&5:tor, cu lumina in suflet.

Se intimpla peste citva timp, la incepu-tul veaculul celul nou, ca universitatea dinPesta capata privilegiul de a tipari tipo-grafia el carts cu litere cirilice, deci qiromane§ti. Cartile de §coala, cartile pentrubiserica puteati aduce un venit bun. Un co-rector romin, care a fost intiiii Samuil Clain,apol, Oda la 182 I, Petru Maior, fu chematpentru a supraveghia tiparul. Prin potrivireafireasca, a lucrurilor ie§ira atunci cu literefrumoase, pe hirtie bunk in conditii tipo-grafice necunoscute 'Jana. atuncl la nol, nunumal cartile de care fusese vorba la ince-put, ci sfaturl pentru economia cimpulul, ca-lendare elegante chiar card de ale lulPetru Maior, ca Dictionariul din Buda §i vestitascriere, gIstoria pentru inceputul Rominilor in

§incai,

cart/

d'intlia

voiall Si-!

in

§i


Dacia' ,.in care vremea noun i§i gasi evanghelia.Apeluri calduroase vestiati iqirea la iveala ascrierilor nousa, care se raspindiati prin prie-tenT, protopopi, inspectorT, functionari in toatecolturile RominimiT.

In cab.toriile lor, negustoriT §i boieriT no§trilcunoscura tipografia din Buda. C2rtile celenetede de acolo 25 inceput a gasi totmal multi cumparAtort Atunci un Braovean,Zaharia Carcalechi, se gindi a lua asupra 0editura castilor rornAne0 ce iqia5 la Buda.El planui o biblioteca nationals, raspindiapelurY §i maT cAlduroase decit pins, atunci,lauds pe boieril ce sprijinia5 literatura, seoferi a li da operele la lumina. Fara dinsupoate ca Alexandru Beldiman, care a cin-tat in accente de jale turburarile aduse deGrecT in 1821 (tJalnica Tragedie s), nu §i-arfi tiparit traducerile, corecte, dar red, dinfrantuzqte. Din Ungaria veniati de acumacalendare, povestirl despre intimplarile dinEuropa, istoril §i geografil, ba chiar, cum vazu-ram, cite o lucrare poetics.

Un Ardelean din partile Sibiiulul, Gheor-ghe Lazar, trecuse la noT Inca innainte de 18 2 I ,

*ca dascal al copiilor unel doamne din Bu-cure0. Invatase tedlogia, dar era i inginer.Pe atunci in Moldova-0 avea §coala de in-

140 Viata sufleteasca. a poporului romin

ginerie (Inca din 1812) tinarul GheorgheAsachi; boierii munteni voira sa aiba la rindulfor o astfel de §coala, si tocmira pe Lazar. Elfacu aritmetica si geometrie buns in tainitade la Sf. Sava, dar indeplini pe alaturiceva §i mal bun, pentru care nu fusese pla-tit §i nu era in stare sa-1 plateasca nimeni :el stramuta in mijlocul claselor luminatedin principat ideile ardelene.

Cind plea, peste citiva anT, ca sa moaraacasa, Lazar rasa, un urmas in Ioan EliadeRadulescu. Acesta §i Asachi pregatira §i maideparte publicul romanesc. ET IT dadura carti,reviste, ziare, poesil, disertatii gramaticale,nuvele, tot ce nu avuse pans atunci §i trebuiasa aiba. Vre-o douazeci de anT ei stapiniraterenul, §i printr'o literature din care numalo mica parte are o valoare estetica, el pre-gatira calea pentru adevaratii scriitorl caritrebuiati 01 vie. Sufletul contemporanilor fora fost hranit insa de din§ii, §i atunci se vazuIndia oars la noT o legatura trainica §i plinade incredere Intre autorl §i scriitorl.

Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi,fill de preot nu faceati parte din boierime,Dupe 184o, tinara boierime apare in fruntearnivarif literare. Si Balcescu §i Odobescu §iKogalniceanu §i Alecsandri st Negruti §iRusso sint fiT de boier ; ofiterimea ostiril

Tirgul de la Bra§ov la inceputul veaculur al XIX-lea (dupe o acvarela)Reproducere facutci cu cheltuiala Societcitif femeilor ravine.

4

Viata sufleteascA a poporuluf romfn 14 t

noua prinde gust pentru literatura. Cele d'in-tiiil saloane se deschid acum : mal ales in Mol-dova. A fost un timp fericit atuncea : flea ase inlatura literatura strains, ea e subordo-nata acum celel romane0, care gase§te re-presentanci in toate ramurile. City vremeail trait i lucrat ace§t1 scriitorT, clasa bo-gata nu s'a instrainat de curentul literar.

Prin anii 187o-8o publicul nostru a pri-mit o intregire. Ardealul §i Ungaria, careascultail de Cipariu, urma§ul marilor Arde-lenY, Bucovina, stapinita de Aron Pumnul, se-despartira din comunitatea limbiY literare.Convorbirile literare, §i d. Maiorescu ail

dus lupta pentru distrugerea cetatuilor deisolare, qi resultatul a fost unificarea geo-grafica a mediulul literar romanesc.

in acela0 timp, literatura se apropia deanumite strate superioare, luminate princoals., ale poporulul, ca invatatoril qi pre -

otiT maT ales : un nemargenit fobs pentrudezvoltarea fireasca §i sigura a vietii noastre-suflete§ti. Ea pierdea insa aproape cu totulboierimea.

Motivele nu se pot hotari urr. Ele Par-a fi insa cam acestea. Pe de o parte, cercul, pa-zit odinioara cu sfin%enie, care incunjura aris-tocratia noastra de singe, s'a rupt de pc-


la t 88o incoace. Succesul in politica §i ave-rea au dat dreptul de intrare in mijlocul urma-silor adevaratel boierimI. Multi dintre acqtiachiar ill pierdusera caracterul romanesc prindeasa emigrare in strainatate, iar noii venialnu eraU totdeauna Romint Sufletul limpederomanesc al boierimil disparu in acestmalag de prefacere, qi ramasera numalforme goale, intre care §i aceasta. formaa limbil francese, a literaturil upare §iratece francese. Iar scriitoril din partea forse inchisese in icturnul de filde§, al arteipentru arts, despretuitori pentru public, in-diferenti fata de soarta neamulul in limbacaruia scriati, sau nelamurici in privinta celormal bune mijloace prin care el poate fi

ajutat, nesiguri de adevAratele lui nevolsuflete§tl.

** *

Scriitoril cinstiti §i destoinicI s'aU pref6.-cut : el chiama astazl pe totl la comunitateavietiI .suflete§tY, cea mai mare ne-voie a noastra. Si bucuria for e nemarge-nita cind zilnic se vede ca. aceasta chemarea for e ascultata.

Val-

up-

d'intaiU si

VI.

ROSTUL BOIERIMIT NOASTRE.

Rostul boierimii noastre.I.

Boierimea nu e dintre cele maY vechi ar-zaminte ale noastre, nici dintre acelea careail pornit in adevar din sufletul nostru.

In vremile a caror amintire nu s'a pastratdecit in chip cu totul neindestulator, in frunteapoporulul nostru nu stateau boierl, ci alt1cirmuitori i indreptatori, cari nu parasiseraintru nimic haina §i firea teraneasca. Ef as-pundeail celor doua nevoi marl ale oricarelsocietatl : impartirea dreptatil i calauzirea inapkarea terit

7uzi sail cnezI tineail Scaun de dreptate,incunjurati de c oameni batrinY,, de 4, juratl,din sate. Numele de 4 cnez s e luat de laSlavi, cellalt e, cum se vede, curat romanesc.Stapinirea unul jude se intindea asupra maImultor sate, §i, fiindca satele erau foarte risi-pite atunci, ea cuprindea prin urmare unTinut intreg, care se chiarna astfel judet. Hota-rele §i numele acestor vechl judete nu s'ailschimbat nici pans in zilele noastre, §i, cind

1030 10

146 Rostul boieritnir noastre

zicem judetul Vilcei, judetul Romanatulut,judetul Mehedintulut, pomenim Inca pe aceijurt at Rominimit, cari s'ail chiemat Vilcea,Romanat §i Mehedint.

Jude le era statornic. Nu tot atita siguraniaputem avea in ceia ce prive§te statorniciamat marelui sail, caruia i se zicea cu cuvintulslavonesc Voevod, care inseamna capeteniede c:qtire. Cnezt intilnim in multe locum, §iin vremile for bune §i in cele rele ; Voevort,din potriva, se cunosc numai putint. Unulstatea in Ardeal, altul in Cara munteana dedincoace de Olt, citiva jurt cu putere deVoevod s'ail ivit in Oltenia; dupa ce Ardealula intrat in stapinire ungureasca, Voevozia deacolo a scazut §i s'a pacato0t, ajungind peaceia§i treapta cu cnejia sail cu judecia. Si peaceasta vreme judele nu mat era alta decitun biraii de sat, un Vataman sail pircalab(cuvintul d'intaitl se intrebuinteala in Ar-deal, fiind luat de la Unguri, al doilea e ru-sesc §i domnqte in Moldova, cel de-al trei-lea e obinuit la Muntent i insemna la in-ceput capitan de cetate).

In veacul al XIV-lea, cind s'a intemeiatTara-Romaneasca i apot §i Moldova, numat erail decit Voevozi §i cnezi in Ardeal,cazutt de o potriva cit se poate de jos, iar,dincoace, locul juzilor il luase cite un singur

Rostul boierimir noastre 147

Voevod, care izbutise a rapune pe tots cei-lalti §i a-1 inoteni pe rind: Voevodul dinArge, pe plaiurile muntene, iar in vaile riu-rilor Suceava qi Moldova Voevodul din Baia,stramutat apoi in ora§ul Siretiulul §i in ce-tatea Sucevel.

Mai toate arzamintele noulul Stat mol-dovenesc au fost luate de la Munteni, iarMuntenil, din partea lor, be imprumutasera.de la Bulgari (nu atit de la Sirbi). Nici ace§tia

in urma nu le nascocisera insa de la din§ii,neavind pentru aceasta priceperea §i culturace ar fi trebuit. Ele veniail, printr'o inceatadecadere, de la Bizant, adeca qi ele, ca multelucruri din trecutul nostru, de la Roma veche,insa numal pe aceasta lungs cale de imprumut.

Boieria se afla printre aceste arzaminteimprumutate. Si numele de boieri' §i numelemultor boieri i indatoririle celor mai multidintre din§iI yin de la Bizantino-Bulgari.

Cel d'intaiii Domni munteni aveaU peTinga din01 boieril ce urmeaza :

Un Ban. Bania era aceia a Severinulul,Tinutul unguresc dela Apusul terii. .i ceta-tea Severinulul §i Banul de acolo gi monetazisa. (ban, a dregatorului acestuia ostarscyin de la Unguri, cuceritori de pamint ro-rnanesc §i in aceasta parte. De pe la 1300,Domnii Terii-Romanqti, cari inlocuisera pe

148 Rostul boieritnif noastre

stapinitorii olteni de pe plaiurile Vilcel §iGorjulul, capatara Mehedintul partile§esului, cu pescariile de la Celeiu, care fu-sesera ale regeluY unguresc. In aceasta parte

ca Domni, dar Banica sa multameasca pe puternicul for vecirt.Avind insa necontenit de lucru dincoace deOlt pe de alts parte, trebuind sa asi-gure bine o aqa de pretuita stapinire ca aSeverinuldf, el arzara acolo un Ban micin numele BanuluT celul mare, care era Voda.insu§i.

Era lucru firesc ca §i Domnul nostruaiba un Logofat, ca TariY bulgare§ti §iimparatii BizantuluY, Roma noun, Numelesau grecesc it arata ce trebuia sa fie : ace}care ccuvinteaza, innaintea Domnululcare ccuvinteaza, in numele lul, acela careaude pentru Domn §i prin care vorbe§te-acesta. Domnul avea, intre drepturile sale,nemargenite ca numar §i intindere, §i peacela de a intari prin (carp domne§ti, sad

dresuri, (de aid cuvintul drepitor, func-cionar) orice stapinire asupra pamintului..Aproape in fiecare zi se dadeail asemeneacarp, ele porniail de la Logofat, careavea supt poruncile sale pe top diacil sailscriitoril de hirtiT.

Vornicul e stapinul iCurtiii (dvor in-

qi $i

e'l cirmuiail 41 ziceail

si,

sa.si

sE

si

Rostul boierimii noastre 149

seamna in slavoneste Curie) §i dregatoruljudecatilor. Domnul a strins puterea juzilorde odinioara, el e acum singurul izvor de-dreptate ; spre Scaunul lul e deschisa caleaorisicui, chiar si a celul mai de jos simai nenorocit. De cele mai multe ori, elinsusi asculta si hotareste, la Curte, pe uncimp de cdreptate,, ca acela de la Suceava,unde a fost intimpinat S, tefan-cel-Mare deCara care si-1 voia Domn, sail si in deose-bite °rase ale Domniei lui, unde vine §i

pentru aceasta impartire a hotaririlor. La-muririle le da insa Vornicul, si atunci, cindDomnul are mai putina pricepere si indraz-neala, el poate fi acela de la care porne§tein adevar hotarirea.

Ca al treilea boier poate fi privit Postel-nicul. Numele lul aminteste pe al dregato-rului roman intitulat firaefectus cub i culi. Else chiama ca sta linga fiatul Domnului,in camara, in odaia luT. Aceasta inseamnamai pe inteles ca Postelnicul tine taineleDomniei. In sama luT sint legaturile custrainii §i de la un time cu stapinii de pesteDunare : Turcil. La porunca lul e Userul,care lasa intrarea la Domn.

Vistierul sail Vistie.rnicul s'ar putea luptapentru locul al treilea cu Postelnicul, a caruichemare a fost aratata. Cum it arata nu-

150 Rostul boierimir noastre

mele, acest boier are grija Vistieriei. Odata.era una §ingur5, §i pentru tars §i pentruDomn. Vistierul se ingrijia ca birarii §idijmarit sa strings, bind §i dijmele §i purtade grip. cheltuielilor Cm-tit sau cheltuielitde oaste. Mat pe urma, el avea apot insama lui stringerea §i plata karaciului pecare Cara -1 datoria in fiecare an, la April,haznalei imparatiel turce§ti.

Cind s'a facut insa despartirea Imre ve-niturile Domnulut §i ale terit. adeca abiain al XVIII-lea veac, cele trecura.supt ocirmuirea CcimaraiuluX domnesc, ne-aparat un boier mult mat putin insemnatdecit Vistierul.

Pentru ajutorul Vistierulut intaiu, al Vis-tierulul §i Camaraplut pe urma, sint Carna-ra0 de ocnci, cari ingrijesc de aceasta ra-mura a veniturilor domne§ti, vamepi de latoate hotarele, cari ieail in arenda acestdrept al Voevodului, vama de hotare, darnu §i vama din launtru, a tirgurilor (zis6. inMoldova pirccildbie sail mortasifiie), ccimd-natz? puV intaiu pentru dijma de ceara,(numele lor, slavon, vine de la camen,epiatras de ceara), dar mat pe urma strin-&off at veniturilor de la circiume.

Pentru o§ti acuma este Sptitarui. E celcare poarta spats, spada Domnulut linga

d'intaiiI


acest stapin in zilele cele marl de ()vetealaiurl. La razboiii plecau intaiu numal

stratornicz?, al caror nume, alcatuit dingrecqte qi bulgdreqte, inseamna general.Pe urma insa, purtatorul spate domneqtI laCurte purta spata terii in lupte.

Tarziii de tot, adeca tocmal supt MihalViteazul, se mai aclaug-i in sfir§it un dre-gator militar, Aga. MihaT intrebuintase §iostav turd, be§liii, qi pentru a-1 stapini tre-buia un Turc, al caruI titlu e acesta deAgd, obiqnuit la Constantinopol, unde in-inseamna once ofiter al Seraiulul. Dupdmoartea lul Mihal be0iiI se risipira, dar lo-cul de Aga ramase : acuma-1 capaiati boierlde tara. Matel Basarab a fost intaiu Agape linga all Domni. Se pare ca grija Aga's(era sd pazeasca, persoana sfintita a Voevo-dului. La urma, sarcina sa era numai aceiade a pazi lini§tea in ora§ul de reqedinta,ajungind astfel un Prefect de politie. .Feit-rarul are paza fatrilor, a corturilor deci §ia tunurilor, iar asupra tururor osIndelor eArmaful, capetenie de calal.

Domnul mai avea linga el trel boierl,cari indepliniau numal functil de Curte. Malbine ar fi sa se spuie ca, eraii chemagsa le indeplineasca, de oarece cite un bietVoevod fara statornicie, faro. avere, lard'

el

152 Rostul boierimir noastre

ragaz, nu putea sa alba gindul numal laacele marl petrecerl domne§ti in care-0aveati fire§te locul dregatorii de ceremonil§i de alaiurl.

Pdharnicul da Domnulul sa bea. El aregrija pivnitilor §i a viilor domne§ti. El vafi strins poate vindriciul, veche dijmape care o datoriau Domniei toti stapiniide vii.

Stolnicul (de la slot, masa) da Domnululsa minince ; camarile Curtil sint in samalut §i la dinsul yin carele care-sl revarsaincarcatura in hambarele Domnulul. El eajutat pe urma de Illea'elnicer, care punemasa, de Clucer, pazitorul depositelor dehrana, de Su/ger, macelarul Curtil, avindgrija carnurilor, de 7iinicer, care ingrijqtede jilnica grinelor, de Filar, care tine cup-toarele de pine.

Iar Cornisul, al carui nume vine de lacomes al Romanilor, comite sail conte, arein sama lul cail domne§ti, povodnici §i te-legarl, cari niciodata n'ail fost multi, cittimp Domnia noastra a fost neatirnata §irazboinica.

La inceput insa alcatuirea aceasta erafoarte nedesavir§ita. Cite un Logof at, un Vor-nic, un Spatar sari un Stratornic, unVistier erailtotdeauna. Ceilalti puteail lipsi, §i in adevar

Rostul boierimil noastre 153

lipsesc in cele mai multe din marturiile deboieri aduse la car file de hotarire ale Dom-nilor. tncetul pe incetul s'aii adaus apoi dre-gatoriile ajutatoare, ale caror nume sint decele mai multe on romane0 arata decica si functia for a fost orinduita intaiiisupt inriurirea strains, poate, dar nu dupamodele straine, gata facute.

II.

Moldovenii au primit toata ierarchia bo-iereasca munteana. Schimbarile pe care i

adus sint numai de o insemnatatemica. Cele mai vrednice de luare amintesint acestea:

in Moldova se simtia nevoie de doi Vor-nici judecatile cele multe : aceastas'a intimplat indata ce tara si-a atins hota-rele firesti si a ajuns sa cuprinda un maimare numar de locuitori. Tara-Romaneasca,cellalt principat, nu era, de sigur, mai mica,dar aici Banul oltenesc din Severin, stra-mutat apoi la Craiova, dupa ce Ungurii auluat innapoi cetatea, ca s'o lase sa cads inmina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multedrepturi asupra teril apusene, Linea i jude-cata lui deosebifa, de la care numai rareon se facea apel la Domnul din Arges,Tirgoviste sau Bucuresti. In Moldova, fusese

pentru

154 Rostul boierimiI noastre

un timp, intre Alexandru-cel-Bun §i Stefan-cel-Mare, o impartire in cloud a principatu-lui, o Tara -de -sus, cu un Domn qi o Tara-de-jos, cu altul. Cele doud impArtiri avealicon§tiinta de acest trecut deosebit §i inmulte lucruri nu samdnail desavir§it. Astfels'ati facut doi Vornici, numiti dupa numeleacestor cloud Teri.

