PATJ Timis Studiu fundamentare zone de risc

DECEMBRIE 2011

BENEFICIARCONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª

P.A

.T.J

. T

IMIS

ZONELE DE RISC TEHNOLOGIC

?I ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

S.C. URBAN TEAM S.R.L.S.C.VELPLAN DESIGN S.R.L.

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

de fundamentare

DECEMBRIE 2011

BENEFICIARCONSILIUL JUDEÞEAN TIMIª

studiu

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

decembrie 2011

ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI

JUDEŢULUI TIMIŞ

ETAPA 2: STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND

ZONELE DE RISC TEHNOLOGIC ȘI

ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

ELABORATORI:

ASOCIEREA:

S.C. URBAN TEAM S.R.L. Administrator: urb. Dana APOSTOL Şef proiect: urb. Victor GHEORGHE

S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. Administrator: urb. Liviu VELUDA

Verificator proiect: urb. Liviu VELUDA

şi

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. Administrator: urb. Gabriel CODREANU


decembrie 2011

DENUMIRE PROIECT: ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢULUI TIMIŞ FAZA DE PROIECTARE: ETAPA 2: STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND ZONELE DE RISC TEHNOLOGIC ȘI ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

PROIECT NR.: 2391/03.03.2011 BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN TIMIŞ: Constantin OSTAFICIUC ARHITECT ȘEF AL JUDEŢULUI TIMIŞ: arh. Liana BUŞILĂ PROIECTANT: ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. ȘEF PROIECT: urb. Victor GHEORGHE VERIFICATOR PROIECT: drd. urb. Liviu VELUDA


decembrie 2011

PROIECTANT: ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. LIDER ASOCIERE: S.C. URBAN TEAM S.R.L. ADMINISTRATOR: urb. Dana APOSTOL ȘEF PROIECT: urb. Victor GHEORGHE ASOCIAT: S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. ADMINISTRATOR: drd. urb. Liviu VELUDA VERIFICATOR PROIECT: drd. urb. Liviu VELUDA SUBPROIECTANT: S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. ADMINISTRATOR: urb. Gabriel CODREANU SUBPROIECTANT: S.C. GENIUS LOCCI S.R.L. ADMINISTRATOR: urb. Carmen FALNIȚĂ


decembrie 2011

CCOOLLEECCTTIIVV DDEE EELLAABBOORRAARREE::

S.C. URBAN TEAM S.R.L. urb. dipl. Victor GHEORGHE

Şef proiect complex, Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Dana APOSTOL Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Constantin OLTEANU Specialist urbanist, atestat RUR

drd. urb. peisag. Irina CIOANGHER Urbanist peisagist, atestat RUR

geogr. Cornelia TUDOSE Ing. CSIII – Mariana Dorobanțu Ing. CSIII – Elena Stancu

Geograf, atestat RUR Inginer, atestat RUR Inginer

tehn. Bogdan SANDU Tehnician pentru urbanism şi amenajarea teritoriului

S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. drd. urb. dipl. Liviu VELUDA Verificator proiect complex,

Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L. urb. dipl. Gabriel CODREANU Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. GENIUS LOCCI S.R.L. urb. dipl. Carmen FALNIȚĂ Specialist urbanist, atestat RUR

C O N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş

A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş

studiu de fundamentare privind zonele de risc tehnologic și zonele expuse la riscuri naturale s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l.

6

C U P R I N S

P a r t e a I - Z o n e E x p u s e l a R i s c u r i T e h n o l o g i c e ........................ 11

I n t r o d u c e r e .................................................................................................................. 11

C a p i t o l u l I .................................................................................................................... 13

I. Identificarea zonelor de risc tehnologic ........................................................... 13

1.1. Riscuri Industriale .............................................................................................. 13 1.1.1. Unități industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II .............. 13 1.1.2. Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării (IPPC) Directiva 96/61/CE ................ 15 1.1.3. Registrul Poluanților Emiși și Transferați (EPERTR) .......................................... 20 1.1.4. Instalații Mari de Ardere (LCP) ........................................................................... 24 1.1.5. Directiva privind Emisiile de Solvenți (COV) ....................................................... 25 1.1.6. Operatorii economici care intră sub incidenţa Regulamentului REACH .............. 30 1.1.7. Inventarul operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu mercur şi metale

grele ................................................................................................................... 31 1.1.8. Inventarul privind poluanţii organici persistenţi şi inventarul privind substanţele

incluse în anexele Regulamentului 850/2004 şi ale Convenţiei de la Stockholm privind POP ........................................................................................................ 32

1.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase ................................. 33 1.3. Poluări accidentale cu hidrocarburi și alte substanțe periculoase ................. 41 1.4. Riscuri nucleare ................................................................................................. 44 1.5. Riscuri legate de poluarea apelor ..................................................................... 44 1.6. Riscuri legate de prăbușiri de construcţii, instalaţii sau amenajărări ............ 49 1.7. Eşecul utilităţilor publice ................................................................................... 49 1.8. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos ............................................ 51 1.9. Muniţie neexplodată ........................................................................................... 51 1.10. Riscuri legate de incendii în masă și explozii .................................................. 55 1.11. Riscuri legate de avarierea construcțiilor hidrotehnice ................................... 57

C a p i t o l u l II ................................................................................................................... 58

II. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri 58

2.1. Riscuri Industriale .............................................................................................. 58 2.1.1. Unități industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II. Măsuri . 58 2.1.2. Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării (IPPC). Măsuri ................................. 60 2.1.3. Registrul Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR). Măsuri ................................ 61 2.1.4. Instalații Mari de Ardere (LCP). Măsuri ............................................................... 61 2.1.5. Directiva privind Emisiile de Solvenți (COV).Măsuri ........................................... 62 2.1.6. Operatorii economici care intră sub incidența Regulamentului REACH. Măsuri 62 2.1.7. Activităţi cu mercur şi metale grele. Măsuri ........................................................ 63




7

2.1.8. Inventarul privind poluanţii organici persistenţi şi inventarul privind substanţele incluse în anexele Regulamentului 850/2004 şi ale Convenţiei de la Stockholm privind POP ........................................................................................................ 64

2.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase. Măsuri .................... 65 2.3. Poluări accidentale cu hidrocarburi și alte substanțe periculoase. Măsuri ... 66 2.4. Riscuri nucleare. Măsuri .................................................................................... 67 2.5. Riscuri legate de poluarea apelor. Măsuri ........................................................ 67 2.6. Riscuri legate de construcţii, instalaţii sau amenajărări. Măsuri .................... 67 2.7. Eşecul utilităţilor publice. Măsuri ...................................................................... 68 2.8. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Măsuri .............................. 68 2.9. Muniţie neexplodată. Măsuri .............................................................................. 68 2.10. Riscuri legate de incendii și explozii. Măsuri ................................................... 69 2.11. Riscuri legate de avarierea construcțiilor hidrotehnice. Măsuri ..................... 69

P a r t e a a I I - a Z o n e E x p u s e l a R i s c u r i N a t u r a l e ( I n u n d a ț i i , A l u n e c ă r i d e T e r e n , C u t r e m u r e ) .............................................................. 72

C a p i t o l u l III .................................................................................................................. 72

III. Inundații .............................................................................................................. 72

3.1. Evaluarea situaţiei existente .............................................................................. 72 3.1.1. Situaţia pe plan european .................................................................................. 72 3.1.2. Situaţia pe plan naţional ..................................................................................... 73 3.1.3. Cadrul natural al teritoriului studiat ..................................................................... 74

3.2. Măsuri de apărare împotriva inundaţiilor .......................................................... 88

C a p i t o l u l I V ................................................................................................................. 98

IV. Alunecări de teren .............................................................................................. 98

4.1. Evaluarea situaţiei existente .............................................................................. 98 4.2. Încadrarea teritoriului județean în reglementările Legii 575/2001 – privind

planul de amenajare a teritoriului național „Zone de risc natural” ................. 98 4.3. Harta de hazard la alunecări de teren ............................................................. 103 4.4. Propuneri şi măsuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse

hazardului natural la alunecări de teren ......................................................... 127 4.4.1. Măsuri de monitorizare a zonelor cu risc de alunecare ..................................... 127 4.4.2. Factorii care conduc la producerea instabilităţilor masivelor de pământ şi

metodele de combatere .................................................................................... 131 4.4.3. Propuneri de măsuri şi lucrări privind prevenirea şi atenuarea efectelor

alunecărilor de teren ........................................................................................ 132

C a p i t o l u l V ................................................................................................................. 135

V. Cutremure ......................................................................................................... 135

5.1. Evaluarea situației existente ............................................................................ 135 5.1.1. Caracterizarea tectonică a zonei ...................................................................... 136 5.1.2. Caracteristici ale seismicității în județul Timiș ................................................... 139 5.1.3. Cutremure cu efecte importante în judeţul Timiş .............................................. 140




8

5.2. Propuneri de măsuri pentru protecție seismică ............................................. 141

R e f e r i n ț e b i b l i o g r a f i c e .................................................................................. 146

Bibliografie ..................................................................................................................... 146

Legislaţie ........................................................................................................................ 147

Webografie ..................................................................................................................... 150

A n e x e ............................................................................................................................... 154




9

L I S T Ă T A B E L E Tabelul nr. 1 - Obiective SEVESO II în județul Timiș ......................................................... 14 Tabelul nr. 2 - Instalații IPPC în județul Timiș ..................................................................... 17 Tabelul nr. 3 - Lista operatorilor înscrişi în registrul EPRTR, emisii 2009 ........................ 20 Tabelul nr. 4 - Inventarul instalațiilor mari de ardere în județul Timiș la nivelul anului 2008 ....................................................................................................................................... 24 Tabelul nr. 5 - Instalații COV în județul Timiș ..................................................................... 26 Tabelul nr. 6 - Utilizatori în aval de substanţe şi preparate conform contextului REACH ............................................................................................................................................... 30 Tabelul nr. 7 – Firmele din judeţul Timiş care au utilizat metale restricţionate ................ 31 Tabelul nr. 8 - Operatorii economici din județul Timiș deținători de echipamente cu conținut de PCB (listă reactualizată decembrie 2009) ....................................................... 33 Tabelul nr. 9 - Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase ................................................................................... 35 Tabelul nr. 10 - Zonele de extracție, îmbarcare și prelucrare a produselor petroliere ..... 42 Tabelul nr. 11 - Surse potențiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de țiței și gaze ....................................................................................................................................... 42 Tabelul nr. 12 - Inventarul siturilor contaminate și potențial contaminate din județul Timiș ...................................................................................................................................... 46 Tabelul nr. 13 - Inventarul siturilor contaminate și potențial contaminate din județul Timiș ...................................................................................................................................... 53 Tabelul nr. 14 - Situaţia acţiunilor de intervenţie pentru asanarea teritoriului de muniţia neexplodată .......................................................................................................................... 55 Tabelul nr. 15 - Caracteristicile administrative şi demografice ale Spaţiului Hidrografic Banat ..................................................................................................................................... 76 Tabelul nr. 16 - Precipitaţiile înregistrate în anul 2009 la principalele staţii meteorologice din judeţ ................................................................................................................................ 80 Tabelul nr. 17 - Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel judeţean ............ 82 Tabelul nr. 18 - Acumulări .................................................................................................... 83 Tabelul nr. 19 - Suprafeţele inundabile pe bazine hidrografice, populaţia şi numărul localităţilor potenţial inundabile de pe teritoriul României ................................................ 86 Tabelul nr. 20 - Localităţile afectate de inundaţiile produse în judeţ ................................ 87 Tabelul nr. 21 - Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi obiectivele apărate de acestea pentru judeţul Timiş ............................................................................................... 89 Tabelul nr. 22 - Localităţi afectate de alunecări de teren ...................................................... 98 Tabelul nr. 23 - Repartiţia pe localităţi a terenurilor degradate ....................................... 102 Tabelul nr. 24 - Potenţialul de producere a alunecărilor (p) ............................................ 113 Tabelul nr. 25 - Condiţiile de teren .................................................................................... 131 Tabelul nr. 26 - Procesele geomorfologice ....................................................................... 132 Tabelul nr. 27 - Procese fizice ............................................................................................ 132 Tabelul nr. 28 - Procese antropice ..................................................................................... 132 Tabelul nr. 29 - Zonele seismice cele mai importante cu intensităţi, perioada şi numărul de evenimente produse ...................................................................................................... 136 Tabelul nr. 30 - Unităţile administrativ-teritoriale urbane expuse la hazardul seismic .. 138




10

Tabelul nr. 31 - Unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Timiș care trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor ................................. 141 Tabelul nr. 32 - Fondul de locuinţe şi populaţia în Timiş (Anuarul Statistic al României -2006) .................................................................................................................................... 143 Tabelul nr. 33 - Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din Timiş .... 143 L I S T Ă F I G U R I Figura nr. 1 - Spaţiul Hidrografic Banat .............................................................................. 75 Figura nr. 2 – Judeţul Timiş ................................................................................................. 79 Figura nr.3 - Potenţialul de producere al alunecărilor de teren ......................................... 99 Figura nr.4 – Gradul de eroziune al terenurilor ................................................................ 100 Figura nr.5 – Tip alunecări R5 - 8 ....................................................................................... 101 Figura nr.6 – Alunecări reactivate ..................................................................................... 101 Figura nr.7 - Factorul litologic Ka ...................................................................................... 116 Figura nr.8 - Factorul geomorfologic Kb ........................................................................... 116 Figura nr.9 – Factorul structural – Kc ............................................................................... 117 Figura nr.10 - Factorul hidrologic şi climatic Kd ............................................................... 118 Figura nr.11 - Factorul hidrogeologic Ke ........................................................................... 119 Figura nr.12 - Factorul seismic - Kf.................................................................................... 120 Figura nr.13 - Factorul vegetaţie – Kg ............................................................................... 121 Figura nr.14 - Factorul antropic – Kh ................................................................................ 122 Figura nr.15 - Distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard .......................... 123 Figura nr.16 – Zone de intensitate seismică și perioada medie de revenire .................. 139 Figura nr.17 - Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani (reprezentarea judeţului Timiş) ................................................................................................................................... 143 Figura nr.18 - Zonarea teritoriului judetean în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de răspuns .......................................................................................................... 143 L I S T Ă A N E X E Anexa 1 – Transporturi rutiere ........................................................................................... 154 Anexa 2 - Instalații de încărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină - funcționale .......................................................................................................................... 156 Anexa 3 - Instalații de depozitare la terminale - funcționale ............................................ 164 Anexa 4 - Instalații de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale - funcționale .......................................................................................................................... 165




11

P a r t e a I - Z o n e E x p u s e l a R i s c u r i T e h n o l o g i c e

I n t r o d u c e r e

Riscul este estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă, respectiv viitoare şi într-o zona dată, pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale şi valoarea pagubelor produse.

Hazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activitățile industriale (explozii, incendii, scurgeri de substanțe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanțe minerale, emisii și poluări accidentale etc.) cu impact deosebit atât asupra omului și bunurilor sale, cât și asupra mediului natural.

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au drept cauză depăşirea măsurilor de siguranţă impuse prin reglementări, ca urmare a unor acţiuni umane voluntare sau involuntare, defecţiunilor componentelor sistemelor tehnice, eşecului sistemelor de protecţie, etc.

Conform Ordinulul nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, riscurile tehnologice cuprinde referiri cu privire la:

a) riscuri industriale - se analizează activitățile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, tipurile de substanțe chimice periculoase folosite în procesul de producție.

b) riscuri de transport și depozitare produse periculoase - se analizează posibilele accidente care se pot produce pe rețeaua rutieră, feroviară, fluvială și maritimă pentru transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile și destinația acestora.

b1) transport rutier - la analiza acestor riscuri se ține cont de infrastructura existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compun transporturile și destinația acestora, numărul de accidente pe kilometru și pe an.

b2) transport feroviar - la analiza acestor riscuri se ține cont de rețeaua feroviară existentă, transportul materialelor periculoase, din ce se compune și destinația, numărul de evenimente produse și frecvența acestora, numărul de călători anual.

b3) transport fluvial și maritim - se analizează riscurile în funcție de existența porturilor, a căilor de transport navigabile.

b4) transport aerian - se analizează riscurile, în funcție de existența aeroporturilor, capacitatea și clasa acestora, a rutelor de zbor.

b5) transport prin rețele magistrale - se analizeazã riscurile în funcție de existența magistralelor de transport, natura produsele vehiculate.

c) riscuri nucleare - se analizează riscurile, în funcție de existența obiectivelor specifice și riscuri transfrontaliere.




12

d) riscuri poluare ape - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene, precum și posibilele noi locuri de apariție a acestora, zonele care ar putea fi afectate.

e) prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări - se analizează construcțiile, instalațiile și alte amenajări aflate în stare avansată de degradare și la care există riscul de prăbușire.

f) eșecul utilităților publice - se inventariază și se analizează sistemele, instalațiile și echipamentele a căror scoatere din funcțiune poate conduce la întreruperea alimentãrii cu apă, gaze naturale, energie electricã și termică pentru o zonă extinsă din cadrul localității/județului.

g) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos - se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene și consecințele lor.

h) muniție neexplodată - se analizează existența fostelor zone de conflicte militare în care se poate afla muniție neexplodată, utilizându-se și datele statistice referitoare la misiunile de asanare pirotehnică.

În perioada 2000-2008 în județul Timiș au fost gestionate în ceea ce privește riscurile tehnologice, 39 situații de urgență provocate de:

24 accidente şi incidente chimice cu transportatori de substanţe periculoase (cu 2 răniţi);

3 accidente şi incidente aviatice (cu 2 morţi);

1 explozie într-un bloc de locuinţe (cu 1 mort);

8 incendii de litieră de pădure şi mirişte;

3 poluări accidentale.




13

C a p i t o l u l I I. Identificarea zonelor de risc tehnologic

1.1. Riscuri Industriale

1.1.1. Unități industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II

Directiva 82/501/EEC cunoscută ca Directiva SEVESO I constituie unul din instrumentele cheie în managementul riscului industrial. Directiva europeană prezintă criteriile specifice pentru identificarea instalațiilor cu potențial de risc tehnic și definește cerințele pe care acestea trebuie să la îndeplinească. Conform Directivei trebuie luate în considerare două praguri de risc: un nivel înalt de risc (notificarea) și un nivel redus de risc (declarația), potrivit cărora companiile sunt obligate să întocmească raportul detaliat de securitate care să descrie procesele tehnologice și să evalueze riscurile majore în termenii potențialelor accidente conectate la activitatea companiei.

Directiva SEVESO II 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore implicând substanţe periculoase, extinsă prin Directiva 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.

Accident major înseamnă producerea unei emisii importante de substanță, a unui incendiu sau a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui amplasament, care intră sub incidența prezentei hotărâri și care conduce la apariția imediata sau întârziată a unor pericole grave asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, în interiorul sau în exteriorul amplasamentului, și în care sunt implicate una sau mai multe substanțe periculoase

Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu. Titularii de activitate au obligaţia să ia măsuri preventive pe baza unor proceduri privind planificarea, inspecţia, raportarea şi accesul publicului la informaţii.

Directiva SEVESO II este transpusă în legislaţia românească prin HGR 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Legislație naţională subsecventă HGR 804/2007

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/2003 pentru aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;




14

Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

OMAI 647/2005 privind aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase.

O.M.A.I. nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

În județul Timiș, sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, tipurile de substanţe chimice periculoase folosite în procesul de producţie, intră 11 operatori economici (5 operatori cu Risc Major și 6 operatori cu risc minor):

Tabelul nr. 1 - Obiective SEVESO II în județul Timiș Nr. crt.

Numele societății / Adresa

amplasamentului

Profil de activitate Substanțe chimice

periculoase

Nr. instalații relevante

pentru securitate

Statut SEVESO

(RISC MAJOR/ risc

minor) 1 SC BUTAN GAZ

ROMÂNIA SA Lugoj, Str. Buziaș, nr. 33

Depozitare, producție,

îmbuteliere, comercializare,

distribuție şi transport GPL

propan butan GPL

4 RISC MAJOR

2 SC PETROM LPG SA Timișoara, Str. I. Slavici

în prelungire

Stocare, îmbuteliere şi

desfacere GPL

propan butan GPL

4 RISC MAJOR

3 SC PETROM SA - DEPOZIT NR. 1

Timișoara, Str. Industriei, nr. 1

Aprovizionarea, depozitarea,

comercializarea produselor petroliere

benzină motorină

4 RISC MAJOR

4 SC PETROM SA - STAȚIA DE DEZBENZINARE

Călacea

Extracția gazelor naturale

gazolina de schelă

3 RISC MAJOR

5 SC DETERGENȚI -

PROCTER&GAMBLE SA Timișoara, Str. Stan

Vidrighin, nr. 5

Fabricarea detergenților

alcooli etoxilați percarbonat de

sodiu parfumuri

1 RISC MAJOR

6

SC LINDE GAZ ROMÂNIA SRL

Timișoara, Str. Avram Imbroane, nr. 9

Producție, îmbuteliere,

comercializare şi distribuție a

gazelor

oxigen acetilenă hidrogen acetonă

carbura de calciu

2 risc minor

7 SC PETROM SA - DEPOZIT ȚIȚEI

Satchinez

Colectarea, depozitarea şi

tratarea produselor petroliere

țiței șlam petrolier

3 risc minor

8 SC SISTEM GAZ SRL Timișoara, Str. Sulina, nr.

Comerț cu ridicata al

GPL motorină

3 risc minor




15

10 combustibililor solizi, lichizi şi

gazoși şi al altor produse derivate

9 SC SPUMOTIM SA Timișoara, Str. Stan

Vidrighin, nr. 14

Spume poliuretanice

flexibile, articole de sport-turism

toluen diizocianat

1 risc minor

10 SC VALKIRIA INVEST SRL

(fostă SC SOLVENTUL SA)

Timișoara, Str. Gării, nr. 25

Petrochimie catalizatori cu oxid de nichel

apa amoniacală

hidrogen izotridecanol

azotit de sodiu slam organic

3 risc minor

11 SC AZUR SA Timișoara, Str.

Constructorilor, nr. 1-3

Fabricare lacuri şi vopsele

Acetonă Toluen Xilen Stiren

Butanol Acetați

Formaldehidă Whitespirit

Acrilați alcool

izopropilic azotit de sodiu

metanol

4 risc minor

(Sursa:Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Regiunea Vest și Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor Teritoriale din județul Timiș)

1.1.2. Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării (IPPC) Directiva 96/61/CE

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC) are ca scop atingerea unui nivel înalt de protecție a mediului în întregul său, prin implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv aplicarea unor măsuri privind managementul deşeurilor, eficiența energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor.

Directiva IPPC este transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Directiva IPPC stabileşte principii în vederea autorizării şi controlului instalaţiilor, fiind principalul document legislativ pentru reglementarea emisiilor industriale în aer, apă și sol de la marii poluatori, în mare parte agenţi economici care operează instalaţii ce aparţin unor industrii precum – industria energetică, metalurgică, petrochimică, chimică, ceramică. Potrivit legislaţiei româneşti, care a adoptat normele europene în domeniul protecţiei mediului, aceste societăţi trebuie să ia măsuri urgente şi serioase pentru diminuarea poluării, în aşa fel încât valorile permise de emisii toxice în aer, apă şi sol să nu fie depaşite.

Principiile de bază în aplicarea Directivei IPPC, în vederea realizării unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării provenite de la activităţi specifice, sunt:




16

1. Abordarea integrată care să ţină cont de performanţa de mediu a întregii instalații, cuprinzând, de exemplu emisiile în aer, apă şi sol, generarea de deşeuri, utilizarea de materii prime, eficienţa energetică, zgomot, prevenirea accidentelor, precum şi readucerea amplasamentului în momentul închiderii la o stare satisfăcătoare.

2. Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) în condiţiile autorizării, inclusiv stabilirea valorilor limită de emisie (VLE) care trebuie să se bazeze pe aceste tehnici BAT.

3. Flexibilitatea permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului ca în determinarea condiţiilor de autorizare să ţină seama de caracteristicile tehnice ale instalaţiei, amplasarea geografică a acesteia şi condiţiile locale de mediu.

Pentru judeţul Timiş categoriile de activităţi industriale care se supun prevederilor OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, sunt:

1. Industrii producătoare de energie

1.1. Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW;

2. Producţia şi prelucrarea metalelor

2.6. Instalații pentru tratarea suprafeţelor metalice şi din materiale plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul total al cuvelor de tratare depaşeşte 30 m3.

3. Industria mineralelor

3.5 Instalații pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor, a plăcilor de gresie sau faianţă cu o capacitate de producție mai mare de 75 t/zi;

4. Industria chimică

4.1. Instalații chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi:

• hidrocarburi simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

• hidrocarburi ce conţin oxigen, precum ar fi: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetați, eteri, peroxizi, rășini epoxidice;

• vopseluri şi pigmenţi;

• agenţi activi de suprafaţă şi agenţi tensioactivi;

5. Gestiunea deșeurilor

5.4. Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10t deşeuri pe zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 t deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte;

6. Alte activități

6.4. a) Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50t/zi




17

6.4. b). 2. Instalaţii de tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, avand o capacitate de producţie mai mare de 300t produse finite/zi de exploatare (valoare medie trimestrială);

6.5. Instalații pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale, având o capacitate ce depășește 10t/zi;

6.6. a) Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 de locuri;

6.6. b) Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor, având o capacitate mai mare de 2.000 de locuri pentru porci de producţie ( cu o greutate ce depăşeşte 30 kg)

6.6. c) Instalaţii pentru creşterea intensivă a porcilor, având o capacitate de 750 de locuri pentru scroafe.

Tabelul nr. 2 - Instalații IPPC în județul Timiș Nr. crt.

Numele și adresa societății comerciale (agent economic)

Adresa instalației supusă

autorizării

Perioada de tranziție

(dacă este cazul)

Număr instalații conform

OUG 34/2002-Anexei 1

Activitatea principală conform

OM 1144/2002 Anexa A3

1 SC LINDE GAZ ROMÂNIA SRL,

Timișoara, str. Avram Imbroane, nr.9

Timișoara, str. Avram

Imbroane nr.9 Nu 1 4.1

2 SC DETERGENȚI SA, Timișoara,

Calea Stan Vidrighin nr.5

Timișoara, Calea Stan

Vidrighin nr.5 Nu 1 4.1.

3 SC AZUR SA, Timișoara, str.Constructorilor

nr.1-3

Timișoara, str. Constructorilo

r nr.1-3

31 decembrie

2014 1 4.1.

4 SC FOREVER PIPE Lugoj, str.Herendești nr.10

Lugoj, str. Herendești

nr.10 Nu 1 3.5

5 SC SMITHFIELD FERME SRL Timișoara, B-dul Cetății nr. 7-9

pct. Lucru -Gătaia Gătaia Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Birda Birda Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Cenei Cenei Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Bulgăruș Bulgăruș Nu 1 6.6 b

9 SC BEGA CHIM SA Timișoara, str. Stan Vidrigin

nr.3

Timișoara, str. Stan Vidrighin

nr.3 Nu 1 4.1

10 SC AVIBLAN SRL , Jebel Jebel, fn Nu 1 6.6 a 11 SC SMITHFIELD FERME SRL

Timișoara, B-dul Cetății nr. 7-9 Voiteni Nu 1 6.6




18

pct. Lucru -Voiteni 12 SC SMITHFIELD FERME SRL

Timișoara, B-dul Cetății nr. 7-9 pct. Lucru -Stamora Germană

Stamora Germană Nu 1 6.6 b

13 SC COLTERM SA,

Timișoara, str.Episcop Joseph Lonovici nr.4

Timișoara, str. Piața

Romanilor nr.11

(CET CENTRU)

2008* 2011* 2013*

1 1.1

4 S.C. COLTERM S.A.

Timișoara, str. Episcop Joseph Lonovici nr.4-punct de lucru Timișoara , Calea Sagului, nr.

201

Timișoara, str. Calea

Sagului nr.201 (CET SUD)

2009* 2010* 2012* 2013*

1 1.1

15 S.C. COLTERM S.A. Timișoara, str. Episcop Joseph

Lonovici nr.4-punct de lucru Utvin

Utvin Nu 1 5.4


pct. Lucru -PARȚA Parța

31 decembrie

2012 1 6.6.b


pct. Lucru -PĂDURENI Pădureni

31 decembrie

2012 1 6.6 b


pct. Lucru -Ciacova Ciacova

31 decembrie

2012 1 6.6 b


pct. Lucru -Peciu Nou Peciu Nou

31 decembrie

2012 1 6.6 b


pct. Lucru -Periam Periam

31 decembrie

2012 1 6.6 b

21 SC AGROSAS SRL Gătaia, ferma Gătaia 2 Gătaia

31 decembrie

2014 1 6.6 b


pct. Lucru -Jimbolia 2

Jimbolia 2 TIimișoara B-

dul Cetății nr.7-9

Nu 1 6.6b


pct. Lucru -Jimbolia 4 Jimbolia 4 Nu 1 6.6 b

24 SC SMITHFIELD PROD SRL

Timișoara, str. Polona 4

Str Polonă nr. 4 (fost INEGA SRL) abatorul

Freidorf) Nu 1 6.4.a

25 SC SMITHFIELD PROD SRL

Timișoara, str. Polonă 4

Str. Polonă, nr. 4 (stație

procesare deșeuri animale)

Nu 1 6.5


pct. Lucru -Periam 1 Periam 1 Nu 1 6.6 b




19

27 SC SMITHFIELD FERME SRL Timișoara, B-dul Cetății nr. 7-9 pct. Lucru -Sânnicolau Mare 2

Sânnicolau Mare 2 Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Sâmpetru mare Sânpetru Mare Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Bacova Bacova, TM Nu 1 6.6 b

30 SC COMAGRA BEREGSĂU SA- punct de lucru Hodoni, jud

Timiș

Hodoni, com. Satchinez, jud.

Timiș Nu 1 6.6. a


pct. Lucru -Mașloc Mașloc Nu 1 6.6 b

32 SC SMITHFIELD FERME SRL Timișoara, B-dul Cetății nr. 7-9 pct. Lucru -Sânnicolau Mare 1

Sânnicolau Mare 1 Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Igriș 1 Igriș 1, TM Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Igriș 2 Igriș 2, TM Nu 1 6.6 b


pct. Lucru -Pădureni Pădureni, jud.

Timiş Nu 1 6.4.b.


pct. Lucru -Nițchidorf 1 Niţchidorf 1,

jud. Timiş Nu 1 6.6.b.

37 SC EKOCROM BASSETTI SRL LUGOJ Str. Buziașului, nr.36

Lugoj, Str. Buziașului,

nr.36 Nu 1 2.6


pct. Lucru -Boldur 1 Boldur 1, jud.

Timiș Nu 1 6.6.b.

39 SC URSUS BREWERIES SA BUCUREȘTI, SUCURSALA TIMIȘOARA - Str. Ștefan cel

Mare, nr. 28

Str. Ștefan cel Mare nr.28, Jud.Timiș

Nu 1 6.4 b



Timiș Nu 1 6.6.b.



Timiș Nu 1 6.6.b.








pct. Lucru -New Gătaia New Gătaia,

jud Timiș Nu 1 6.6. c




20


pct. Lucru -Iecea Mare Iecea Mare, jud

Timiș Nu 1 6,6,b.


pct. Lucru -Biled Biled, jud

Timiș Nu 1 6,6,b.

47 SC KERACHIT SRL ORADEA- PUNCT de lucru Jimbolia, str,

KIKINDEI, nr. 19 Jimbolia, str.

Kikindei nr. 19 Nu 1 3.5

48 SC TOP SUIN SRL Timișoara-punct de lucru CHECEA 1

Checea 1, jud Timiș Nu 1 6,6,b.

49 SC SUIN GROUP SRL Timișoara-punct de lucru

CHECEA 2 Checea 2, jud

Timiș Nu 1 6,6,b.

50 SC SMITFIELD FERME S.R.L. Timișoara, str. Liviu Gabor

nr.10 Dudeștii Vechi,

jud Timiș Nu 1 6,6,b.

51 CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ* B-dul Revoluției din 1989 nr.17

Extravilan Ghizela Nu 1 5.4

52 SC VITAL&HEYL SRL* sat Carani, nr. 1-2, com.

Sânandrei

sat Carani, nr. 1-2, com.

Sânandrei, jud. Timiș

Nu 1 6.4.b(2)

*se află în procedură de emitere a autorizației integrate de mediu (Sursa: Administrația Regională pentru Protecția Mediului Timișoara)

1.1.3. Registrul Poluanților Emiși și Transferați (EPERTR)

Registrul E-PRTR succede Registrului European al Emisiilor de Poluanţi (EPER), fiind un catalog al poluanţilor emişi şi transferaţi dintr-o varietate de surse, care pot avea un efect potenţial dăunător asupra mediului.

La nivel naţional, Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi s-a înfiinţat în baza H.G. nr. 140 din 6 februarie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE.

Tabelul nr. 3 - Lista operatorilor înscrişi în registrul EPRTR, emisii 2009 Nr. crt.

Operator Instalaţie şi adresa amplasament

Poluanţi care au depaşit valoarea

prag

Valoarea prag

(kg/an) (pentru deșeuri tone/an)

Cantitatea emisă în 2009

(kg/an) (pentru deșeuri tone/an)

1 SC SMITHFIELD FERME SRL

Ferma BACOVA, extravilan Bacova, cod

305101

- amoniac (NH3) - deșeuri

nepericuloase

10.000 2000

127000 39700


Ferma BIRDA, extravilan BIRDA, cod

307187

- amoniac(NH3) - deșeuri

nepericuloase

10.000 2000

168000 82100

3 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma BULGĂRUȘ

extravilan BULGĂRUȘ , cod 307241


nepericuloase

10.000 2000

40300 13400




21


Ferma CENEI extravilan CENEI, cod

307100

- amoniac(NH3) - metan (CH4 )

- deșeuri nepericuloase

10.000 100.000

2000

204000 243000 66400

5 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma CIACOVA

extravilan CIACOVA, cod 307110

- metan (CH4) - amoniac(NH3)


100.000 10.000 2000

122000 102000 72500

6 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma GĂTAIA

extravilan GĂTAIA, cod 307185

- metan (CH4 ) - amoniac(NH3)


100.000 10.000 2000

263000 221000 111000

7 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma PARȚA,

extravilan PARȚA, cod 307396



100.000 10.000 2000

215000 180000 51600

8 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma PECIU NOU,

extravilan PECIU NOU, cod 307310


nepericuloase

10.000 2000

61600 36800

9 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma PERIAM,

extravilan PERIAM, cod 307315


nepericuloase

10.000 2000

153000 57100

10 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma SÂNNICOLAU

MARE 2 extravilan SÂNNICOLAU MARE,

cod 305600


nepericuloase

10.000 2000

48000 8030


Ferma SÂNNICOLAU MARE 1 extravilan

SÂNNICOLAU MARE, cod 305600

-amoniac(NH3) - deșeuri

nepericuloase

10.000 2000

46300 11200


Ferma STAMORA GERMANĂ, extravilan

STAMORA GERMANĂ, cod

307283


nepericuloase

10.000 2000

36200 26400


Ferma VOITENI, extravilan VOITENI,

cod 307470


nepericuloase

10.000 2000

181000 48100

14 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma NIȚCHIDORF1

extravilan NIȚCHIDORF, cod

307295


nepericuloase

10.000 2000

43000 6700


Ferma NIȚCHIDORF2 extravilan

NIȚCHIDORF, cod 307295


nepericuloase

10.000 2000

46500 8100


Ferma NIȚCHIDORF3 extravilan

NIȚCHIDORF, cod 307295


nepericuloase

10.000 2000

46000 6720


Ferma MAȘLOC, extravilan MAȘLOC ,

cod 307270


nepericuloas

10.000 2000

44000 5970

18 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma JIMBOLIA 4,

extravilan JIMBOLIA , cod 305400


nepericuloase

10.000 2000

42800 10000




22


Ferma JIMBOLIA 2, extravilan JIMBOLIA ,

cod 305400


nepericuloase

10.000 2000

43700 14000

20 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma IGRIȘ 2,

extravilan IGRIȘ, cod 307386


nepericuloase

10.000 2000

42400 12100

21 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma IGRIȘ 1,

extravilan IGRIȘ, cod 307386


nepericuloase

10000 2000

45000 8520

22 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma PERIAM 1,

extravilan PERIAM , cod 307315


nepericuloase

10.000 2000

30800 13000

23 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma SÂNPETRU MARE, extravilan

SÂNPETRU MARE , cod 307385


nepericuloase

10.000 2000

41300 7610


Ferma PĂDURENI, extravilan PĂDURENI,

cod 307236



- deșeuri periculoase

100000 10 000 2000

2

240000 201000 122000

2.70

25 SC SMITHFIELD

FERME SRL Ferma BOLDUR1

extravilan BOLDUR , cod 307080


nepericuloase

10 000 2000

48000 8580


Ferma BOLDUR2 extravilan BOLDUR ,

cod 307080


nepericuloase

10 000 2000

48200 4400


Ferma BOLDUR3 extravilan BOLDUR ,

cod 307080


nepericuloase

10 000 2000

46000 4100

28 SC AZUR SA Fabrică lacuri și vopsele str.

Constructorilor, Nr.1-3, TIMIȘOARA, cod

300571

29 SC AQUATIM SA SECTOR Epurare Timișoara, str.

Pastorilor, Nr.1, TIMIȘOARA, cod

300609

- azot total - fosfor total

- fenoli - cupru și compuși - nichel și compuși

- zinc și compuși - crom și compuși - cianuri

- carbon organic total

50.000 5.000

20 50 20 100 50 50

50000

1770000 228000

1870 1170 1750 4670 1170 175

5570000

30 SC AVIBLAN SRL

Fermă păsări, extravilan JEBEL, cod

307235

- amoniac(NH3) 10000 16000

31 SC AGROSAS SRL

Ferma GĂTAIA 2 extravilan GĂTAIA ,

cod 307185


nepericuloase

10.000 2000

84600 6780

32 SC SMITHFIELD Instalație pentru - azot total 50000 94000




23

PROD SRL prelucrarea și conservarea cărnii, Str. Polonă, nr. 4, TIMIȘOARA, cod

300523

- fosfor total - carbon organic total ( COT )


5000 50000

2000

12900 1050000

13600

33 CET TIMIȘOARA SUD

Instalație pentru furnizarea de abur și

aer condiționat, Calea Sagului, nr. 201, TIMIȘOARA cod

300517

- dioxid de carbon (CO2)

- oxizi de azot (Nox/NO2)

- oxizi de sulf (Sox/SO2) - deșeuri

nepericuloase

100000000

100 000

150 000

2000

198000000

339000

2090000

35900

34 CET TIMIȘOARA CENTRU

Instalație pentru furnizarea de abur și

aer condiționat, Piața Romanilor, nr. 11, TIMIȘOARA cod

300100

- dioxid de carbon (CO2) - oxizi de azot

(Nox/NO2)

100000000

100000

149000000

191000

35 SC URSUS BREWERIES SA

BUCUREȘTI sucursala

TIMIȘOARA

Fabrica de bere SC URSUS BREWERIES

SA BUCUREȘTI sucursala

TIMIȘOARA,Str Ștefan cel Mare, Nr,

25,TIMIȘOARA, cod 300116

36 SC COMAGRA BEREGSĂU SA

Ferma de păsări HODONI, extravilan

Hodoni, comuna SATCHINEZ, cod307367

- amoniac (NH3) 10000 17000

37 SC TOP SUIN SRL

Ferma CHECEA 1, extravilan CHECEA,

cod 307102

- amoniac (NH3) 10000 49700

38 SC SUIN GRUP SRL

Ferma CHECEA 2, extravilan CHECEA,

cod 307102

- amoniac( NH3) 10000 49400

39 SC EKROCROM BASSETTI SRL

Instalație pentru tratarea suprafețelor metalice, Lugoj, str

Buziașului Nr 36, cod 305500


Ferma IECEA MARE extravilan IECEA

MARE, cod 307091

- amoniac (NH3) 10000 32300


Ferma BILED extravilan BILED, cod

307060

- amoniac (NH3) 10000 47200


Ferma NEW GĂTAIA extravilan GĂTAIA,

cod 307185

- amoniac (NH3) 10000 108000

(Sursa: Date ARPM Timișoara; http://prtr.anpm.ro/)




24

Registrul de Poluanţi Emişi şi Transferaţi este un instrument rentabil din punct de vedere economic, în scopul încurajării îmbunătăţirii performanţei de mediu, asigurării accesului publicului la informaţia privind emisiile de poluanţi şi transferurile de poluanţi şi deşeuri în afara amplasamentului şi pentru utilizarea la determinarea tendinţelor, demonstrarea progreselor înregistrate în reducerea poluării, monitorizarea conformării cu anumite convenţii internaţionale, stabilirea priorităţilor şi evaluarea progreselor realizate în Comunitate şi în politicile şi programele naţionale de mediu.

Un Registru de Poluanţi Emişi şi Transferaţi integrat şi coerent oferă publicului, industriei, oamenilor de ştiinţă, societăţilor de asigurări, autorităţilor locale, organizaţiilor nonguvernamentale şi altor factori de decizie, o bază de date solidă pentru comparaţii şi decizii viitoare în probleme de mediu.

1.1.4. Instalații Mari de Ardere (LCP)

Directiva LCP 2001/80/CE se referă la limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, care se constituie în principalele surse de emisie a unor poluanţi (în principal CO2, SO2, NOx şi pulberi) din domeniul industriei energetice.

Tabelul nr. 4 - Inventarul instalațiilor mari de ardere în județul Timiș la nivelul anului 2008

Date de identificare IMA Emisii totale în aer (t)

Data la care trebuie să

se conformeze

Tranziție

Nr. crt.

Denumire IMA Adresă IMA Putere termică

nominală (MWth)

dioxid de sulf SO2 (t)

oxizi de azot

NOx (t)

pulberi (t)

1 S.C.COLTERM S.A. nr. 1

Timișoara, Piața Romanilor nr. 11,

jud. Timiș

58,1

0

0

0

2008 Nox



jud. Timiș

58,1

0

4,7

0

2008 Nox



jud. Timiș

116,3

0

0

0

2008 Nox



jud. Timiș

116,3

0

47,71

0

2011 Nox



jud. Timiș

116,3

0

13,18

0

2013 Nox


Timișoara, Calea Sagului nr.201,

jud. Timiș

244,2

1632,0

9

222,97

32,15

2009 (pulberi)

2012 (Nox) 2013 (So2)


Timișoara, Calea Sagului nr.201,

jud. Timiș

232,6

707,02

103,22

6,59

2007 (pulberi)

2010 (So2) 2013(Nox)

(Sursa: Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Proiectul Planului de Management al Spațiului Hidrografic Banat, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Administrația Națională "Apele Române", 2011)




25

1.1.5. Directiva privind Emisiile de Solvenți (COV)

Directiva 1999/13/CE urmăreşte reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.

Scopul acestei directive este de a preveni sau a reduce efectele, directe sau indirecte, ale emisiilor de compuşi organici volatili (COV) în mediu, în principal în aer, şi a potenţialelor riscuri pentru sănătatea umană, prin măsuri şi proceduri care să fie puse în aplicare, în anumite activităţi industriale, ale căror consumuri de solvenţi se situează la un nivel superior pragurilor stabilite.

Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în județul Timiș sunt 29 instalații COV inventariate în 2009.




26

Tabelul nr. 5 - Instalații COV în județul Timiș

Nr. Crt. Agentul economic Adresa amplasament

Codificarea activității conform

Anexei 2 din HG 699/ 2003

Nr.

Instalații

Nr.

activități

Anul punerii în funcțiune

a instalației

Solvenți utilizați

Consum

ul de

solvenți tone/an

Fraza de risc

Substanțe CMR1

1 SC Azur SA Timișoara, str. Constructorilor nr.1-3

8 b 17b

activ. Princ. 1 4 1968

1980

acetat de butil, acetat de etil, acetat de izobutil, acetat de

izopropil, butanona, etil benzene metilizobutilcetona, 2metoxi, 1metilacetat, xilen, acetone, alcool izopropilic, butanol,

ciclohexanona, clorură de metilen, izobutanol, metoxipropanol,

metoxipropil, acetatto

49,121 3081,549 NU

2 S.C. BONTIMES S.R.L.

Dumbrăvița Str.Al.Petofi nr.79 14 1 1 1995

toluen, acetonă, hexan, ciclohexan, acetat de etil,

metoxi2propanol, butanonă, propanona, 2 butanona, heptan acetat de butyl, 2butoxietanol,

metiletilcetonă, 1metoxi2propanol, alcool izopropilic, nafta-petrolio

11,06 NU

3 S.C.LAVASECO PATRIK S.R.L.

Timișoara Str. Mureș nr. 1-3 11 1 1 2006 percloretilenă 0,2 R 40

4 S.C. ELBA S.A. Timișoara Str. Gării nr 1 8 b 1 1 1970 acetat de butil,1metoxi2propanol, butanol, 74,8 NU

5 S.C. ECLIPSA SHOES '99 S.R.L.

Sânnicolau Mare Str.Gării nr.8 14 1 1 1999

ciclohexan, metiletilcetona, acetat de etil, acetonă, toluen, nafta solvent, butanona, heptan și

izomeri

16,57 NU

1 CMR = agenți cancerigeni, mutageni și toxici pentru reproducere




27

6 S.C.CONTITECH ROMANIA S.R.L.

Timișoara Str.Otto Rudolf nr. 2 18 1 1 2002

xilen, toluen, naphta petroleum light alkylate, butanol, nhexan,

pentan, nheptan, metil, ciclohexan, hexan, ciclopentan,

2metoxi 1metiletil acetat, etilbenzol

98,47 NU

7 Societatea

Cooperativă "Colortex"

Timișoara Str. Gh. Lazăr nr. 32 11 1 1 2005 percloretilenă 0,055 R 40

8 S.C.FRONT LINE EUROFLEX S.R.L.

Timișoara Str. C.Șagului nr.100 14 1 1 2000

acetonă, acetat de etil, butanona, ciclohexan, diclorpropan heptan,

metiletilcetonă, propanol, butilenă, etanol

15,27 NU

9

S.C.TEHNIC DEVELOPMENT

S.R.L. punct de lucru

închis octombrie 2009

Timișoara Chișoda D.N. 59 km 8+550 14 1 1 2000

acetonă, butanonă, ciclohexan, ciclohexanona, diclormetan, diclorpropan, heptan, hexan,

etilbenzen, n-metil-2-pirolidona, propanol, tetracloretilenă, toluen, xilen, 2-propanona, acetat de etil, acetat de metil, n-imetilformamida

11,06 R 40

10

SC LAVA ELECTROSERV SRL (fosta SC

CLEAN&CLEAN ROMÂNIA S.R.L)

București Șoseaua Viitorului

nr.149 punct de lucru

Timișoara Str.Demetriade nr.1

(Iulius Mall)

11 1 1 2006 percloretilenă 1 R40

11 S.C.RO ALTO GRADIMENTO

S.R.L. Timișoara

Str.Circumvalatiunii nr.1 14 1 1 1999

ciclohexan, acetat de etil, acetonă, butanonă, fractiune naftenică ușoară hidrotatată

hexan, heptan, 1,2-diclorpropan,

23,76 NU

12 S.C. PRIMOS S.R.L. Lugoj, str. Buziașului nr. 31 14 1 1 1997 acetat de etil, butanonă

ciclohexan 8,31 NU

13 S.C. ZOPPAS Sânnicolau Mare 4a 1 2 2000 percloretilenă 3,3 R 40




28

INDUSTRIES ROMÂNIA S.R.L.

Drumul Cenadului nr. 24 8b tricloretilenă 29,08

14 S.C. CLAGI ROMÂNIA S.R.L.

Biled Str.Victoriei nr.450 5 1 1 2000

acetonă, toluen, diclorpropan, dimetilcetonă, acetat de butil, xilen, etilbenzen, acetat de

1- metil -2- metoxietil, metiletilcetonă

nu s-a raportat NU

15 SC RILUG S.R.L. Lugoj, Calea Timișorii nr.139-141 14 1 1 1999 acetat de etil, butanonă,

ciclohexan 12,35 NU

16

S.C. FLEXTRONICS ROMÂNIA SRL(fostă

SOLECTRON)

Timișoara C.Torontalului DN 6 KM

5,7 8a 1 1 2004

toluen, propanol, etanol, metanol, butanonoxima, butilacetat, xilen,

izopropanol 15,16 NU

17 SC DRY CLEAN SRL

Timișoara str. 16 Decembrie nr.52 11 1 1 2005 percloretilenă 0,153 R40

18 SC

CALZATURIFICIO TORRE SRL

Lugoj, str. 1 Mai nr.6 14 1 1 2003 acetat de etil, 2-propanona,

solvent nafta, heptan, 2-butanona, hexan

5,36 NU

19 SC RO ALTO GRADIMENTO SRL

Nădrag, str. Turnătoriei, nr. 1 14 1 - - - 5,09 -

20 SC C&C GLIMBORE SRL

Timișoara b-d Cetății nr. 89 11 1 1 1994 percloretilenă 0,41 R40

21 SC KETON ITALIA SRL Moșnița Nouă 14 1 1 2000 acetat de etil, heptan, metil

ciclohexan, acetonă, solvent nafta 5,94 NU

22 SC SER DONICO SRL

Timișoara, Cl. Stan Vidrighin nr. 18 11 1 1 2006 percloretilenă 0,079 R 40

23 SC A & C

PROFESIONALS SHOES SRL

Timișoara, str. Ștefan cel Mare nr. 58 14 1 1 solvent nafta, n- hexan, metil

benzen 5,19 NU

24 SC SHOES GROUP 2000 SRL

Chisoda, DN 59 Km 8 +550 m stg. 14 1 1 2000 acetat de etil, hexan, acetona,

butanona, heptan, ciclohexan 12,85 NU




29

25

SC TRW AUTOMOTIVE SAFETY SYS

TEMS SRL

Timișoara, str.Macin

nr.16

5 8b activ. Princ.