Spataria n'a pdtruns in Moldova deckdup5. anul 1 600; cel d'intaiii care va fi a§e-zat-o, dar deocamdata ca o boierie mai pu-tin insemnatd, va fi fost Radu Mihnea, Domnde obir§ie munteand §i care domnise intaitidincoace de Milcov. Pe lingd aceasta, elera un om pompos cdruia-i placea sa. aibdo Curte cit de mare, cit de stralucit imbrd-catd, §i (lac:lea petreceri cimparate§ti,, dupdmoda Constantinopolei Turcilor, in care tra-ise citva timp si pe care o cuno§tea foartebine. Stratornici pentru o0 nu s'ail pome-nit aice nici-odatd. in schimb jucall un rolmare in Moldova, dupd, arzarnintul lulAlexandru-cel-Bun si Stefan -cel -Mare, boieriidin cetati, cdpitanii lor, cari se ziceati pircdlabi; cei mai insemnati dintre ei stateatila Hotin de-asupra Nistrului, la Roman, ce-tatea lui Roman-Vodd, la Neamt, o §i maiveche cetate, la Chilia de pe Dundre §i laCetatea-Albd, de la limanul Nistrului, care


faceati zid la Miaza-zi impotriva celor malprimejdio§1 dtynani. AItl pircalabi, ca aceiadin Bazar', din Craciuna, nu se aduc innainteca marturT in cartile domne0. In sfir§it, laSuceava, unde statea Domnul, nu era unpircalab, ci numal un Portar, pazitor al por-tilor.

Cit timp Suceava a fost o capitals, s'apastrat Portarul el printre boieril cel marl.Cind insa, de pe la 156o innainte, Domniaa trecut mal mult la Ia§1, unde nici-odatan'a fost un pircalab, ci numal un Vataf-Mare,ca in mice cetate neintarita, Portarul deSuceava qi-a pierdut rostul. Acuma insa, ande an navaliati in Moldova Cazacil, ca unun blestem dumnezeiesc, ajutindu-se cu do-ritorii de Domnie, ca sa prade Moldova.Cazacil aveati in fruntealor un Hatman.Hatman cazacesc, statu in grin 1577-8,ca boier al lui loan Potcoava, Damn cuhapca al terii. Dupa citiva anT se gasi decuviinta ca Moldova sa-§i aiba statornic Hat-manul. Pentru a nu se face Inca un boiermare qi a se 'Astra vechea rinduiala a dre-gatorilor, ce se pazia acum cu sfintenie, ti-nindu-se, de pilda, pircalabi de Roman dupace de mult nu maT era in Roman o cetate,

se adaogi Hatmanulul qi demnitatea dePortar al Sucevel.

ah,IV

156 Rostul boierimii noastre

Numai dupa. t 65o Moldova avut Aga :de buns sama supt inriurirea unor Domnican veniati de peste Milcov si nu voiati sa-

schimbe in tara cea noua. infati§area Curtilcu care eraii deprin§i. De la i 600 innaint'e,Tatari stateall in Basarabia de jos, neamneinfrinat §i salbatec, care nu §tia de hotare.Aid trebuia decl o paza statornica, si pentrua se da capeteniei strajerilor, care trebuia safie un bun o§tean, un titlu in stare sa impuievecinilor pagini, el fu numit cu cuvintul tur-cesc care inseamna general: Serdar.

Moldova avea mult maT bune §i maT multevii domne0i decit Tara-Romaneasca: la Cot-nari, la Hirlati, la Hqi, la Iasi, la Tecuciii,la Odobe01 erati podgoril vestite. AidPaharnicul era tin boier mult mai pretuit

mult maT impovarat de lucru decit laMunteni. El avuse odinioara ca ajutor pefiloscar (de la placed); pe urma sarcina a-cestuia trecu asupra CupariuluY (de la cupii).Un Mare-Pivnicer statea la Cotnari, avindgrija dealurilor domne§ti.

Bania fu stramutata in Moldova abiadupa 1700, supt eFanarioti,, prin urmare siea ajunse numal intru citva la inaltimea bo-ieriel celel marl.

i-a

0

i


Schimbari se adusera boerimil romAneqtY,unificat6 acum aproape cu totul ca nume §iatributii, din trel puncte de vedere, §i anume :indoirea, intreirea, inmultirea sarcinilor, apoiimitarea datinelor turce§ti.

Mai tirziii in sfiqit se intemeie ling& bo-ierimea mare cu titlurl o boierime midi demunca §i de ci§tig.

Inca de timpuriii incep sa apara boieride mai multe trepte. Chiar din veacul alXVlea cutarui boier i se zice prolovisiierpentru a se deosebi de alti Vistieri maimid, Vistieril al doz./ea. Domnil din veaculal XVI-lea, mai ales cel din Tara-Romanea-set, dar §i cel din Moldova, cari aveati totulo boierie mai bine orinduita, pun in mai-tu-t-file hrisoavelor innaintea dregatoriei sfetnici-lor for calificativul slavon tVel,, adeca velichi,mare. Mai tirziii Ins., pe la 1700, printr'o.imbogatire qi prefacere a rangurilor, Mol-dova intelegea alt ceva prin boierl martdecit aceia cari aveati o asemenea calificatie.Dimitrie Cantemir, inv5tatul Domn care ascris pe larg despre toate imprejufgrile mol-dovene§ti de pe vremea sa, deosebe§te in-tiiii haler& de sfat, opt la numar, cel matmarl, apol hoierit de Divan, Stolnic, Comis


Clucer, Serdar, Sluger, Pivnicer, Pitar, Satrar,Arma§, User, Aga §i pe linga eT un boieral doilea, Postelnicul, un boier at treilea,Logofatul, §i un capitan al clarabanilor sautrabantilor pentru paza Domnulul; Vamepli Caminarul se adauga la aceasta treapta.

Fel de fel de boierT cu titlurT de cal doileai al treilea, facapol eboierimea a douap. Iar

intre boierina0T ce inchid §iragul, se afla Cu-parul, Camararl-cel-Mare, vatafil de aprozT,.carip azesc §i chiama la Divan, cel de copil,fiaja Domnulul, Pivnicerul, toate felurile deCarnarqi (de dulceti, d'innuntru, de lumini,cu grija luminatuluT Curtii). Candidati deboierina0 sint apol aceia, mal mult tiaerl,can start supt poruncile vatavilor §i-kart numele dupa at boierilor, cu un diminu-tiv : PaharniceT, Stolnicel, Armari, §. a.

La inceput se indoiesc dregatoriile carecer mal mult lucru: Logofetia, Vornicia, Pos-telnicia Vistieria. Apol se urmeaza cu maltoate celelalte, pentru a se ridica tot maimulti la cinste, pentru a se imparta0 citmai larg de rangurl §i slujbe boierimea detars cai cea straina, a favoritilor dom-ne0I. Pe vremea lul Vasile Lupu era in Mol-dova numaT o demnitate de o singuratreapta: Spataria.

inmultirea slujbelor qi titlurilor vine din

qi

Rostul boieri mil noastre 159

inmultirea urma§ilor de boieri cari nuputeail fi lasati sa. cada intre terani, dar qidin alte motive. De sigur ca era acum, inni§te tell mai bine locuite, cu mutt mai muttde lucru ca innainte. Dar inriuria pe lingaaceasta priveli§tea orbitoare a vietii de Curteconstantinopolitane, care venia de-a dreptuldin bizantinismul cel a§a de roditor in sluj-ba§1 netrebnici §i in titulary nevrednici. Dom-nil ce veniail in Scaunul moldovenesc sailmuntenesc cuno§teail mult ma( bine stralu-cirea Curtis imparatqtY §i credeail de dato-ria for sa se apropie de dinsa, innaltindu-seastfel, pe aceasta singurr`cale ce li stAteadeschisa, in ochil supu§ilor tor.

Cind, dupa Domnii crescuti in Rasarit,venira altii, de na§tere din acel Rasarit siprefacuti cu totul de dinsul, atunci slujbeleturce§ti venira cu numele for chiar. eFana-riotil, all inmultit peste orice masura §icuviinta dregAtoriile Para de folos. insa ifindemna la aceasta i grija ce aveail pentruatitia: casnici straini cari veniail cu din§ii§i cari, daca nu puteail intra in Sfatul politicsail in Divanul de judecatori, eraii bunt pen-tru asemenea trebi ca tinerea ibricului despalat sail pAstrarea luminarilor de sail.! Cur-tile din Ia§i §i BucurqtY all acum un numarde boieri de moda turceasca, cari sint: P cr-

160 Rostul boierimiT noastre

tarba§a, muhurdarul, pentru pecete, divicta-rul, pentru calimari, becerul, pentru buck-tarie, icT- ciohodarul pentru ghetele §i papucilMariei Sale, caftangiul pentru hainele ace-luia§i stapin, mabeingiul pentru odaia de lu-cru §i toate hirtiile lui, ciamaOrgiul, pentrualbiturile lui Voda, cafegi-bap, pentru ca-feaua princiara, §erbecciul pentru §erbete, bu-hurdangiul pentru mirodeniile de odaie, debarbs sail de rufe, cibucci-ba§i, pentru ciu-buc, ibrictarul, pentru ibric, pe§chirgi-ba§a,pentru pe§chir, ciohodarul cel mare, pentrupaza., sofragiul, pentru sufragerie, berber-ba§apentru barbs, cavas-baqa pentru cava01 destraja, samdangiul pentru luminAri, si Incacitiva.

Acum insa. pang §i boieriile cele mart sintinmultite. Tara-Romaneasca. are ca si Moldovadot Vornici; i se &II §i dot Logofeti, Mein-du-se o Tail-de-sus la Rasarit §i o Tail-de-jos la Apus. Ba mat infilneqt1 un Vornic-Mare al treilea §i al patrulea Mare-Vornic,chemati in rangurT de un bun cirmuitor, Ale-xandru Moruzi. Inca. un Mare-Vornic areCutia Milelor, din care se dart anumite aju-toare la fete alese, dar cu avert scapatate.E in stir§it un Vornic de Politie, care ieao parte din sarcina Agai. Ca al treilea Logo-fat se adauge cel de obiceiuri, creat pe la 1 7 74,

Mihal-Voda Stitt' al II-lea, Domn in Moldova (1819-21) (dupa Gion, Istoria Bacuregilor 1.

i

. --"

k

teSerersr .z

!'!-

Rostul boierimii noastre 161.

pentru a pastra datina. Muntenil atiacumun Hatman, acel al Divanului, mai mare pesteaprozi si dregatorii cel marunti al judeckti-lor. Postelnicul tot se mai numeste, daracum intimpinl si un Logork al PricinilorStraine. De toate, sint acuma sese clase, bine.borarite, si e aproape cu neputinta ca omulcel mai vrednic si mai muncitor sA innain-teze de la treapta a sesea, in care se in-gramadesc zapciii putin pla,titi, cari iese in-naintea oaspetelui strain in nadejdea bacsi-suluT, papa la treapta intaiu, undo se rasfatatrufa§i, in ]argul lor, cel mai marl din borerime, ap numita protipendadA, care nu maicuprinde insa numal cinci membri, cum spune.numele, ci nu mai putin de §eisprezece inTara Romaneasca.

Cele §ese clase ale boierilor nu cuprindins numal pe cel ce se afla in slujb4, ciInca si pe cel cari au avut slujbe. NumaruIacestora e foarte mare. Domniile se schimbades, si, in rapedea for preurmare, o multimede oameni ajung sa guste cinstea dregAto-riilor. "'Ana la moartea for el ramin boieri.Fiji for vor fi privitl ca feciori de boieri,urma§ii tneamurlD, si nu vor putea fi pustintr'un rind cu locuitorii obisnuiti al tentBoierii nu pot fi batuti decit de Domni, cutopuzul, care ucide une off, dar nu necinsteste

1030 tt

.5i

162 Rostul boierimif noastre

nici-odata ; el nu pot fi uci§I prin §treangulhid al spinzuratorii, ci numal prin sabia stra-lucitoare a osta§ilor ; in ceia ce privqte da-toriile catre Stat. ti nu platesc nici birul,nici chiar dijma, afara numal de anul cindun Domn i§T incepe stapinirea. fn schiznb,Domnul poate sa-1 cheme totdeauna la rAz-boiii, ca §i pe Curtenil Moldovel, cari §i else ridica de-asupra teranilor, ca §i pe Ro§ifde tall al Muntenilor, ca i pe slujitorii caristar.' cea maT mare parte din timp acasa iraspund catre Vistierie un bir scAzut, pentruslujba osta§easca ce fac terii, in sfiqit ca §iost41 p15.titi: darabantil sail dorobantit, nu-mitt dupA. trabantii ardelenT, sail seimenil.

Pe incetul se injghebA astfel, prin perin-darea in slujbe, prin inmultirea fireasa afamiliilor ridicate de increderea sail iubireaDomnului, o class boiereasca. 'aria el nustatea numal in drepturile ce s'ail aratat maTsus, in faimA, in amintirl frumoase, in odoarestrinse din neam in neam, ci maT ales in mo§ii,iar, de la o vreme, in mo§ii i in oamenl.

Iv.

innainte de a fi o Tara,-RomAneasca sailo Tara a Moldovel, erail mo§ii §i mo§ieri,char mo§li mid §i mo§ierT terant Domnilschimbara aceasta stare de lucruri de fil-


teasca saracie, daruind dregatorilor, boieri-lor paminturi pustiT, paminturl fara stapin,de care erail destule, §i paminturi confiscate.Aceste pAminturt ajungeail prin danie urice,adeca erail de acum innainte scutite, capaminturile manastire0. De aid nu se luagloabii sail amenda, nict prifias pentru viteleratacite, nici ,s-ugubind pe cei cu -pAcate, nici

igs, pentru vitele thiate, nici dijmepe ot, pe albine, pe mascuri, nict dare pevii, nici cibleirilul sau i chilele perecoh5., nict dajdea pe produsul pescuitului.Ureadnicil, dreg-dtori?, a'e)s-uhruainarit n'aveallce cauta aici ; birarit singurt ridicail bi-rul sau it primiail din mina pircalabilor sailvornicilor boiereti.

Daca ar fi fost mat multa statornicie, s'arfi alcAtuit foarte rapede, §i intr'o tars §i incealalta., o proprietate mare, care putea fiaparatA de impartire cum s'a facut mattirziu prin calugarirea silita. a celor matmulct copii. Razboaiele verice cu strainiide la multe hotare, dar mat ales multelerazboaie launtrice pentru Domnie all impie-decat aceasta,mat mult in Tara-Romaneascainsa. decit in Moldova. Au ramas, cu deose-bire la Munteni, mulct boieri neastimparatt,bunt in razboiii, dar cu mult mat ill in pace.

De la o vreme insa, teranul n'a mat putut

su/g-ig sail

iii

0

rinaricad,

161 Kostul boierimil noastre

Linea pe umerl povoara birulul. El trecutdeci mo§ia tut cea mica boierului vecin. inMoldova, lucrul s'a facut pe nesimtite, far&vinzare in reguld ; dincoace de Milcov, vin-zarea formala s'a savirqit in cea mai largarnasurd, cu citva timp innainte de Mihal Vi-teazul. Boierii izbutira a stringe astfel bo-gatia de pamint a terii, §i Buze§tii Jul Mi-hai ajunsera a stapini peste treT sute demoil. irnprejurarile furs §i maT departe pri-elnice stringerii la un loc a pAmintului; dupapeirea teranului sarac, urm'a aceia a celuiinsfarit, Constantin Cantacuzino din Tara-Romaneascd, fratii Iordachi i Toma,din Moldova putura sa-§T facd astfel vestiteaverT de lanurl §i muntT.

prin aceasta vinzare insa, sateanulnu scapa de greut birului. Boierul veniatuncT innaintea lul ca ajutator birulasupra sa, un an, mai multi anY, gramadincldatoria asupra vecinulul saIi maT sarac. Laurra, el cumpara pe acesta, ca om, din-du-1 wee orI pe linga suma datoriel §i cite-va' sute de aspri, moneta cea mica de ar-gint a timpuluT. De aid innainte, teranulnu maT avu nimic a face cu Domnul: eld'adu boierulul i dijma pe care o (MuseDomniei §i munca pe care panA atund o.cheltuise pe tarina sa §i pentru folosul

si-a

sii

saT,

Nici

si ilia

sail,


Boierii cari au avut pamint s'ati pastratin dregatorli aproape neintrerupt. Cel putinel au facut parte din unele partide ce seluptaii intre ele Cantacuzinil cu Baleniiin Muntenia de pe la 166o la 168o liau cirmuit in zilele de biruinta ale partidellor. Dimpotriva citi s'ail razimat numai pebani sail pe sprijinul unor Domni, ail trecutrapede pe la Curte pentru a se intoarce inRasarit sail pentru a peri in nenorocire orisaracie.

A fost deci pans la Regulamentul Orga-nic doua felurl de boierie : boieria functiei,care nu aducea si pamintul, 4i boieria pa-mintului, care trebuia sa aduc6 functia. Bo-ieria cea d'intaiti n'are nicl o insemnatate ;urma§ii ei nu se mai gasesc astazi in stra-tele de sus ale societatil. Dad. vre-un Domnfara ru§ine, ca Nicolae Mavrogheni, a fa.-

cut boieri pe cine au vrut i pe cine n'aUvrut, daca un alt Domn, innainte de dinsul,Matel Ghica, a facut in citeva lunl o sume-denie de boieri de cea din urma. treapta,aceasta n'are nicl-o inriurire asupra dezvol-tarii boierimii noastre. Prin asemenea ma-surl nu se urmaria alt ceva decit capAtarea,in schimbul sumel platite la Domnie, adrepturilor legate de insuOrea de boier.


v.

O parte din boieril cel nol e intrebuin-tata in Curti le de judgcaa, depariamentele,intemeiate dupa 1774 mal ales : este acumala Munteni, pe linga vechiul Divan domnesc,un Departament de Opt, unul de Septe,unul de Patru (la Craiova), altele pe lingaSpatarie, unde se judeca procesele localni-cilor cu strainii.

0 alts parte intra in rindurile ispravni-cilor, cirmuifori at judetelor, in rindurile sa-me§ilor, stringatori de birurl in acelea0 ju-dete. Odata once boier era ispravnic, cindDomnul II dadea sA isftrdveasca ceva, safaca o judecata, o hofarnicie, un drum, ocalatorie razboinica de ostal, o suprave-ghere de cladire, de pod, De la un timpinsa, acest mijloc de administratie nu semat Om potrivit. Boieril nu mat primiatibucuro§i asemenea sarcini, §i et erail acummart §i tart.