16 1 3 2006

hidrocarburi C 9 -C 12, xilol, fracțiuni petroliere aromatice nespecificate, propilen glycol mono metil, eter acetat, butyl

acetat, cherosen, benzină specială

1,95 29,65 7,96

NU

26 SC COMPONENTS FOR SHOES SRL

Chișoda, DN 59 Km 8 +550 m stg. 14 1 1 2002 acetonă, toluol,

ciclohexan 8,45 NU

27 SC ATON TRANSILVANIA SRL Carani, 391 J 8a 1 1 2007 toluen, xilen, etilbenzen, solv.

Nafta, n-butanol, metil etil acetal 11,6 NU

28 SC FILTY SA Timișoara, C. Buziașului nr. 11 A 14 1 1 2008 butanonă, acetat de etil, toluen,

acetonă, hexan 8,4 NU

29 TAKATA PETRI

ROMÂNIA SRL

Deta, Aleea Austriei nr. 6

16a activ. Princ.

5 1 2 2009

solvent naphta, acetat de etil, acetonă, butanonă, 2 etil

cianacrilat

nu s-a raportat

(Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului) R40 - Efect cancerigen suspectat, probe insuficiente R45 - Poate determina apariția cancerul




30

1.1.6. Operatorii economici care intră sub incidenţa Regulamentului REACH

Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricţionarea şi autorizarea substanţelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. Acest regulament a intrat în vigoare la 1 iunie 2007 şi înlocuieşte o serie de directive europene într-un sistem unic. Pe parcursul anilor au apărut completări şi modificări, după cum se va prezenta în continuare.

REACH conţine prevederi pentru producători/fabricanţi, importatori, distribuitori şi utilizatori din aval ai substanţelor ca atare/în amestecuri sau articole. Întreprinderile care produc sau importă substanţe chimice sunt obligate să le înregistreze într-o bază de date centrală, gestionată de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice ECHA.

În judeţul Timiş există doar utilizatori în aval de substanţe şi preparate conform contextului REACH:

Tabelul nr. 6 - Utilizatori în aval de substanţe şi preparate conform contextului REACH

1. SC Compania de Termoficare COLTERM SA Timişoara 2. SC HOHEYWELL LIFE SAFETY ROMÂNIA SRL Lugoj 3. S.C. UTT S.A. Timişoara 4. SC ELBA SA Timişoara 5. FLEXTRONICS ROMÂNIA SRL Timişoara 6. S.C. AQUATIM S.A. Timişoara 7. SC INTER-SPITZEN SRL Lugoj 8. SC PAVAJ CONSTRUCT SRL Timişoara 9. ENEL DISTRIBUȚIE BANAT Timişoara 10. SC. DETERGENȚI SA Timişoara 11. TELLURIUM CHEMICAL CO Timişoara 12. SC AZUR SA Timişoara 13. S.C Kromberg&Schubert Romania SRL Timişoara 14. S.C. ZIR TIMCROM S.R.L Sânnicolau Mare 15. S.C. ZOPPAS INDUSTRIES ROMÂNIA S.R.L. Sânnicolau Mare 16. SC CABLAJE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRONICE SRL Timişoara 17. SC CONTITECH ROMÂNIA SRL Timişoara 18. SC ACELLUM SRL TIMIŞOARA 19. SC BONTIMES SRL Dumbrăviţa 20. S.C. ELBROMPLAST S.A. Timişoara 21. CONTINENTAL AUTOMOTIVE ROMÂNIA SRL Timişoara 22. SC ENERGOTEROM SRL Timişoara 23. S.C. EKOCROM BASSETTI S.R.L. Lugoj




31

24. REDOXIM S.R.L. Timişoara 25. SC ILROM LEGNO SA Sânnicolaul Mare 26. S.C. URSUS BREWERIES S.A. Bucureşti Sucursala Timişoara 27. SC G.P &COMPANY SA TIMIȘOARA

1.1.7. Inventarul operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu mercur şi metale grele

Emisiile de mercur reprezintă o ameninţare globală, „Strategia comunitară privind mercurul” concluzionează că este necesar să se reducă riscul de expunere la mercur pentru oameni şi pentru mediu astfel încât s-a creat cadrul legal prin Regulamentul (CE) 1102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic.

În judeţul Timiş nu s-au importat /exportat mercur şi compuşi ai acestuia, utilizările limitându-se la termometrele medicale din dotarea spitalelor, AMC-urile industriale, lămpile cu vapori de mercur. Spre exemplu, compuşii cu mercur deţinuţi de Institutul de Chimie al Academiei Române Timişoara provin din dezafectarea laboratoarelor Institutului de Chimie Timişoara şi din preluări de mercur confiscat de la Inspectoratul de Poliţie al jud.Timiş, conform acordului de inţelegere nr. 310/ 3. 05. 2004.

În judeţul Timiş firmele care au utilizat metale restricţionate (mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom, staniu, arsen) şi compuşii acestora sunt:

Tabelul nr. 7 – Firmele din judeţul Timiş care au utilizat metale restricţionate

1. SC EKOCROM BASSETTI SRL Lugoj care realizează nichelarea şi cromarea cu Cr III (crom trivalent) a diverselor obiecte din fier

2. CEE SRL Timişoara (staniu) 3. L.C. ELECTRONIC SRL Lugoj (staniu) 4. ELBA SA Timișoara (nichel)

5. AEM SA Timișoara (nichel, staniu, mercur în AMCuri industriale, lămpi cu vapori de mercur)

6. ZOPPAS INDUSTRIES ROMANIA SRL, Sânnicolau Mare (nichel, crom) 7. ZIR TIMCROM SRL Sânnicolau Mare (nichel) 8. HELLA LIGHTING ROMANIA SRL Lugoj (staniu)

9. HELLA ELECTRONICS ROMANIA SRL Ghiroda (plumb, staniu, lămpi cu vapori de mercur)

10. NEFERPROD IMPEX SRL Timişoara au comercializat aliaje de lipit pe bază de staniu 11. SC AZUR SA Timişoara (compuşi ai mercurului) 12. SC COLTERM SA Timişoara (lămpi cu mercur, mercur în AMC industriale şi compuşi) 13. SC PHILIPS OUTDOOR ROMANIA SRL Timişoara (lămpi cu mercur)

Dintre substanţele de interes prioritar (reglementate sub REACH-SVHC) în anul 2009 SC G.P &COMPANY SA Timişoara a utilizat pentru obținerea înlocuitorilor de piele pe bază de PVC emulsie o cantitate de 96.497 kg bis (2-etil(hexil) ftalat (plastifiant).




32

1.1.8. Inventarul privind poluanţii organici persistenţi şi inventarul privind substanţele incluse în anexele Regulamentului 850/2004 şi ale Convenţiei de la Stockholm privind POP

Cadrul legal este dat de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi este focalizată pe reducerea şi, unde este cazul, eliminarea a 12 POP-uri de interes internaţional. Aceste POP-uri includ 9 pesticide: aldrin, clordan, diclorodifeniltricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen (de asemenea produşi chimici industriali), mirex şi toxafen; doi produşi chimici industriali – bifenili policloruraţi (PCB – de asemenea produşi secundari nedoriţi) şi hexaclorbenzen (HCB); şi patru produşi secundari – dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC), HCB şi BPC.

Bifenilii policlorurați (PCB) sunt un grup de substanțe chimice industriale, foarte toxice, destinate lubrifierii/răcirii în echipamente electrice, precum transformatoarele. Bifenilii policlorurați sunt rezistenți la foc, au o volatilitate redusă și sunt relativ stabile. Substanțele PCB sunt folosite de mai mult de 75 de ani, iar primele semnale de alarmă referitoare la toxicitatea lor au aparut în 1966. În prezent, bifenilii policlorurați nu se mai fabrică/importă în multe țări, însă cantități importante continuă să existe în transformatoare vechi și alte echipamente.

Pe 27 februarie 1991, România s-a alăturat semnatarelor Convenției de la Basel, cu privire la deșeurile toxice, explozive, corozive, inflamabile, infecțioase și eco-toxice. Printre obiectivele convenției sunt minimalizarea producerii de deșeuri periculoare (cantitativ și ca grad de toxicitate), eliminarea celor existente și reducerea mișcării acestor tipuri de deșeuri.

Pe data de 17 mai 2004, a intrat în vigoare Convenția de la Stockholm care interzice fabricarea și utilizarea unora dintre cele mai toxice substanțe pentru oameni. Dintre toate substanțele eliberate în natură în fiecare an, cele din clasa POP (poluanți organici persistenți), din care fac parte și PCB, figurează între cele mai periculoase.

În judeţul Timiş nu au fost identificaţi operatori economici care în anul 2010 să fi desfăşurat activităţi (producţie, import, utilizare ca atare sau în articole, precum şi alternative) cu substanţele menţionate în Anexele I sau II la Regulamentul 850/ 2004.

De asemenea, în judeţul Timiş nu sunt agenţi economici care utilizează aceste substanţele noi incluse în Anexele A, B sau C ale Convenţiei de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi.

Pentru realizarea Raportului privind “Stadiul realizării acţiunilor prevăzute în Planul Naţional de Implementare a prevederilor Convenţie de la Stockholm" s-au colectat informaţiile necesare cu privire la stocurile existente de PCB, pesticide şi alţi POP sau deşeuri ale acestora la nivelul anului 2009 în judeţul Timiş.

Transformatori şi condensatori cu o cantitate estimată de 50.704 kg uleiuri cu PCB deţinuţi de:




33

Tabelul nr. 8 - Operatorii economici din județul Timiș deținători de echipamente cu conținut de PCB (listă reactualizată decembrie 2009)

Nr. crt.

Operator economic

1 SC Elba SA Timișoara 2 SC Bega Tehnomet SA Timișoara 3 SC Uzinele Mecanice Timişoara SA 4 SC Bega Invest SA Timișoara (fostă SC Optica SA, fostă SCBega Chim SA) 5 SC Front Line Euroflex SRL 6 SC Lugomet SA- Lugoj 7 SC Enel Electrica Banat SA Timişoara 8 SC Smithfield Prod SRL Timişoara 9 SC Smithfield Ferme SRL Timişoara

10 SC Zahăr SA Timişoara 11 SC GP & Company SA Timişoara

(Sursa: Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara)

De asemenea, au fost declarate pe teritoriul judeţului Timiş 2060 kg/ 8090 litri deşeuri de pesticide, cod 20 01 19* care se constituie în stocuri istorice, începând cu anul 2005. Nu se cunoaşte compoziţia acestora. Aceste cantităţi sunt confirmate în Procesul verbal de constatare, în urma vizitei pe care Direcţia Fito-Sanitară împreună cu Garda de Mediu a efectuat-o în luna iunie 2010 la amplasamentele firmelor:

- SC SANTIM SA Sânandrei, SC TEREVIN SA Teremia Mare (închisă), SC SIMM - POLL SRL Liebling şi SC RA-TIM SRL Timişoara. SC REDOXIM SRL Ghiroda a eliminat prin incinerare la PRO AIR CLEAN Timişoara 53,4 kg amestecuri de pesticide (în principal cu conţinut de Ridomil Gold MZ, Mospilan20SG, Actara 25WG, DithaneM45, Shavit F72WDG, Curzate Manox, Merpan 80WDG şi altele).

1.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase

Produsele periculoase sau substanţele periculoase (S.P.) sunt acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanțe periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.

• Transporturi rutiere

Rețeaua de drumuri naționale din județul Timiș cuprinde:

- DN 6 : Jena - Lugoj – Recaş – Timişoara – Biled – Sânnicolau Mare – Cenad;

- DN 57 : Lăţunaşi – Jamu Mare - Moraviţa;

- DN 58 A : Lugoj – Victor Vlad Delamarina

- DN 58 B : Gătaia – Birda - Voiteg

- DN 59 : Timişoara – Voiteg – Deta – Moraviţa;

- DN 59 A : Timişoara – Cărpiniş - Jimbolia;




34

- DN 59 B : Deta – Giera – Foeni – Uivar - Cărpiniş;

- DN 59 C : Jimbolia – Comloşu Mare - Sânnicolau Mare;

- DN 68 A : Lugoj – Făget - Coşeviţa;

- DN 69 : Timișoara - Orțișoara;

Infrastructura existentă în ceea ce privește transporturile rutiere, situația zonelor cu trafic intens de pe drumurile județene, precum și situația sectoarelor DN în traversarea localităților în județul Timiș, se găsesc în anexa nr. 1.

Rute transport materiale periculoase :

♦ Timişoara – Remetea Mare – Izvin – Recaş – Topolovăţu Mare – Iosifălău – Chizătău – Belinţ – Coşteiu – Lugoj – Găvojdia – Jena – limită judeţul Caraș Severin;

♦ Timişoara – Remetea Mare – Izvin – Recaş – Topolovăţu Mare – Iosifălău – Chizătău – Belinţ – Coşteiu – Lugoj – Traian Vuia – Dumbrava – Făget – Margina – Coşava – Coşeviţa - limită judeţul Hunedoara;

♦ Stamora Moraviţa – Denta – Deta – Voiteni – Birda – Sculia – Gătaia - limită judeţul Caras Severin;

♦ Stamora Moraviţa – Denta – Deta – Voiteg – Jebel – Şag – Timişoara – Orţişoara – limită judeţul Arad;

♦ Jimbolia – Cărpiniş – Beregsău Mare – Săcălaz – Timişoara;

♦ Sînnicolau Mare – Lovrin – Şandra – Biled – Becicherecu Mic – Timişoara

Rute transport a deşeurilor periculoase avizate de ISU

♦ Timişoara – Remetea Mare – Izvin – Recaş – Topolovăţu Mare – Iosifălău – Chizătău – Belinţ – Coşteiu – Lugoj – Găvojdia – Jena – limită judeţul Caraș Severin;

♦ Timişoara – Remetea Mare – Izvin – Recaş – Topolovăţu Mare – Iosifălău – Chizătău – Belinţ – Coşteiu – Lugoj – Traian Vuia – Dumbrava – Făget – Margina – Coşava – Coşeviţa - limită judeţul Hunedoara;

♦ Timişoara – Orţişoara – limită judeţul Arad;

♦ Sînnicolau Mare – Lovrin – Şandra – Biled – Becicherecu Mic – Timişoara;

♦ Timişoara – Moşniţa Nouă – Chevereşu Mare – Bacova – Buziaş;




35

Tabelul nr. 9 - Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru transportul materialelor periculoase

Nr. crt.

Transportator Destinatar Tipul de substanță

1 „Linde carbon dioxid” din Becej – Serbia

„Linde Gaz România” – Timişoara, S.C. Siur S.A. Balş Dioxid de carbon

2 „Messer Serbia” C.S.R. Reşiţa, Oradea, Messer” Baia Mare, Sibiu, Spitalul Judeţean Cluj – Napoca, Spitalul Ploieşti, Pheonix Baia

Mare, C.S. Hunedoara, „Magneto” Drăgăşani

Oxigen lichid

3 „Messer Serbia” S.C. „Celestica” Satu Mare, S.C. „Revesz România” – Oradea

Azot lichid

4 „ Messer Tehnogas” - Smederevo

Alro Slatina Argon lichid

Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră pentru transportul deşeurilor periculoase sunt:

- S.C. TERRITORY COMMERCE SRL Timişoara

- S.C. GEODAN TRANS SRL Ploieşti

- S.C. LEXA S.A.

- S.C. MAYR TRASPORT S.R.L.

- S.C. REDOXIM S.A.

- S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara

Deşeurile periculoase transportate în județ, pe reţeaua rutieră sunt următoarele:

- Baterii uzate cu plumb (destinaţie S.C. NEFERAL S.A BUCUREŞTI);

- Nămoluri de la separatoarele de ulei/apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Absorbanţi materiale filtrante, uleiuri, încălţăminte de protecţie contaminată, şerveţele şi mănuşi apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Tuburi goale pastă cositor apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Deşeuri de la degresare cu conţinut de solvenţi (destinaţie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ) ;

- Ambalaje cu pesticide (destinaţie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ);

- alţi solvenţi şi ape spălare uzate apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Deşeuri foto uzate;

- Lichide apoase de spălare apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Absorbanţi, materiale filtrante, de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Deşeuri a căror colectare şi evacuare face obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);




36

- Soluţii de fixare, de albire şi de albire fixatoare apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Ulei mineral uzat, neclorurat de motor, de transmisie şi de ungere (destinaţie RAFINĂRIA VEGA PLOIEŞTI);

- soluţii apoase de spălare şi soluţii humă;

- deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase;

- Deşeuri adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase (destinaţie S.C. LAFARGE ROMCIM S.A., HOGHIZ) ;

- adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici şi alte substanţe periculoase apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- deşeuri medicale apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- deşeuri medicale cu infecţii apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- soluţii de fixare;

- reziduri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie (destinaţie SC BORSENIA SRL Ploieşti);

- deşeu medical apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara);

- Alte deşeuri nespecificate apă (destinaţie S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timişoara).

• Transportul pe căi ferate

- Secţia de circulație 900 – Timișoara Nord-Caransebeş;

- Secţia de circulaţie 919 – Timișoara Nord - Jimbolia;

- Secţia de circulaţie 922 – Timișoara Nord - Stamora Moraviţa;

- Secţia de circulaţie 310 – Timișoara Nord - Orţișoara.

Rute transport materiale periculoase pe calea ferată:

- Arad – Timişoara N – Jebel şi retur;

- Jebel – Berzovia şi retur;

- Timişoara N – Lugoj – Caransebeş – Orşova şi retur;

- Ronaţ Tj – Jebel şi retur;

- Radna – Timişoara N şi retur;

- Timişoara N – Timişoara S – Semenic şi retur;

- Orşova – Caransebeş – Lugoj – Timişoara Nord – Arad – Arad Vest şi retur;

- Lugoj – Mănăştur – Ilia şi retur;

- Lugoj – Buziaş – Semenic – Timişoara N şi retur;




37

- Caransebeş – Zagujeni – Lugoj – Timişoara Est;

- Timişoara N – Sânandrei – Aradul Nou – Arad – Radna;

- Caransebeş – Lugoj – Timişoara - Arad – Baia Mare şi retur;

- Ilia – Lugoj şi retur;

- Timişoara N – Timişoara S – Stamora M. Şi retur;

- Timişoara N – Timişoara S – Semenic şi retur;

- Buziaş şi retur;

- Buziaş – Sinia – Lugoj şi retur;

- Timişoara N – Timişoara Vest – Cruceni şi retur;

- Ronaţ Tj – Lovrin Sânnicolau Mare – Cenad şi retur;

- Valcani – Sânnicolau Mare – Periam – Arad N şi retur;

- Caransebeş – Lugoj – Timişoara E – Timişoara N;

- Reşiţa N – Gătaia – Voiteni – Stamora M. Şi retur;

- Ilia – Lugoj şi retur;

- Timişoara N – Ram. Modoş – Timişoara Sud şi retur;

- Timişoara CET şi retur;

- Timişoara N – Timişoara S – Voiteni şi retur;

- Boutari – Oţelu Roşu – Caransebeş – Lugoj – Ilia şi retur;

- Buziaş – Semenic – Timişoara S – Timişoara N- Arad – Nădlac şi retur;

- Caransebeş – Lugoj – Timişoara N – Stamora M şi retur;

- Timişoara N – Săcălaz – Cărpiniş – Jimbolia şi retur;

- Orţişoara – Băile Calacea – Sânandrei – Ronaţ Triaj şi retur;

- Timişoara N – Ram. Modoş – Timişoara S – Semenic HM;

- Sacoşu Mic – Buziaş – Lugoj – Coştiu Mare HM – Mănăştur;

- Făget – Margina – Holdea – HM – Dobra HM şi retur.

Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua feroviară pentru transportul materialelor periculoase, în judeţul Timiş sunt:

- S.C. SOFTRANS S.R.L.

- S.C. CLASSFER S.R.L.

- S.C. ICIM ARAD S.A.

- S.C. ROMPETROL LOGISTIC S.A.

- SFT- C.F.R. S.A.




38

- COMPANIA TRANSPORT FEROVIAR BUCUREŞTI S.A.

- S.C. GRUP FEROVIAR ROMAN S.A.

- S.C. LOGISTIC SERVICES DANUBIUS S.R.L.

- S.C. SERVTRANS INVEST S.A.

- S.C. CARGO TRANS VAGON S.A.

- S.C. TRANS FEROVIAR GRUP S.A.

- S.C. UNIFERTRANS S.A.

- SNTFM C.F.R. MARFĂ S.A.

- SNTFC C.F.R. CĂLĂTORI S.A.

Tipuri de substanţe chimice transportate pe calea ferată în judeţul Timiş:

- Acetonă;

- Acid clorhidric;

- Acrilonitil stabilizat;

- Amoniac anhidru;

- Argon comprimat;

- Argon lichid refrigerat;

- Artificii de divertisment;

- Benzină:

- Butan;

- Cărbune;

- Carbură de calciu;

- Carburant diesel;

- Carburant pentru avioane;

- Clor;

- Detonator electric şi neelectric;

- Dioxid de carbon;

- Dioxid de carbon refrigerat;

- Distilate de petrol;

- Exploziv minier tip E;

- Ferosiliciu;

- Gaz de petrol lichefiate;

- Gazolină;




39

- Hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat;

- Hidroxid de sodiu în soluţie;

- Hidroxid de sodiu solid;

- Hipoclorit în soluţie;

- Îngrăşăminte cu nitrat de amoniu;

- Metanol;

- Nitrat (Azotat) de amoniu;

- Propan;

- Propilenă;

- Silicat de tetraetil;

- Ţiţei.

• Transportul pe căi navigabile

Canalul Bega a fost construit şi utilizat în scopul gospodăririi apelor şi pentru asigurarea transportului naval de mărfuri - cu barje având capacitatea de 500-600 tdw - pe teritoriul României şi Iugoslaviei.

Canalul Bega era navigabil în trecut pe o lungime de 44 km, pe teritoriul românesc, începând de la Timişoara şi 72 km pe teritoriul iugoslav, până la confluenţa cu Tisa. În continuare navigaţia se desfăşura încă 20 km pe Tisa, pînă la confluenţa cu Dunărea. Începând cu anul 1958 circulaţia pe canalul Bega a fost oprită datorită scăderii fluxului de navigaţie şi a absenţei lucrărilor de întreţinere.

În prezent, navigaţia nu este posibilă datorită stării tehnice, de dotare şi organizatorice precare, atât a tronsonului navigabil de pe teritoriul românesc cât şi a celui de pe teritoriul sârbesc. Reluarea navigaţiei pe Bega ar crea o alternativă economică pentru transportul de mărfuri, în principal a produselor de mare volum şi mică perisabilitate cum sunt cele rezultate din agricultură, şi pentru asigurarea accesului la pieţele externe.

Prin realizarea conexiunii navigabile cu Dunărea, este posibil accesul direct al zonei la Coridorul de transport nr. 7, Dunăre – Main – Rhin, care traversează Europa Centrală şi de Vest, şi asigură legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului şi se poate asigura legătura Timişoarei cu toate porturile situate pe fluviu odată cu intrarea în funcţiune a canalului Rhin – Main – Dunăre.

În perioada 1888 – 1950 o parte importantă a transportului mărfurilor, de la şi înspre Timişoara, se desfăşura prin marele port dunărean Baziaş, cu care Zona Timişoara era legată prin axa feroviară Timişoara-Vârşeţ-Iascnovo-Baziaş.

• Transportul aerian

Aeroportul Internaţional Timişoara - Traian Vuia este amplasat la 12 km est de centrul oraşului Timişoara, lângă localitatea Giarmata. Accesul la Aeroport se face pe drumul european E70. Aeroportul este principala poartă aeriană de intrare în partea de Vest a României. Aeroportul dispune de o dotare care permite accesul aeronavelor utilizate de marile




40

companii ale lumii, inclusiv cele de tip Airbus – 310, fiind cea mai importantă poartă aeriană a judeţului şi a regiunii.

Riscuri la catastrofe aeriene sunt posibile pe culoarele permanente de zbor: Timişoara-Tg. Jiu; Timişoara - Deva; Timişoara- Arad; Timişoara- Lom.

Accidente aviatice se pot produce în zona Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” Timişoara;

Numărul de situaţii de urgenţă produse în anul 2006 în care au fost implicate avioane a fost de 7. Principalele tipuri de situaţii de urgenţă produse în anul 2006 în care au fost implicate avioanele au fost: problemele tehnice la trenurile de aterizare, motoare şi depresurizări. De asemenea, zborurile aviaţiei militare pot genera riscuri pe întregul teritoriu judeţului.

Clasa aeroportului: 4 E .

Capacitatea aeroportului : 600 pasageri /oră .

Numărul de pasageri anual: 611.705 pasageri în anul 2005 .

292.906 pasageri în semestrul I 2006.

Evoluţia fenomenelor în perioada 1994 – 2006

2001 : 1 accident aviatic (03.08) la Făget

• Transportul prin rețele magistrale

Cele mai periculoase zone din punct de vedere al avariilor, sunt staţiile de compresoare Satchinez, Pordeanu şi Călacea precum şi instalaţia de Degazolinare Călacea, zone în care se vehiculează gaze la presiuni ridicate. Prin intermediul staţiei de degazolinare Calacea, din gaze se separă fracţiile bogate (gazolina) de fracţiile sărace (metan). Aceste locuri sunt deservite de personal calificat şi sunt atent supravegheate de către acesta.

Accidente majore se pot produce:

- la reţelele magistrale de gaze naturale şi staţii de reglare, măsurare gaze (10 în municipiul Timişoara şi câte una în Lugoj, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Nădrag, Satchinez, Ghiroda, Chişoda, Giarmata. Dumbrăviţa, Belinţ, Chizătău);

- Linii electrice aeriene 220kV(LEA 220kV): Timișoara–Arad, Timișoara–Reşița, Timișoara–Mintia, Săcălaz-Arad, Săcălaz – Timişoara;

- Linii electrice aeriene 110kV(LEA 110kV): Jimbolia-Kikinda;

- La stațiile de transformare

PETROM TIMIŞOARA posedă pe teritoriul judeţului Timiş următoarele conducte magistrale:

- conducta de 10”+16” pe traseul Degazolinare Calacea - compresoare Satchinez-Şandra - Gotlob - Tomnatec - Nerău - Sânicolaul Mare. Prin această conductă se transportă gaze la presiuni cuprinse înte 2 şi 5 atm.




41

- conducta de 10” pe traseul compresoare Satchinez - Variaş - Periam – Nădlac - râu Mureş (cu trecere în judeţul Arad). Prin această conductă se transportă gaze la presiuni cuprinse înte 2 şi 4 atm.

- conducta de 8“ pe traseul Degazolinare Calacea – compresoare Satchinez – Şandra – Lovrin. Prin această conductă se transportă gaze la presiuni cuprinse între 15 şi 20 atm.

În cadrul PETROM TIMIŞOARA nu s-au întâmplat niciodată avarii deosebit de grave care să pună în pericol vieţi omeneşti sau să producă pagube materiale importante.

SC DISTRIGAZ NORD SA Târgu Mureş, sucursala Timişoara preia gazul natural din sistemul naţional de transport gestionat de SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ - Regionala Arad, şi-l distribuie prin reţelele proprii în 14 localităţi: Timişoara, Lugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Nădrag, Ghiroda, Giroc, Chişoda, Giarmata Vii, Dumbrăviţa, Belinţ, Satchinez, Chizătău.

SNP PETROM Sucursala Timişoara, Schela Timişoara distribuie gaze de sonda în 9 localităţi: Biled, Sandra, Variaş, Voiteg, Periam, Banloc, Denta, Stamora Germană, Moraviţa.

SC GAZ VEST SA Arad preia gazul natural din sistemul naţional de transport şi îl distribuie prin reţeaua proprie în 6 localităţi: Peciu Nou, Recaş, Izvin, Giarmata Vii, Remetea Mare şi Orţişoara.

SC TIM GAZ SA Buziaş distribuie gazul natural preluat din sistemul national de transport în oraşul Buziaş, la 693 abonaţi (669 persoane fizice şi 24 agenţi economici).

1.3. Poluări accidentale cu hidrocarburi și alte substanțe periculoase

Legea nr. 265 din 29/06/2006, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

195/2005 privind protecţia mediului, defineşte accidentul ecologic ca fiind evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice.

Poluări accidentale se pot produce la apele de suprafaţă şi ale solului urmare a accidentelor auto rutiere, coroziunii conductelor de ţiţei şi apă de zăcământ sau a deversărilor de deşeuri chimice periculoase, pesticide, nămol de epurare, şlam petrolier sau alte tipuri de deşeuri periculoase.

Informaţii legate de:

• Instalații de încărcare în instalațiile de depozitare la stațiile de benzină - funcționale;

• Instalații de încărcare în instalațiile de depozitare la stațiile de benzină - motorină;

• Instalații de încărcare în instalațiile de depozitare la stațiile de benzină - aviz;

• Instalații de încărcare în instalațiile de depozitare la stațiile de benzină - nefuncționale;

• Instalații de depozitare la terminale - funcționale;




42

• Instalații de depozitare la terminale - motorină;

• Instalații de depozitare la terminale - aviz închidere;

• Instalații de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale - funcționale;

• Instalații de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale – motorină se găsesc în Anexele 2, 3, și 4.

Zonele de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere aparţin SC Petrom SA (coduri CAEN – 0910/0610/1110) şi se regăsesc în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 10 - Zonele de extracție, îmbarcare și prelucrare a produselor petroliere Nr. crt.

Denumire intituție Punct de lucru Nr. Autorizație, data emiterii

1. S.C.Petrom S.A.- Dezbenzinare Călacea Călacea nr.9279/ 11.03.2008 2. S.C.Petrom S.A Parc Dumbrăvița nr.9319/ 23.04.2008 3. S.C.Petrom S.A. Moravița-Parc 1 nr.9321/ 30.04.2008 4. S.C.Petrom S.A. Partoș- Parc Partoș) nr.9404/ 07.08.2008 5. S.C.Petrom S.A. Lovrin – Parc 1 nr.9410/ 25.08.2008 6. S.C.Petrom S.A. Secția III Pordeanu nr.8812/ 17.04.2007 7. S.C.Petrom S.A. Secția II Călacea nr.8813/ 17.04.2007 8. S.C.Petrom S.A. Depozit Satchinez nr.8814/ 17.04.2007 9. S.C.Petrom S.A. Secția I Satchinez nr.8815/ 17.04.2007 10. S.C.Petrom S.A. Grup Industrial Șandra nr.8816/17.04.2007

(Sursa:Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Regiunea Vest)

Tabelul nr. 11 - Surse potențiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de țiței și gaze

Sursă potenţială de poluare

Cauze potenţiale Factor de mediu afectat

Sonde extracţie ţiţei şi gaze

- erupţii; - incendii;

- deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei.

- sol; - aer;

- ape freatice şi de suprafaţă

Sonde şi staţii de injecţie apă de zăcământ

- fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări

accidentale de apă de zăcământ.

- sol; - ape freatice şi de

suprafaţă Parcuri de rezervoare şi

separatoare

- incendii; - deversări accidentale de ţiţei şi apă de

zăcământ la vehiculare; - spargeri, fisurări decantoare ;

- depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam.

- sol; - aer;


Conducte de amestec şi de pompare ţiţei, apă de

zăcământ

- fenomene de coroziune, uzură, ce conduc la fisuri, spargeri şi deversări accidentale

de ţiţei şi apă de zăcământ.

- sol; - aer;


Staţie de tratare şi depozit ţiţei

- incendii; - deversări accidentale de ţiţei şi apă de

zăcământ la vehiculare; - fenomene de coroziune şi uzură ce

conduc la fisuri şi spargeri ale instalaţiilor şi la deversări accidentale;

- sol; - aer;





43

- spargeri sau fisurări ale decantoarelor şi rezervoarelor;

- depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam.

Staţii comprimare, uscare, măsură şi

predare gaze

- incendii; - spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce

conduc la deversări de apă de zăcământ; - depozitări necontrolate de deşeuri solide.

- sol; - aer;


Depozit şlam

- degradarea construcţiei ce conduce la infiltraţii de apă de zăcământ în sol; - depozitări necontrolate de şlam.

- sol; - aer;


(Sursa: Raport privind Starea factorilor de mediu în România, 2009)

Evoluţia fenomenelor în perioada 1994 – 2006

1995: 1 eveniment, eutrofizarea apei din canalul Bega (18 iulie). Pagube : moartea peştilor, trecerea în regim de avarie a celor 4 uzine de apă din Timişoara şi oprirea furnizării de apă pentru consumul populaţiei

1996: 1 eveniment, poluare accidentală (21.02) pe râul Bârzava, cu păcură;

1999: 1 accident chimic pe timpul transportului pe C.F. care nu a avut urmări grave;

2001: 4 incidente chimice cu vagoane C.F. cisternă, 1 incendiu de sondă (Becicherecu Mic)

2002: 3 incidente chimice (23.04, 25.06, 03.10) şi 1 poluare cu fenoli pe râul Bărzava (05.06);

2003: 16 incidente chimice : 3 cu transportatori rutieri, 13 cu vagoane C.F. cisternă

2005: 5 incidente chimice la transporturile de substanţe periculoase pe calea ferată:

- 1 în gara Stamora Moraviţa (scurgere de amoniac)

- 1 în gara Stamora Moraviţa (scurgere de hidroxid de sodiu)

- 1 în gara Lugoj (scurgere puternică de gazolină )

- 2 în gara Stamora Moraviţa (leşie de sodă)

2006: 5 incidente chimice la transporturile de substanţe periculoase pe calea ferată, în gara Stamora Moraviţa (scurgere de hidroxid de sodiu – 11.05, scurgere de leşie de sodiu – 28.07, scurgere de leşie de dioctil ftalat – 28.07, scurgere de hidrocarburi gazoase în amestec lichefiat – 20.08, scurgere de tricloretilenă – 05.09)

2007: 1 incident chimic la transporturile de substanţe periculoase pe calea ferată: în gara Stamora Moraviţa (scurgere de leşie de sodiu – 26.06);

Poluări accidentale în judeţul Timiş :

- A fost afectată reţeaua de canalizare a Municipiului Timişoara prin deversări de produse petroliere, s-a dispus curăţirea căminului contaminat prin care s-a scurs produsul petrolier;

- Râul Bega Veche a fost afectat datorită scurgerilor de produse petroliere de la Parcul de Extracţie Dudeştii Vechi, s-a dispus izolarea conductei afectate şi montarea unui baraj plutitor absorbant pe cursul de apă pentru prevenirea unei poluări transfrontiere;




44

- Scurgeri de gazolină dintr-un vagon cisternă în gara CFR Lugoj triaj, vagonul a fost desprins şi izolat de garnitura de tren, iar după remediere a fost ataşat la altă garnitură şi i s-a permis continuarea drumului spre destinaţie;

- A fost semnalată mortalitate piscicolă la o pescărie din Satul Corneşti, comuna Orţişoara datorită tratamentului avio şi terestru cu pesticide şi îngrăşăminte chimice la culturile agricole în condiţii meteo nefavorabile, s-a dispus încetarea tratamentelor şi aerarea bazinelor cu peşti;

- S-a deversat acid clorhidric pe carosabil dintr-un cubitainer în timpul transportului, s-a dispus spălarea carosabilului concomitent cu neutralizarea acidului.

- Cele mai importante poluări accidentale, care s-au înregistrat în anul 2009 şi au fost gestionate de Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu în județul Timiș au fost2:

- În data de 27.04.2009, la SC Petrom SA, în localitatea Pesac, datorită spargerii colectorului de pompare subteran a canalului de desecare, produsul petrolier s-a scurs în canal, afectând solul pe o porţiune de 10 m. Au fost dispuse măsuri de refacere şi ecologizare a zonei afectate şi s-a aplicat amendă în valoare de 20.000 lei.

- În data de 23.05.2009, la S.C. Condor s.r.l. din Timişoara, a avut loc un incendiu cu flacără deschisă, în urma exploziei unei butelii. S-a intervenit cu mai multe autospeciale ale pompierilor.

1.4. Riscuri nucleare

Hazardele nucleare se referă la posibilitatea de răspândire necontrolată a unor substanțe radioactive în afara instalațiilor nucleare determinând întreprinderea măsurilor de remediere în scopul protecției populației, animalelor și bunurilor materiale.

Judeţul Timiş conform analizei Consiliului Naţional de Control al Activităţii Nucleare nu este înregistrat cu risc de accident nuclear şi numai cu risc de urgenţe radiologice.

Riscul nuclear cel mai important este localizat în zona Pecs – Ungaria, din cauza existenței centralei nucleare cu 4 reactoare (putere instalată 550 MW), situată la cca 140 Km de graniţa cu România (implicit judeţul Timiş) şi cca. 220 Km de municipiul Timişoara. Specialiştii maghiari apreciază ca zone periculoase în cazul producerii unui accident la centrala nucleară, cele cu raze de 30 Km (Zona I-a de urgenţă) şi 80 Km (Zona II-a de urgenţă).

Populaţia Judeţului Timiș poate fi afectată de urmările unor accidente produse la CNE Cernavodă precum şi de către cele transfrontaliere produse la CNE Koslodui – Bulgaria şi Cernobâl.

1.5. Riscuri legate de poluarea apelor

- Râul Bega = 11 utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: S.C. Azur S.A., SC CONTITECH ROMÂNIA SRL, S.C Ursus

2 Raport privind Starea factorilor de mediu în România, 2009




45

Breweries S.A București Sucursala Timișoara, S.C Bega Chim S.A. Timișoara, SC COLTERM SA TIMIȘOARA- Centrala Termică Timișoara Sud, S.C. COLTERM S.A CET TIMIȘOARA CENTRU, SC COLTERM SA TIMIȘOARA_ Depozit de zgură și cenușă UTVIN, S.C. AUTOTIM S.R.L., S.C. S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A. – Depoul de Locomotive Timișoara; R.A. Apă Canal AQUATIM Timișoara; SC SMITHFIELD Procesare Abator Freidorf;

- Râul Bega Veche = 2 utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale; SN PETROM SA Secția Șandra; SN PETROM SA Dezbenzinare Călacea;

- Râul Timiş = 11 utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale: SC Werzalit Lemn Tech SCS, S.C. FRIGOGLASS ROMÂNIA SRL, S.C. SCA PACKAGING ROMÂNIA S.R.L., S.C. FEMADAR S.R.L., S.C. TEHNOCER S.R.L. Nădrag - Punct de lucru Găvojdia, S. C. PRIMA PETROL S.A. - Moravița, S.C. S.N.T.F.C. C.F.R. CĂLĂTORI S.A. – Secția Exploatare Locomotive Lugoj; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Găvojdia; Platforma Industrială Lugoj (Mondial Lugoj+Lugomet); Meridian 22 Lugo; CL Buziaș (serviciul public de alimentare cu apă și canalizare).

- Râul Bârzava = 2 utilizatori de apă care pot prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale; Primăria Deta și Spitalul de Psihiatrie Gătaia;

- Râul Aranca = un utilizator de apă care poate prezenta surse potenţiale semnificative de poluări accidentale; SN PETROM SA Parc Pordeanu.

Inventarul siturilor contaminate și potențial contaminate din județul Timiș

În judeţul Timiş s-au înregistrat următoarele situri contaminate/potenţial contaminate din activităţi industriale, activităţi IPPC şi alte categorii de activităţi:

4 situri contaminate: două sonde abandonate ce aparţin SC Petrom SA; două situri din activităţi IPPC aparţinând SC Valkiria Invest SRL Bucureşti - Platforma Solventul Margina şi Platforma Solventul Timişoara;

9 situri potenţial contaminate: un parc ce aparţine SC Petrom SA, cinci depozite de deşeuri menajere aparţinătoare Timişoarei, Lugoj, Buziaș și Făget; un depozit de deşeuri industriale din industria energetică SC Colterm SA Timişoara -Depozitul de cenuşă şi zgură Utvin şi două situri pentru care sunt depăşite limitele admise pentru apa subterană - SC Azur SA Timişoara, SC Bega Grup SA.




46

Tabelul nr. 12 - Inventarul siturilor contaminate și potențial contaminate din județul Timiș Numele

proprietarului/ administratorului/

deţinătorului sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate asupra terenului

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluării

Suprafaţa contaminată (m2)

Observaţii

SC PETROM SA. Membru

OMV Group - Grup de

zăcăminte Arad

Sonda 49 Șandra, jud. Timiș

proprietate privată

ind. petrolieră-instalații

extragere hidrocarburi

hidrocarburi istorică 80 Sit contaminat Depășiri ale pragului de intervenție pt. Total

Hidrocarburi din Petrol (THP) la o probă și ale pragului de alertă pt.THP la suprafață și în

adâncime, 2 probe. Informații din "Bilanț de mediu nivel I si și raport cu privire la Bilanț de mediu nivel II pentru sondele 49 și 500 Sandra" pt. Aviz de stabilire a obligațiilor de mediu la încetarea activității (abandonare) 2008.

Aviz de stabilire a obligațiilor de mediu la încetarea activității (abandonare) nr.7/13.03.2009


OMV Group - Grup de

zăcaminte Arad

Sonda 500 Șandra,

jud. Timiș



extragere hidrocarburi

hidrocarburi istorică 100 Sit contaminat Depașiri ale pragului de intervenție pt. THP la o probă și ale pragului de alertă pt.THP o probă la

suprafață și 2 probe în exteriorul careului în adâncime și la suprafață.

Informații din "Bilanț de mediu nivel I și Raport cu privire la Bilanț de mediu nivel II pentru sondele 49 și 500 Sandra" pt. Aviz de stabilire a obligațiilor de mediu la încetarea activității (abandonare) - 2008. Aviz de stabilire a obligațiilor de mediu la încetarea

activității (abandonare) nr.6/2009. SC Valkiria Invest

SRL București Platforma Solventul,

Timișoara, str. Gării nr. 25


instalații chimice, pierderi

accidentale substanțe

periculoase

metale grele, uleiuri

minerale

1944 436 781* Sit contaminat contaminarea solului dovedită analitic, conform

Bilanțului de mediu de nivel II din 2008 prezentat în vederea obținerii avizului pentru incetarea

activității; este depășit pragul de intervenție pentru indicatorii Zn, Pb, Ni, Mo, As, THP (uleiuri minerale)




47

SC Valkiria Invest SRL București

Platforma Solventul,

Margina, colonie


instalații chimice, pierderi

accidentale substanțe

periculoase

metale grele, ape acide

1910 375 896* Sit contaminat contaminarea solului dovedită analitic, conform

Bilanțului de mediu de nivel II; este depășit pragul de intervenție pentru indicatorii As, Cu, Pb


OMV Group - Grup de

zăcăminte Arad

Parc 2 Călacea proprietate privată


extragere hidrocarburi (pierderi la claviaturile

conductelor)

Hidrocarburi istorică 46 Sit potențial contaminat Depășiri ale pragului de alertă pt.THP la suprafață

și în adâncime, în total 2 probe și o probă la suprafață în exteriorul parcului.

Informații din Bilanț de mediu nivel I+ II pt. Aviz de stabilire a obligațiilor de mediu la incetarea

activității - 2007. SC RETIM ECOLOGIC

SERVICE SA Timișoara -

Depozit de deșeuri menajere Parța, jud. Timiș

domeniu public

depozit de deșeuri

menajere

metale grele istorică 165 000 Sit potențial contaminat Depășiri ale pragului de alertă pt.Pb, Crtotal, Cu,

Zn în adâncime 5-30 cm, în total 9 probe. În apa freatică depășiri pt. CCO-Mn, Cr, Ni.

Informații din Raport la Bilanțul de mediu nivel II - Depozitul de deșeuri urbane Parța- 2007

SC SALPREST SA

Deponia municipiului

Lugoj, jud. Timiș

domeniu public

depozit de deșeuri

menajere

metale grele istorică- 1963

60 000 Sit potențial contaminat Depășiri ale pragului de alertă pt.Pb,Cu, în

adâncime 30-40 cm, în total 2 probe. În apa freatica depășiri pt.CCO Mn, cloruri, azotiți,

sulfuri, Fetotal, reziduu fix, duritate totală. Informații din Raport la Bilanțul de mediu nivel II pt.

depozitul de deșeuri menajere Lugoj - 2003 SC Colterm SA

Timișoara Depozitul de

cenușă și zgură Utvin, sat Utvin,

comuna Sânmihaiu

Roman

domeniu public

depozit deșeuri industriale, din

industria energetică (cenușă și zgură de

termocentrală)

metale grele, sulfați

1986 500 000 Sit potențial contaminat Conform raportului de amplasament, indicatorii

pentru calitatea solului depășesc sau se apropie sensibil de pragul de alertă în incinta depozitului

(metale grele)

SC Azur SA Timișoara, ICC

Timișoara, platforma


instalații chimice,

solvenți, COV 1975 134 969* Sit potențial contaminat Conform raportului de amplasament, pentru apa




48

INDUSTRIES INC New York.

industrială Calea Buziaşului, str.

Constructorilor nr. 3 - 5

depozitare și manipulare substanțe chimice

subterană sunt depașite limitele admise de Legea 458/2002 la indicatorul CCOCr

SC Bega Grup SA Timișoara, platforma

industrială Calea Buziaşului, str. Stan Vidrighin

nr.3


Instalații chimice,

depozitare și manipulare substanțe chimice

substanțe chimice

organice și anorganice,

uleiuri

1970 157 232* Sit potențial contaminat Conform raportului de amplasament, pentru apa

subterană sunt depașite limitele admise de Legea 458/2002 la indicatorul CCOCr

SC RSG SRL operator

Depozit deșeuri municipale oraș

Buziaș

depozit de deșeuri

menajere

metale grele > 1ha Sit potențial contaminat A fost sistată depozitarea.

SC BRANTNER Servicii Ecologice

SRL, operator


Făget

depozit de deșeuri

menajere


SC GOSAN Sânnicolau Mare


Făget

depozit de deșeuri

menajere


* reprezintă suprafaţa totală a amplasamentului; nu s-a stabilit suprafaţa contaminată. (Sursa: Garda Națională de Mediu, Comisariatul Județean Timiș




49

1.6. Riscuri legate de prăbușiri de construcţii, instalaţii sau amenajărări

Cutremurele ar putea produce avarii, mai ales la clădirile vechi, dinainte de 1940. Totuşi, în Timişoara există şi imobile vechi de peste 200 de ani cu o structura de rezistenţă grav afectată. Aici sunt 32 de clădiri care nu ar rezista unui cutremur de şase grade pe scara Richter şi ar fi extrem de grav avariate, punând în pericol viaţa proprietarilor. Totuşi, la peste jumatate dintre acestea s-a facut deja o expertiză tehnică pentru a se găsi soluţii de consolidare.

Timişoara, în zona ei vestică, incluziv Săcalazul, au un risc ceva mai mic, de şapte grade pe scara Mercalli.

În județul Timiş sunt în total 84 de clădiri încadrate în gradul II de risc seismic, 32 la Timişoara, 34 la Lugoj şi 17 la Jimbolia, iar toate sunt imobile cu peste 200 de ani vechime. (PAAR Timiș).

1.7. Eşecul utilităţilor publice Asigurarea cu gaz metan a consumatorilor din judeţ pe timp de iarnă este afectată, ca

urmare a temperaturilor scăzute.

Zonele în care pot apărea incidente sau avarii la reţelele de termoficare primare sau secundare sunt de-a lungul întregului traseu. În zonele unde s-au făcut reabilitări a reţelei de termoficare, înlocuirea conductelor vechi cu conducte noi preizolate, producerea avarilor a fost practic eliminată pe o perioadă îndelungată de timp.

Zonele în care s-au produs sau se pot produce accidente grave la reţeaua de transport a energiei electrice:

În instalaţiile electrice ST Timişoara situate în judeţul Timiş nu s-au produs accidente grave.

Categoriile de risc ar fi următoarele:

Risc la incendiu:

- Staţia 220/110kV Timişoara: compensatorul sincron, electrolizorul, depozit butelii H2 şi CO2, transformatoarele 220/110kV.

- Staţia 220/110kV Săcălaz: grup diesel, transformatorul 220/110kV.

Risc la cutremur:

- Staţia 220/110kV Timişoara, staţia 220/110kV Săcălaz, toate LEA 220kV, LEA 110kV.

Risc la inundaţii:

- LEA 220kV Timişoara – Arad (zona traversarii râului Bega, zona traversarii râului Mureş);

- LEA 220kV Timişoara - Reşiţa (zona traversarii râului Timiş);

- LEA 220kV Timişoara – Mintia (zona traversarii râului Bega),

- LEA 220kV Săcălaz – Arad (zona traversarii râului Mureş);

- LEA 220kV Săcălaz – Timişoara (zona traversarii râului Bega).




50

Risc tehnologic (accidente, avarii, prăbuşiri construcţii sau instalaţii, eşecul utilităţilor publice, căderi de obiecte cosmice, muniţie neexplodată):

- Staţia 220/110kV Timişoara, staţia 220/110kV Săcălaz, toate LEA 220kV, LEA 110kV.

Risc biologic (epidemii şi epizootii/zoonoze):

- Personalul angajat în staţii, conducere, personalul TESA, personal responsabil cu mentenanţa instalaţiilor.

Ieşirile accidentale din funcţiune a liniilor electrice aeriene, pe fondul intensificării vântului şi a furtunilor puternice, pot afecta alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din localităţile judeţului.

ACCIDENTE LA LINIILE DE TELECOMUNICAŢII:

Se pot produce la:

• principalele linii de cable care fac legătura cu ţara sau ţările vecine;

• releele de conexiune cu alte judeţe;

• centralele de telecomunicaţii.

Condiţiile de producere a dezastrelor şi consecinţele acestora sunt influenţate de locul de producere, situaţia meteorologică şi gradul de dezvoltare economico-socială a zonei.