Constantin Mavrocordat se gindi atunclla mazilt, la neamurile saracite ale boieri-lor, care nu mat puteail ajunge la boierie.In Moldova, ca §1. in Tara-Romgneasca, lise uqura plata birulul, fiind supu§i la odajde mat urara, dar in schimb el trebu-


iau sa se supuie la orice cererT ale DomnieT:aceasta ramase de acum innainte claiina.

Dar in acela§1 timp, pentru cirmuirea zil-nica a judetelor se facura isfireivniciile, dup4modelul dat de Austriaci in Oltenia, cuvorniciile statornice. Moldova 41 avu qi eaispravnicil: cite doi de judet. innainte tinerilboierI incepeati pe linga un ocrotitor maTb5.trin treceati apoi rindurile boierina§ilorpentru a se urca in sfir§it °rich de sus.Acuma ei incep cu un loc de ispravnic,care invata minte §i aduce bans; in acela§itimp, fiindca s'a raspindit obiceiul de a seda fara slujba titlurile boierilor celor maTmici, ei sint cinstitT cu astfel de titlurl. BarbuStirbei, Domnul de maT tarziti, a inceputastfel Caminar §i ispravnic la Vla§ca.

VI,

Regulamentul Organic din 1832 intelegeasa faca din boierimea noastra un fel de no-bilime ruseasca. Se prevedea scutirea dedart, impartirea in clase, titlurl in legaturacu orice functie §i o parte hotaritoare in a-facerile StatuluT.

Regulamentul n'a trait insa dectt vre-odouazeci de anT §i a facut loc epocel lupte-lor constitutionale din care s'a desfa'cut Statut_romin de astazi.

i


Am vazut ca tinara boierime de la 1830-40a inceput epoca noua. din literatura noastra..Aceia1 boierime mare sail mica (Bra-tianu, Rosetti, faceei parte din boierimeamica) , a stapinit un timp §i cimpul politic.Asta,zi nu mai este ap. Clasa cea noua, ri-dicata din mijlocul locuitori or ora§elor maiales, in parte insa §i dintre sateni, clasanumeroasa §i energica, iea repede de totlocul boierimil.

Acesteia it rarnine insa o mare parte dinproprietatea rurala, numele §i traditiile bune(celelalte pot fi uitate). Aceasta mo§tenireimpune insa qi o datorie. Boierimea roma-heasca nu are datoria de a conduce risipavietii sociale, ci de a sprijini din rasputeri,cu once jertfe, agonisirea prin munca a cul-turil neamului de viata cdruia e strins legataviata ne2murilor lor.

Dintr'o istorie a literaturii ungure0 extragaceste rinduri

,La adunarea d etala din 1825, Paul Nagyvorbi in potriva aristocratiei instrainate i,accentuind datoriile magnatilor, li impuneasarcina de a ocroti literatura nationala ri-dicind o Academie de §tiinti i arte. Dupacuvintare, se ridica tinarul comite StefanSzechenyi, atuncI capitan de cavalerie, §i


palid de etnotie, in mijlocul adincil taceri,oferi solemn venitul sail pe un an intreg :6o.000 de florinl. . . Cu lacramile in ochi seinnalta apol bAtrinul baron Avram Vay, cuoferta de 8.000, contele Gheorghe Andrassy,cu 10.000 §i contele Gheorghe Karolyi cuq.o.000: el fura deci cel patru intemeietori).

Academia Romina a facut-o insa Statul,deci contribuabilul, saracul. A imbogatit-ointliU un Grec, Zappa. Citiva, foarte putini,boierl i -au dat ceva dufiti moarte. Cartileromane§ti se vind Inca intre saraci. Revistelecele bune, nu cele ce cer§esc i lingursc,gasesc banul cu care se tiparesc la preoti,la invatatori, can n'ail nici-un bulgare depamint, la studenti, can abia ail o haina sapuie pe eT, la functionarii ce traiesc de azipe mine.

E o datorie de onoare pentru purtatoriicelor mai vechi nume romane§ti sa nu maifie a§a. Si cuvintele frumoase singure nu maifolosesc, cad prea all fost spuse des.

VI.

FARMACIA IN TARILE ROMINE

Farmacia in terile romine.

1.

Numele ce se dail la Rominii de pretu-tin dent loculuT de unde se impart mijloacelepentru alinarea durerilor trupulul §i acelul

-care face impartirea dovede§te vechimea far-macieT in terile lor. Dar el arata in acela§TLimp ce erati cei d'intiiii efarmaci§th. Spicer,spiterie vine de la sfieziario, speziaria, formeitaliene§tY vulgare pentru speziale §i trafleodi spezie. In coloniile italiene a§ezate inpreajma noastra, in Crimea, a carer coastA,cu stralucita el capitals, Caffa, se afla inmina Genovesilor, vindea astfel §i leacurl,in 1381, Anton spiterul, cAnthonius spetia-rius,. Coloni§tii genovesT din Pera Con-stantinopolei aveail §i la 1403 spiterul lor.Dar eT desaceaii in acela§ timp cu medica-mentele care erati toate simple, fabricategata, §i nu cornpuse anume t fructe 1611.-

174 Farmacia in Teri le Romine

rite, (fruits-confits, confetti), qofran, zahar,scortipara, sosuri (salsa) qi §erbet, precum§1 vinuri straine. Numele de sAeziario vinede la specie, species, supt care se intelegeauin evul mediu mai ales mirodeniile, plantelecolorante, condimentele deci, innainte detoate, piperul --, care se aduceati din Orient,din Indii, prin Asia Mica §i Egipt. Inca insecolul al XVIII-lea un dictionar italian ex-plica ast-fel cuvintul speziale: ecel ce vindespeciile §i compune medicamentele ordonatede medic., §i adauga cuvintul latin : aroma-tarius : vinzator de mirodenii.

Speciile se zic pe frantuze§te epices, iaripicier e bAcanul. BAcanie i spiterie erailla inceput acela0 lucru, deposit de marfuricoloniale.

Dintre cele doua atributii ale espiterului*,s'tramo§ii notri pretuiali mai mult, mult maimult, pe acea mai putin innalta. De leacurlinvatate ei n'aveail nevoe, fiindca, erail ba-bele cu buruienile lor. Dec( pentru mirodenii,vapsele vegetale §i zaharicale rasAritene s'ailintemeiat in orarle romh.ne§tT mai mad,tspiterii,, de tspiterii, veniti din Crimeagenovesa.

Cind Domnul Moldovei sail' al Terii-Ro-m4nqtf, cind vre-o rud4 a lul, cind vre-unboier mare erati bolnavi, babele nu erad

Farmacia in Teri le Romine 175

intrebate singure, ci se chemau medics sail,cum se zicea atunci, cu un cuvint slavonluat pe calea literara, vracI. Unil eraii dinArdeal, Sa§l, altil din Crimea, Frinci', sailchiar din Italia (Stefan -cel-Mare a fost cu-rarisit de un medic din Venetia), altil dinConstantinopolul turcesc sail de la HanulTatarilor, Evrel (mai ales Evrel spanioll §iportughesi), ba odata vine, pentru Stefan-cel-Mare, un medic din Germania, de InNittnb erg.

El sosiail cu o mica farmacie, dar ea erafoarte neindestulatoare. Stefan cel-Mare erasilit sa trimeata un om anume la Venetiaca sa faca acolo ieacurile pe care i le pre-scrisese medicul sail venetian.

Vedem °data' pe un barbier-medic dinArdeal, ca amina cura de ochi a lul Alexan-dru-Voda Lapusneanu, pentru ca are nevoiede unele ierburl care cresc in luna lul Maui,cind se va in toarce din Bistrita Ardealulul,aclucindu-le. Alta data acela§i Domn trimeteacolo la Bistrita ca sa i se aduca eni§teunsorl de °chi,. Pe acest timp, Brarvul, careimprumuta media Domnilor munteni, aveaspited, pe cars -I intitula arornatarius sail, cunumele apusean cad multi Brarveni in-vatau 0 calatoriail in Germania. , ajothe-carius 0,' pe nemtqte, Abetecker. Aceasta


ar fi facut in romane§te apecci, dar cuvintutnu s'a luat, fiindca n'aii venit negustoril.Cite un Domn adesea -orl bolnav, ca PetruSchiopul, Linea in chip statornic medicul sailpe linga el, dar de un farmacist venit dinArdeal nu se pomene0e.

In sold, in razboaie, in pribegie, RominiTaflaii ce e o apoteca, saseasca, polona sailgermana, dar nu li se parea ca a§a cevaar putea fi stramutat §i la el. De la o vreme§i vechea spitarie-bacanie inceta. Turcil go-nisera pe Ita Hera din coloniile for rasaritene.Dupa ce se facusera stapinI §i peste terilenoastre, el impusera pe incetul obiceiurilefor in multe lucrurl. Dar la din .'i1 cine vindecoloniale, bacalul, n'are §i ierburl §i siropur!§i prafuri. Acestea privesc pe medic, pehechim, care e i farmacist. Decl avuram §inol vinzatorl de zaharicale, condimente §iaromate, carora, dupa cuvintul turcesc, Mol-dovenil li zisera: bacall, iar MunteniI : ód-ccad, pe cind leacurile ajunsera a fi doftorii,fiindca be prescria §i le prepara tot e dof-

to rul 1 .

II.

fntemeiarea spitalelor deschide o epocanoua pentru farmacia in lerile romane0.

Farmacia in Teri le Romtne 177

Cel a fost intemeiat in DomnialuT Brincoveanu. Cuvintul sj5ital e grecesculcrrrraXt, dar Grecil au reprodus numal in limbafor pe italienescul osj5edale, §i el au cunos-cut aceste arzaminte ale iubiril de oamenT§i mileT prin spitalele italiene, adeca vene-tiene. Supt o influents italiana §i venetianadea s'a facut intiiul spital romanesc, al Coltel,in care s'a arzat §i o e spitarie D cu a felu-rite leacurl i felurl de buruiene tamadui-toare Brincoveanu avea la 1702 dol me-dia grecT, Pandele qi Ianachi, gi unul efran-tuz), care era hirurg, sail, cum se ziceaatunci, c girah, . Pe linga din§il insa Dom-nul platia de o bucata de vreme pe JacobPylarino, de loc din Smirna, dar care inva-tase in Venetia i putea fi socotit ca Vene-tian; el a scris in latinegte o carte desprevaccina. tDoftorul Iacov, aduse de sigurcu dinsul §i un sfiiter, un spicear zicecondica de socotelT a luT Brincoveanu; espi-cearul, merse cu Voda., care era bolnav, inalatoria la Adrianopol din 1703.

Nu se poate spune daca urma§il lul Brin-coveanu au avut qi el = spicearii, for ; orl-cum, eT eraii numal aT Curtii. Ca spiteri alCurtil in Moldova erati la 1763 un anumeToma i Antohi.

1030 12


Dar in aceasta epoca razboaie se poartape pamintul nostru, i ele aduc o§tiri apu-sene, germane in Tara-RomAneasca. a Spite-rul, §i cdoftorul, neamt, espiterul, §i t dof-torul, grec cu diploma din Germania nuapar Inca, dar la 1752 Grigore-Voda Ghica,Intemeind la Bucure§ti spitalul Pantelimon,adauga., pe lin0. medid, un a spiter pentrufacerea §i lucrarea doftoriilor 3 , §i chiar unerborist, tun om anume, ce §tie §i cunomteierbile cele de treaba doftoriilor, care lavremea for sA fie dator, dupa semnarea dof-torului §i a spiterului, a le culege §i a leduce la spiterie2. Spitalul Sf. Spiridon, in-temeiat la Ia§i putin mai tirziri, i§i avea §iel spiteria. Craiova avu §i ea, ()data cu spi-talul, spiteria spitalulul.

Peste citiva ani se face Inca un pas. Spe-culatorl, can capata5 prin stAruinte un mono-pol de la Domnie, intemeiara spiteril particu-lare. Cea d'intiiii apare la Bucure0, in HanulSerban-Voda, §i o tinea un Armean, Hagi Chi-riac Arbut. El ovindu apol prin 1776 until me-dic, care pare A. fi fost Frances, Joan §afant.

Pe atunci domnia. in Moldova GrigoreAlexandru Ghica, i intre multele sale fa-cerl de bine, inspirate de curentul filantro-pic, filosofic al Apusului, e §i orinduirea 'celul

Farmacia In Teri le Romine 179

d'intii5 medic de oral. Odata cu * doftorulobstil,, milostivul Domn crew si tspiteria°Nth, in Iasi, pe care toti urmasii sai olasara cu veniturile el. In Tara-Romaneascaaceasta sarcina. o aveail medicil de spitale.Si, pe cind in Iasi espiteria obstii, era asi-gurata. ca. nu va avea concurenti, cele dinBucuresti se inmultira asa de tare si asa deliber, incit luminatul Domn Alexandru Ipsi-lante trebui sa li impuie la 178o controlularhi-iatrulia, adeca mediculul primar al spi-talelor, pentru ca A nu mai Arida deckpreparate proaspete si bune, si dupa retetamediculu '1. Inca si in acest timp, adeva-ratul spiter avea cunostinti medicale asa deintinse, incit la nevoie el putea sa fie nu-mit ca urmas al doftoruluT sail egerahului,,ale caror retete le tacuse papa atunci.

In Martie 1785, Alexandru Ioan Mavro-cordat, Domnul Moldovei, iea masuri nounpentru espiteria obsteasca a politii, din Iasi,care va fi (in fata ulitilor,, adeca la strada.In August urmator, el uneste spiteria aceastacu a spitalulul Sf. Spiridon, dind farmacis-tului cu aceste indoite atributii leafa de 25lei pe luna si orinduirea scutiril de vamapentru t doftorii, .

Acum eraii iarasi si spiteri cu spiterii particu-


lare; ceY munteni nu sint cunoscuti; asupra celordin Iasi avem destule §tir1. Cel mai multi.erail Nemti, sau §i cite un Evreil botezat.Seria o deschide Anton Feyrman saii Faier-man, care facea parte din categoria dinturrna ; Il aflam §i in 1763 §i in 1758 chiar.El avea drept vecin pe medicul Lockmann,qi fiul acestuia, Ioan, se facu spiter. Si fiullui loan se intilne§te ca spiter, in 1819.A fost o adevarata dinastie de spiteri ierniLockmann : cel din urma a murit daunazi,foarte batrin.

intre eT rasare qi un Italian, VenetianulAlexandru Venier, care Incepu a servi teriisupt Mihal Sutu cel cu calfa §i altetrel slugi, §i care era in picioare la masasa de lucru in 1816 ca Serdar, adeca boierde treapta a treia. Contimporanil saT mun-teni erail Safant, de care a mai fost vorba,Germanil Miller, Ruth, Frith, Roth, Mihalysi Grecii Nicoli, Gioanu, Andrei. De la1800 se adaugi §i Levantinul Iosif Raimondi,al carui frate ajunse functionar la consulatulprusian. Iosif i§1 avea Inca farmacia la i8i6

BoieriT de pe Podul Mogoraii i§i tocmiradeosebit un farmacist in persoana Germa-nulul Lorenz Dampner.

Din documentele tiparite daunazT de d. dr-

d'intiiii,

Farmacia in Teri le Romine 181

Angelescu se vede ce schimbki s'ail mai intim-plat pAns la data de prefacere a Regula-mentului Organic. Unele sint numal de per-soane. Farmacia lui Venier o iea GreculCostachi Desila. El vazu intimplarile de ras-coala §i nenorocire de la 1821, §i ii suferiurmarile, ca §i colegul sau Iosif Leiter. Unalt coleg , Polonul Iacob Verojenschi, seadause in 1826. in Bucurelti, pe vremeaocupatiei ruse§ti inceputa la 1828, se abilitaca farmacist, in 1829, Mihai Eckhardt.

Mai insemnata e crearea de farmacii injudete. Boto§aniT, in Moldova, par sa fi in-ceput. Grecul Joan Vasiliu avea acolo spi-teria sa Inca d'innaintea anulul 1821. La1827, doctorul D. G. Samurcassi ceru sase ingaduie de Domn intemeiarea unel adoua, pentru ca, din nebagare de seams.§i graba lucratorilor, erati sa se apropiede up. mormintului doua cucoane, avindspitariul pus in doftoriile rinduite, in loc deun dram extract de nuci sadea, cu adaogireun dram extract masalarita, din care, dupace au luat cea rinduita masura, indataau inceput samnile otravei ce are masalarita,adica ametiala, tremur, dureri cumplite qialtele Incas Cel d'intiiii farmacist din Piatrafu Iacob Garocinschi, cel din Falti-d'intial


cent', Gheorghe Vasilicovschi, amindoi Ga-litieni; in Birlad boierii recomandase peGrecul medic Nicolae Lafari, dar Domnulnumi pe Germanul Kraus. Alt, din Huffy,incepu abia supt Mihal Sturza. in Tara-Romaneasca abia de la 183o la 1840 apar,pe linga farmacia din Ploiesti, a lul Kraus,altele, conduse de Germany, may mult Say,§i de cite un rar Ungur, ca Borocskay,Benes, sail Slav, ca Tucik ; in Buzati, Giurgiu,Slatina, Pite§ti.

Noua §i ultima schimbare a fost intemeia-rea §colii de farmacie romane§ti i patrun-derea elementulul romanesc bine pregatit inaceasta, ramura folositoare.

VII,

UN ORA? ROMANESC: BOTOSANIT.

Un ora§ romanesc : Botopnii.

eBotosanii , inseamnA tirgul lui Boas. Baase un nume care trebuie pus araturi cu Bonfas,cu Moth's, cu Crasn'als, cu Hasn4. Finala-61 se adAugea la unele nume de oamenlpentru a face nume noun. Cele de mai susvin de la Bontea, Motea, Crasnea, Hasneasail de la formele, si mai vechi; Bontul,Motul, etc. Boas vine deci de la Botea sailBotul. E un nume care se afla in toate Or-tile romAnesti: in Cara Birsei, in Banatultimisean.

Boas a fost sirtimo,ru/. De la el s'a inceputvita locuitorilor satulul care s'a prefacut maitirziil, destul de tirziil, intr'un lirg. El cu21 lul a intemeiat acel sat. Asezat intr'unloc oarecare, departe si de apa cea marea Siretiului si de apa cea mare a Prutulul,intr'un Tinut care n'avea alts bogatie decit

186 Un oral ronninesc: Botopnif

a vitelor, ce gasiail pa§une innalta §i grasape povirnivrile dealurilor de lut ce se in-troloca aid, satul Bota§anilor nu facea sase prevada prin nimic un viitor mare. Darunul din drumurile cele marl de negot aleMoldovel lul Bogdan intemeietorul, lul Ale-xan dru-cel-Bun §i lul Stefan-cel-Mare il atingea.

inteun timp cand acest sat mare n'aveanicT-un fel de insemnatate, TatariT din Crim,rapezindu-se asupra Moldovel, prin vadurilerail pazite ale Nistrulul, ii preacura in cenqabordeiele, casutele de lemn, acoperite cu§indrila §i stuf. Vechea cronica a teril scrieastfel : e in anul 6947 [1434 Novembre in28, au venit Tataril §i ail pradat papa laBotopnis. Numele 4Boto§ani, a venit fire§tedin acel de la inceput, Botasani1,.