Localităţi netelefonizate: Boteşti, Botineşti, Bulza, Bunea Mare, Colonia Bulgară, Comeat, Ficătari, Groşi, Jupâneşti, Roviniţa Mică, Sintari, Spata, Topla, Vizma, Checheş, Cireşu Mic, Bunea Mică, Nadăş.

după riscul la cutremur:

- În oraşe echipamentul de telecomunicaţii este montat pe podea antiseismică. De asemenea centralele de tip ALCATEL şi ERICSON aflate în serviciul Direcţiei de Telecomunicaţii Timiş au posibilitatea funcţionării în regim degradat (în cazul unui trafic foarte mare se pot stabili linii telefonice prioritare , care vor fi servite primele).

- Reţelele de telecomunicaţii din judeţul Timiş sunt prevăzute cu inele de securizare pe liniile principale.

după riscul la alunecări/prăbuşiri de teren:

- Până în acest moment aceste fenomene au apărut în zonele cu risc de inundaţii, sau ca urmare a ploilor torenţiale, ceea ce ne duce la concluzia că majoritatea zonelor judeţului ar putea fi afectate.

după riscul la inundaţii:

- De obicei în cazul producerii de inundaţii pe arii extinse este afectată reţeaua de alimentare cu energie electrică. Echipamentul de telecomunicaţii este prevăzut cu baterii de acumulatori tampon care pot asigura funcţionarea aproximativ 6 ore (funcţie de trafic). De asemenea Centralele mari sunt prevăzute cu grupuri electrogene pentru alimentare în caz de avarie.




51

după riscul la incendii de pădure:

- Din acest punct de vedere poate fi afectată reţeaua de telecomunicaţii aeriană pozată pe stâlpi din zona de est a judeţului. În judeţul Timiş magistralele de telecomunicaţii sunt pozate subteran (în săpătură) ceea ce le face mai puţin vulnerabile la acest risc.

după riscul de accident chimic:

- Unităţi ale Direcţiei de Telecomunicaţii Timiş sunt amplasate în zonele de incidenţă la accident chimic, dar în aceste zone nu sunt amplasate echipamente de mare importanţă.

1.8. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Frecvenţa de risc ca urmare a căderii unor obiecte din atmosferă sau din cosmos este considerată drept scăzută în judeţul Timiş. Nu s-au semnalat asemenea fenomene conform studiului de specialitate din domeniul managemntului situațiilor de risc în regiunea transfrontalieră româno-sârbă (județul Timiș, România și districtul Banatul Central, Serbia).

Totuși, în fișa primăriei comunei Orțișoara pe anul 2011, se menționează că în anul 1875 - în hotarul satului Jadani cade un meteorit, ale cărui resturi au fost trimise spre păstrare muzeului liceului real din Timişoara.

1.9. Muniţie neexplodată

Ca urmare a numeroaselor confruntări armate şi a acţiunilor militare aeriene şi terestre de pe teritoriul ţării noastre în timpul celor două războaie mondiale, în majoritate zonelor României au rămas neexplodate însemnate cantităţi de muniţii de diferite tipuri şi calibre.

Situaţia centralizatoare a descoperirii şi neutralizării muniţiilor neexplodate pe teritoriul judeţului Timiș în ultimii 4 ani este următoarea:

Cantităţile cele mai mari de muniţie neexplodată care au fost descoperite:

5 bombe de aviaţie de 50 kg. în parcul central din municipiul Timişoara;

o bombă de aviaţie de provenienţă germană de 520 kg. model 1937, echipată cu focos ELAZ. în iazul de pe raza loc. SĂCĂLAZ, la aprox. 150 m de localitate,

Din această situaţie se pot desprinde următoarele concluzii:

Varietatea foarte mare de muniţii descoperite neexplodate, acestea cuprinzând toate tipurile de muniţii folosite de armamentul convenţional;

Proiectilele de artilerie şi bombele de aruncător de diferite calibre sunt cele mai numeroase muniţii neexplodate care se descoperă;

Cu toate că bombele de aviaţie sunt descoperite într-un număr mai mic, acestea rămân în continuare, cele mai periculoase muniţii, intervenţia pentru neutralizarea acestora fiind foarte periculoasă şi migăloasă;




52

Numărul foarte mare de elemente de muniţii descoperite (tuburi cartuş, capse de aprindere, focoase, detonatori, etc.), care nu sunt mai puţin periculoase decât muniţia în ansamblul ei;

Nu numărul muniţiilor descoperite este relevant pentru această activitate, ci pericolul deosebit reprezentat de descoperirea şi a unui singur element de muniţie;

Existenţa acestor muniţii a căror descoperire se realizează, de regulă, ca urmare a unor lucrări agricole, industriale, silvice sau chiar prin spălarea naturală a unor terenuri, a provocat, acolo unde neştiinţa sau inconştienţa unor oameni a permis-o, numeroase victime omeneşti şi pagube materiale.

Ca urmare a efectelor mânuirii necorespunzătoare a muniţiilor neexplodate şi a pagubelor materiale cauzate de explozii de muniţii, în perioada 1999-2006 în ţară, s-au tras următoarele concluzii, destul de îngrijorătoare:

Majoritatea victimelor sunt copii sau persoane de vârsta a treia;

Multe dintre accidentele prezentate s-au petrecut ca urmare a acţiunii cu diferite scule (aparat de sudură, aparat de tăiat metale), sau direct ca urmare a lovirii sau încălzirii acestora;

Deşi muniţia descoperită este foarte veche şi prezintă un grad avansat de degradare, componentele acestora sunt toate active, manipularea necorespunzătoare ducând la explozia instantanee a acesteia;

Deşi acţiunile preventive sunt numeroase, acestea executându-se atât în şcoli cât şi în cadrul diferitelor convocări, nu se acordă atenţia deosebită acestor muniţii neexplodate;

Accidentele în rândul populaţiei civile ca urmare a mânuirii imprudente a muniţiilor descoperite neexplodate au fost pe tot teritoriul ţării.




53

Tabelul nr. 13 - Inventarul siturilor contaminate și potențial contaminate din județul Timiș Nr. crt. Localitate Tip de muniție găsită neexplodată

1 Municipiul Timişoara bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână; bombe de aviaţie, mine antipersonal şi antitanc şi cartuşe

2 Municipiul Lugoj proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 3 Oraşul Buziaş bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână, mine antipersonal şi antitanc şi cartuşe 4 Oraşul Deta bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână şi cartuşe 5 Oraşul Jimbolia bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână şi cartuşe 6 Oraşul Sînnicolau Mare bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână şi cartuşe 7 Oraşul Făget bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână şi cartuşe 8 Oraşul Gătaia proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 9 Comuna Becicherecul Mic proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe

10 Comuna Beba Veche proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 11 Satul Bacova proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 12 Comuna Balinţ proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 13 Satul Chişoda proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 14 Satul Cheglevici proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 15 Comuna Cenei proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 16 Comuna Dudeştii Vechi proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 17 Comuna Ghiroda proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 18 Comuna Giera proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 19 Satul Jena proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 20 Comuna Jamu Mare proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 21 Comuna Peciu Nou proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 22 Comuna Racoviţă proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 23 Comuna Traian Vuia proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 24 Comuna Tomeşti proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 25 Comuna Săcălaz proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână, bombă de avion şi cartuşe 26 Comuna Sacoşu Turcesc proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 27 Comuna Sânandrei proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 28 Comuna Variaş proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 29 Satul Lunga proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 30 Comuna Sânnmihaiu Român proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe




54

31 Comuna Margina proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 32 Comuna Biled proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 33 Satul Beregsăul Mare proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 34 Comuna Brestovăţ proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 35 Comuna Belinţ proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 36 Comuna Cărpiniş proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 37 Comuna Cenad proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 38 Comuna Dumbrăviţa proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 39 Comuna Darova proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 40 Comuna Giarmata proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 41 Comuna Giroc proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 42 Comuna Grăniceri proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 43 Comuna Jebel proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 44 Comuna Periam proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 45 Comuna Parţa proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 46 Comuna Mănăştiur proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 47 Comuna Tormac proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 48 Comuna Şag proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 49 Comuna Şandra proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 50 Satul Sâmmartinul Sârbesc proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 51 Comuna Voiteg proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe 52 Comuna Lovrin proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de mână şi cartuşe

(Sursa: Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor Teritoriale din județul Timiș)




55

Tabelul nr. 14 - Situaţia acţiunilor de intervenţie pentru asanarea teritoriului de muniţia neexplodată

Anul Muniţii Misiuni executate Bombe

de avion

Proiectile de artilerie de cal. 56-122

mm

Bombe de aruncător de cal. 82

mm

Mine

antitanc

Grenade defensive (ofensive)

Muniţie infanterie

şi elemente de muniţie

1994 1 5 229 - 9 - lipsă date 1995 1 5 7 - 3 - 5 1996 - 41 134 1 10 - lipsă date 1997 1 4 32 - - - lipsă date 1998 - 8 27 - 6 - lipsă date 1999 - 11 46 1 21 10990 lipsă date 2000 1 44 25 3 22 23 63 2001 1 81 10 4 38 45 45 2002 - 70 3 24 47 - 89 2003 - 68 28 2 52 78 95 2004 3 35 26 2 38 772 88 2005 1 7 7 5 37 385 50 2006 - 25 4 1 31 297 40 2007 - 23 10 4 65 66 45 2008 - 48 5 4 40 114 51 2009 - 14 3 20 6 7 24

(primele 5 luni)

TOTAL 9 489 596 71 425 12777 (Sursa: Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor Teritoriale din județul Timiș)

1.10. Riscuri legate de incendii în masă și explozii

Prin incendiu de masă se înţelege acel incendiu de mari proporţii care poate genera consecinţe negative majore asupra desfăşurării normale a activităţii social economice, precum şi asupra mediului înconjurător şi care nu poate fi controlat şi lichidat numai prin intervenţia forţelor specializate potrivit legii.

• Incendii în masă pe mari suprafețe agricole

Direcţia Agricolă a Județului Timiş are inventariate 5 zone cu mari suprafeţe agricole unde se pot produce incendii în masă.

- zona Sânnicolau Mare (S.C. „Orlandi” SRL, S.C. „Sinagro” SA, S.C. „Tomtim” SA Tomnatic, S.C. „Bancom” SA Comloşu Mare, S.C. „Herman” SRL Pesac);

- zona Jimbolia (S.C. „Jimtim” S.A., S.C. „Abelda” S.R.L., S.C. „Sangiorgio” S.R.L., S.C. „Brimex” S.R.L., S.C. „Comagro” S.A. Beregsău Mare);

- zona Lugoj (S.C. „Agroindustriale şi Turism Agrar” S.R.L., S.C. „Agromec” S.A. Belinţ, S.C. „Agromec” S.A. Ţipari);

- zona Buziaş (S.C. „Alsace” S.R.L., S.C. „Fratelis Scarparo” S.R.L. Topolovăţu Mare)

- zona Deta (S.C. „Rovatore” S.A. Gătaia, S.C. „Comtim Grup” SRL, S.C. „Cugaşi” S.R.L. Giera, S.C. „Agri-Paula” Giera, S.C. „Agrobloc Berger” S.R.L., S.C. „Italian Food” S.R.L., S.C. „Bionature” S.R.L. Jamu Mare, S.C. „ Soarele României” S.R.L.)




56

Pentru ca un incendiu de culturi agricole să se transforme în incendiu de masă, trebuie să fie afectate peste 200 ha, ameninţate 2000 ha, sau să existe un front continuu de propagare a flăcării de 4 km.

În astfel de situaţii nu se impune evacuarea unor localităţi sau gospodării.

• Incendii în masă la fondul forestier

Direcţia Silvică Timişoara are în structură 6 ocoale silvice: O. S. Coşava, O. S. Făget, O. S. Ana Lugojana, O. S. Timişoara, O. S. Lunca Timişului.

Zone vulnerabile pentru izbucnirea unui incendiu de masă la fondul forestier au fost inventariate la:

- O. S. Coşava (zona Valea lui Liman; zona Sinteşti-Groşi-Bulza);

- O. S. Făget (zona Ohaba-Lungă, Bunea Mare, Dubeşti și zona Nădrag, Fârdea Botineşti);

- O. S. Lugoj (zona Brestovăţ, Coşari);

Pentru ca un incendiu de pădure să devină un incendiu în masă este necesar să fie afectate minim 100 ha, ameninţabile 1000 ha şi frontul continuu de propagare a flăcării de minim 2 km. Nu se impune evacuarea unor localităţi din zonele afectate ci doar în cel mai rău caz, 2-5 gospodării aflate la lizierele unor păduri.

Incendiile și exploziile se pot produce în județul Timiș:

- în zonele de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere delimitate de localităţile Biled, Sat Chinez, Călacea;

- la depozitele şi staţiile de alimentare cu combustibili de pe teritoriul judeţului;

- la agenții economici care depozitează și transportă produse petroliere și gaze naturale;

- la rezervoarele și instalațiile de manevră;

- la punctele de distribuție și reglare ale sistemelor de distribuție;

- la cisternele auto și de cale ferată care transportă produse petroliere și gaze naturale lichefiate;

- în rețeaua de distribuție;

- la consumatori (agenți economici, agenţi comerciali, instituții și la populație, în locuințe).

- în zonele de deal împădurite ale judeţului, în zonele cultivate cu păioase pe timpul de existență al culturilor respective cauzate de arderile necontrolate produse la miriști, vegetație uscată de pe pășuni și terenuri agricole, urmare a practicii cetățenilor de igienizare a acestor suprafețe agricole, precum și consecințele acestor acțiuni, materializate în distrugeri ale culturilor agricole din vecinătăți, perturbări ale traficului rutier și feroviar, incendii la gospodăriile cetățenești și anexe;




57

1.11. Riscuri legate de avarierea construcțiilor hidrotehnice

Aceste riscuri pot afecta numeroase localități și terenuri. Acestea pot fi legate și de avarierea sau distrugerea lucrărilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe Timiș, Bega).

Fragilitatea digurilor poate fi legată și de compoziția geochimică a materialelor din care acestea sunt construite. Prelevate din zonele învecinate, materialele bogate în săruri de sodiu au o proprietate crescută de disociere datorită afinității sodiului față de apă și a hidratării lui puternice. La un contact prelungit cu apa, materialele din dig se pot umecta accentuat, transformându-se în materiale lipsite de adeziune, ușor de dislocat și îndepărtat. (Gheorghe Ianoș, 2008).

Hazardele legate de avarierea construcțiilor hidrotehnice pot să afecteze lucrările de îndiguire şi barajele pentru acumulări de apă. Cedarea parțială sau distrugerea digurilor și a barajelor este produsă de viituri puternice și este urmată de inundaţii cu efecte catastrofale.

Zonele care prezintă potențial de accident tehnologic legat de avarierea construcțiilor hidrotehnice în judeţul Timiș sunt cele care privesc lacul de acumulare de la Surduc și Murani.

Barajul SURDUC cu un volum maxim de 40,4 mil. M3, inundă total sau parţial 6 localităţi dispuse în aval de barajul de acumulare (Surducu Mic, Saceni, Susani, Jupani, Sudriaş şi Traian Vuia). Pentru protecţie se va impune evacuarea a aproximativ 2500 persoane.

Prin blocarea stăvilarelor de la nodul hidrotehnic COŞTEIU în poziţia deschis vor fi afectate localităţile dispuse în aval.




58

C a p i t o l u l II

II. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri

2.1. Riscuri Industriale

2.1.1. Unități industriale cu riscuri tehnologice conform Directivei SEVESO II.

Măsuri

Operatorii amplasamentelor care intră sub incidența Directivei Seveso au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore și de a limita consecințele acestora. Titularul activității are obligația de a furniza personalului propriu și persoanelor care pot fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv, informații asupra măsurilor de securitate în exploatare și asupra acțiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident. Informațiile vor cuprinde cel puțin elementele prevăzute în HG 804/2007. Aceste informații se evaluează de către titularul activității, cu avizul autorităților teritoriale pentru protecția mediului și protecție civilă, la intervale de 3 ani.

Pentru a limita consecințele provocate de asemenea accidente este necesară conceperea unor planuri de urgenţă - internă (PUI), respectiv externă (PUE) – aplicabile amplasamentului industrial în cauză. Planul de urgență internă cuprinde măsurile ce trebuie aplicate în interiorul amplasamentului de către operator și angajații acestuia, iar planul de urgență externă cuprinde măsurile ce trebuie luate în exteriorul amplasamentului de către autorități.

PUE reprezintă documentul oficial prin care ISU planifică răspunsul în situații de urgență, pe baza unor scenarii de accident, din care rezultă zonele de risc din exteriorul amplasamentul industrial care pot fi afectate în cazul producerii unui accident major, cu impact asupra populației, bunurilor materiale și mediului, în vederea limitării și înlăturării efectelor accidentului major.

PUE este conceput pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritățile locale, precum și a datelor și informațiilor furnizate de operatorul economic prin raportul de securitate (RS), planul de urgență internă (PUI) și documentul de informare a publicului.

Raportul de Securitate (RS) este analizat de către autoritățile competente nominalizate la articolul 5 din Hotărârea Guvernului României nr. 804/2007, care comunică operatorului concluziile asupra acestuia, solicită informații suplimentare sau interzic punerea în funcțiune sau continuarea funcționării amplasamentului ori instalației, după caz. RS și PUI sunt documente indispensabile activității de elaborare a PUE. Drept urmare, termenul de elaborare a PUE trebuie legat în mod direct de momentul în care RS și PUI sunt finalizate, acceptate, respectiv avizate de către autorităţile competente.

Corelarea dintre informațiile cuprinse în PUE și instrumentele de planificare teritorială, devine și o modalitate de îmbunătățire a modului de gestionare a procesului permanent de amenajare teritorială. Având un asemenea scop, PUE ar putea fi folosit ca element de suport în planificarea amenajării teritoriale de către primării. Pe de altă parte, PUE poate fi folosit ca prim element, în absența altor suporturi și documente tehnice, în scopul identificării preliminare a




59

tematicilor de interes pentru planificarea teritorială, în sensul prevederilor articolului 13 din Hotărârea Guvernului României nr. 804/2007. În planificarea teritorială rezultatele extrase din planurile de urgență externe trebuie să fie corelate cu Planul de Urbanism/ amenajare teritoriala generală. Zonele de risc identificate constituie obiectul interesului autorităților. Conform prevederilor Legii nr. 481/2004, republicată, autorităților și operatorului economic le revin următoarele sarcini: obligaţia de a informa, înștiința, avertiza și alarma populația din zonele posibil a fi afectate despre natura eventualelor incidente, despre efectele acestora și despre felul în care vor trebui să se comporte și să țină cont de deciziile specificate în PUE.

Restricții urbanistice pentru amplasamentele Seveso

În baza articolului 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, autoritățile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului trebuie să acționeze pentru definirea cerințelor minime de siguranță pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menţionate în scopul limitării consecințelor accidentelor majore pentru populație și mediu și necesitatea menținerii unor distanțe adecvate între aceste amplasamente și zone rezidențiale, clădiri și zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere și zone protejate de interes și sensibilitate deosebite.

Art. 13 al Hotărârii de Guvern nr 804/2007, menționează trei ipoteze:

a) poziționarea noilor amplasamente;

b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile Art. 11 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007;

c) noile dezvoltări privind rețeaua de transport, clădiri și zone de utilitate publică și zone rezidențiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecințele unui accident major.

Primele două categorii a) şi b) sunt în directă legătură cu amplasamentul/amplasamentele. În această situație, autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:

- Să verifice, cu participarea părților implicate, compatibilitatea teritorială și de mediu a noului amplasament sau modificările amplasamentului cu planul de urbanism/amenajare teritoriala pus în aplicare;

- Să promoveze modificarea planului de urbanism/amenajare teritorială, în cazul în care nu există compatibilitate, respectând criteriile minime de siguranță pentru controlul amenajării teritoriale.

Cea de-a treia situație (c) presupune un proces invers, în acest caz autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea amenajării teritoriului trebuie:

- Să cunoască în avans și cu participarea părților implicate, situațiile de risc ale amplasamentelor existente;

- Să țină cont de situația riscurilor actuale și posibilitatea de a face poziționare de noi amplasamente sau dezvoltări compatibile.




60

În planificarea teritorială rezultatele extrase din Planurile de Urgență Externe trebuie să fie corelate cu Planul de Urbanism General.

Administraţia publică locală are obligaţia de a menţine distanţe adecvate între entităţile care intră sub incidența Directive Seveso II și zonele rezidențiale, clădirile şi zonele de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere și zone protejate de interes și sensibilitate deosebite sau, şi, în cazul unităţilor existente, necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare, pentru a nu creşte riscurile pentru populaţie.

Din punct de vedere metodologic, abordările urmate pot fi împărțite în trei categorii:

• determinarea și utilizarea de distanțe "adecvate" de separare în funcție de tipul de activitate, mai degrabă decât pe o analiză detaliată a site-ului specific. Aceste distanțe de siguranță, de obicei, se bazează în principal pe motive istorice, experiență, calcule brute legate de consecințele unui accident major sau impactul asupra mediului.

• o abordare bazată pe evaluarea consecințelor ținând cont de o serie de scenarii posibile (scenarii de referință). Deciziile referitoare la politica de utilizare a terenurilor se bazează pe distanța de la aceste obiective corespunzătoare la cel mai rău dintre aceste scenarii de referință.

• o abordare "bazată pe risc" care se concentrează pe evaluarea de consecințe concomitent cu evaluarea probabilității de apariție a scenariilor posibile accidente. Rezultatele sunt cuantificate în termeni de risc individual (probabilitatea de fatalitate pentru un individ situat la un anumit punct din jurul fabricilor și continuu expus la risc) și de risc social (probabilitatea de apariție a oricărui accident soldat cu victime, la mai mare sau egală cu o anumită figură) și ce criterii au fost stabilite pentru aceste măsuri.

Este unanim recunoscut faptul că un număr de alți parametri, pe lângă siguranță, afectează deciziile de amenajare a teritoriului, care, în plus, sunt adesea contradictorii. Dintre aceștia menționăm oportunitățile de angajare, importanța obiectivului economic pentru economia locală, beneficiile pentru comunitatea locală prin funcționarea respectivului obiectiv economic. Toţi acești parametri sunt mult mai de interes pentru comunitatea locală, care trebuie să găsească o soluție de compromis. Nevoile de dezvoltare și nevoia de terenuri pentru alte utilizări (recreere, rezidențiale, etc) sunt obiective de interes cu caracter local. Constrângeri de diferite tipuri și caracteristici sunt, de asemenea, prezente într-un context local. Nu în ultimul rând, părțile implicate, respectiv industria, autoritățile, angajații, populația și grupuri de interese aduc în actualitate priorități și valori diferite care trebuie luate în considerare în procesul de decizie.

Nu există, prin urmare, nicio îndoială că un cadru de decizie multicriterială este foarte util în special pentru o analiză a problemei în contextul comunității locale. Astfel este nevoie, de evaluarea unui nivel "adecvat" de protecție, a celui mai avantajos compromis între siguranță și exploatarea economică.

2.1.2. Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării (IPPC). Măsuri

Principiile de bază în aplicarea Directivei IPPC, în vederea realizării unui sistem integrat pentru prevenirea şi controlul poluării provenite de la activităţi specifice, sunt:




61

1. Abordarea integrată care să ţină cont de performanţa de mediu a întregii instalații, cuprinzând, de exemplu emisiile în aer, apă şi sol, generarea de deşeuri, utilizarea de materii prime, eficienţa energetică, zgomot, prevenirea accidentelor, precum şi readucerea amplasamentului în momentul închiderii la o stare satisfăcătoare.

2. Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) în condiţiile autorizării, inclusiv stabilirea valorilor limită de emisie (VLE) care trebuie să se bazeze pe aceste tehnici BAT.

3. Flexibilitatea permite autorităţilor competente pentru protecţia mediului ca în determinarea condiţiilor de autorizare să ţină seama de caracteristicile tehnice ale instalaţiei, amplasarea geografică a acesteia şi condiţiile locale de mediu.

Titularul instalaţiei are obligaţia să respecte următoarele principii generale:

a) să prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

b) să nu producă nicio poluare semnificativă;

c) să evite producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;

d) să utilizeze eficient energia;

e) să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora;

f) să ia măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare.

2.1.3. Registrul Poluanților Emiși și Transferați (EPRTR). Măsuri

Unele măsuri specifice privind aplicarea prevederilor regulamentului E-PRTR au fost stabilite la nivel naţional prin HG nr. 140 din 6 februarie 2008.

De asemenea România, ratificând Protocolul PRTR prin Legea nr. 112/2009, începând cu data de 8 octombrie 2009 se va supune obligaţiilor ce decurg din aplicarea prevederilor acestuia.

2.1.4. Instalații Mari de Ardere (LCP). Măsuri

În România, Directiva 2001/80/CE a fost transpusă prin H.G. nr. 541/2003 cu modificările şi completările ulterioare, care a fost abrogată şi înlocuită de H.G. nr. 440 din 28 aprilie 2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere.

Principala cerinţă a acestei hotărâri de guvern este respectarea valorilor limită de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi de către instalaţiile mari de ardere.

Pentru anumite instalaţii mari de ardere existente tip I au fost obţinute perioade de




62

tranziţie pentru conformarea cu valorile limită de emisie de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi care sunt menţionate în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană (Legea nr.157/2005).

2.1.5. Directiva privind Emisiile de Solvenți (COV).Măsuri

Agenţii economici care exploatează instalaţiile ce intră sub incidenţa acestei directive au obligaţia aplicării măsurilor şi a tehnicilor asociate celor mai bune tehnici disponibile care să asigure conformarea condiţiilor de operare cu una din următoarele cerinţe:

- respectarea valorilor limită de emisie de COV prin folosirea echipamentelor de captare şi tratare a emisiilor de COV;

- aplicarea unei scheme de reducere a COV, prin reducerea consumului de solvenţi prin tehnici corespunzătoare, sau înlocuirea solvenţilor pe bază de COV cu solvenţi pe bază de apă, sau cu substanţe cu conţinut mai mic de COV, care să ofere posibilitatea reducerii emisiilor, reducere echivalentă cu cea pe care ar realiza-o aplicând valorile limită de emisie.

2.1.6. Operatorii economici care intră sub incidența Regulamentului REACH.

Măsuri

REACH este un nou proces de evaluare şi management al riscurilor substanţelor, ca atare, în preparat şi în articol. Merită subliniate câteva elememte esenţiale ale reglementării, în ceea ce priveşte agenţii economici şi autorităţile publice:

Pentru agenţii economici:

Transferul responsabilităţii către agenţii economici: pentru a putea produce, importa, introduce pe piaţă substanţe chimice, este nevoie ca acestea să fie înregistrate. Înregistrarea cuprinde: un dosar tehnic și un raport de securitate chimică, în cazul în care este solicitat. Raportul de Securitate Chimică cuprinde elementele tradiţionale, specifice unei evaluări de riscuri pentru sănătatea populaţiei şi a mediului, şi o descriere a măsurilor de administrare a riscurilor, pe care solicitantul înregistrării le implementează şi le recomandă utilizatorilor din aval, în vederea controlării riscurilor.

De asemenea, agenţii economici au obligaţia de a efectua managementul riscurilor acestor substanţe, pe toată durata ciclului de viaţă al acestora.

Obligaţia ce revine utilizatorilor din aval este de a declara furnizorilor din amonte ce utilizare dau substanţelor în produsele lor. În anumite cazuri, această declaraţie va putea fi notificată direct la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice.

Limitarea testelor pe animale şi necesitatea de a solicita acceptul pentru efectuarea acestora.

Acces comun la date între agenţii economici, pentru a face cunoscute proprietăţile intrinsece (pericolele) şi crearea unui forum pentru schimburi de informaţii (SIEF), permiţând

astfel crearea unui consorţiu între operatori.

Pentru autorităţile publice:




63

Crearea unei Agenţii Europene, cu sediul la Helsinki.

În procesul REACH deciziile publice pentru substanţele chimice sunt la nivel european.

În schimb, controlul şi evaluarea substanţelor chimice trebuie realizate de statele membre.

2.1.7. Activităţi cu mercur şi metale grele. Măsuri

Respectarea legislaţiei:

Comunitară:

- Directiva 2007-51-CE a ParlamentuluiEuropean șia Consiliului de modificare a Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă de dispozitive ce conţin mercur.

- Regulamentul (CE) NR. 1102/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic.

Naţională:

1. - Ordinul MMDD nr. 923//1503/556/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase.

Completările aduse de acest ordin la H.G. 347/2003 referitoare la mercur sunt următoarele:

„1. Nu poate fi introdus pe piaţă:

3. în termometre medicale;

b) în alte dispozitive de măsurare destinate vânzării către publicul larg (precum manometre, barometre, sfigmomanometre, termometre, altele decât cele medicinale).

2. Restricţia de la pct. 1 lit. b) nu se aplică:

a) dispozitivelor de măsurare cu o vechime de peste 50 de ani, socotită la 3 octombrie 2007; sau

b) barometrelor [cu excepţia celor menţionate la lit. a)] până la 3 octombrie 2009.

La sfârșitul anului 2008 a intrat in viguare Regulamentul (CE) nr. 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic.

Potrivit acestui Regulament, începând cu data de 15 martie 2011 se interzice exportul din Comunitate al mercurului metalic (Hg,CAS 7439-97-6), al minereului de cinabru, al clorurii de mercur (I) (Hg2Cl2, CAS 10112-911), al oxidului de mercur (II) (HgO, CAS 21908-53-2) și al amestecurilor de mercur metalic cu alte substanțe, inclusiv aliaje de mercur, cu o concentrație de mercur de cel puțin 95 % procent de masă).




64

De asemenea, începând cu data de 15 martie 2011 următoarele substanțe se consideră deșeu și se depozitează în conformitate cu dispozițiile Directivei 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deșeurile, în condiții de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu:

(a) mercurul metalic care nu se mai folosește în industria clorosodică;

(b) mercurul metalic obținut din purificarea gazului natural;

(c) mercurul metalic obținut ca produs din industria minieră neferoasă și din operațiile de topire;

(d) mercurul metalic extras din minereu de cinabru în Comunitate după 15 martie 2011;

Conform art. 3 din acest Regulament există unele derogări privind mercurul metalic care este considerat deșeu și poate, în condiții de izolare corespunzătoare:

(a) să fie depozitat temporar, pe o durată mai mare de un an, sau să fie depozitat permanent (operațiunile de eliminare D15 sau D12 definite în anexa II A la Directiva 2006/12/CE), în mine de sare adaptate pentru depozitarea mercurului metalic sau în formațiuni de rocă dură, adânci, subterane, care să ofere un nivel de siguranță și izolare echivalent cu cel al minelor de sare menționate;

sau

(b) să fie depozitat temporar (operațiunea de eliminare D15 definită în anexa II A la Directiva 2006/12/CE), pe o durată mai mare de un an, în instalații supraterane destinate și echipate pentru depozitarea temporară a mercurului metalic.

2.1.8. Inventarul privind poluanţii organici persistenţi şi inventarul privind substanţele incluse în anexele Regulamentului 850/2004 şi ale Convenţiei de la Stockholm privind POP

Recomandări privind eliminarea poluanților organici persistenți (POP):

- creşterea conştientizării privitoare la POP-uri precum: definiţii, caracteristici, impact asupra mediului şi sănătăţii, colectare, management şi măsuri de siguranţă;

- promovarea informaţiei privind legislaţia asupra alternativelor de eliminare şi aplicarea metodelor de identificare;

- identificarea celor mai folosite metode de eliminare ca: depozitarea, incinerarea etc.

- informarea asupra metodelor alternative de diminuare a nivelului existent de POP-uri şi alte substanţe care pot prezenta caracteristici similare (ex. pesticide).

- dotarea cu mijloace de control a emisiei POP-urilor din deşeurile medicale, a deşeurilor petroliere din rafinării sau de la arderea în crematorii şi incineratoare a deşeurilor (prin adsorbţia pe carbon activat etc).

- respectarea hotărârii nr. 173 din 13 martie 2000, pentru reglementarea regimului special privind gestiunea și controlul bifenililor policlorurați și ale altor compuși similari.

Înlocuirea echipamentelor periculoase cu tehnologie de ultimă oră:




65

- Reciclarea echipamentelor (transformatoarelor) contaminate cu PCB;

- Evaluarea transformatoarelor în vederea decontaminării și refolosirii;

- Preluarea echipamentelor contaminate cu PCB și distrugerea lor în conformitate cu normele în vigoare;

- Preluarea de echipamente (transformatoare) fără PCB;

- Preluarea echipamentelor contaminate și înlocuirea lor cu echipamente noi, ecologice;

2.2. Riscuri de transport și depozitare produse periculoase. Măsuri

Având ca documentaţie de lucru “Ghidul Măsurilor de Urgență“ pe timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea producerii unui accident / incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea consecinţelor pericolului prezentat de acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va anunţa imediat organele în drept, pentru a se lua măsuri operative de intervenţie. De asemenea, acesta trebuie să identifice:

- denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU;

- descrierea proprităţilor fizice (cu indicarea culorii, a mirosului, legate de aspectul pierderii sau scurgerii);

- natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul periculos, efectele acestuia, inclusiv cele asupra mediului;

- echipamentul de protecţie;

- măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice;

- în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă substanţele transportate reacţionează periculos cu apa;

- măsuri de prim ajutor.

În cazul producerii unor situații de urgență cum ar fi: accidente urmate de incendii sau explozii, care să afecteze autovehiculele aflate pe rețeaua de drumuri din zona de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență BANAT, a județului Timiș, intervenția este asigurată de forțele din subordine în cooperare cu cele ale Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență și ale celorlalte componente ale Sistemului Național de Apărare, după caz.

Transportul substanțelor sau deșeurilor periculoase pe căile de comunicație este reglementat prin:

- Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;

- Ordinul Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 2/05.01.2004 -M.Of. 324/15.04.2004, al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 211/06.02.2004, al Ministerului Economiei şi Comertului nr. 118/02.03.2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României.




66

- Hotărârea Guvernului nr. 1374 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;

- Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

- Ordonanța Guvernului nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;

- Oordonanța Guvernului nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor 1a), 14(1) şi 14(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

În conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

Zona de protecţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. Lăţimea zonei de protecţie este în funcţie de diametrul conductei şi este precizată în Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale. În zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ). În zona de protecţie sunt interzise construirea de clădiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori şi nu se angajează activităţi de natură a periclita integritatea conductei (de exemplu scarificarea terenului). Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

2.3. Poluări accidentale cu hidrocarburi și alte substanțe periculoase. Măsuri

Respectarea legislației respectiv:

- Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale.

- Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

- Ordonanța de Urgență nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;




67

- Ordinul nr. 196 din 10 octombrie 2006 privind Norme și Prescripții Tehnice actualizate, specifice zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente Sistemului Național de Transport al Țițeiului, Gazolinei, Condensatului și Etanului.

2.4. Riscuri nucleare. Măsuri

Structurile abilitate să gestioneze acest tip de situaţie de urgenţă, vor asigura transpunerea în practică a măsurilor specifice pe termen lung, conform prevederilor planului de urgenţă radiologică existent la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Banat al Judeţului Timiș.

Transmiterea datelor necesare înştiinţării populaţiei despre producerea acestor accidente revine în sarcina Agenţia de Protecţie a Mediului Timiș, Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie şi ISU „Banat” al Judeţului Timiș.

- Ordinul M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

- Ordinul M.A.I. nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

2.5. Riscuri legate de poluarea apelor. Măsuri

În cazul poluărilor accidentale pe râurile transfrontiere, sistemul informațional este organizat și funcționează conform Manualului de Operare Internațional pentru Centrul Internațional Principal de Alarmare (PIAC), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile interioare sistemul informațional este organizat conform Sistemului de Alarmare SAPA-ROM și prevederilor Planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructți hidrotehnice și poluărilor accidentale.

2.6. Riscuri legate de construcţii, instalaţii sau amenajărări. Măsuri

Principalele măsuri sunt cele legate de cutremure și alunecări de teren:

- planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de eliminare/reducere a riscurilor pentru:

• clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă;

• staţii de pompieri şi sediile poliţiei; • spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de

chirurgie şi de urgenţă; • căi de transport şi clădirile ce adăpostesc funcţiile specifice: feroviar, rutier, naval şi

aerian; • clădiri ale instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă

specifice, în apărarea şi securitatea naţională; • staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale;




68

• reţele vitale de utilităţi; • garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; • rezervoare de apă şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii de

urgenţă specifice; • clădiri care adăpostesc gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase.

- iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe referitoare la elementele determinante pentru hazardul seismic şi la alunecări de teren, evaluarea elementelor expuse la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii publice etc., pentru a lua în considerare condiţiile locale, elementele expuse şi pentru realizarea de scenarii specifice credibile;

- elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism - generale, zonale şi de detaliu -, cu stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor construcţii sau dotări în zone cu risc seismic şi/sau la alunecări de teren, restricţii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism cu prilejul elaborării şi avizării acestora;

- adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc: tehnologic şi chimic, biologic, inundaţii, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate şi aplicarea acestor măsuri în activităţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism;

- protecţia bunurilor de patrimoniu: clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private;

2.7. Eşecul utilităţilor publice. Măsuri

În cazul apariției unor evenimente nedorite intervenția pentru repunerea în funcțiune a utilităților publice se face de către societățile de administrare conform planurilor proprii de acțiune. I.S.U. BANAT poate acționa la solicitarea acestora cu forțele și mijloacele avute la dispoziție pentru diminuarea efectelor produse de eșecul utilităților publice.

2.8. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Măsuri

Măsurile care trebuie întreprinse în aceste situaţii sunt prevăzute în planul de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

2.9. Muniţie neexplodată. Măsuri

Reguli obligatorii de comportare în cazul descoperirii muniţiilor neexplodate:

Sub denumirea generală de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşe pentru arme militare, de tir, de vânătoare, proiectile, bombe sau aruncătoare de rachete, muniţie reactivă, torpile, mine, cartuşe de semnalizare, petarde, grenade, bombe şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive.

La descoperirea unei astfel de muniţii, important este să se respecte următoarele reguli:




69

- Să nu fie atinsă, lovită sau mișcată.

- Să nu se introducă în foc.

- Să nu se încerce demontarea focoaselor sau altor elemente componente.

- Copiii să nu fie lăsați să se joace cu asemenea componente.

- Să nu se transporte muniţiile neexplodate în încăperi, locuinţe sau grămezi de fier vechi.

- În zonele unde se presupune că ar exista muniţii neexplodate, să nu se execute lucrări de îmbunătăţiri funciare, săpături manuale şi să nu se aprindă focul.

- Să fie interzisă circulaţia vehiculelor, oamenilor şi animalelor în zonă.

Când se descoperă acest tip de muniție se apelează numărul de telefon 112.

2.10. Riscuri legate de incendii și explozii. Măsuri

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

În scopul evitării producerii incendiilor la miriști, vegetație uscată sau fond forestier, fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să ducă la îndeplinirea următoarelor măsuri:

- Informarea populației asupra măsurilor specifice și a condițiilor de desfășurare a acțiunilor de ardere controlată a vegetației uscate de pe terenurile agricole, conform prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor și a Ordinului Comun nr. 605/579/2008 al Ministrului Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru aprobarea Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de miriști, vegetație uscată și resturi vegetale3.

- Informarea populației pentru respectarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

- Asigurarea măsurilor de protecție a fondului forestier prin desfășurarea unor acțiuni cu caracter preventiv împreună cu administratorii silvici, cu accent pe respectarea regulilor și măsurilor de apărare împotriva incendiilor în zonele predispuse afluenței turiștilor, în special în zilele libere.

- Sancționarea persoanelor fizice și juridice care nu respectă măsurile preventive, specifice arderilor de miriști și gunoaie.

2.11. Riscuri legate de avarierea construcțiilor hidrotehnice. Măsuri

3 Miriștea este terenul agricol pe care au rămas, dupa recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate. Prin vegetație uscată se înțelege plantele și copacii cu rădăcina în pământ care s-au uscat și care nu se mai utilizează în sistemul economic. Resturile vegetale sunt deșeurile vegetale rezultate în urma activităților de curățare a copacilor, arbuștilor, zonelor de siguranță de-a lungul căilor ferate și drumurilor, de rărire a pădurilor și altele asemenea.




70

Prin art. 63 din Legea nr. 107/25 septembrie 1996 modificată și completată de Legea 310/30.06.2004 și Legea 112/2006, se specifică: “Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor”. Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională “Apele Romane” în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale.

Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea4.

Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apă diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţă obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.

În scopul asigurării stabilităţii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:

a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;

b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;

c) păşunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care 4 Ordinul nr. 638/420 din 2005 al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului mediului și Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale




71

sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;

d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apă din râu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversărilor de conducte sau alte lucrări de artă.

INUNDAŢII DE MARI PROPORŢII PRODUSE DE UN ACCIDENT HIDROTEHNIC LA BARAJUL DE ACUMULARE DE LA SURDUC

a) Localităţi care vor fi evacuate:

• sat Surducu Mic – total 100 %

• sat Săceni – parţial 11 %

• sat Traian Vuia – parţial 20 %

• sat Sudriaş – parţial 11 %

• sat Jupani – parţial 12 %

• sat Susani – parţial 5 %

b) Localităţi în care se execută evacuarea:

• sat Botineşti – oameni şi animale din Surducu Mic (20 gospodării/65 persoane)

• sat Săceni – oameni şi animale din Surducu Mic (120 persoane/47 gospodării)

• sat Traian Vuia – oameni şi animale din Surducu Mic (180 persoane/85 gospodării)

• sat Sudriaş – oameni şi animale din propria localitate

• sat Susani – oameni şi animale din propria localitate

• sat Jupani – oameni şi animale din propria localitate

Instituţiile publice, operatorii economici, populaţia, colectivele de animale şi bunurile care se evacuează sunt în conformitate cu Planul de evacuare în caz de accident hidrotehnic la acumularea Surduc.




72

P a r t e a a I I - a Z o n e E x p u s e l a R i s c u r i N a t u r a l e ( I n u n d a ț i i , A l u n e c ă r i d e T e r e n , C u t r e m u r e ) C a p i t o l u l III III. Inundații

3.1. Evaluarea situaţiei existente

3.1.1. Situaţia pe plan european

Schimbările climatice actuale înregistrează ploi cu intensităţi deosebite pe perioade mari de timp, generează viituri cu modificări remanente (de la o viitură la alta) a caracteristicilor hidrogeologice ale solurilor, a morfologiei albiei şi a caracteristicilor constructive ale lucrărilor hidrotehnice. S-a constatat că pagubele datorate unor asemenea fenomene complexe cu probabilitate de apariţie extremă sunt mult mai mari decât la producerea unei viituri singulare cu debit maxim asociat unei probabilităţi mai mici de apariţie.

Prin „Proposal for a Directive of the European Parlament and Council on the assessment and management of floods” redactat la Bruxelles, în 18.01.2006, Uniunea Europeană urmăreşte reglementarea managementul riscului la inundaţii. Documentul evidenţiază că:

în perioada 1998-2004 în Europa s-au produs cca.100 viituri majore, cauzând moartea a 700 de oameni, pagubele directe au afectat cca.1 mil. persoane, fiind evaluate la cca. 25 miliarde euro. În anul 2005 principalele ţări afectate de inundaţii au fost: Austria, Bulgaria, Franţa, Germania şi România;

principalii factori care au dus la înregistrarea acestor pagube sunt: producerea de viituri cu valori mari ale căror debite maxime (consecinţă a schimbărilor climatice), dezvoltarea obiectivelor economice în zonele inundabile cu risc mare, vulnerabilitatea ridicată a zonelor locuite aflate în zonele de risc;

urmare a acestor evenimente, Parlamentul Uniunii Europene propune Directive care au ca scop reducerea riscului la inundaţii, protecţia populaţiei şi a mediului, precum şi limitarea pagubelor în zonele cu risc la inundaţii.

Directivele privind gestionarea inundaţiilor se vor aplica pe tot teritoriul Uniunii Europene, astfel:

într-o primă etapă statele membre ale UE au obligaţia de a elabora hărţi de risc la inundaţii. Termen 22 dec. 2013 şi revizuirea acestora la fiecare 6 ani;

în a doua etapă statele membre ale UE vor stabili nivelul de apărare al zonelor de risc la inundaţii în funcţie de probabilitatea de producere a viiturilor, de calcul corespunzător apărării zonelor locuite şi a obiectivelor social-economice situate în arealele inundabile. În concordanţă cu aceasta se va elabora planul de amenajare a bazinelor hidrografice privind protecţia contra inundaţiilor pe bazine şi subbazine hidrografice.Termen 22 dec. 2015 şi revizuirea acestora la fiecare 6 ani.




73

3.1.2. Situaţia pe plan naţional

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia Naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa calamităţilor produse de cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch, PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management, The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

De asemenea, în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series, Washington Dc 2005, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat de riscul catastrofelor naturale.

Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populaţiei şi al bunurilor), susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora, rezultând implicit că pentru reducerea riscului trebuie acţionat asupra acestor caracteristici ale sale.

Inundaţiile repetate şi intense din România produse în urma revărsării cursurilor de apă sunt o consecinţă a variaţiilor sezoniere, dar şi a celor anuale, a scurgerilor de debite pe râurile noastre. Variaţiile sezoniere şi multianuale ale scurgerilor de apă pe râuri sunt determinate de factorii naturali, în special de factorul climatic.

Perioada 1969 – 2006 este o perioadă caracteristică pentru scurgerea maximă. În această perioadă s-au înregistrat pe aproape toate râurile, cu suprafaţa de bazin mai mare de 200 – 300 km2, valori deosebite având probabilităţi de producere de 1% - 5% şi chiar mai mici.

Anii cu evenimente deosebite pentru majoritatea teritoriului ţării au fost 1970 şi 1975, dar şi 1969, 1972, 1973, 1974, 1979, 1981, 1991, 1995, 1997, 1998, 2000, 2005 şi anul 2006 pentru fluviul Dunărea.

Viitura din anul 1970 (12-15 mai) a fost produsă de ploi deosebit de puternice căzute pe o suprafaţă de 50.000km2, care au atins valori maxime de 120-130mm în 72 de ore. Volumul ploilor de 1,5 mld. m3 căzut în bazinele hidrografice Someş, Mureş, Vişeu-Iza-Tur şi Bistriţa Moldovenească s-a suprapus peste apa rezultată din topirea zăpezilor existente în aceea perioadă în zonele montane.

Viitura din anul 1975 (1-3 iulie) a fost produsă de două episoade pluviale, cu diferenţă de 12 ore între ele. Prima ploaie căzută a avut valori de 40-60mm, a umezit solul favorizând condiţii pentru producerea unei viituri puternice provocată de a doua ploaie, care a avut valori peste 100mm în 8-10 ore. Viitura s-a produs pe o suprafaţă bazinale mare, de peste 60.000km2 şi a cuprins bazinele de recepţie ale râurilor din sudul Carpaţilor Meridionali, din Curbura Carpaţilor şi o mare parte din zona centrală şi de est a Transilvaniei.

Viitura din 22 iulie – 4 august 1980 s-a format pe întregul bazin hidrografic al râurilor Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede şi Barcău fiind produsă de ploi torenţiale, care au avut cantităţi totale de apă căzute în două zile de 100-400mm. Un al doilea episod de ploi intense,




74

produs în perioada 1-4 august, cu valori de 50-70mm, a menţinut debitele şi starea de inundaţie o perioadă foarte lungă. Durata mare a inundaţiei a pus sub sarcină digurile timp îndelungat, cedarea acestora provocând inundarea de localităţi şi zone agricole pe o suprafaţă de peste 15.000ha, aflată în principal în zona de confluenţă a râurilor Crişul Negru şi Teuz.

În anul 1998 s-au înregistrat viituri mari care au afectat zonele centrale, de vest şi de nord-est ale ţării. Creşteri excepţionale de debite, cu depăşirea cotelor de pericol de inundaţie şi inundaţie, atât pe râurile importante, cât şi pe cele mici s-au produs pe o suprafaţă de 80.000km2. În urma ploilor cu valori de 50-110mm înregistrate în perioada 17-20mai, întreaga zonă de nord-est a ţării a fost afectată. Printre cele mai importante viituri a fost şi cea produsă pe r. Prut, care la staţia hidrometrică Rădăuţi, a atins debitul de 2.000m3/s. A fost afectat şi bazinul Tisei, la staţia Sighetul Marmaţiei depăşindu-se cota de pericol cu 70 cm, fiind necesară evacuarea a 6.000 persoane. În intervalul 17-21 iunie au căzut ploi cu valori de 60-125mm în zona centrală a ţării, înregistrându-se viituri în întreg bazinul hidrografic Mureş şi al Oltului superior. Cele mai afectate judeţe au fost Mureş, Maramureş, Alba, Hunedoara şi Vâlcea.

Anul 2005 s-a evidenţiat chiar de la început, prin depăşirea cotelor de inundaţii, înregistrate în luna februarie pe râul Crasna, la staţia hidrometrică Domăneşti. În luna martie, inundaţiile au afectat râurile Someş (la Dej şi Răstoci), apoi râurile Mureş (între Sânpaul şi Nădlac), Târnava Mică (la Bălăuşeri şi Târnăveni), Crişul Alb (de la Crişcior la Gurahonţ). Luna aprilie a adus inundaţii pe râurile Moraviţa, Caraş, Bega, Timiş, Bârzava, Nera şi Belareca. Inundaţiile au continuat în luna mai pe Olt la Hoghiz, pe Hârtibaciu, pe Ialomiţa şi Prahova, pe Telejean, Slănic şi pe Bâsca Mică. Alte depăşiri ale cotelor de inundaţii s-au înregistrat în prima decadă a lunii iunie pe Vedea, pe Teleorman, pe Gilort şi Bistriţa de Olt, pe Cerna de Olt, pe Argeş la Grădinari, pe Telejean, pe Prut la Oroftiana, pe Jijia la Dorohoi şi pe Târnava Mică. Luna iulie a adus noi inundaţii pe Vedea şi Teleorman, pe Prahova, pe Olt, pe Mureş şi pe Trotuş, Putna, Milcov şi mai ales pe Siret.