Satul se ridica intaiii prin arzarea vre-melnica a Domnulul in cuprinsul luT. Pe atuncistapinitoril teril aveau obiceiul de a strabate,in primavara si varA, toata Cara, fie pentrua-§T indeplini o datorie: impartirea de drep-tate §i apsararea de dgmani sail de facatoriTde rele, fie pentru all face placerea ceamare a vinatulul. Nu putem spune ca. Stefan-cel-Mare a stat in Boto§ara. El e totqiacela care a cladit, la 1496, chiar in preajma

Un ora§ rornanesc: EkAopinii 187

oraplui de astazi, frumoasa biserica a Papan-tilor, care a fost ridicaa din ruins. in tim-purile noastre abia. Si pang astazT se ce-te§te, In frumoase litere gotice, inramuriteca frunzele de spin, aceasta inscriptie de-asupra u§iT de intrare :

tIo Stefan Voevod, cu mila lul Dumne-zeti Domn al terii Moldovel, fiul lul BogdanVoevod, am zidit acest hram Intru numeleSfintuluI parintelui nostru arhierarhul §i faca-torul de minuni Nicolae, in anul 7004 [1496],iar al Domniel lul al patruzecelea curgator,luna Septemvrie in 30).

Aceasta inseamna a Papauti1 au avutvre-o legatura. cu Stefan, i aceasta nu poatefi alta decit alegerea satuluI ca loc depopas i de odihna din partea vestitululviteaz. Daca ne gindim ca la Hirlaii el aveao iubita, pe acea Marie, care i-a dat un fiU,Petru Rarel, vom intelege rostul Papautilorin mijlocul chiar al unui drum pe care Vodanu-I va fi facut tocmai rar : in adevar, e camtot atita cale de la Suceava la Papauti cityeste de la P5pauti la Hirlau. Ceia ce eraatund un drum de tars, este §i astaz1 unul.

In 1496, Botopni1 trebuie sa fi fost Inca unsat, care se vedea de la Papauti, dar nu se atin-gea cu acesta din urma, strins in jurul bisericil

188 Un orn§ romAnesc: Botopnii

si clopotnitei lul Stefan. Peste citiva ani insa,,Stefan navalia in Pocutia si o lua pentru citvaLimp ; granita de Nord a terii era, oricum,mai bine statornicita decit pins atuncea. Apol,cu citiva ani in urma, Moldova pierduse ceta-tile cele marl §i vechl de la Dunare qi Marea-Neagra: Chilia si Cetatea-Alba. Aceasta aduseridicarea peste putina vreme a Renilor iGalatilor, tot la Dunare. Negotul de odini-oara nu era intrerupt astfel. Botopnii, ar-zati pe drumul Suceava-Ia§i, se putura dez-volta in schimbul de mat-furl dintre Polonia§i Turcia, adeca dintre Apus §i Rasarit.

La 1528, Petru Rares, care abiall ince-puse Domnia, scrie din e tirgul Boto§anilor2.Nu trebuie s6. uitam ca inainta0 sal, tefa-nita §i Bogdan Orbul, statusera adesea laHirlaii, pe care-1 numiail tirgul Bahluiulu1).Dupa ce invinse pe Sasii din Ardeal la Fel-dioara, in 1529, Petru e iaraV in Boto§ani.De aid scrie_ el, la 29 Julie, o scrisoare decumplite amenintari catre Bra§oveni, enouanu tocmal iubiti, , carom li fagaduie§te ca,de nu se vor supune Craiului sprijinit -dedinsul, (0 pe copiil vo§tri ii voiu pedepsicu fier si foc). La 31 lulie, el zguduie apol§i pe Sasii din Bistrita. La Boto§ani se in-toarce Petru §i dupa asediul Bragovului, in

Un oral romanesc: Boto§anii 189

iarna lul 153o. Si la 1531 it gasim aice,in anul cind se batu cu Polonil la Obertyn,§i chiar in anul mortii, 1546.

Se pare O. el darui noul tirg, intemeiatpoate cu privilegiu de la dinsul, pentru a tineaiarmaroace, bilciuri, Doamnel sale, Elena,fata lul Ioan Despotul sirbesc. De acum ina-inte ora§ul fu cirmuit, pe de o parte, catoate celelalte, de un §oltuz §i doisprezecepirgart, iar, pe de alta, de Vornicil Doamnel.

Elena se crezu indatorita a face bisericide piatra, acolo unde nu fusese decit bise-ricute de lemn. Ea obipuia §i mai departea sta aid. De aceia fiul ei Hie a poruncit qiel din Boto§ant. Supt al doilea flu, Stefan,ea innalta pe rind, pentru pomenirea el 0 asotulut el snort, biserica Sf. Gheorghe intairt§i apoi a Ospeniel. Ele fura facute intocmaldupa biserica lul Stefan-cel-Mare din Papauti,cu un turnulet la mijloc §i intrarea pe lature.Discurl de small verde, galben, arzate inbriurl, le impodobiaU. Aveau §i o clopotnitade o parte, care s'a darimat apot 0 a lostinlocuita prin altele. Dar inscriptiile, de toatafrumuseta, au trecut neatinse prin marileprimejdil §i prefaceri. La Sf. Gheorghe seeete§te ceia ce urmeaz : Elena, fiica deDespot, Doamna raposatului Petru Voevod,

190 Un oras romAnesc: Botosanif

a zidit acest hram intru numele SfintuluYmarelul mucenic Gheorghie in tirgul Boto-ti§anilor, in zilele Domnulul Io Stefan Voevod;§i s'a savirsit in anul 7049 [154 I= r 55 I], lunalul Octomvries . Pe cind Ospenia, mai noua,zice: cCu vrearea Tatalui §i cu ajutorulFiuluI §i cu savir§irea SfintuluI Duh, iaaeii, roaba stapinului mien, Domnulul IsusHristos, Elena, fiica de Despot, Doamna luTPetru Voevod, fata lul Ion Despot Imparatul,bine am voit, cu buna aplecar.e a meagindul mien cel bun, a zidi acest hram, intrunumele Adormiril Precistel stapineY noastrede Dumnezeil NascAtoare §i pururea Fe-cioare1 Mariel. Si s'a savir§it in anul 7060[1552]. Avgust in 15). Poate C. numele sa-tulul Manastirea Doamnel linga Botopniamintqte Inca o cladire a Elenel.

Cind Elena fu ucisa, dupe, moartea fiululel celuT mic, Alexandru Lapuneanu celgrozav, sotul RuxandeY, fiica Rare§oaeY, statuqi el uneorl la Boto§ant Linga acest oraq,la Verbia, pe apa _Niel, intre dealurile golitede toamnA, se dadu la 1561 lupta nenorocitain potriva lul Despot, care venise sa. iea Mol-dova de la Lapuneanu.

Cu plecarea din tars a lul Bogdan fiul Ruxan-def in 1571, se mintui Insa. prosperitatea veche

si

Un oraq rornAnesc: Botopnif 191

a Boto§anilor, pe care o intemeiase PetruRarq, nascut in Hirlati, §i o ingrijise intregul

neam, pins ce se stinse.Boto§anil avura deci dupa sateanul Botaq

un al doilea parinte, pe Petru-Voda. In alteimprejurarT, daca Boto§anil ar fi astazi unmare ora§ de Romini, de Romini harnicT

in mijlocul luT, chiar innaintea pu-terniceT cladiri a Ospeniel, ar trebui &á seridice icoana de marmura sari bronz a sin -guruluT fiti al luT Stefan -cel -Mare care a avutin el o scinteie din sufletul marelul parinte.

II.

Petru 5chiopul, fiul unel fete a lul Rarq,pomenqte °data despre decaderea Boto§a-nilor, puind-o in sama Evreilor de la hotarulpolon, can stricail prin uneltirile for iarma-roacele terii. Niel el insa, nici urma§ii saTliana la Vasile Lupu nu se intimpina in Bo-

pe unde trecu numal, in vremea lulMihaT Viteazul, fugarul Sigismund Bathory.NicI -o carte ora§eneasca nu ni s'a pastratdin acest timp, precum pastrat astfelde zapise din tirgul de jos al Birladulul.Radu Mihnea invie la inceputul veaculul alXVII-lea Hirlaul, din care-§i facu un Scaunde Domnie, dar el rasa' in parasirea ceaveche Boto§anii.

luT

iluminati,

to§ani,

s'aii

192 Un ora§ romanesc: Boto§anii

Vasile Lupu se gAseste, in adevar, dedoua ori la Botosani, dar aceasta n'are nic1 -oinsemnatate pentru oras, care nu-t dato-reste nimic. La t Curtea domneascAz. dinacest oras statea numal preotul bisericildomnesti (Sf. Gheorghe). Lungul razboiti din-tre Turd si Poloni, care pustii partea de susa MoldoveT, impiedeca multa vreme cistigulnegustorilor botosenent, cari erati ArmenT §iRominT. Totust din aceasta vreme de sAraciee scrisoarea prin care ceT dot Vornici al Bo-tosanilor recomanda Sasilor din Bistrita Ar-dealului, la 25 Ianuar 1706, interesele unulArmean din orasul lor, anume c Avan Baronce , .

Iata acest rAvas, care prin frumuseta limbiTkit cinstite si cumpatate intrece asa demutt jargonul de cancelarie ce se intre-buinteaza in zilele noastre :

c Ai nostri cinstitt si bunt prieteni, dum-nalut giudetul §i dumnalul harmintasul de lacetate Bistritei, sanatate si tot bunul poftimdumilorvostre de la milostivul Dumnedzail.Pricina ace§til scrisorl a noastre, intaiii casa cercam de buna sanatate si viata a du-milorvoastre ; a doua, iar va poftim pentrucest negustor anume Avan Baronce, careleeste de aid de la ora§ de la Botasent : ye-nind acolo la Cara dumilosvoastre, si avind

Batrin(dupli

negustor de pe la 1800Gion, Istoria Bucurestilor).

la

Un ora§ romAnesc: Boto§anir 193

datoril la nite negustori ce traesc acolo,poftim sa aiba dreptate, s5 i se faca platspe zapis ce are. Ce not Inca la dreptate,c:e'r hi pofta dumilorvoastre, gata ne vomafla in slujba, c5, neplatind baniY acestuinegustor tine s'a hi dator, apoY s'a da tireMariei Sale lul Vod5, §i sa face zeberala,ca ace negustori au boi aice.

Ce poftim dreptate sa hie, §i milostivulDumnedzad sa fie cu dumneavoastra.

j' A dumilorvoastre bunt prieteni:Vornicii de Botarni.

1706, Ghenar 25.

La at notri cinstiti §i bunt prieteni, dum-nalui giudetul §i dumnaluT harmita§ul de lacetate Bistritii, cu burial s5natate sä sa dea.

III.

in hotaririle pe care avead dreptul sa leiea, orarnil se numesc ttirgovetil rorninl §iarmeni, Evrel nu erad Inca, i cele don5neamuri cre§tine, de §i deosebite prin ritdogma, putead till in lini§te until linga

sprijinind prin munca for de negus-tori §i me§teri puterea §i bogatia ors ului.Citeva cuvinte asupra acestor straini, printrecei mat vechi de la not, i pe cari Rontinil

avut nici-odata de ce sa-T =sea.1030 13

si

cel.alt,

nail

194 Un orai romanesc: Botopnif

Alte nume de Armeni de aici, in veacul alXVIII-lea, se intilnesc in epitafele, foarte in-florite, cu o bogatie de cuvinte in adevArrasariteana, din cele doua bisericT de legealor, noua St. Treime §i biserica cea veche,Sf. Maria. Nu §tim inceputurile acestor fru-moase §i puternice cladiri de piatra, a§a debine ingrijite §i pana astazi, de §i avem do-vada ca Sf. Maria era in fiinca la 1669. Unitdin enoria0 for ingropatt supt acele lespezt,insemnate cu ciudate lespezi straine, sint dinalte orar ale Moldovel, ca Neamtul, §i desigur cet d'intai5 inainta§t al for venitde-a dreptul din Galicia, unde se oplo§isera pela I 3 50, dupa primejduirea regatulul asiatical Armeniet-Mici el s'aii stramutat aid dinoia§e moldovene cu negocul mat vechiti decital Boto§anilor : Suceava, Siretiul, Romanul,de pilda I. Alti Armenl din aceia ce zacsupt acele epitafe, sint din Basarabia, iardestul din Constantinopol §i din Asia vecinachiar, din cutare Tinut al Armeniel Mari,rataciti dui:A agonisita mal u§oara i malmanoas6. in Moldova noastra umilita §i sca-zuta, pe care el o numesc iterioara Buhdan,(Bogdan), ca stapinit lorr Turcit

1 Una din biserici posedii, cum Simi zomu-nica 4. prof. IacQ-beanu, o Evanghelie, ifoarte frumos scrisip in Crimeia,803 al erel armeneri (1353).

;

In .aunt

n'ail

Un ora§ romftesc: Boto§anii 195

Pe la 1530 colonia armeneasca era de.sigur acum intemeiata in Botosanl, caci acestaera tirg, si tirg moldovenesc pe acea vreme,nu se putea fara Armenl. 0 biserica arme-neasca de zid insa nu se cradi pada" ce Rorninil nu sl avura una. Deci numal dupa I 55Q,cultul armenesc a putut primi cele doua cla.-diri de astazT. Si ele imita biserica luT Stefan-cel-Mare. Clopotnita insa li-a lipsit multavreme, fiindca aI nostri nu ingaduiau ca unustfel de turn stapinitor sa se inalte si pentruca sa arate locul unde gca-pisteas lor.

IV.

Cirmuirea era, in acest veac al XVII-leatot asa in al XVIII-lea, tot dea vecht.'

Dar Vornicit stAteall in numele Doamnel,stringind veniturile pentru dinsa, 'facind

pazind linistea si buna orinduialai scriind ravaSe' try numele corastata*, al

gtirkuluID. El erati alesl de obiceili difitteboierinasii din Tinut: cel pe cari-f cunoastemfaceat parte dirt Sbldan,Pancu, Burghele, Bursitnescu, -Calina.sui sail

-Une orfin locul for stated numaldregator, un dupA. -numelg sat

slavoile§c.in al doilea rind puterpa o cineat in Mirth.

paginiT, NI at

"jti-clecatile,

'Callimachi.tin 0-eatitic,

-fainilitle-Stoica,'

196 Un ora§ romanesc: Boto§anii

cel mai batrini §i mai cinstiti dintre negus-tori, alcatuiti intr'un Sfat de doisprezecepirgari care avea in frunte pe §oltuz. Fo§tiisoltuzicAci se acea alegere, tara sa putemspline cind anume §i in ce imprejuraripastrail un loc de cinste printre tovara01 lulsi ei iscaliail in marturil innaintea acestora,chiar §i innaintea preotulul de la bisericadomneasca, unde nu mai stateail in jiltulfor aurit ca o catapiteazma Domnil, Doam-nele si semintia lor. Pe hotariri qi pe ade-verinte qoltuzul facea sa se apese cu fumpecetea lb-guild, care intati§a un paun, ping.ce la urma acest herb fu inlocuit cu icoanaSfintului Gheorghe luptatorul, care-§i aveahramul la biserica domneasa. a Elenel Rarq.Diaci se intimpina une off, dar cea mai fru-moasa scrisoare ramine totu§i a preotilorcan erail de obiceiil in numar de doT. Unprotopop botoqanean se pomeneqte inca din1719, iar cel d'intaiil doT- diaconi, in maha-laua Tatara§ilor, se ivesc abia la 1742 sr1757.

Mai presus de coameniT bunT' de rinctstateail slugile domneqti care indepliniail saiiindeplinise cindva cite un rost ca acela devatav, de stegar sail de chehaie (locotenental apitanului). Pina tirziil se pomene§teclasa Curtenilor.

Un oras romAnesc: Botosanir 197

Breslele aveau staro§ti, iar cutare boiercu pamint prin imprejurimY is1 tines e names-nicul,. Albote§til, Stroicqtii, BraiestiT, Isa-ceqtiT, Gafence01, Burghele§til, Izmene§tii,PanculqtiY, CiudinestiT, Flondorqtil, Gher-ghele§tiT, Calmar§tii de la Stancestl, dincari au rasarit Domni MoldoveY, veniauadese on la tirg, pe care-I umpleati de frea-matul insemnatatiY for de dregatori §i osta§l.Cite un Grec, care avea toate drepturileasigurate in vechime cre§tinilor, fa'ra deo-sebire de neam, Linea bdedlie supt stra-§ina umbroasa, :cu §andrama*, a unel casutede lemn, pans se facu o intreaga ulita atBacAliilor,. BoieriI el in01 fAceail, pentruciqtig, dugheni pe locurile lor, a§a incit sepomenesc la 1776 in cuprinsul tirgului, lungde 1 20 de stinjeni §i lat de 28o, dughenileVistiernicesel Catrina Catargiu §i StolniceselluY Constantin Kogalniceanu. Si acesta eraTirgul Boilor, unde vame01 Domnulul isYaveati cerdaculs.

Mijlocul tirguluT se cuprindea intre celedoua biserici ale Doamnel, precum este §iastazi. incolo se intindeati mahalale, careerail multe, tirgul intinzindu-se pans foartedeparte, cu bune casute curate §i cu liveziintinse de pomY roditorY, papa la rddiurilede padure din imprejurimi. Una din aceste

41

Un oral romanesc: Botopnil

mahalale se nutria a Tatara§ilor, ca §i toateacele parcl ale vechilor orar moldovene§ttunde fusese arzate de Domnie salarle Ta-tara§ilor tnvins1, poate ale Tiganilor adu§1de Tatarl §i rama§i acuma in sama §i infolosul Voevozilor biruitorl. Veniail apol: Mo-rarqtil, numiti dupa vestitele mori de fain&de grit], pe care astazi le ail in stapinireEvreiT bogati, stapini al intregil vieti eco-nomice de acolo ; Vrabienii, al caror stramo§i intemeietor trebuie sa fi fost un anumeVrabie, apol mahalalele adunate in jurul lo-culul de tirg, deci: a Tirguldi impartitaapol in Tirgul-Not] (sail al Fainii), in deal,§i Tirgul-Vechiti §i in jurul bisericil Sf.Gheorghe. Armenil 41 aveati mahalaua fordeosebita. MaT ttrziil sail facut trel ocoalepentru BotopnY si imprejurimI: al Tirgului,al Cimpului §i,- la Apus, al Siretiulul. Ocolutcel larg -care incunjura ora§ul, cuprinzindpa§une pentru vitele tirgovetilor, fu incoltit,spircuit §i daruit de Domnie, pana nu matramase nimic dinteinsul.

Ca mijloace de invataturk se §tie foarteputin. PreatiT tineati neaparat §coala de diaci§i, din partea lor, Armenil aveati dascall deo-sebicl, de la cari deprindeati macar a-§T faceiscaliturile in limba stramo§ilor. Dintre ace§tiArmenT unit al/eau totu0 nume curat roma, .

Un ora§ roniAnesc: EkAwnil 199

ne§ti, ca acel Nicolae Minciund care iscale§tela 1673 linga Chircor (Grigore) Hanglur §iAgop§a (Iacobas) Co lotil, ca Axintie Haulde la inceputul veaculul al XVIII-lea, sailca batrinul Hagi-Lebada. Cel dascalromin pe care-1 cunosc, e Costa§co din 1758.

coala luT incepu a se zidi pe la 1762.

V.

Veacul al XVIII-lea nu se vestia maT bunpentru negotul Boto§anilor de cum fusesevremile dintre 1600 §i 1700. TotusT ora§ulavu parte, la inceputul lul, de o noua ingri-jire §i impodobire domneasca. Mihal Raco-vita, de loc insa din Tara-de-jos, drese amin-doua bisericile Doamnel Elena Rare§, si lifacu cite o clopotnita noua, alipita de zidireadin veacul al XVI-lea. Fiul sail Constantin facula rindul sail o reparatie maT u§oara la Pa-pauti §i cladi acolo §i case pentru locuinta decalugari. Cad el prefacu biserica lul Stefan-cel-Mare intr'o manastire, §i o inching patriar-chiei din Antiohia. De acum innainte Grecistatura in fruntea eT, acel egumenT tElinide neam,, cari zac la un loc in acela§1 mor-mint, supt o piatra puss de un urma§ ro-min al lor.

Razboaiele dintre Rust §i Turci, pierdereaBucovinel, noul razboiil intre Turd, de o

200 Un oral romAnesc: Botopniii

parte, iar, de alta, §i Ru§ii §i Austriacil, venitiacum din Bucovina, nu folosira orauluT nostrumai mult decit vechiul razboiti turco-polonde la stir§itul veaculul al XVIIlea.

Numarul negustorilor i me§terilor rominiscade de la o vreme. Linga locuitoril ma-halalelor, carili cauta de ogoarele qi devitele lor, se intilnesc insa de la o vremeboierina§1 cari s'ail arzat statornic in Boto-§ani, unde duc viata ticnita a mazililor sailindeplinesc sarcini mai mid in dregatorii.Intilnim astfel in curtiie boiere§ti ale ora§uluimembri ai neamurilor Gheuca, Dimachi, Buc-§anescu, Catargiu, Stihi, Racli§, Miclescu, Bra-niqteanu, Roset, Fote, Si lion, Crupenschi, Do-nici, Cananaii, Hrisoverghi, Muste, Gulea. loanKogalniceanu, bunicul lul Mihail, s'a cununatcu Smaranda Banta§ la manastirea Papauti lor,§i el e inmormintat la biserica Sf. Paraschiva.

Boierimea null mai afla loc acuma in jurulCurtii domne§t1, i, decit sa-§1 caute un rostla tara, ea gase§te ca e mai bine a stapiniviata socials din tirgu§oare gi tirgurl. Pestecttva timp, certe intetite pentru inriurire i

putere vor incepe intre aceste Case boiereqtice nu incap unele de altele.

Armenil sint in scadere. Ce e dreptul,se mai vorbe§te cite °data de t tirgovetii

Un ora§ romAnesc: Boto§anii 201

armenix., dar el au parasit acum tot negotulcel mic. indeletnicirea for de capetenie e cre§-terea vitelor, pe care be vend ingrate pestehotar, in Po Ionia intiiii, apoT mai tirziii inGalitia i Bucovina Austriacilor, unde sentacum multi oamenT cari au nevoie de hrangbuns §i sAtioasa. Ace§ti Armeni bogati ailmijloacele ce trebuie pentru a face ca Dom-nil, unul dupa altul, sa li intareascA privi-legiile: scutirea de olacurl, havalele qi an-garil, pe de o parte, iar, pe de alta, sca.-derea desetineT, dijmeT albinilor §i por-cilor , obiruite.

Citva timp se intimpina i destui Greci,pe cind i ispravnicil sent adese ori de nea-mul lor, ca Antohie Caragea. Bacani maTales, eT yin pans gi din atit de departatul Tra-pezunt. Societatea greceasca din Botoanl eimbogatita §i impodobita qi de egumenulgrec de la PApAutt, care nu va fi venit chiarsingur din Cara lui.

De la inceputul veaculul, Hotinul nostrue o cetate turceasca. De acolo vin la bilciurl§i negustorT musulmanT, qi, daca li se aducevre-o pagub5, Pap trimite, cu cererT de ras-platire, pe vre-un dregator al sail, ca mum-ba§ir de pedeapsA 5i implinire.

202 Un ora§ romAnesc: Boto§anil

Inca innainte de a se preface Moldova-de-sus intro provincie-model a Austriacilor,Evreil incepura sa se lase in jos asupraorarlor noastre. Colonia evreiasca din Bo-to§ani IsT avea Inca de prin anil 174o-5otoata. rinduiala eT. Evreif aveati un staroste,cb."pitani de breasla, o c§coala,, adeca sina-goga, in fruntea careia statea cintaretul,cpevecul §i credinciosul breslil jidove§ti,,dascalul, §i, in sfirqit, un haham sail eve -

chil i, de haham. Oaspeti1 cel nol, farcebani §i farce gust de munca, pregatiti insain toate privintile pentru o stoarcere ne-miloasa, veniaii cu cartea for evreiasca, incare-§1 ispraviau zapisele, cu elegea, lor,care hotaria in atitea casurl de drept alt-fel decit cobiceiul pamintuluis romanesc, cudatinele for de viata de familie timpurie:tobiceiul ce au Jidovil a sa insura la 15ani), ceia ce li asigura pentru viitor §i nu-marul

Boierimea stapinitoare era incercata dedin§i1 in tot felul, ca sa ajute intereselegului for : eT se ajungeau, spun hotariri dom-ne§ti din acest timp, cu dregatoriT, §i, pentruca sä izbuteasca talejveri§ulp, dAdeail bucurosernizda,, adeca mita. Ca A. scape de dajdeanegustorilor hrisovoliti (cu hrisov, cu privi-

pe care o platiau a1tT locuitorl maT

ci§ti-

Un ora rounAnesc: EkAclanii 203

nol al teril, el se inscriail la consulate, facin-duse sutizp (italieneste: suddito, supus) sailtiriani (nemte§te: Untertha;z, supus). Astfelavem plAcerea de a intlini pe tRifca Jidoafcaa lul Iancal, ca... supusa. francesA. Numeleacestor Evrel sint, ca si aiurea pe acesttimp, numal personale sau amintesc pe altatalul, mamei, sotulut °data se afl5, si unCerbul, care vrea s5. zicA: Hirsch.

Temeiul vietil or5§ene§tI sint cele patrutirgurY. DouA din ele, al Sf. Ilie si al Sin-tamariei-Micl, folosesc, in ceia ce priveqtevama, bisericilor domne§tl, care sint acumpatru la numar: cele dou5 ale Rarevaiei,P5p5util lul Stefan, care a fost cuprins5 inora§, §i o a patra care nu se maT poatestatornici astazi cu siguranta. La aceste iar-rnaroace preoth sint aceia cari fac §i priv5-liile de lemn. Pe cmnd orMeniI au §i chel-tuielile §i ci*igul la celelalte doua bilciurl:de Sf. Vinere .§i de Sf. Teodor.

Actele, multele acte de invoiala pAstratedin acest timp vorbesc §i de alte biserici:de Sf. Nicolae cel Sarac, care era de lemn §ifu zidit in piatfa abia la 1808, de BisericaAlba, linga care era cimitirul. Toate cele-lalte biserici (Sf. Spiridon : reparata, c. i8o8,Vovidenia : 1834, Sf. Dumitru : 1833, Trel

204 Un ora romanesc: Botopnii

Ierachii, reparata in 1833, Dumineca Mare :c. 1838, Sf. Ilie : 1809, Roset : 1826) sintmaT noua, innaltate dup6 1800.

Se pomenesc vechile piece saii etirguri,maidane pentru pravaliT §i pentru vitele celorsositi la iarmaroace : Tirgul Noti, Tirgul

Tirgul Vitelor, Tirgul Cailor, TirgulFainii. Dintre strade apar : Ulita Mare, UlitaVeche, celelalte neavind un nume deosebit.Cladiri mal insemnate nu emu, §i numkulsigur al locuitorilor nu se poate gici.

VI.

alAtorii ce au strabatut pe acest timpMoldova, lasat in treack citeva rinduri§i despre vechiT Botopni innaintea cople§irilde ca tre EvreT.

In 1762, abatele Boscovich, un invatatitalian, care calatoria impreuna cu fostul amba-sador engles la Constantinopol, gasi la Bo-topni 400 de case (ceia ce pare cam putin)qi dna bisericT (adeca. : Papautii, Ospenia,Sf. Gheorghe, Sf. Spiridon poate i bisericaarmeneasca). El inseamna un mare numar depravaliTI, 4i in ele, ca §i in case, grinzT §imobile de vechiti stejar lustruit, care-I pia-cued. In acest tirg, urmeaza calkorul, se vede.icT §i colo, §i cite un geam la ferestre. Si

Un ora§ romanesc: Botopnii 205

gazda din Boto§ani, casa unde fu primit adeca.,se arAta mai buns decit in alte popasurit.

in 1768, baronul de Tott, agent francespe lined Hanul Tatarilor, se abate pe laBotopni, care-I fusese descris ca tunul dinorarle cele tnal insemnate ale Moldovel, caun pamint al Pagaduintii, unde se puteali luade ale mincarii pentru tot drumul ce mairaminea de facut,. El gasi insA numal fricade Turd §i pustiul. antra in casa unut boier,care se intoarse in trasura cu §ese cal pentrua-1 primi cu toata cinstea. Era pe atuncl vremede iarna, razboiti cu RuOi, rataciri de Tatarlhamesiti i de spahil desfAcutI din oasteaPari ce pazia la la§Y. (Manastirea,, 'lianas-tirea lui Constantin Racovita, Papautil, numai putea sa incapa oamenil ce se adapos-tiserk cu averile lor, intro zidurl. I se spusedrumetului ea toff locuitoril, c7-800,, qi-arfi cautat acolo scaparea, El auzi chiar etipe-tele femeilor §i copiilor, harhatul unel mul-timi ingramadite,. Trel ienicerl paziati petoil ingrozitii ace§tia ; boieril din partea lo-cului dezbateati asupra primejdiei; cel deafara n'aveati pine, §i a cereati cu strigAtedesnadajduite. De Tott, un Ungur foarteindraznet, voi A vorbeasca egrece§te, aces-

1 Reproducere in Uric-and, XXVI, pp: 309-1o.

206 Un oral rorn6nese: Boto.5anir

for nenorociti, ca indernne a se infoarceacasa la el, dar strinsoarea si zgomotul ajun-sera a§a de ameninVitoare, incit fu bun bu-curos sa poata iesi pe poarta, aruncind aspriTde argint cu pumnul ca sa i se faca loc

In 1805, iata acorn doctor ul engles Nealecare ajunge la Botosani. Strada mare e citevapravalii arzate dupa moda turceascap Ne-gustorul, imbracat grece§te, sta pe margenea,pe prichiciul ferestrel, cu picioarele suptdinsul, si trage din ciubuc. Acura sint EvreTdestui: Neale gazduieste chiar intr'o circiumaevreiasat. Era nunta tocmal in sara aceia,§i strigatele sari, mat bine sa zicem, urle-tele salbatece ale invitatilor ne facura sa nuputem inchide ochiT pana'n ziva, cind

no§tri. tot EvreI venira sa ni spuieca e vreme de plecare0.

Astfel apucara. Boto§anil inceputul veaculuTal XIX-lea.

VII.

acesta eT trebuiati sa aiba o scurta,dar foarte insemnata inflorire. Ceia ce i-o

I V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in BotosanYde Tott, Memoires sur les Tures et lei Tartares, ed. Maestricht,II, p. 124 si aim.

2 Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquie,trad. de Ch.-Auguste Def., II, Paris, 1818; .pp; 12-3.

sa-T

caru-talil

In

Un ora§ romanesc: Boto§anii 207

aduse fu, de alminterea, nenorocireaintregY, pierderile el de paminturl,

care schimbaral in partite de Miazanoapte §iRasarit deci tocmal unde stateati Boto-§anil §i vechile drumurl §i vechile centrede negot.

Cind Suceava ajunse in mtnile Austriel,dupa." ce, de maT bine de jumatate de veac,Hotinul era o cetate turceasca, Boto§aniItrebuira sa ci§tigre. Satul Burdujedi se facuin cit'iva ani un tirgurr prin navalirea linganoul hotar bucovinean a Evreilor contraban-di§ti. Aceia§l Evrel, despre intaia infati§area carora s'a vorbit mai sus, §i pentru negotcinstit §i pentru contrabands, cople§iserafoaste rapede Boto§anit

La 1812, Basarabia era pierduta la rindulel. Prutul ajunsese hotarul rasaritean al teritla§iI erati prea aproape de aceasta apa pentrua fi §i de acum innaiate.,locuI spre case serevarsa. marfurile. Boto§anilor insaera mutt maT bung.. Evreil boto§anenT, unitYprin legaturi de inrudire §i prin legaturl deafacerl Feu cel din Bucovina §i din Basarabia,ajunsera in acest ora§ un ferment de viataeconomics.

ET erati sa riea. in stapinire mo§tenireaArmenibr, 'in decadenta acum. Deocamdatainsa se. putu crede ca Rominii vor pastra

Mol-clovel

Situatia

208 Un ores romAnese: Botosanir

oralul lor, a carui poporatie se ridica repedepans la 12.000 de oamenl. Biserici se fac§i se dreg pretutindeni, de la i800 inna-inte, toate indreptindu-se scum dupe modeluldat de Mihai Racovita in reparatiile lui.Bresle, ca blanarii, particularT din negusto-rime, epitropi qi preati, cite un boier, pre-cum ail fost Mavromati §i Costachi Roset,care intemeie §i o §coala de psaltichie, ridicain citiva anT de zile foarte innalte clopotnite§i mindre, innalte, luminoase zidirl de piatra,cum se pot vedea, in acest numar §i inaceste proportii, numai in putine orate aleMoldoveT. Si Armenil, can fusesea opriti

dpatar6., in 1816, de la Domnie voiade a-0 face co clopotnita de piatra foartemare', ba Inca §i au ceasornic. Botoqanilmonumental) de astazi alcatuit mar alesatunci, intre 181z qi 1834, intre pierdereaBasayabiel §i Regulamentul Organic.

* *

Aceasta lege constitutive dadu tuturor oraqe-lor aceia§1 situatie. Pan& la Regulament inskBoto§anif avusera drepturi de care nu se bucuranici-un alt ora§. Inca de is 1820, eT capataserIun efor qi a Casa obileasa (un fel de ConsiliuComunal), de §ese epitropi: doT boier1, doT ne-gustorT moldoveni sari greci §i doT i frunta§1 s at

intaiii,

s'ail

41-

tin oral romAnesc: Botopnir 209

orawlui. Mat tirziil epitropii fura alqi, cite dot,de negustorit ortodoc0, de Armeni §i de Evrei,fara a mat pomeni dot represintantY at boierilor.Se facura atunct planuri mart de edilitate :pavare de strade, deschiderea unet piece,impodobirea et cu un havuz, facerea unlitspital, planuri care se indeplinira mat tirzitinumai, §i pe incetul.

Aceste incercari sint insa destul de inte-resante i pline de invatamint pentru ca sase impartarasca §i cetitorilor celor multipovestirea despre zbuciumarile e constitutio-nale , ale ormului, a§a cum o dadeam acumacitIva ani in altA scriere '.

eDupa acordarea de catre Mihai Sutu aunet epitropii pentru veniturile menite im-bunatatirit stradelor, epodurilor, ora§ului, sealese pentru a dispune de mica Vistierieorarneasca un boierina§, Anghelachi Cli-ment, care capata i intarirea hrisovulut,dupa tulburarile de la 1821, din parteanoului Domn, loan Sturdza, intarire ce nuni s'a pastrat. Administratia lut tinu pansla 1824, dar cob§tia, nu se declara de locmultamita de felul cum impartise el la ne-vot §i la trqeturile,, neaparate pentru acel

I Sturlit 1i documente, V, pp. 673-8,

1030 11

210 Un oraq romtinesc: Bbtnqanir

timp, sumele stiinse. I se dadu ca urrnmSpatarul Iordachi Canta, care era ajutat deBanul Joan Brani§teanul: el nu fu insa casier,ecasa.,, decit un an de zile, pans la i-iiiFebruar 1825, fiindca muri, lasind socotelileincurcate. Eforul, ceforosp, Alecu Cal lima-chi, nepot §i var al Domnilor Moldovel, maiera apol suparat si de zgomotoasa opositie, pecare o faceail la plata dajdilor Evreii boto-§aneni, condu§i de un elocvent barbat, carese numia Leiba sail Laba Faibiu acestaterming insa facind declaratia solemna caade acum innainte, ca unul de este en'astilt§i crescut, in Boto§ani, va fi, cu tot talentulsau oratoric §i ziaristic (Para putinta de ma-nifestare, din nenorocire), un simplu tpa-triot', fara galagie.

tin Mart 1825, Domnul porunci sa se re-cunoasca. de efor, tefoross, Alecu Ca llima-chi, sa, se aleaga nol epitropi, sa se strings,actele qi sa. se incheie socotelile, mult dez-batute, ale trecutuluY; in sfir§it, sa, se facain mijlocul orawlui loc indestulator pentruo plats, sail tun pliat,. Deci, supt ingrijirealul Scarlat Miclescu Aga, Vomit. de Bolo-Is. ani' in lipsa lul Callimachi , se facu ointrunire la alt boier din Botoan1, AlecuRalet, §i aid se alesera noil epitropi, dintrenegustorii nesupuqi unel protectiT straine,

tin oral ronnAnesc: IkANanif 21i

raiele i nu suditI, dindu-li-se ca epreze-dent, pe boierul Costathi Roset. ManolachiIorga era sa strings, cm un cinstit batran§i vechl eargovet,, t docomenturile risipite,ale ora§ului. Ca taxildar §i plistrator al Ar-chive, i se alipi un Armean, Garabet Bolfos ;un Greco-Romin, Iani Vasiliu, qi alt Armean,Stefan Goilav, eraii numiti epitropi clucrA-tab>, iar calitatea de e ostenitori la trebuin-tile targuldf, era data lul Tudurache Racal-Ba§a, starostea bacanilor . adecA, §i lul An-dronic Zaharia. Sorocul cirmuiriI for era deun an.

tin 1827, Sfatul epitropilor era astlel alai-tuit: eprezedent, era tot Roset, ManolachiIorga se intimpina iara§Y, dar, pe linga trelArmeni, gasim pe Die Iconomul, un preotbatrin, foarte duqmanit prin pamflete de ad-versaril sal politics, §i pe Vasile a Diaco-nitiI. Aceasta epitropie, fara indemnul efo-rului §i al Cirmuiril, se arata dornica de aaduce in adevar imbunatatiri oraqului, careavea pe atuncl o populatie de cel putin12.000 de locuitorl §i vedea prosperitateacrescindu-l. In acest an 1827, se incuviintade ace§ti consilierl comunali, al timpuluicumpararea de pompe pentru foc : ttulumbep,de sacale, infiintarea unul corp de scutelnici,care sä poata fi intrebuintat in cas de in-