Pentru majoritatea bazinelor hidrografice viiturile din anul 2005 au avut un caracter istoric, justificat de mărimea principalilor parametri ai viiturii, respectiv debitele de vârf şi volumele scurse.

3.1.3. Cadrul natural al teritoriului studiat

1. Prezentarea Spaţiului Hidrografic Banat

Spaţiul Hidrografic Banat se află în sud-vestul României şi se întinde de la sud de râul Mureş până la confluenţa râului Cerna cu Dunărea, pe o suprafaţă de 18.393,15 km2, reprezentând 7,7% din teritoriul României.

Râurile care formează reţeaua hidrografică au caracteristici specifice zonei de sud-vest a ţării, dar în acelaşi timp se individualizează ca sisteme fluviale cu caracteristici specifice fiecărui bazin hidrografic, iar influenţa antropică are un rol bine definit în scurgerea apei în acest spaţiu, unele amenajari hidrotehnice având o vechime mai mare de 250 de ani.

Spaţiul Hidrografic Banat se învecinează în partea vestică cu Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru, la nord-vest cu Ungaria, la nord cu bazinul hidrografic Mureş şi graniţa cu Ungaria, la sud cu Dunărea, la est cu Bazinele Hidrografice Mureş şi Jiu.




75

Figura

Figura nr. 1 - Spaţiul Hidrografic Banat




76

Spaţiul Hidrografic Banat se suprapune în totalitate peste judeţele Timiş şi Caraş-Severin şi parţial peste judeţele Arad, Gorj şi Mehedinţi. Caracteristicile administrative şi demografice ale Spaţiului Hidrografic Banat sunt:

Tabelul nr. 15 - Caracteristicile administrative şi demografice ale Spaţiului Hidrografic Banat

Nr. crt.

Judeţ Suprafaţă (km2)

% din suprafaţa spaţiului

hidrografic

Populaţie (locuitori)

% din populaţia totală a spaţiului

hidrografic 1 Arad 571,89 3,11 17637 1,71 2 Timiş 8.585,17 46,68 666.866 64,72 3 Hunedoara 24,73 0,13 0 0 4 Caraş Severin 8.402,40 45,68 327.579 31,79

Regiunea de Dezvoltare Vest

17.584,19 95,60 1.012.082 98,22

5 Gorj 229,38 1,25 125 0,01 6 Mehedinţi 579,58 3,15 18.224 1,77

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest

808,96 4,40 18.349 1,78

Total Spaţiu Hidrografic

18.393,15 100,00 1.030.431 100,00

Sursă date: Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Banat, an 2009

Relieful

Spaţiul Hidrografic Banat este caracterizat de prezenţa tuturor treptelor de relief, acestea scăzând în altitudine de la sud-est spre nord-vest.

Altitudini maxime de 2.229 m, se întâlnesc în Munţii Godeanu pe cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Cerna şi Mureş.

Munţii Cernei, cu altitudinea maximă de 1.928 m (Vârful Dobrii), se remarcă prin diferenţa mare de nivel, o energie a reliefului de 400-700 m, care imprimă râurilor un curs rapid.

Munţii Mehedinţi străjuiesc partea estică a bazinului hidrografic Cerna şi au altitudini maxime de 1.229 m (Colţul Pietrei) şi de 1.105 m (Domogled).

În partea centrală şi sudică a Spaţiului Hidrografic Banat se întind Munţii Banatului, care au o altitudine mai redusă (altitudine maximă 1.446 m), dar au un aport semnificativ în reţeaua hidrografică a zonei.

Munţii Semenicului se caracterizează printr-un relief domol, iar fragmentarea reliefului variază între 600 - 700m.

Munţii Aninei, situaţi la sud-vest de Munţii Semenic constituie o treaptă mai joasă (altitudinea maximă de 1.160m - Vârful Leordiş).

Munţii Dognecei se află în partea de nord-vest a Munţilor Aninei (atitudine maximă 617m - Vârful Cula Armenişului).

Munţii Almajului (altitudine maximă de 1.224 m - Vârful Svinecea Mare) şi Munţii Locvei (Vârful Corhanu Mare cu 735 m altitudine maximă) completează relieful muntos al Banatului.

Munţii Poiana Ruscă (altitudine maximă de 1.374m - Vârful Padeş) se întind în nordul culoarului tectonic al Bistrei.




77

Fragmentarea reliefului muntos variază între 500-700 m.

Dealurile Lipovei, Sacos-Zăgujeni, Tirolului, Oraviţei, Bozoviciului au o răspândire relativ restrânsă în cadrul Spaţiul Hidrografic Banat. Aflate în prelungirea munţilor şi scăzând în altitudine de la est spre vest, acestea au altitudini cuprinse între 170-800m, iar fragmentarea reliefului se înscrie între 50-300m.

Câmpia Banatului acoperă aproximativ 50% din suprafaţa S.H. Banat, fiind o câmpie joasă (altitudine minimă de 77m în zona de frontieră), care în zona ei centrală, până la amenajarea interfluviului Timiş-Bega era o întinsă zonă mlăştinoasă. Relieful tronsonului de câmpie străbătut de râurile bănăţene prezintă anumite particularităţi, cum ar fi căderea în trepte pe direcţia est-vest, fiecare din aceste trepte reprezentând faze de stagnare ale apelor Lacului Panonic în retragere.

Între localităţile Baziaş şi Gura Văii apare ca unitate geomorfologică distinctă Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134km.

Utilizarea terenului

În Spaţiul Hidrografic Banat există o diferenţiere netă a utilizării terenurilor, în concordanţă cu relieful:

• în bazinele hidrografice Aranca şi Bega Veche suprafeţele arabile reprezintă aproximativ 75% din suprafaţa lor, terenurile acoperite de păduri au ponderi nesemnificative fapt care influenţează esenţial şi în mod negativ condiţiile de scurgere din această regiune;

• în bazinele hidrografice Bega, Timiş şi Caraş, terenurile arabile şi pădurile reprezintă, fiecare, aproximativ o treime din suprafaţa lor; ponderea acestora fiind mai mare în bazinul hidrografic Bega;

• în bazinele hidrografice Nera, Cerna şi bazinul Dunării, aferent Administraţiei Bazinale de Apă Banat, pădurile reprezintă peste 70% din suprafaţa acestor bazine hidrografice, terenurile agricole sunt dispuse pe văile mai largi şi în depresiunile intramontane.

Zonele umede continentale reprezintă doar 0,06% fapt datorat în principal lucrărilor hidroameliorative de mare amploare din Câmpia Banatului şi Câmpia Oraviţei.

Clima şi precipitaţii

Spaţiul Hidrografic Banat se încadrează în zona climatului temperat continental moderat cu influenţe submediteraneene, rezultat al suprapunerii circulaţiei maselor de aer atlantic cu invaziile de aer mediteranean. Acest climat generează caracterul moderat al regimului termic, perioadele de încălzire din timpul iernii, precum şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate cuprinse între 600-1400mm/an. Repartiţia teritorială a temperaturilor se caracterizează printr-o mare neuniformitate: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10 – 110 C, iar în zona montană ajung la – 20 C.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică din Spaţiul Hidrografic Banat are o lungime de 6.245 km (exceptând lungimea tronsonului Fluviului Dunărea care este de 145 km), densitatea reţelei




78

hidrografice este de 0,34 km/km2, valoare foarte apropiată de densitatea reţelei hidrografice a României (0,33 km/km2). În Spaţiul Hidrografic Banat scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 1,0 l/s/km2 - 40,0 l/s/km2.

Spaţiul hidrografic cuprinde şase bazine hidrografice:

• BH Aranca cu o reţea hidrografică de 259,6km şi o suprafaţă de 1.080km2. Cursul principal este râul Aranca, o veche albie a Mureşului, cu lungimea de 114km. Bazinul hidrografic este o zonă de divagare puternic aluvionată în care apele freatice se află la adâncimi foarte reduse (0-2 m). Scurgerea medie multianuală variază cu altitudinea, valorile medii în regim natural sunt între 1,0 şi 2,0 l/s/km2.

• BH Bega are o reţea hidrografică de 1.418km şi o suprafaţă de 4.470km2, cursul principal de apă este râul Bega. Pe lungimea de 170 km până la granita, Bega primeşte numeroşi afluenţi: Pârâul Mare, Bega Poienilor, Icui şi Vădana, în zona montană şi Gladna, Fadimac, Miniş şi Chizătău la Dealurile Lipovei. Pe cursul inferior primeşte afluenţi mai puţini şi cu un debit mai mic, şi anume Iosifalău şi Gherteamoş, iar ultimii 44 km de pe teritoriul românesc sunt transformaţi în canal navigabil – Canalul Bega. Râul de varsă în Tisa pe teritoriul Serbiei. Lungimea reţelei hidrografice din bazinul hidrografic Bega este de 1.418 km, densitatea acesteia fiind de 0,32 km/km2. Un alt râu important este Bega Veche, care este de fapt un vechi traseul al Begăi, individualizat ca râu după finalizarea lucrărilor hidrotehnice de la începutul secolului trecut; este practic o continuare a pârâului Beregsău, care pe o lungime de 107 km drenează o suprafaţă de 2.108 km2. Scurgerea medie multianuală variază cu altitudinea, având valori între 2,0 l/s/km2 şi 18,0 l/s/km2.

• BH Timiş are o reţea hidrografică de 2.436km. Principalele cursuri de apă sunt râul Timiş cu o lungime de 244km pe teritoriul ţării şi o suprafaţă de bazin hidrografic de 7.310 km2. Principalii afluenţi sunt Bistra cu lungimea de 60 km şi suprafaţa bazinului hidrografic de 919 km2, Bârzava cu lungimea de 154 km şi suprafaţa bazinului hidrografic de 1.202 km2 şi Moraviţa cu lungimea de 47 km şi suprafaţa bazinului hidrografic de 435 km2.

• BH Caraş are o reţea hidrografică de 502km lungime. Râul Caraş are o lungime pe teritoriul românesc de 79km şi o densitate a reţelei hidrografice de 0,39km/km2. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 1.280km2, iar scurgerea medie multianuală este între 8 l/s/km2 şi 45 l/s/km2.

• BH Nera suprafaţa bazinului de recepţie este de 1.380 km2, iar densitatea reţelei hidrografice este 0,42 km/km2. Scurgerea medie multianuală are valori între 20 l/s/km2 în zona montană cu altitudini de 800-900 m şi sub 8 l/s/km2 în zonele mai joase sub 400 m altitudine. Râul formează graniţă naturală cu Uniunea Statală Serbia – Muntenegru pe o lungime de 15km.

• BH Cerna are o suprafaţă de 1.360km2. Lungimea reţelei hidrografice este de 524 km, densitatea acesteia fiind de 0,39 km/km2. Scurgerea medie multianuală variază cu altitudinea, în zona superioară a bazinului hidrografic aceasta fiind de 50-55 l/s/km2 (zona izbucului Cernei).




79

Afluenţii direcţi ai fluviului Dunărea de pe versanţii sudici ai Munţilor Locvei - Almaj au caracteristici similare: lungimi reduse, pante mari, eroziune liniară accentuată. Printre cei mai importanţi menţionăm: Radimna (L=24km, S=81km2), Boşneag (L=12km, S=60km2), Oraviţa (L=25km, S=102km2), Berzasca (L=46km, S=229km2), Mraconia (L=19km, S=113km2) şi Eşelniţa (L=26km, S=77km2). Lungimea totală a acestor afluenţi este de 465 km, iar densitatea reţelei bazinelor hidrografice este de 0,30 km/km2.

Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică a Spaţiului Hidrografic Banat. Lacurile de acumulare sunt amplasate în bazinele hidrografice Timiş, Bega, Caraş şi Cerna. Folosinţele acestora sunt multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, producere energie elecrică, atenuare viituri.

2. Prezentarea judeţului Timiş Judeţul Timiş este cel mai vestic dintre cele 42 de judeţe ale României, întinzându-se pe

o suprafaţă de 8,696,7km². Aproximativ o treime din limita de judeţ formează frontiera naţională a României, învecinându-se cu Ungaria la nord de Sânnicolau Mare, în partea de nord vest şi cu Serbia în partea de sud-vest. Râul Mureş, pe un sector cu o lungime de 18km, formează o parte din graniţa cu Ungaria. În ţară se învecinează cu judeţele Arad (la nord şi nord est), Hunedoara (la est) şi Caraş Severin (în sud est).

Figura nr. 2 – Judeţul Timiş

Relieful

Relieful este caracterizat printr-o varietate de forme morfologice: munţi, dealuri, depresiuni şi câmpii, care se succed de la est la vest.

Munţii Poiana Ruscă sunt cea mai veche şi înaltă formă de relief de pe teritoriul judeţului, fiind situaţi în extremitatea estică şi au înălţimi de cca. 1300 m (Vf. Padeş 1374 m şi Vf. Rusca 1355 m).

Între zona montană şi cea a dealurilor piemontane sunt prezente depresiunile: Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea-Hăuzeşti.




80

Zona dealurilor piemontane, reprezintă o altă treaptă a reliefului judeţului, alcătuit din dealuri cu altitudini între 200-400 m:

• dealurile Frăgulii (Bulzii), situate în N-V a Poienii Ruscăi;

• dealurile Lăpugiului, situate între Valea Icuii şi Valea Hompşdiei;

• dealurile Făgetului, situate între Valea Begăi şi Valea Gladnei;

• dealurile Lugojului, situate la marginea vestică a munţilor Poiana Ruscăi, despărţite fiind de aceştia prin Valea Hăuzeşti;

• dealurile Lipovei, situate între Mureş (la N), Bega (la S) şi Beregsău (la V);

• dealurile Silagiului, limitate de Văile Timişului şi Pogănişului;

• dealurile Sacoşului în continuarea dealurilor Silagiului (spre S-E), în dreapta Văii Pogănişului. Se remarcă unele măguri care domină regiunea: Măgura Poieni 434 m, Bleauca 356 m.

Câmpia este forma de relief predominantă în judeţ. Ocupă partea centrală şi vestică a judeţului Timiş, pătrunzând sub forma unor golfuri în zona dealurilor, unde formează golfurile de câmpie ale Făgetului şi Lugojului. Treapta mai înaltă a câmpiei (120-170 m) este constituită la bază din nisipuri şi argile, peste care se suprapun pietrişuri şi luturi. Urmează o nouă treaptă constituită din câmpii joase (80-115 m) cu lunci largi şi albii puternic meandrate.

Principalele câmpii aflate în judeţ sunt:

• Câmpia Vinga ;

• Câmpia Gătaia ;

• Câmpia Arancăi (Mureş-Aranca) care cuprinde lunca Mureşului şi lunca Arancăi

• Câmpia Timişului cu altitudini de 80-90 m.

Clima şi precipitaţii

Judeţul Timiş este dominat de un climat temperat continental moderat, caracteristic părţii de sud-est a Depresiunii Panonice cu influenţe mediteraneene şi oceanice. Temperatura medie anuală variază, în funcţie de altitudinea treptei de relief, între 100 şi 110 C în zona de câmpie, între 90 şi 1100 C în zona dealurilor joase, între 80 şi 90 C în zona dealurilor înalte, iar în zona montană între 40 şi 70 C.

Temperatura maximă anuală a aerului în anul 2009 a fost înregistrată în data de 23 iulie 2009, respectiv 36.70 C la Sânnicolau Mare, în timp ce minima absolută la nivelul judeţului Timiş a fost înregistrată în data de 21 decembrie 2009, respectiv -21,40 C la Timişoara.

Masele de aer dominante în timpul primăverii şi verii sunt cele temperate, de provenienţă oceanic, care aduc precipitaţii semnificative. Cantitatea totală de precipitaţii este ridicată, precipitaţiile înregistrate în anul 2009 la principalele staţii meteorologice din judeţ sunt:

Tabelul nr. 16 - Precipitaţiile înregistrate în anul 2009 la principalele staţii meteorologice din judeţ

Staţia meteorologică Cantitate totală de precipitaţii (l/m2) Timişoara 624

Lugoj 737,7




81

Sânnicolau Mare 538,5 Jimbolia 636,1 Banloc 742,5

Sursă Date: Starea factorilor de mediu în judeţul Timiş, an 2009

Hidrografia

Râurile care străbat teritoriul judeţului fac parte din grupa râurilor de sud-vest (cu excepţia Mureşului şi Begheiului). Râul Mureş străbate partea de nord a judeţului, pe o lungime de 42 km. La sud de Mureş, curge râul Aranca, cu lungimea de 104 km, 65 km pe cuprinsul judeţului Timiş.

Râul Bega-Veche, cu o lungime de 88 km, izvorăşte din Dealurile Lipovei, de la 250 m altitudine, este o continuare a Beregsăului. Principalii afluenţi sunt: Băcin, Surduc, Niarad, Apa Mare.

Râul Bega îşi are izvoarele în Munţii Poiana Ruscăi (Vf. Padeş, la 1.150 m altitudine). Râul este canalizat, iar de la Timişoara până la vărsare este amenajat pentru navigaţie (L=115 km). Dintre afluenţii pe care-i primeşte pe cei 159 km parcurşi pe teritoriul României, cei mai importanţi sunt: Gladna, Cladova, Miniş, Cherteamoş, Vădana, Saşa, Niergis, Behela. Există două canale de legătură cu râul Timiş: între Coştei şi Chizătău (de alimentare) şi între Topolovăţu Mare şi Hitiaş (de desecare), precum şi canalul navigabil Bega, între Timişoara şi confluenţa cu Tisa. Canalul Bega a fost construit între anii 1728 si 1760, dar amenajarea lui definitivă s-a făcut mai târziu. Pentru regularizarea debitului în limite care să-i permită satisfacerea funcţiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Costei a fost construit un nod hidrotehnic, a cărui principală funcţie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantităţii de apă din Timiş în Bega, în funcţie de necesităţi şi de volumul de precipitaţii preluat de cele două râuri în amonte.

Canalul Bega a fost conceput pentru accesul şlepurilor de 600-700 t şi pentru o capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a înlătura pericolul inundaţiilor, foarte frecvente altadată, lucrarea a fost completată ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovăţul Mic, prin care, în perioadele de ape mari, surplusul de debit înregistrat de Bega este dirijat spre râul Timiş. Din mulţimea de braţe care existau înaintea canalizării râului Bega, în interiorul oraşului se mai păstrează doar Bega Moartă (în cartierul Fabric) şi Bega Veche (spre vest, curgând prin Săcălaz).

Râul Timiş drenează judeţul pe o lungime de 141,6 km şi are ca afluenţi : Pogăniş, Lunca Bârda, Nădrag, Spaia.

Râurile Bârzava şi Moraviţa sunt cele mai sudice râuri.

Lacurile naturale din Câmpia Timişului sunt variate ca geneză:

• lacurile de luncă (cele de la Satchinez şi Becicherecu Mic) sunt resturi din mlaştinile care au acoperit o mare parte din câmpie;

• lacurile fluviale (cele de la Macedonia, Ionel, Niţchidorf, Cebza, Obad) formate în braţele părăsite şi parţial colmatate ale râurilor Bârzava, Bega, Timiş;

• lacurile de tasare (cele de la Vâlcani, Deta, Izvin, Voiteg) alimentate din apa freatică şi




82

din ploi.

Lacurile artificiale sunt rezultatul unor acţiuni, directe sau indirect, în scopuri economice.

Principalele lacuri antropice sunt:

• acumulări formate în excavaţiile executate pentru extragerea argilei - Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara;

• acumulări formate în urma construirii de baraje - Surduc, Giarmata, Satchinez, Mănăştur;

• amenajări piscicole: Diniaş, Urseni, Nădrag, Bazoşu Vechi, Partoş.

Resursele de apă

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel judeţean sunt:

Tabelul nr. 17 - Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile la nivel judeţean Resurse de suprafaţă

(mil. m3) Resurse subterane

(mil. m3) teoretice utilizabile teoretice utilizabile

215 400 375 500 Sursa Date: ARPM Timiş: Raport de mediu pentru anul 2009

Pe parcursul anului 2009, s-au prelevat, în total 80,169 mil. m3 apă, dintre care:

• din suprafaţă 46,013 mil. m3;

• din subteran 34,156 mil. m3.

Sursele de apă, de suprafaţă şi subterane, din teritoriul spaţiului hidrografic Banat au asigurat cerinţele de apă ale beneficiarilor, pentru folosinţele de tip agenţi economici, centre populate, zootehnice, irigaţii şi piscicultură, unităţi de transport şi alte activităţi.

Volumele de apă prelevate în judeţul Timiş în 2009 se situează în limita a 87,93 % din volumele propuse, cu următoarea repartizare pe grupe de utilizatori şi categorii de surse de apă:

• pentru populaţie s-au prelevat 47,932mil. m3 apă, reprezentând 59,79 % din total, din care 22,258mil. m3 s-au captat din surse de suprafaţă, iar 25,674mil. m3 din surse subterane;

• pentru activităţi industriale, volumele prelevate sunt de 23,599mil. m3, reprezentând 29,44% din total;

• pentru agricultură volumul de apă prelevat este de 8,110mil.m3, reprezentând cca. 10,11% din totalul volumului de apă prelevat. Din acest volum au fost utilizaţi în irigaţii 1,9 mil.m3, iar în piscicultură 4,28mil. m3;

• pentru alte activităţi s-au prelevat cca. 0, 527 mil. m3.

Pe cursul râului Timiş, în zona oraşului Lugoj, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 412 l/s, disponibilul existent în zonă este de 100 %.




83

În interfluviul Timiş-Bega valoarea resursei totale este de 1.950 l/s, iar disponibilul existent este de 99 %.

Pe cursul superior al râului Bega, valoarea resursei totale şi a resursei de bilanţ este de 600 l/s, iar disponibilul existent este de 92 %.

Pe cursul de apă Bârzava, valoarea resursei totale este de 185 l/s, valoarea resursei de bilanţ este de 55 l/s, iar disponibilul existent este de 87 %.

Din punct de vedere al acviferului de adâncime, pe cursurile de apă Bega, Timiş, Bârzava, Bega Veche şi Pogăniş valoarea resursei totale de exploatare a acviferului de adâncime este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezintă 93 %. Pe cursul mijlociu al râului Timiş, valoarea resursei totale este de 302 l/s iar disponibilul existent reprezintă 87 %.

În bazinul Aranca, zona Sânnicolau Mare – Sânpetru Mare, valoarea resursei totale de exploatare a acviferului freatic este de 190 l/s, iar valoarea resursei de bilanţ este de 100 l/s. Disponibilul existent al acviferului freatic din zonă este de 100 %. În zona Tomnatec–Periam valoarea resursei totale este de 1.402 l/s, iar valoarea resursei de bilanţ este de 1.101 l/s. Disponibilul existent din această zonă este de 99 %. Din punct de vedere al acviferului de adâncime, în b.h. Aranca, valoarea resursei totale de exploatare este de 15.975 l/s, iar disponibilul existent reprezintă 93%.

Reducerea volumelor de apă realizate, faţă de cele propuse, a fost cauzată şi de aplicarea contorizării la un număr din ce în ce mai mare de unităţi, în special agenţi economici. Consecinţa imediată constatată în gospodărirea apelor este reducerea pierderilor pe conductele de alimentare, revizuirea tehnologiilor în vederea micşorării consumurilor specifice şi înlăturarea risipei.

În 2009, în spaţiul hidrografic Banat au fost luate în evidenţă toate unităţile autorizate în cursul anului; mici unităţi de alimentaţie publică, ferme agro-zootehnice cu capacităţi industriale, staţii de distribuţi/comercializare carburanţi şi spălătoriile auto.

Principalele lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor aflate în Spaţiul Hidrografic Banat

În Spaţiul Hidrografic Banat, care include în totalitate judeţul Timiş, principalele structuri de apărare sunt:

• acumulări permenente şi permanente cu volum total de 642 mil. m3;

• îndiguiri pe cca. 885km;

• regularizări de râuri pe cca. 912km.