212 Un oraq romAnesc: Boto§anii

cendiu : 4 tulumbagil, sacagil, cangeri, topo-ra§1, hornarl i clopotari,, fara a uita pe pazi-torii arzati in clopotnita Ospeniei §i pe carii-am apucat §i ell, soldati de artilerie acum,trimbitind semnale de pe innaltimea acelu-ia*I vechiii turn al Doamnel Elena Rare§.EY cerura mijlocirea Jul Alecu Callimachi,pentru ca sa li se dea iara§i pe sama satulvecin, al Baicenilor, de unde sail poatalua maturAtorii i reparatoril podurilor. 0adunare generals, a tuturor starilor de lo-cuitorl, a raza§i, tirgoveti, i§i ukase Incainnainte de intrebarea venita de la Domniein privinta tulumbelor §i sacalelor, dorintade a Inzestra cit se poate mai bine tirgulcu aceste mijloace de asigurare fata de celmai mare &Tian al vechilor noastre tirguri,ce dispareati din cind in cind intr'o limbsde part. GIndul for mergea insa §i mai de-parte, qi pentru India oara. locuitoril unulora§ romanesc, dintr'un principat sail din-tr'altul, simtiati nevoia de a-0 avea un fru-mos tpliat, central, ca in Bucovina inveci-nata, de a impodobi epliatul, insu§i cu unthavuz,, de a inlatura eprapastia glodurilor,,care opria adesea, primavara i toamna, mer-sul obipuit al afacerilor, prin Inlocuirea lem-nului din epodurf,, cu piatra. EY 10 maiaratati dorinta de a se Intemeia, din call-

7

Un ora§ romAnesc: Boto§anir 213

midi trainica, un spital pentru cel putin trel-zeci de bolnavl, ca sa nu piara, ca pangacum, bolnavil grad, de toate enatiile,, pestrade. in sfir0t, pentru a inlatura jacurilelegate Inca, i intr'o astfel de epoca malbuna, cind guverna un Domn patriarhal §iblind, Incunjurat de boierina§i ce aveati pebuze cuvintul de epatrie,, de organisatia §imoravurile administrative ale noastre,ora-§enii frunta§i cari tineail epitropia se gindiailla rascumpararea Capitaniei, politiei am zicenol astazl, de la Statul nesatios pentru celmarl §i cel mid al sal. Strabunii ncqtri, alBoto§anenilor ce au ramas la Boto§ani, sailne-am razletit de acolo, erail in stare säfaca §i ejartfiri de bani,, sa primeasca a lise tanaloghisi, pe eacareturi,, a li se im-pune proportional pe imobile, dart neobi§-nuite. Pentru mai multi siguranta ca, banilace§tia nu vor fi luati decit in sums hota-rita §i nu vor capita decit intrebuintareafolositoare interesulul tuturora, fiecare nape,

cre§tina,, eretica sail paging, Romini, Ar-meni §i Jidovl, aveati voia de a Implini cana-logul,, cotisatia, prin agentii sal... natio-nall, prin ceia ce erail odinioara la bresle

Evreil §i Armenii erail §i aid o breasla,ca Si croitoril §i cismaril g ceau0i,. Un«casier, va fi pus de fiecare din cele trel

214 Un oraq romanesc: Botwnil

enatil,, qi el nu vor deschide casa incredin-tata, loin decit in puterea unui rAva§ iscalitde toil epitropil, cell vor da sama de dougori pe an. SA adaugim, pentru a cApAta oideie i mai innalta de ace§ti tirgoveti mol-doveni. de la 1827, ca leafa nu era cunos-cuta pentru epitropi §i casierl, cari nu eratislujba§1 qi simbria§i, ci parinti desinteresaVal. ob§til.

tTotu§1, daca nu pofta de a1 cre§te ye-niturile, mindria de a sta in frunte, faceape multi sa doreasca epitropia: anume, in-vin§il de la 1824 nu se indurati sA ramiiepe din afara. Partidul era alcatuit din oa-merit ce nu eraii nici negustori arzati demulta, vreme in Boto§anl, nici vechi boierlaT Teril -de -sus, ci mai mult caftAniti aT ulti-melor vreml de prefacere §i de parvenire§i capitali§t1 cari aveati §i mobil tinute inarena §i banl de imprumutat §i-0 asiguraseraaverea i persoana luind protectia austriaca,fiind de mite oil BucovinenT de drept §iMoldoveni de locuinta. El se adunara §i al-catuira in Novembre 1827 o e ecstructie deinchipuire a epitropiei> potrivit cu litera hri-sovului qi cu esocotinta, grupArii, pe careo &dear", fire§te, ca col:IteascA,.

Proiectul e vrednic de luare aminte: ele liberal, egalitar in ceia ce prive§te cna-

Un orpg rom6npsc: Bqtoqanif 215

ca i in ceia ce privet starile so-ciale. Epitropil vor fi, nu §epte caatunci, ci opt, §i anume luati §i dintre Evrei,ca in fericita Bucovina, uncle-0 aveai torin-zile, fratii Manoli, conducatorii partidel. Deci:dol boierI, doT negustorl cre§tini adeca,se explica, tmoldoveni §i greci, doT Ar-menX si doT ejidovi,. ET nu vor avea nicTun tprezedent,, de §i, in teorie, initiativaera sa porneasca tot de la boierT. EpitropiTnu se vor indeletnici decit cu amanuntelelucrurilor hotarite in principiu5 =organisite,,de tadunarea ob§teasca,, maT larga decitcorpul electoral de astazi al comunel. Aceastava fi chemata de cite oil va fi ceva noil destatornicit, qi innaintea ei, dupa anul for deslujba, epitropiT vor veni sa-s1 dea seama.Casierul va fi unul, negustor, fara specifi-care de tnatie p, ales §i raspunzAtor la ca-patul anulul. El nu va da nimic, in afarade cheltuielile zilpice, fara imputernicire dela toti, epitropit Tot in asemenea conditii,i se vor da pe sama documentele, dar dinpecetea tirgului el va primi numal jumatate,cealalta jumatate aflindu-se in pastrarea unuinegusto; armean anume ales pentru aceasta,.NicT slujbaqi noT nu se vor putea pune farastringerea adunarii. Iscaliturile lamuresc @su-pra compuneril partidului: e Anghelachi Cli-

Lianatiile,

,

216 Uu oral romanesc: Botwnir

ment mazilitul, Raclin, tot din vechea epi-tropie, dol PisoschevT, probabil din boierifePisovschi, de la inceputul secolulul al XVII-lea, un Herescu, ruda cu Mitropolitul buco-vinean, de origine boiereasca foarte noua,un Petrachi Virnav, neam al traducatoruluidin frantuzqte §i greceste. Paharnicul loanBraniteanu, poate din alts semintie decitacea cu care s'aii stins mai deunazY Bra-ni§teniT ce aveaii mosie in judetul Roman,linga Mirce§til lul Vasile Alecsandri, Dimachi,rucla cu un Vornic de Boto§anY din veaculat XVIII-lea, boierina§i ca Negrut, Cocota,Teohari, Oatu, Popovid i negustorul Sir-ghevici. (Manole§til, puneati lucrurile la cale,ca ni§te oamen't bogati §i cu trecere, darnu iscaliaii. Proiectul era facut poate pentrumaY tirziii, dar chiar de atunci porni catreCtrmuire o plingere impotriva epitropilor,cari ar fi facut cu banil cob§tei, ceia cefacuse pe vremea obladuiril oarr enilor lulAnghelachi Climent. Postelnicul lancu Ca-na* fiul lul Stefan, si nepotul de fill alMarieY Callimachi, un tinar ce invatase laBerlin duse jalba la Voda, §i Domnudadu sarcina de a cerceta. Varul sail de altreilea, Alecu Callimachi, se simti insa, jig-nit,ca efor, §i ceru ca in adevar sa se faca, octrcetare, dar la ea sa participe §i aItI dol

I

Un orag romAnesc: Botopnii 217

boierI din partea locului: Brani§teanu, pecare nu-1 va fi §tiut ca s'a iscalit in jail*§i Aga Scarlat Miclescu. Ioan-Voda incuvi-inta. aceasta, §i ace§t1 trel cercetatorI trebuiadsa. inceapa ceia ce se zice astazi e ancheta,,in unire cu ecei intal frunta§i, al orasulul.

Se incepuse pe atunci staruintile pentruinnoirea hrisovului: pe§che§ul destinat Dom-nului fu o suta cincizeci de galbeni sail unceasornic: e care din doai va voi a priimiMariia Sa.. Agitatia partidei de opositie por-nise chiar din apropiarea soroculul de inta-rire a constitutiel ora§ane§ti. Callimachi por-nise staruintile, prin Vistierul Ghica, §i laVornicul lordachi Draghici, mina dreapta astapinitotuluI, se credea ea s'ar fi indreptat,in schimb, autoril plingeril §i proiectuluI dereforma; ceia ce fu contestat de lordachi,care califica.' spusele lui Sirghevici §i An-ghelachi drept simple efloncaniturb, vred-nice de o grabnica §i aspra probozire.

Callimachi, care se afla la mo§ia sa dela Stance§ti, era poftit de Ghica sa vie laIasi, pentru a se intelege impreund, ce ede fdcut fata de lupta dusmanilor lui. Elveni prin Februar 1828, §i hrisovul, in carese schimbase punctul de capetenie privitor lacorpul de alegdtori, primindu-se alegerea acite doT epitropT de fiece natie, fu iscalit de

218 Un ora§ rotriAnesc: Boto§anii

Domn in aceia0 lung, lasindu-se data deJanuar inA Megerea, de vreme ce se ames-tecau acun-t qi Jidovii, dadu insa un resultatfavorabil autorilor planulul de reorganisaredirt 1827. La 27 Februar boieril din Boto-an multamiaal pentru indurarea domneasca,

cerir4 in acela0 timp, sa nu se tie in seamsproectele in§elatoare ale nemultamitilor . Ba,

mar mult, sa savirrasca o reforma in sensulinvers, dind dreptul de alegere numai laisistima boereasca de Boto§ant,, care sapoata vota si in lipsa, prin ravaq. Dupa, ce-rerea lor, Domnul invoi sa se trimeata undiac, care sa, vada §i ce- e cu g constituctia, inpotriva careia se plingeati boieril; el casaalegerea hotari sä se faca o alta, in toataforma, la care sa, iea parte §i boierii, celmar indrituiti la conducerea afacerilor.

Peste citeva, zile, Alecu Callimachi pre-cisa lucrurile, numind pe cel ce pusese lacale demonstratia : Climent, tun Pisotehi),si Manole§tits can ar fi lucrind rrxai ales prinsuditi: Evrel §i Armeni. Inca odata, Vodastrica alegerea lut Climent, §i pentrutarile lui rele din trecut. Apot, prin poruncade la 7 Mart, el, osindi aspru purtarea, efo-rilor razvatitort, aminti, mincatoriile for dintrecut, §i hotart ca epitropil boiet1 sa fiealelY din noti, anume dintre boierit, ince-

pur-

ai

ai

Un ora§ ronAnesc: Boto§anif 219

pind cu Alecu Callimachi, ale caror nume seinsemnail in porunca, fiind acestia (oar/liracunoscuti intru burxele cugetath. Pentru vii-tor, opositia era astimparata, puindutse inrnaintea ochilor ce ar pindi schimbarivelistea putin placuta a tizgonirii din oral -.

Indata dupa aceasta, Rusii trecura Prutul.gVechiul regim,, in care-si gasise un loc unicin organisatia municipals a Botosanilor, dis-paru, Regulamentul Organic dadu alteforme vietii orarlor.,

tncheiere.

Construirea de linii ferate, aducerea de-adreptul a marfurilor din strainatate, daduralovitura cea mai grea acestui nal Botosani,din ce in ce mai mult evreiesc. Drumul celmare spre Apus trecu din Iasi prin Pascanispre Cernautul bucovinean si Lembergul Ga-litiei. Mai tirziu, o a doua linie viitorde altfel urma valea Prutului, legind Do-rohoiul de Iasi, fara sa atinga Botosanii.Acestia se gasira la capatul unei linil secun-dare, care nu ducea macar pans la Hirlaiisi Tirgu-Frumos.

0 alts causa a decaderil fu distrugereaprin conventii comerciale, nechibzuite poate,9rIcum nenorocite, a marelui negI cu vitele,

pri,

§i

Para

220 1.1n ora romanesc; Botopnii

bogAtia de capetenie a Moldova-de-sus. Cuagricultura de asfazi, facuta necontiincios §isalbatec de arenda0 evre 'l, nu se poate heaniun oral de 30.000 de suflete. Aceast5 po-poratie, pe dou5 treimT evreiasca, se infundadeci tot mai adinc in sAracie §i degenerare.

Autorul acestor rindurl ar fi dorit totu§i s5incheie cu cuvinte de speranta aceste paginiconsacrate ormului s5u de naltere.

ANEXE.

VECHT SCRISORI DOMNESTT SI BOtERESTI.

I.

Scrisoarea lui Stefan-eel-Mate dtip'a lupta,de 1a Podul Innalt (i475).

Prea-strAlucitilor, prea-puternicilor si de bunneam dome al Cresting AOI intregi, orreuT i seva arAta sail i se va spune aceasta scrisoare anoastra. No!, Stefan-VodA, din mita lui DumnezetiDomn al Teri! Moldove!, va trimetem smeritanoastrA inellinaciune si vrerea de bine. Stiti D-voas-trA cum a preacrudul si paginul imparat al Tur-cilor de multA vreme umbla dupa peirea Crestina-tAtif intregi si zi de zi se cugeta Inca in ce chipar putea aduce supt puterea sa si pierde Cresti-natatea. De aceia va dAm de stire ca in Bobo-teaza trecutd acel imparat al 3Turcilor a trimesasupra ndastrA marea lui ostire blestemata, -a Tur-cilor, in numar de o suta si dougzeci de mii deoamenI, si cu dinsa avea pe eel mai de aproape simai marl si mai iubiti robi ai lui drept cpitan!.Adeca : Soliman, Rasa, Vizir si beglerbeg, Cu toatACurtea acelui imparat si cu toata Rumelia si cuDomnul din Tara-Rennaneasca, cu toatl puterea sa.

24 Scrisoarea Jul Stefan -cel -Mare

Si Isa-beg, All-beg, Schender-beg, Duna-begul,Iacub-beg, Valti (?) Ulu-beg, Sarafaga-beg, dom-nul Sofiel, $1 Stura-beg (?), Piri-beg, Tunis Isac- beg(fiul luT Isac-beg) Vizirul, cu totT spahiii lor, cariera(' totT prea-puternicl $1 VoevozT in oastea aceia.Cind am vazut noT oastea cea mare, ne-am ridicat dupa cuviinta cu trupul nostru $i cu armelenoastre, $1 li-am stat impotriva, $1 cu ajutorul JulDumnezea cel atot-puternic am infrint stra$nic 13,2ace! vrajma$T a! no$tri $1 a! Crestinatatii intregT,$1 j -am prapadit, au statut striviti supt picioa-rele noastre.

Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 Ianuarie 1475.

(Traducere dupa o forma germana a scrisoriY, bparita In alemele Acte fragmente, III 1, pp. 91 2. Originalul a fost scris

In limbs. slavona. In alte forme, italiene, scrisoarea urmearlprintr'un adaus, alcatuit de soliT trimisY de §tefan lit Italia pen

tru ajutor.)

II.

0 scrisoare a lul Vlad Tepe§ catre regeleUngariel Matia§ Corvinul (1462).

Maria Ta Doamne. in alte scrisorI ti-am fostscris cum Tura, du$manii eel cruzi a! Crucli lut

Hristos, trimesesera la noT for cel marT casa nu rug tinem pacea $1 legatura facuta intreMaria Ta $1 no! $1 O. nu mal serbam nunta, ci

sa ne alipim numaT de din$11 $1 sa mergem la

$1

,ri

sal

Anexe 225

Poarta imparatuluT aceluia al Turcilor, adeca. laCurtea luT. Iar, daca nu ne vom lasa de pacea Side legatura si de nunta Marie' Tale, nic! TurciTnu vor %inea atunci pacea cu Doi. Mai trimesesera$i pe un sfetnic de frunte at Ymparatului turcesc,anume Hainza beg de Nicopol, ca sa hotarim gra-nita la Dunare, pentru ca, claca acel Hamza-begar putea sa ne aduca in vre-un chip, cu siretenii,on pe juramint, ori cu alt mestesug, la Poarta,bine, iar, de unde nu, sa caute a ne prinde si a neaduce prins. Dar cu ajutorul lui Dumnezeil, pecind mergeam spre hotarul acela, am aflat despre?iretenia si viclesugul lor, $i noi am fost aceiacan am pus mina pe acel Hamza-beg, in Tinutulsi in Tara Turceasca, supt o cetate ce i se ziceGiurgiul : deschizind Turd! cetatea la strigateleoamenilor nostri, cu gindul ca sa intre numaT ailor, al nostri, amestecindu se cu dinsil, au intrat,$i au dobindit cetatea. Pe care am si ars-o in-data Si am ucis pe oame iii si femeile, marl simidi, cart locuiau de la Oblucita si Novoselo,unde se varsa Dunarea in Mare, pa'nd la Rahova,care se afla chiar linga Chilia, din jos, si Ona lalocurile Sam ovit si Ghighen (Ghighiul bulgaresc),in numar de 23.884 de Turci si de BulgarT, faraeel ce ail ars prin case sau ale caror capete n'atifost infatisate dregatorilor nostri. Maria Ta sa tieca deocamdata acestea le-am savirsit in pagubalor, a celor cart ne tot indemnat cu staruintile

1030 15

226 Scrisoarea lul Vlad Tepc$

lor sa lasam pe cre$tinr $1 sa ne dam de partealor. Deci Ca $tfi Maria Ta ca am cdlcat pacea cudinsit, nu pentru vre-un fobs al nostru, ci pentrucinstea Marie Tale $1 a Coroanei Mariei Tale$i pentru pastrarea CrestinAtatii intregi $1 pentruintarirea legit catolice. Ceia ce vazind el el amfacut, $i art parAsit gilcevurile $1 certurile pe carebe aveau pAnd acum in mice parte, $i de spt etara $1 Coroana Marie Tale $i de spre alte 'Atli,$1 $1-aii aruncat toata turbarea asupra-ni. Cum seva deschide vremea, adeca pr;mdvara, au de gindsä vie du$manepte, cu toata puterea lor. insa vadud n'au, cdcl $1 vadurile lor la Dundre, afarade Vidin, am pus sa le arda, sa be nimiceasca$i sa le faca pustif. Pentru ca pe la vadul Vidi-nuld nu prea pot strica, ci eI ar voi sa-sI aducacorabiile de la Tarig-rad $i Galipole, pe Mama, inDunAre. Deci, Maria Ta, daca. voia Mariel Talteste sa al lupta cu dinsii, atunci stringe -%Y toataCara $1 tot poporul, $1 ceI de pe jos $1 Wadi,adu-i in aceasta Tara-Romaneasca a noastra $ibinevoieste sa to bati aice cu dinsit. Iar, daca nuvrel sä vii Maria Ta insutl, atunci fiI bun de-IItrimete oastea intreagg in partite ardelene ale Ma-rie! Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Daca MariaTa nu vrei sa -ti dab insa toata oastea, atunci ddnumab cit ti-e voia, macar Ardealul $i Secuimea.Ci, daca Maria Ta voie$tI sa-mf dab vre-un ajutor,atunci Maria Ta sä fit bun a nu ne zabovi, ci sä

Anexe 227

ni spill' cu adevarat gindul MarieI Tale. Pe omulnostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta sänu-1 lntlrzii, ma rog, Maria Ta, ci sä mi-1 trimellindarat, indata si lute. Pentru ca nicT cu un chipnu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci saducem literal la capat. Cad', daca Dumnezeil ccla-tot puternic va asculta rugaciunile si dorintilecrestinilor si si va apleca auzul cu bunavointaspre rugaciunile sarrnanilor sal' si ni va da astfLlde biruinta impotriva paginilor, dusmanI aT Cruciilul Hristos, va fi cea mat mare cinste $i folos siajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Co.roana a Marie Tale $i pentru toata Crestinatateacea adevarata. De oare ce nu voim sa fugim in-naintea salbataciet !or, ci sa avem, in once chip,lupta cu (Hush Ia-, daca, vom avea, fereasca Dum-nezeu, o izbinda rea si va peri terisoara noastraaceasta, nice Maria Ta nu veT avea folos $i in-lesnire din asa ceva, pentru ca va fi spre pagubaCre$tinatatif Intregi. De alminterea, sa crezi ce-tiva spune acest om al nostru, Radul Farma, ca sicum am grad nol de fata cu Maria Ta. Din ceta-tea , 9 Fevruarie 1462.

(Traducere dupI scrisoarea latmd, publicitl In I. Bogd. n.Wad repef, pp. 78-81.)

228 Cuvintarea lul Isleagoe-Atoda

CuvIntarea lui Neagoe-Vodg, cel deal patrulea Basarab, catre fiul sail wort,

copilul Voevod Petru (catre 1520).

0 fiul mien Petre, latA cg-tr triznit coroana,surguciul si diademele, pentru ca tu erai stilpareamea cea inflorita, de care pururea se umbria Siracoria ochii mieT, iar acum stilparea mea s'auuscat, si florile s'au vestejit si s'au scuturat, si

ochil mieT au ramas arsi si pirliti de jalea inflo-ririi tale. 0 iubitul mica Petre I eu gindiam sicugetam sa fit Domn, si sä veselesti batrinetelemele oarecind cu tineretele tale, si sa fir biruifor pAmintului, iar acum, fiul midi, te vAz za-cind sub pamint, ca un trup at fiestecaruia sAzacIntr'o vreme lint eraT drag, iar acum te-am urit.tntr'o vreme imi era mild de tine, iar acum nu-mieste mils. Intro vreme erai bogat, iar acum estisarac. Intr'o vreme, fatul mien, te vedeam prepAmint, iar acum eu te vaz supt pamint. in pu-tinea vreme te aratasi ca o floare frumoasainnaintea ochilor mieT, si numaT decit te pusesisupt pamint. Ell poftiam sA ma vezi tu pre minesupt pamint, dar te vazuiu eu pe tine ingropat.0 fatul mien, cad nu ma acoperi mat bine pemine pamintul decit pre tine, si mA lasasi labAtrinetele mele I Cind fu vremea sA se odih-neasca de catre tine, tu atunci n'af nicl -o grija

Anexe 229

de mine, ci m'ar lasat O. fie totdeauna inimamea arsa si aprinsa de jalea ta, si ochil mieT safie la batrinetele mele tot plinT de lacrami, zivasi noaptea. p fiul mien, mar bucuros as fi dattraiul si zilele mele ca sä fir to vid itT ga-tiam haine domnesti ca sa te imbracr cu dinseleyi sa te impodobestr, ca sa veselestf inima mea,si sa usuci aceste lam-Aral din ochil miel, iaracum trupul tau se dezbraca de hainele carei am gatit, si se imbraca in pamint, dintru careail fost luat, dupa cum zice Dumnezeu : din pd-mint WI ,Si iar in pihnint te vel intoarce, iarsufletul tau vede alte vederT, si nu stiu, dintreacele vederi ce va fi vazind sufletul tau, mi[ostivi-se-va Dumnezeu rmbrace sufletul taucu mila sa? Ci ma tern ca sä nu fie sufletul tauramas cumva nesatul de fata luI Dumnezeu,pentru pacatele mele. insa dupa acestea toateiata ca zic : Sroala., fatul mien, scoala, ca anvenit si oasele moasa-ta la tine, ca sa se odih-neasca si ele linga tine, pentru ca si tie iv'este muma ca si mie, si impreuna cu dinsele amtrimis si podoabele tale, coroana si surguciultau, la Pandocrator, ca sa se impodobeasca. cudinsele, ca doar s'ar milostivi Domnul Duni-nezeti spre noT, si v'ar darui cununiile cele cenu vor trece nicr-odata. Iar diademele sa se puiela vesmintul PrecisteT, ca sa se milostiveascaspre noT, si sa va acopere supt vesmintul el la

Ed

sail'

tr

230 Scrisoarea boierulul lul Neagoe-Vocla

infrico$ata judecatA, $i sA va dea viata cea devecT care nu va trece nici-odata.

(lorga, Irtoria literaturit religioase, pp. 6o-t.)

Iv.

Scrisoarea unui boier muntean din vremealuf Neagoe Basarab (cea mai

veche scrisoare romaneasca ; 1521).

Inteleptulul, de bun neam $1 cinstitului $1 deDumnezeii daruituluT, dumisale Hants Bergnerdin Brasov, multA sAnAtate de la Neacsul [Lupa]din Cimpulung l.

kijderea, (Tail $tire DomnieT Tale de lucrul Tur-cilor, cum all auzit eu cä imparatul an ie$it dinSofia, $i aimintrea nu e, si se-au dus in sus preDunare. Afijderea, sa stn. Domnia Ta ca all venit un om de la Nicopoe, de mie mi-au spus catau vAzut cu ochii 10 a all trecut cele corAbifce $tiT $i Domnia Ta pre DunAre in sus. Afij-derea, sA $til ca bag din toate orasele cite 50de oarnenT, O. fie in ajutor in corabii. Afijderea,sä $tiT cum se-au prins ni$te me$teri din Tarigradcare vor treace acel; corAbiT la locul cela strim-ul ce stiff: $i Domnia Ta. A#jderea, spur Dom-

1 FinK aicY traducem originalul slavon ; alte cuvinte traducee tip'iresc In cursive.

Anexe 231

niel Tale de lucrul lul Mahamet -beg, cum am au-zit de bolarf ce sint megias si de genere mieuNegre cum i -au dat imparatul slobozieluf Maahamet-beg cum pre is 1= undej r va II voia grin Tara-Runigneascg, iarg el sA treacg. Afijderea, sA stifDomnia Ta ca. are &fel mare si Basarab de acellotru de Mahamet-beg, mai virtos de DomniileVoastre. Afijderea, spuf Domniel Tale, ca maimarele mien, de ce am inteles si eu, eu spuiuDomnier Tale, iarg Domnia Ta esti intelept. Siaceste cuvinte sg t'ti Domnia Ta la tine, sl nutie oameni multi. Si Domniile Voastre sA va, pg.

zitT cum stiti mai bine. .,Si Durnnezei sa to bu-

cure.inteleptului fi CinStitUila fi de Duninezeg chi-

ruitulut, dumisale Hanrif Bener din Briziov.(Dia lorga, Brafovul 1i Rominii, pp. 283-4.)

V.

0 scrisoare a lul Petru Rare§ catre Bra-§oveni (25 Octombre 1529).

Petru Voevod, cu mila lul Dumnezeti Domn alterli Moldovel. tnteleptilor prieteni, cu adevgratiubiti noug. Am venit aid impotriva viclenilorMarie! Sale domnuluf loan, Craiul unguresc, casa vg, supunem supt paza Marie! Sale, ceia ce,cum am vazut, voi nu vreti. Noi socotim cg doar

232 Scrisoarea ha Petru Rare

ati fi avind de gind sa va hraniti cu pietre. Decksd stiti bine : N'am venit ap pe cloud trel sdptd.mini, ci vom sta pand ce va vom indupleca .51vom face ceia ce ni este vointa. *i la intorsulnostru innapoi vom arde cu part de foc aceastaTara a Birsel, si vom lAsa Tinutul gol si pustiu,i la primavara iard0 fagAduim a veni cu razboid,

si vom pune iarasi sa se cake samanaturile voastre,cind se vor fi ridicat, pentru ca iarasi un an in-treg sA fiti WI de hrand. Poate ca vol, in ne-bunia si prostia voastra cea mare, credeti ca,fiiindcA stati intre pietre, puteti si roade piatra.Dar cu acestea va prapaditi numal viata, si vettraminea in dqert, pentru ca nol oprim pe Secul,supt pedeapsd, O. nu vg aduca, nici O. va vindagriti sad alt fel de hrana. Vom Linea necontenitstraja in mijlocul lor. Deci va sfatuim ca, la ve-derea acestel scrisori a noastre, sa trimeteti fdrazabava la nol sese oameni ale0, pentru a ne intc-lege, si va dam credinta noastra ca -i vom lasa savie innapoi cu bung pace. Dat supt Prejmer, 25Octomvrie 1529.

/nteleptilor judelul si juratilor din Brasov, prie-tenii nostri lubiti intru adevar.

(DWt originalul latin, netipirit, In Arch. BrawvilluT ; cf.

Iorga, intireptlfrr iri Intregirt, I, Brafovul ; din cAnalele Aca-dcrnief Rominea, pp. 34-5.)

Anexe 233

VI

Testamentul Domnulul muntean, apoimoldovenesc Petru §chiopul, scris In

strainatate §i pribegie la Bozen (Malt' '594).Io Petru Voevod, care am fost Domn in Mol-

dova, rnarturisesc cu aceasta scrisoare a mea, in-taiti cAtre cinstitul $i de Dumnezeti iubitul 11110-rat Area - cretin $i catre marele archiduce Ferdinandsi catre toata Cara Marie) Sale, $1 la boleti $i laudetT, rnarturisesc iarag cu aceasta scrisoare amea, pe care cu mina mea am scris-o, cum ca,atundi end eram in cetatea Tulin, a imparatuluiprea-crestin, in anul 1592, m'am imbolnavit $1 amchemat pe fata mea $1 pe ginerele mien $i pe unnepot at mieu de sora, anume Gheorghe Hatma-nul, $1 i-am rugat sa alba grija de fiul mieu, sase ingrijeasca de dinsul dui:a ce voiti muri. Sii-am dat o scrisoare sa fie epitropf in toate ce-lea : intaiti o hirtie ce am dat-o fete mele, dacava sta la un loc cu [fratele el] Stefan Voevod,s'o tiie pe socoteala lui $i, daca ea nu va voi sastea cu dinsul, sa nu-1 dea ei nimica. A$ijderea,mai intaiti fiica mea $i ginerele mien s'atl dus iaragde linga mine, Para voia mea : $1-ail scos hirtiePara voia mea $1 s'att dus. Si ceia ce aveau inmina lor, de la Doatnna mea, string in treIzecrde ant ce am stat laolalta cu dinsa, $i, pe lingaaceasta, $1 8.000 de galbeni ro$ir, toate le-ail luat$i pe toate le-au impartit cu fratele 10'; .i, altele

234. Testamentul lur Petru chiopul

mi le -au adus Innapo!, insa cele mai multe aurArnas in mina lor ; si ea li-am dat toatA zestreafete mete : clad poverf de aspri pentru o casa sipentru o grading, afara de zestrea el, si Inca sialte 2.000 de galbenf de aur, apol si alte 200.000de aspri : o pareche de brAtare cu juvaiere scumpe.Acuma mgrturisesc cu aceasta hirtie a mea, caei O. nu alba nici o slujba la casa mea si la co-pilul mien. Al doilea, si Hatmanul Gheorghe, siacela a plecat filrg de voia mea, si la nevoiamea n'a stat pe Rugg, mine, si s'a dds. Si, dactiva veni pe urma si va spune ca are sa aratescrisoarea mea, sa nu i se tie nici intr'o soco-tealg hirtia nici luT, precum nici fete! mete, pentruca m'ati trgdat si n'ail stat pe Rugg mine, saii lastrimtorarea mea, precum nu se cade sa parg-seascg pe parintele for in vreme de nevoie, el pecari if pusesem sä cirmuiasca casa mea. Ci acuma,in anul acesta 1594, copilul mien sa fie vrednic astapini el insusT toate cite se intimpla sa le ma!avem. Iargsf mgrturisesc acuma cu adevgrat catoatg averea ce-am putut sa am, s'a cheltuit, dupgcum mgrturiseste si o insemnare a mea, unde sintscrise toate anume ; si, iargsi, dacg si am cevaastgzi, mult-putin, orf in minile copilulu!, or! insineturi care sint scrise pe numele mien, aceletoate sint ale luT Stefan Voevod, O. stiti aceasta,pentru cg el a fost Domn in Tara MoldoveT, chidi-a dat steagul Sultanul Murad, si a tinut Domnia

Anexe 235

cinci am, cum stie toatg lumea. Acuma mi ampus pecetea, si-am -scris aceasta scrisoare cu minamea insasi ; sg stiti aceasta.

Io Petru Voevod.

VII.

0 scrisoare a lul_MihaI Viteazul catrescull sal la Praga (1600).

Bane Mihalceo si to Vistiar Stoico, dau-vg instire pentru omul cinstitulul imparat cel trimesla noi. Noi de toate bine pre rind am inteles, si,ce porunca ne-au trimes, noT Inca am socotit cucredinciosii nostri ce sint pre lingg noi, si oa-meni batrini ce sint mai priceputi aicea, de stiude toate rindurile, ce cum este pre intealte tgri,si cum a fost tocmeala mai de innainte vreme. Cenoi, cum a fost porunca impAratului si cum a fostscris in cArtile Mari' Lui la noi, ce ni va fi pohta,noi sa dAm in stirea tmparatiel lul de toate, ceintre aceia noT deci, ce ne-au fost pohta, am scristot in aceasta carte ce-am, trimes la dumnea-voastra. $i -am scos si porunca imparatului si fg-ggduiala ce ne-au fost trimes la noT, de o amtrimes si aceia la dumneavoastra. Ce yeti vedeaporunca impgratului si fagaduiala cum ne-ail scris,si veti vedea si pohta noastra ce-am pohtit de lacinstitul ImpArat. Ce, de yeti fi facut vol vre-otocmeala cu Imparatul mai innainte ping va veniaceasta porunca, aceia la voi ; iar vol sa cautati pre

236 Scrisoarea lur Mihar Viteazul

aceasta pohta ce am pohtit nor. Sa daca] va fibine tocmeala ce atr facut intr'un chip, vol sl lasatrsä fie cum atl tocmit ; lar, sl vA va 'Area CA estemar buns aceasta tocmeala ce am trimes acum, $ipohta ce-am pohtit, iar vor sl merge sA grAitiimpAratulur, $i facet! tocmealA pre aceasta pohta$i tocmeaIA ce-am trimes acum la vor.

Ca, sA va zice el impdratul cAtre vor ca ati toc-mit vor air facut tocmealA, iar vor avetY cuvinta-r dare raspuns, de vets zice adevar fAcut-am toc-meala, ce dumneata a! trimes credinciosul Marie!Tale de credinta, $i cu aceasta porunca si fagit-duialA a imparAtier Tale, iar dumnealur au socotit,pre porunca Marie! Tale, $1 ne -au scris sä graimMAriei Tale ce e pohta Domnier lui.

Ci tocmitr pre aceasta poruncA $i pohta ce poh-tim nor, sa nu vet! fi tocmit vor alts tocmeala maibuna. Si nevoitT de pripitr cum mar curind, caeste vremea aproape acuma, cum vedetr $i dum-neavoastra $i cum stip, $i rindul cum este incoace.Si, in vreme ce vet! tocmi pre aceasta tocmealA,vor cum mar curind de olac sA-mi trimeteti omul,cu carte de olac, sa-mr dap in $tire DomnierMele. Si am dat invAtAturA $i Jur Pandazi Logo-Pat : ce va va spune $i din gurA, aceia vA dau in$tire. fig saatog. Amin.

Scris Ghenarie 26 de tile, .r600.(Duph. Iorga, Documente firivitoare to Petru ).S'chioptel gi la

Mihat Viteazul, In cAnalele Acadernid Romlnes, XX, p. 476.)

[=

§i

:

S'i

Anexe 237

VIII.

Testamentul lui Radu-Voda §erban (162o).

in numele Tat Alui i al Fiului i al Duhuluidint, sfintei gi neimpArtitei Troite, amin. Eu RadulVoevod, nepotul lui Basarabil Voevod, carele amPost Domn Tarii-RumaneSi, dati a ti tuturor cuaceasta carte a mea i marturisesc i las cum, lavremea de apoi a mine-mea, Dumnezeu o ierte,Doamnei Marie!, au lasat cu gura dumniaiel, toatemoOile, cite sint din spre parte dumnialei i dinspre a parintilor Dumniaiei, nepoata-sa i feti!noastre AncAi, iar, dupa moartea sa, de ne-ardarui Dumnezeu noul i alta fata de cununie de-reapta, ca sa fie pre toate aceste mai sus zisesurori amindoua. Deci, timplindu-mi-se §1 mie aintrare pre calea a toatd lumea §i-a trecerea dinaceasta via in ceialaltd, nu am vrut sa trec po-runca mai sus zis pA.rintelui mien, ca nici mi s'acazut din cuvintul dumnialei a le0. Las §i eil capre acele zise mai sus mo0i, Anca i Elina, careain vreme de bAtrinete ne -au daruit Dumnezeu dincununie dreapta, ca sa fie amindouA surorl. insdcu aceasta tocmealA, ca, pAnA unde va fi Doamna-mea i sotul mien Doamna Elina vie, sä le biru-lasca ea i sä se hraneasca dintre aceste moil,lar, dupa moartea Doamnel mele, sa fie cum alasat mums -mea, Dumnezeu o ierte, i cum amlasat i eu. §1 a4a tocmesc i las cu blestem ca

238 Testamentul lui Radu erbari

aceastl tocmeala sd fie neschimbatoare, carea oam intarit cu pecetea mea. Iar tine o va stricaaceasta tocmeall, sa fie blestemat de 318 pdrinft,$1 sä lAculascA cu Iuda $i cu Arie. Si marturifinca am pus, ce$ti mai jos scri$1: Dionisie Paliolog, Mitropolitul de la Tirnov, $i jupinul TejarGal din Beciu, $1 jupinul Regheni Iana$ din Sibif,si jupinul Rofar doctorul din Beef, $1 DragomirPostelnicul, $1 Radul Postelnicul, $i Seman Postel-nicul. Scris in Beciu, luna Fevruarie in 28 de zile,anul 7128, iar de la Nafterea Domnului nosh uIsus Christos 1620.

(Din Iorga, Socottlele Sib iiulut, in eAnalele Academiel R,mine,, XX, p. 20I.)

IX.

Testamentul mamef lui Mihai Viteazul(8 Novembre 1602).

In numele Tata' lui ,Si al Fiulzd fi al DuhuluiStint. Amin. Eu roaba Domnului Isus Hristos,calugarita Teofana, muma raposatului Mihail Vo-evoda din Tara- Romaneasca, vietuit-am viataace$tii lumT de$arta, cum zice si prea-infeleptu/Solomon, de$arta de$artelor $1 de toata de$arta$i in$elatoare $i furatoare de suflete, $1 am pe-trecut lume$te destul in tot chipul in viata mea,pang ajun$ $i la neputinta bAtrinetelor mele $i

la slgbiciunea mea, in sfinta manastire in Cozia,

Anexe 239

la lacuita Sfinte Troite si la rapausul raposatuluiMircel Voevoda, $i traiiii de ajuns de Iuaiu $isfintul cin calugaresc, derept plingerea pacatelormele. Adis ma ajunse $1 vestea de sfirsirea zi-

lelor drag flute mieu Mihail Voevod si de saracia Doamna sa $i a coconilor Domniei luT prin%erile straine. Fuiu de plingere si de suspine zivasi noaptea. Dup' aceaia cu vrearea $i cu ajutorulDomnului din cer si cu rugaciunea cinstitilor paparinti in zi $i noapte, si plingerea mea $i suspinele saracieT for de terile straine, doara SfinciaLul din naltul Cerulut au auzit, si sail milostivitde i-ad scos din terile straine in tam de mostenie, si mai virtos ail cugetat la sfinta manastirein Cozia, pentru batrina si jalnica for maica. Si,daca se adunara unit cu alp, mare plingere $i

suspine fu intru eI, de jalea fiu-saa Mihaii-Voli,$1 pentru patima for ce-au patit prin terile strain°Doamna Stanca si fiu-saCi Ion Nicola-Voda. $1 fie-sa Doamna Florica. Fu dupa aceia intrebare inti uele, tine cum au petrecut. Grai Doamna Stanca :(cum am patit noT, maica, sa nu pats nime de rudanoastrap. Dark' Molitva Ta, maica, cum ai petrecut ?Maica zise : ccu mutt foc, de moartea fiu-mieu $ide jalea Domniilor Voastre...."

(Urmeazi o danie atre mildisttrea Cozia, unde a fost ingrijtta bine batrina ; Onciul, to Convorbirile literare, an. 1901, 1 9.7i6-17)

240 Scrisoarea boierilor lui Radu Serban

X.

Scrisoarea boierilor lui Radu §erban pri-beag catre Domnul for (1614).

Prea milostive Doamne, sa fi dumneata sanatos.Rugamu-ne Domniel Tale ca Domnului nostru celamilostivul. Pentru care lucruri dumneata, cindne-am despartit de dumneata, in ce credintA ne -ailasat, in aceia sint /Ana acum, de citeva on amtrimes de am dat in tire dumitale, cu marefried, ca sa nu pierdem capetele de acest Domnturc [Radu Mihnea]. dumneata pAna acum nici-un lucru adeverit nu ni ce numai nAdejde.Ce not intr'aceastA nAdejde cadem la lucruri foartegrele, ca intaiti in tara noastra acum strigA hogea,c5.-§1 tine acest Domn fratif surorile in casa cu el Sisint Turd. robii can' au scapat de prin catargede printr'alte robii, rnacar de la Mihai Voda, Dom-nul tine este in Cara, el il da Turcilor, alte multenevoi care nu le-am scris. Acum intelegem ca areTurcul end sa puie in tiara noastra Pasa, a0jderea Si in terile ce sint vecine cu not. Deci, datavom cadea no! la aceia sa rAralie in taz a noastraPa0. manAstirile §i bisericile noastre O. fie me-ceturi Turcilor §i coconif nostril sa-I faca ieniceri§i fetele noastre sa le iea TurciT for muieri, cumfac intr'alte ce sint supuse lor, deci no!, dinzilele lui Mihai-VodA, de cind ne-am supus §i re-am jurat pentru aceia ne-am jurat gi

stiff

si sisi

i

trimiti,

siSi si

si

si

Jeri

crestinilor,

Anexe 241

ne-am supus no! suet impAratul cre*tinesc, ca sanu cadem no! la un lucru ca acesta. Drept aceiaam tarpit (sic) no! marl cheltuiele *i robii *i arsuri*i singe vgrsat pentru cre*tini, ca st. avem cAu-tare la nevoia noastra. Ce mult ne miram, audumneata nu fad *tire imparatului de nevoilenoastre ? Ce, de este vina din dumneata ca nu fadin *tire impAratului sA ne caute la nevoile noastre,Dumnezeil va fi platnic, cum to -al jurat cu nor.Ce trebuie*te dumneata plecat cu lacrami de lanor sA aduci aminte imparatului nostru. Noi cA,macar sA dacl] n'am fi nor avut nic! -o tocmealg,cu cre*tinii *1 acum a striga mila 1mi:drat-id Sale,incA s'ar cAdea sg, ne caute, fiind noi cre*tini, casA nu raminem paging. C cT inima noastrA nu sepoate suferi cu paginii. Cad *i an, cind am venitcu Tura asupra lu! Batur [Bithory, Gabriel], *i

atunce numal ce a*teptam sA auzim de dumneata*i de ceva oaste cre*tineasca; no! ne grijisem ca sAfun vrAjma*ir for cel mai mad, cum am facut *tiredumitale. Ce ne rugAm dumitale, &A in *tire im-parAtiei Sale, el acum este vreme bunA, sintemtoti gata a sluji impArAtiei Sale, *i dumitale, cumverf intelege dumneata *i de la LogofAtul Oancea.MAcar sA de] nu ne-am impreunat no! cu Lo-goatul, iar, dac' a venit sluga LogofAtulul, toate perind i-am flcut in *tire cu omul nostru, cum statilucrurile de incoace. Care nu sintem noicA nu vor veni in *tire dumitale. Ce ne rugAm sA.

1030 16

it!$i

[--..

$i

[=

indoiti

242 Scrisoarea lul Gheorghe Stefan

fie cu taina acest lucru. Ca, de s'ar intelege, totTni-am pierde capetele. Sa fil dumneata sanatos,amin. Scris April, 29 de ,pile.

t NoT tots boieriT din card, $1 de la slujitorl, ple-cat ne inchinam dumitale.

(Iorga, In Conv. literare, an. 1900, pp, 272-3.)

XI.

Scrisoarea lei Gheorghe Stefan catre prin-cipele ardelean Gheorghe RakOczy al

II-lea (1657),j- Luminate $i cinstite Craia $i noua de bine

facator, milostivul Dumnezea A. to crute preMaria Ta cu buns pace $1 sanatate, impreuna cutot binele, intru multi anT.

Cinstita cartea MarieT Tale dintru mina cestuTpo$t al MarieT Tale cu cinste o am priimit, $'amcetit cu drag, s'am dat lauds milostivului Dum-nezeil, intelegind de buns sandtatea MarieTTale. De cite ni seri' Mariia Ta, pre amaruntulinteles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevarat estecum zicT Maria Ta. ail penteacela lucru, pre-cum am $i maT scris Marie! Tale ca el ni sint paginTsintce [. pentru ca] eT, unde leati astazT un ban, minecer zece ban! , a$a $i acolea ei are vrea a inglotiobiceaid. Iar avem nadejde pre Dumnezea,dupa raspunsul ce li -a! raspuns Maria Ta, sa1ntoarca obrazul intr'alt chip, sa mai lase dintr'alor. Or vedea $1 el ca sint $i altil oameni, ca. eT,

Anexe 243

unde li sluji norocul in Tara Lepsca, dupa cuma fost voia lul Dumnedzeti, el socotesc a or su-pune toata lumea si gindesc ca altii in lume nu-s()amen!, ce-s numaT el oamen!. 'all Maria Tafoarte al raspuns bine, sa cunoasca ca nu-T lu-mea numal cu dinsii. bra pentru Ciogolea, pentr'aceia si noT am socotit ca el se are in prietesugcu dinsii; ce oarece din lucrul lor, tot va adeveriCiogolea. Pentru rindul lucrulul de spre Tarigrad,de pomenirea maziliel, semnezl Maria Ta cumsa fie sanatate si sa fim intr'un bun gind, sicuvintului nostru sa-I fim marturl, si juramintuluisa-I fim plinitori. Pentru datorie, sa plinim si sanu purtam pre Maria Ta cu cuvinte, cad esteMaria Tale cu scandala. De care lucru ma mircedinta

oih mar zice card Maria Ta, neavind ere-eii catra Maria Ta. Iara, sa nu hiil crWin,

ce sa hill Jidov, si de legea mea sa hiti scapatsi la ziva cea de savir0t, unde ni este a ras-punde toti, cinesi dupa lucrul sail, si n'a hi fa-Ode, acolo sa him cu lucda cel vinzator Dom-nului sail, carele stim ca locul lul va fi cu eelmulti rai, si sa nu ne aflam la locul cel cu buneraspunsurl, si sa nu auzim blagoslovenia lulDumnezeii, carea toti crqtinii spre-acea nadaj-duiesc sa o auzd si sa o 0 vaza, de nu mi-Iatita inima rea cit nu pociii nice odihni, nicea minca cu folos ; si, de as avea prilej, si n'a$plati de istov a Maria Tale datorie, cit mai de

244 Scrisoarea lui Gheorghe Stefan

sirg, ca sl nu hia auzit atita ponos de laMaria Ta, carele nice la o sanatate nu maaduce. Ca, de as avea zece ban! in casa mea,trimite-i-as si aceia tot spre istov de datoria.aceia; carea doar Maria Ta socotesti ca ea dinciinia mea si din fara-de-omenia mea pestesesi iptarziez Mariel Tale, de nu platesc. Eunecum spre ce as mai arata catra Maria Ta .cualt juramint ceva, ce, cum aratam mai sus, totasa zicem ; ce nevoia noastra vedem ca nu secrede innaintea Marie! Tale. Ce doar n'am hinice not cu obraz de marmure sail de hier, ca pre-un hier sail pre un marmure cu atita gloats deatinsaturi s'are hi sfredelit, darn inima noastra ince chip n'are hi vatamata de atita ponos ? Cenumai pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, sila Maria Ta n'avem credinca, pentr'aceia sinteniobiduiti; iara obrazul mien s'a facut mai grosdecit pamintul de atita suparare. Ce, prestescurta vreme, tot om nevoi si om face cum pmputea, si om plati si MarieT Tale. Pare-ni ca din-tru cuvint ce-am avut la Maria Ta si intealteparti, unde ni-am dat cuvintul, nu ni-am scapat.Iara numal de este ponosul Mariel Tale, si neafli Maria Ta scapati din cuvint, numai pentruacesti ban!, socoteste-ne Maria Ta nevoia srgreul, ace n'avem, ca n'am hi nice not bucu-rosi a hi in toate zilele infruntati si preobrazitf,ca ni s'a facut grea la inima ; ce n'avem ce

Anexe 245

face, pentru multa nevoie. Iara volnic e$ti MariaTa a zice cum a hi voia Marie! Tale, a ni e$tiMaria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-nia auzi toate. Pentru rindul du$manuluT, scrisu-ni -au boiarii nostri ; iara pentr'acela lucru sästii Maria Ta ca, pana nu se va surupa, nu vaputea hi odihna noun. Ce iata cum imbla lucrullui : acmu ni se pare oborirea lul, mai apoi iarase scoala. Ce $1 lasat-am de n'am vrut sa maifacem cheltuiala dupa cel rind d'intaiii. Acmeiara$I vedem ca Turcii au inceput a indemna spreacel lucru, precum Maria Ta. Dec! $1 noi amdat invatatura boiarilor no$tri, de vreme ce vet/vedea ca vine lucrul sa sa faca acea treabade istov, sa nu hie amagituri, ce, numai Baca. orvedea treaba istovita, atuncea, pentru banii cejuruit, sa faca cum or putea, sa tea cu camata,sa se plateasca de asupra ca ban! sa trimi-tern, nu avem. Pentru eel vo[i]nid de cart! acercetat Radul Asliu, unul au fost mars cu bo-iarii acolo la Maria Ta, iara unul a fost aicea ;ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale pentrusa nu se indoiasca $i altir. Pentru rindul calului, ziciMaria Ta ca nu poftest! Maria Ta acel giugan, cepofte$ti unul alb carele au spus Marie Tale Voinaca au fost stind at doile cal, $i 'nca sa fie zisca 'ntr'un rind au mars in grajd $1 vazut,iara al doilea rind 1 -au fost ascuns. Ce, sa nuhie cretin, ce sä hitt proclet, de am dat in la-

$i

stir

s'ati

terii,

1 ail

246 Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan

tuff vr'unul din cal, iard a4a cum zice Capita.n-Pap nu am : am un cal, Cadir-Aga, alb, ca-rele inca la Suceava mi 1 -au daruit, carele Ma-ria Ta ar §ti. Si eti zati numaT doT cal am avutacmii, de incalecam eti pre din0 acelCadir-Aga, gi cel sur-alb, moldovenesc, de laComisul, ce I-am trimis Muriel Tale. Ce acma nu-maT acesta am ramas de treaba mea : am carcitIva in grajd, ce numaT nu mi-s de treaba mea.

Gheorghe .,Stefan-Vodd.

(Din Iorga, Studir # doe., IV, pp. 51-4.)

XII.

0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654).

t Io Vasilie Voivod scriem la fratele nostru,la Gheorghie ce a fost Hatman, multa sanatate.Alta, de veT vrea sa [initrebT de noT, cu ajutorul lurDumnezeti ne ailam cu sanatate gi in pace. Ve-nit-am gi noT caram (sic) in Tarigrad, in II zilea Jul Iunie, §i cu ajutorul lur Dumnezeii gi curuga PrecisteT, Maria Sa Vezirul foarte ne -au primitcu bine, a doua zi ne -au impreunat cu cinstitulimparat. Si ne-ad zis cinstitul imparat sa edem aicela Septe-Turnuri, unde se chiama, §i edem acum.Tara. cu mila luT Dumnezeti de la totT prietenil avemsocotinta [criptograme]. Dar sa nu thci vole rea,c'am grait cu capichehaialele MarieT Sale Craiulul Si

:

cu

0

Anexe 247

cu dumnealui Elti-Hasan-Pasa si cu dumnealui Dzul_ficar-Aga, carele este dragomanul Marie Sale Craiu-luT, ca sa scrie carti la Maria Sa Craiu, pentru dum-neata, si am scris si eti la Maria Sa Craig, casa te slobozeasca, ca. nu estl nice-un vinovat :deer pare a Maria Sa Craiti te va slobozi. Decevin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Cos -tantin -VodA, ca dumnealui ni este ca un fiu ;dece, de acolo veT veni cu oameni de-a dumi-sale aice in Tarigrada. Dece Dumnezeti estebun. Ti as scrie si de altele ce s'ati lucrat ; cestiu ca le ver sti. Ce n'am ce-IT scrie ; numaiMaria Sa Hanul a trimis pre un Aga cu noraice la imparatie, si a scris foarte bine pentru nor.Dece avem nAdejde de pre mila lui Dumnezeii, sAnu ne lase de tot, ce sa-sl aducA aminte de nor.Atita scriu, si Dumnezeu sA te scoata, iaru sane vedem unul cu altul, ace pentru pacatele nos-tre ne-a certat Dumnezeti. Dece numai sa-T mul-%Amim si sä ne rugAm SfintieT Sale, ca nu neva lasa. Si hiT sanatos. Scris din Tarigrad, Iunie20 zile.

Io Vasilie Voevoda.

La iubit fratele nostru Gheorghe, ce a fost Hat-man, sA se dea cu cinste, intru minile dumisale.

(Din Iorga, Studir Sri doc., V, pp. 3o-r, No. xL.)

248 0 scrisoare a lul Constantin-VodA Brincovennu

XIII.

0 scrisoare a lui Constantin-Vocla Brin-coveanul (1712).

Io Costandin Voevod. cu mila la Dumnezef2Domn al Terd-Romaneytt.

BoiaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescu, O.-natate. Cartea, ce al trimis ail venit, si, ce scrii,am inteles. Pentru bir ce ni scrii, ca-ti este cugrew, si te rogi sa te maT usuram cevasT, de aceastani se pare ca, pe acest1 douazecT de galbenT e$ticu nepotu-ti ii Costandin. insa, de se va putea,tot te vom maT usura. Pentru ne$te TiganT de laMimi' Postelnicul Corbeanul, ce scrii, am inteles.De care lucru dumneata zicT ca sint aT dumitale,Mihal Postelnicul zice ca. sint aT lul. Ce noT prinscrisorT, nefiind de fata, nu putem ispravi; far decit, dind Dumnezeti sa te ma! scoli cevasi, veT veniintr'acoace, si-ti veT ispravi. Ce, de vor fi al du-mitale, ti-I veT lua, iar, de vor fi al lul, $i -T va Li-nea. NumaT ni pare raii de dumneata cad ne scriica esti tot slab $1 neputincios. Ci, dind Dumne-zeg sa te mai scoli cevasi, sa cam vii intr'acoace,ca. n'aT venit de mutt. Aceasta, $i fiT sanatos.Maize, .r.r sue, anul 7220 11712].

BolaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescul, cusanatate sä se dea.

(Iorga, Studit 1i doc., V, p. 311, n° 73 ; cu facsimile.)

TABLA CUPRINSULUT

Pag.

I. Vechiul me§te§ug de clA dire al Rominilor . . 1

II. Ideile conducAtoare din viala poporulul ro-manesc 47

III. Desvoltarea hotarulul TeriT-Romane§tI §i Mol-dovel 89

IV. Via* sufleteasca a poporulul roman . . 112V. Rostul boierimii noastre 143VI. Farmacia in terile romine 171

VII. Un ora§ romanesc: Boto§anif 183

ANEXEI. Scrisoare a lul Stefan-cel-Mare 223II. 0 scrisoare a lul Vlad Tepe§ 224

III. Cuvintarea lul Neagoe-VodA 228IV. Scrisoarea until' boier muntean din vremea lul

Neagoe Basarab 230V. 0 scrisoare a Jul Petru Rare catre Bra§ovenT 231VI. Testamentul Domnulul muntean, apol moldo-

vean Petru Schiopul . . . . 233VII. 0 scrisoare a lul Mihal Viteazul 235

VIII. Testamentul lul Radu-VodA Serban 237IX. Testamentul mamel lul Mihal Viteazul 238X. Scrisoarea boierilor lul Radu Serban . . . . 240

XI. Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan 242XII. 0 scrisoare a lul Vasile Lupu 246XIII.0 scrisoare a lul Constantin-VodA 248

.... .

Pretn1 Lei 2,50

VA

o '

-41

I

.

Documents

Preţul: Lei · de scrisorT alese venite dela din§ii. Ele se pot intrebuinta ca o carticica de cetire pentru cea maT veche literatura a noastra. Ma gin-desc sa dati maT tarziii o