Caracteristicile tehnice ale acestora sunt:

Tabelul nr. 18 - Acumulări Bazin

Hidrografic Acumulare Curs de apă pe care

este amplasată Volum total

(mil. m3) Folosinţă

Bega* Surduc Râu (Gladna) 66,27 complexă Ghiroda Bega 1,32 piscicultură Recaş Curaşiţa 1,6 ac. nepermanentă Pişchia Bega Veche 13,3 ac. nepermanentă




84

Cenei Bega Veche 4,3 ac. nepermanentă Murani Măgheruş 6,24 complexă Mănăştur Apa Mare 10,15 ac. nepermanentă Izvorin Slatina 6,64 ac. nepermanentă Satchinez Sisco 3,05 ac. nepermanentă

Total BH 112,87 Timiş* Trei Ape Timiş 6,34 complexă

Hitiaş Bega-Timiş 20 ac. nepermanentă Pădureni Timiş 35 ac. nepermanentă Poiana Ruscă Rusca (Rece) 62,9 energie Poiana Mărului Bistra Mărului 110 energie Herendeşti Faţa 1,6 ac. nepermanentă Cadar Duboz Pogăniş 41,4 ac. nepermanentă Gad Lanca Bârda 20,5 ac. nepermanentă Gozna Bârzava 12 complexă Văliug Bârzava 1,13 complexă Secu Bârzava 15,1 complexă Gherteniş I Bârzava 7,3 ac. nepermanentă Gherteniş II Bârzava 10,4 ac. nepermanentă Partoş Bârzava 3,46 piscicultură Moraviţa (Clopodia) Moraviţa 11,35 ac. nepermanentă

Total BH 358,5 Caraş Caraş (Vărădia) Caraş 3,44 ac. nepermanentă

Lişava I Caraş 9,45 ac. nepermanentă Greoni Caraş 2,22 piscicultură

Total BH 15,11 Cerna Valea lui Iovan Cerna 126 complexă

Herculane Cerna 15,7 energie Cornereva Bela Rece 14 energie

Total BH 155,7 Total SH 642,2

Notă: (*) bazine hidrografice din judeţul Timiş Sursă date: Cadastrul Apelor

Derivaţia cu rol de apărare împotriva inundaţiilor este canalul Bega – Timiş, cu lungimea de 5,3km, are priza în r. Bega (nod hidrotehnic Topolovăţul Mare) şi locul de debuşare în r. Timiş (nod hidrotehnic Coşteiu), având rol de descărcare a viiturilor. Lucrarea se află în judeţul Timiş.

Lucrări de amenajare a cursurilor de apă sunt executate pe râurile:

• Bega Veche şi afluenţi (39km îndiguiri şi 201km regularizări). Lucrările se înscriu în judeţul Timiş şi se înscriu în clasa IV de importaţă. Lacurilor din bazinul râului (Pişchia, Murani, Cerneteaz, Izvorin, Mănăştur, Mailat) un grad înaintat de colmatare;

• Bega între Gladna şi frontieră (38km îndiguiri şi 187km regularizări). Lucrările se înscriu în judeţul Timiş şi se înscriu în clasa III şi IV de importanţă, canalul Bega şi nodul hidrotehnic Topolovăţul Mare necesită studii de reabilitare, iar în mun. Timişoara este necesară aducerea lucrărilor de pe Baga la clasa de importanţă a obiectivelor apărate. Pe sectorul Topolovăţul Mare – Timişoara lucrările sunt subdimensionate;

• Timiş între Lugoj şi frontieră (îndiguiri 472km şi 273km regularizări). Lucrările se află în judeţul Timiş şi sunt conforme cu c lasa de importanţă a lucrărilor apărate,




85

excepţie face canalul de descărcare Bega – Timiş şi nodul hidrotehnic Coşteiu care sunt subdimensionate;

• Bârzava între Reşiţa şi frontieră (197km îndiguiri şi 155km regularizări). Lucrările se înscriu în clasele III şi IV de importanţă, nu sunt respectaţi parametrii din proiectele de execuţie, au un grad incert de apărare, fapt pentru care sunt necesare studii pentru reabilitarea lor;

• Moraviţa între Moraviţa şi frontieră (50km îndiguiri şi 48km regularizări). Lucrările sunt de clasa IV de importanţă şi sunt conforme cu clasa de importanţă a obiectivelor apărate;

• Caraş între Tigvanu şi frontieră (89km îndiguiri şi 48km regularizări). Lucrările sunt de clasa IV de importanţă, sunt subdimensionate necesitând lucrări de reabilitare;

• Bistra pe zona Oţelul Roşu-confl. cu Timiş, îndiguiri şi regularizări pe 3,0km lungime. Se înscriu în clasele III şi IV de importanţă, sunt subdimensionate, necesită studii şi lucrări de readucere la clasa de importanţă a obiectivelor pe care le apără;

• Pogăniş între Apadia şi limita judeţeană Timiş - Caraş Severin. Lucrările de îndiguiri şi regularizări au cca. 63km lungime, sunt de clasa IV, sunt conforme cu proiectele de execuţie şi cu clasa de importanţă a obiectivelor pe care le apără;

• Nera între Bozovici – Socol are îndiguiri şi regularizări pe 7,6km lungime. Lucrările sunt de clasa IV de importanţă, sunt conforme cu clasa de importanţă a lucrărilor pe care le apără;

• Boşneag în zona Moldova Nouă are îndiguiri şi regularizări pe o lungime de 3,8km. Lucrările sunt de clasa IV de importanţă, au grad incert de apărare, necesită studii pentru readucerea la clasa de importanţă a lucrărilor pe care le apără.

În Spaţiul Hidrografic aceste lucrări apără cca. 302.771ha de teren, 163 localităţi rurale şi 10 localităţi urbane, 209 obiective industriale.

Riscul la inundaţii în teritoriul judeţean

În conformitate cu prevederile din Legea Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 112/2006, pe fiecare bazin hidrografic se realizează o evalure preliminară a riscului la inundaţii. Aceată evaluare şi raportare a ei către Comisia Europeană se realizează de către Autoritatea Publică Centrală din domeniul apelor.

Deoarece această evaluare este în curs de desfăşurare, se prezintă pe baza datelor disponibile, câteva aspecte (cu caracter informativ) privind inundabilitatea potenţială a teritoriului României.Atfel, teritoriul naţional expus riscului la inundaţii cauzate de revărsarea cursurilor de apă are o suprafaţă de 1,028 mil.ha, reprezentând 5,8% din suprafaţa ţării. Suprafaţa este inundabilă la debite ale cursurilor de apă având probabilitatea de depăşire de 1% şi cuprinde atât suprafeţe agricole, păşuni, terenuri silvice cât şi intravilane de localităţi. Populaţia expusă riscului la aceste inundaţii este estimată la 929.000 locuitori.

Suprafeţele inundabile pe bazine hidrografice, precum şi populaţia şi numărul localităţilor potenţial inundabile de pe teritoriul României, la debitele cu probabilitatea de depăşire de 1% sunt:




86

Tabelul nr. 19 - Suprafeţele inundabile pe bazine hidrografice, populaţia şi numărul localităţilor potenţial inundabile de pe teritoriul României

Bazin Hidrografic Suprafaţă inundabilă (ha)

Populaţie expusă riscului la inundaţi

Localităţi afectate

SOMEŞ – TISA 96.500 82.990 44 CRIŞURI 98.900 58.351 187 MUREŞ 209.500 155.030 120 BANAT 146.800 86.612 100 JIU 69.800 76.082 62 OLT 66.400 58.432 99 ARGEŞ – VEDEA 62.500 123.750 64 BUZĂU – IALOMIŢA 61.900 65.614 40 PRUT – BÂRLAD 104.750 125.700 72 SIRET 105.700 90.902 108 DOBROGEA-LITORAL 5.700 5.472 7 TOTAL 1.028.450 928.935 903 Sursă Date: Sinteza studiilor de fundamentare a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice.

Componenta Plan de Amenajare, elaborator INGA, an 2010

În Spaţiul Hidrografic Banat în anul 2005, viitura s-a declanşat ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în intervalul 14 -16 aprilie, când s-au produs şi primele creşteri semnificative de debite şi niveluri pe râurile din Banat. Anterior declanşării precipitaţiilor exista un strat de zăpadă în zonele înalte, aflat în curs de topire.

Analizele făcute asupra fenomenului produs în anul 2005 au evidenţiat principalele cauze ale inundaţiilor produse, şi anume:

• căderea mare de precipitaţii suprapusă peste topirea zăpezii, producând viituri cu volume de excepţie, pe râul Timiş, în secţiunea Şag volumul viiturii a fost de 770 mil.m3, depăşind volumul din anul 2000, care a fost de 250 mil. m3;

• avarierea digurilor ca urmare debitelor produse, care au depăşit debitele de calcul proiectate, precum şi a timpului extrem de mare de solicitare al acestora (mai mult de 20 zile, la maxim 5 zile apărând în general fenomenele de tasare şi infiltraţii);

• crearea unor breşe în acumulările piscicole aflate în administrarea Consiliilor Locale şi persoanelor fizice, ca urmare a întreţinerii deficitare, obturării evacuatoarelor sau efectuării unor supraînălţări neautorizate;

• defrişarea pădurilor şi efectuarea unor lucrări agrotehnice, care facilitează procesele de eroziune şi conduc la mărirea coeficientului de scurgere pe versanţi cu antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni;

• inexistenţa rigolelor şi a şanţurilor de scurgere a apelor pluviale sau neîntreţinerea celor existente, în multe localităţi rurale;

• colmatarea, subdimensionarea sau neîntreţinerea reţelelor de canalizare a apelor uzate din localităţi, care în această situaţie nu fac faţă regimurilor torenţiale de scurgere;

• amplasarea unor obiective neautorizate (case, anexe gospodăreşti, etc) în zonele inundabile;




87

• construirea locuinţelor, în zone inundabile, pe fundaţii necorespunzătoare şi din materiale de calitate foarte slabă;

• depăşirea capacităţii de transport a secţiunii podurilor şi podeţelor, atât datorită subdimensionării cât şi datorită obturării secţiunilor de scurgere cu materiale lemnoase, deşeuri menajere sau reziduri tehnologice, depozitate în albia râurilor sau antrenate de pe versanţi; nerealizarea de către deţinători a lucrărilor pentru asigurarea scurgerii în zona podurilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

• lipsa sau insuficienţa stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie, la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă;

• neasigurarea permanenţei la unele primării din mediul rural, ceea ce întrerupe funcţionarea fluxului informaţional pentru avertizarea-alarmarea populaţiei;

• necunoaşterea de către administraţia publică locală şi de către populaţie a atribuţiilor şi măsurilor care trebuie luate în situaţii de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase.

Localităţile afectate de inundaţiile produse în judeţ, conform anexei din Legea 575/2001, legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea V – Riscuri naturale, completată cu date centralizate de Consiliul Judeţean Timiş de la ultimile inundaţii, sunt următoarele:

Tabelul nr. 20 - Localităţile afectate de inundaţiile produse în judeţ Localităţi Legea 575/2001 Completări 1998 - 2006

Tip de inundaţie pe curs de apă pe torenţi pe curs de apă pe torenţi

Mun. Timişoara Nu Da Da Da Mun. Lugoj Nu Nu Da Da Or. Fãget Da Nu Da Nu Or. Buziaş Nu Nu Da Da Or. Gătaia Nu Nu Da Nu Or. Recaş Nu Da Da Da

Balinţ Da Nu Da Da Bârna Nu Nu Da Da Bogda Nu Nu Da Da Belinţ Nu Da Da Da

Bethausen Nu Nu Da Da Bârda Nu Nu Da Nu Boldur Nu Nu Da Da

Criciova Da Nu Da Da Curtea Nu Nu Da Da

Chevereşu Mare Nu Nu Da Da Denta Da Nu Nu Nu

Dumbrava Da Nu Da Da Fârdea Nu Da Da Da Foeni Nu Nu Da Da

Găvojdia Da Da Da Da Giera Nu Nu Da Nu

Giulvăz Nu Nu Da Da Ghilad Nu Nu Da Da

Ghiroda Nu Da Da Da




88

Ghizela Nu Nu Da Da Giarmata Nu Da Nu Nu

Jamu Mare Nu Nu Da Nu Margina Da Da Da Da Maşloc Nu Da Nu Nu

Mănãştiur Da Da Da Da Nădrag Nu Nu Da Da

Orţişoara Nu Da Nu Nu Peciu Nou Nu Nu Da Da Pietroasa Nu Nu Da Da Pişchia Nu Da Nu Nu

Remetea Mare Nu Nu Da Da Racoviţa Nu Nu Da Nu Sacoşu Nu Nu Da Da

Sânandrei Nu Da Nu Nu Sânpetru Mare Nu Nu Da Nu

Săcălaz Nu Nu Da Da Tomeşti Nu Nu Da Da

Topolovãţu Mare Da Da Da Da Victor Vlad Delamarina Nu Nu Da Da

Uivar Nu Nu Da Da Sursă date: Legea 575/2001, Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005, elaborat de MMGA-Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, an 2006

3.2. Măsuri de apărare împotriva inundaţiilor Strategia Naţională, ca şi legislaţia în domeniu, înglobează politica Uniunii Europene în

domeniul evaluării şi gestionării riscurilor la inundaţii cuprinsă în Directiva 2007/60/C a Parlamentului European şi a Consiliului. Prin această directivă, Uniunea Europeană, doreşte reglementarea managementul riscului la inundaţii cu scopul reducerii pagubelor produse, prin obligaţiile ce le revin fiecărei ţări membre.

În esenţă principalele prevederi conţinute în acest document sunt:

• în prima etapă statele membre ale U.E. au obligaţia de a elabora hărţi de hazard şi risc de inundaţii, care să fie finalizate până la 22 decembrie 2013.

• în a doua etapă statele membre ale U.E. pe baza hărţilor menţionate stabilesc planuri de gestionare a riscurilor la inundaţii la nivel de bazin hidrografic, care vor stabili nivelul de apărare a zonelor de risc la inundaţii în funcţie de probabilitatea de producere a viiturilor de calcul corespunzător apărării zonelor locuite şi a obiectivelor social-economice situate în arealele inundabile de pe teritoriul lor. Dacă teritoriul bazinului hidrografic studiat este situat pe teritoriul comun a mai multor ţări membre U.E., statele riverane vor ajunge la un acord comun pentru elaborarea unui singur plan de gestionare.




89

Tabelul nr. 21 - Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor şi obiectivele apărate de acestea pentru judeţul Timiş Curs de

apă Localizare lucrare Lucrări hidrotehnice care apără zonele Obiective apărate

acumulări îndiguiri regularizări Loc.rurale Loc. urbane Apa Mare cfl. cu r. Bega Veche

cfl. cu r. Iercici (în com. Becicherecu Mic)

- dig r. Apa Mare: mal dr. 12,6km;

dig mal stg. 12,1km

- com. Becicherecu Mic -

graniţa Serbia- cfl. Iercici

- - r. Apa Mare 31,3km

sat Barateaz, com. Satchinez, Biled, Becicherecu Mic,

-

Bega limită judeţ (sat Otelec)- cfl. cu Valea Ţiganului

- îndiguire r. Bega: Mal drept l=52,2km Mal stâng l=61,0km

- sate Otelec, Pustiniş, Sânmartinu Maghiar, Răuţi (com. Uivar)

sat Utvin (com. Sânmihaiu Român) com. Ghiroda, com. Remetea Mare

mun. Timişoara

satele Topolovăţu Mic şi Bodo

- îndiguire r. Bega: Mal drept l=19,5km Mal stâng l=24,8km

- com. Topolovăţu Mare (s. Topolovăţu Mic, Ictar-Budinţi), com. Belinţ (s.Chizatau),

com. Balinţ (s. Bodo, Târgovişte)

-

satele Bethausen şi Leucuşeşti

- îndiguire r. Bega: Mal stâng. l=2,9km

- com. Bethausen -

sat Curtea şi confluenţa cu r. Miniş

regularizare r. Bega

l=53,7km

com. Curtea, com. Margina (s. Breazova, Sinteşti), com. Dumbrava (s. Răchita), com.

Mănăştiur (s. Mănăştiur) com. Bethausen (s. Cutina, Leucuşeşti) com. Balint (s. Bodo şi Târgovişte), com.

Beliţ (s. Babşa)

or. Făget (s. Temereşti,

Bichigi)

între confluenţa cu r. Behela şi limită judeţ (graniţă)

regularizare r. Bega

l=44,2km

com. Sânmihaiu Român (s. Utvin, Sânmihaiu German), com. Uivar (s. Uivăr,

Răuţi, Sânmartinu Maghiar, Pustiniş, Otelec), com Peciu Nou (s.Dinias)

mun. Timişoara

Bega Veche

limita de judeţ şi com. Becicherecu Mic

Pişchia îndiguire r. Bega Veche:

Mal drept. l=60,6km Mal stâng. l=60,6km

com. Cenei (s. Bobda), com. Săcălaz (s. Săcălaz, Beregsău Mic, Beregsău Mare),

com. Becicherecu Mic

com. Sânandrei îndiguire r. Bega Veche:

Mal drept. l=4,12km

com. Sanandrei




90

Mal stâng. l=3,0km între confluenţa cu r. Buzad şi

com. Fibiş regularizare

r. Bega Veche: l=10,28km

com. Bogda (s.Charlotenburg), com. Maşloc (s. Remetea Mică), com. Fibiş

între confluenţa cu r. Valea Dosului şi com. Sânandrei

regularizare r. Bega Veche:

l=20,11km

com. Pişchia, com. Giarmata (s. Cerneteaz) com. Sânandrei (s. Covaci)

Behela cfl. r. Unu şi confluenţa cu r. Bega

regularizare r. Behela l=11,9km

com. Gearmata (s.Gearmata-Vii, com. Dumbrăviţa

mun. Timişoara

Bârdeanca cfl. r. Bârzava – or. Deta

îndiguire r. Bârdanca: Mal drept. l=4,7km

or. Deta

zona com. Bârda îndiguire r. Bârdeanca: Mal drept. l=9,4km

com. Bârda

izvoare - com. Bârda regularizare r. Birdanca l=3,68km

com. Bârda

sat Opatiţa – cfl. r. Bârzava

regularizare r. Bârdanca l=10,1km

sat Opatiţa (or. Deta)

Bârzava limită judeţ – cfl. r. Bârdeanca

Partoş îndiguire r. Bârzava: Mal drept. l=40,9km Mal stâng. l=36,7km

com. Banloc (sat Partoş)

limită judeţ - com. Gătaia (sat Gătaia)

îndiguire r. Bârzava: Mal stang. l=2,7km

com. Gătaia (s. Sculia)

com. Banloc îndiguire r. Bârzava: ambele maluri l=13km

com. Banloc

cfl. r. Bârdeanca - limită judeţ regularizare r. Bârzava l=13,82km

com. Banloc (s. Partoş)

Caran între sat Carani- cfl. cu r. Iercici regularizare r. Caran l=4,32km

com. Sânandre (s. Carani)

Cherăstau cfl. r. Timişana - sat Sinersig (com. Boldur)

îndiguire r. Cherăstau: Mal drept. l=1,7km Mal




91

stâng. l=1,7km Chizdia cfl. cu r. Bega –

sat Şanoviţa îndiguire r. Chizdia:


com. Ghizela (s. Şanoviţa)

sat Hisiaş – cfl r. Bega - - regularizare r. Chizdia l=9,56km

com. Ghizela(s. Hisiaş, Şanoviţa) -

Clopodia sat Clopodia - cfl. r. Moraviţa Moraviţa îndiguire r. Clopodia: Mal drept. l=2,4km Mal

stang. l=1,5km

- com. Jamu Mare (s. Clopodia -

Curaşiţa de la izvoare până la cfl. Valea Ţiganului

Recaş regularizare r. Curaşiţa l=8,87km

or. Recaş

Dicsan cfl. r. Timişana - sat Sinersig îndiguire r. Dicsan: Mal drept. l=2,9km Mal

stâng. l=2,8km

com. Boldur (s. Sinersig)

Fata între satele Petroasa Mare şi Herendeşti

Herendeşti – regularizare r. Fata

l=5,32km

com. Victor Vlad Delamarina (s. Petroasa Mare, Herendeşti

Gher- teamoş

între cfl. r. Bega şi sat Izvin - îndiguire r. Gherteamoş

Mal drept. l=2,05km Mal stang. l=0,85km

- - or. Recaş (sat Izvin)

între sat Ianova şi sat Izvin - - regularizare r. Gherteamoş

l=8,73km

com. Remetea Mare (s. Ianova)

or. Recaş (s. Izvin)

Glaviţa între cfl. r. Biniş şi sat Gruni - îndiguire r. Glaviţa: Mal drept. l=4,2km Mal stâng. l=3,8km

- com. Belinţ (s. Gruni) -

între satele Cliciovaş si Păru - - regularizare r. Glaviţa

l=11,11km

com. Bethausen (s. Cliciova, Nevrincea) com. Coşteiu (s. Păru)

-

Iercici cfl. r. Apa Mare - com. Becicherecu Mic

- îndiguire r. Iercici: Mal drept. l=1,6km Mal

stâng. l=1,6km





92

între sat Hodoni şi cfl. Cu Apa Mare

- - regularizare r. Iercici

l=13,25km

com. Satchinez (s. Hodoni) -

Iosifalău de la izvoare până la cfl. r. Bega

Iosifalet – regularizare r. Iosifalău l=7,63km

com. Topolovăţu Mare (sate Iosifalău, Ictar-Budinţi,

-

cnl. Lanca-Bârda

între cfl. cu r. Voiteg şi cfl. cu r. Timiş

Gad îndiguire r. Lanca-Bârda:


regularizare r. Lanca-Bârda

l=18,6km

com. Ghilad (s.Gad) -

Lipari între sat Petrovaselo şi cfl. cu r. Mociur

- - regularizare r. Lipari

l=4,08km

com. Topolovăţul Mare(s. Suştra) Or. Recaş (s.Petrovaselo

) Măgheruş între cfl. cu r. Ludabara şi cfl.

cu Bega Veche Murani – regularizare

r. Măgheruş l=12,33km

com. Pişchia (s. Murani) -

Miniş între cfl. cu r. Bega şi sat Babşa (com. Belinţ)

- îndiguire r. Miniş Mal drept. l=1,5km

- - -

între cfl. cu r. Ştanoviţ şi sat Babşa

- - regularizare r. Miniş

l=20,91km

com. Bara (s.Rădmă- neşti), com. Secaş, (s. Secaş), com.

Ghizela(s. Paniova), com. Belinţ(s. Babşa)

-

Mociur de la izvoare până la cfl. cu r. Bega

- - regularizare r. Mociur

l=15,14km

com. Topolovăţu Mare (sate Cralovăţ, Suştra

-

Pământ Alb

între com. Variaş (s. Variaş) şi com. Biled (s. Biled)

- - regularizare r. Pământ Alb

l=19,54km

com. Variaş, com. Şandra, com. Biled -

Pogăniş între cfl. cu r. Timiş şi sat Icloda (com. Sacoşu Turcesc)

Cadar Buboz îndiguire r. Pogăniş Mal drept. l=5,23km Mal stâng. l=4,62km

- com. Sacoşu Turcesc (s. Icloda, Uliuc)

-

Râul sat Traian Vuia (com. Sudriaş) Surduc îndiguire r. Râul: Mal drept. l=2,0km Mal

stâng. l=2,1km

- com. Sudriaş (s. Traian Vuia)

-

Roiga între s. Gaiu Mic (com. Moraviţa) şi graniţa cu Serbia

- îndiguire r. Roiga: Mal drept. L=4,8km

regularizare r. Roiga

com. Moraviţa (s. Gaiu Mic)

-




93

Mal stâng. L=4,8km l=5,45km Săraz între s. Săceni com. Sudriş) şi

cfl. cu r. Glaviţa - - regularizare

r. Săraz l=7,41km

com. Sudriaş (s. Săceni, Traian Vuia, Jupani)

-

Sicso între limita de judeţ Arad şi cfl. cu r. Apa Mare

Satchinez – regularizare r. Sicso

l=9,76km

com. Variaş (s. Gelu)

-

Slatina între limita de judeţ Arad şi cfl. cu r. Apa Mare

- - regularizare r. Slatina l=2,50km

com. Satchinez (s. Bărăteaz) -

Stanoviţ între limita de judeţ Arad şi cfl. cu r. Miniş

- - regularizare r. Stanoviţ l=2,97km

com. Bara (s. Rădmăneşti) -

Ştiuca între cfl. cu r. Sudriaş şi mun. Lugoj

- îndiguire r. Ştiuca: Mal drept. l=2,4km Mal

stâng. l=2,08km

- - mun. Lugoj

Sudriaş între r. Cernabora şi sat Victor Vlad Delamarina

- îndiguire r. Sudriaş: Mal drept. l=0,95km Mal stâng. l=1,16km

- com. Victor Vlad Delamarina -

Surduc între cfl. cu r. Apa Mare şi com. Becicherecu Mic

- îndiguire r. Surduc: Mal drept. L=2,9km Mal stâng. L=2,9km


între satele Sânandrei (com. Sânandrei) şi Dudeştii Noi

(com. Dudeştii Noi)

- - regularizare r. Surduc l=11,0km

com. Sanandrei, şi Dudestii Noi -

Şurgani între cfl. cu r. Timiş şi cfl. cu r. Vucova

- îndiguire r. Surgani Mal drept. l=10,6km

– com. Chevereşu Mare (s. Dragşina) -

între cfl. cu r. Silagiu şi cfl. cu r. Vucova

- – regularizare r. Şurgani l=11,39km

or. Buziaş (s.Bacova)

Tapia între sat Tapia si cfl. cu r. Timiş - - regularizare r. Tapia

l=0,63km

com. Gavajdia (s. Lugojel)

mun. Lugoj (s. Tapia)

Timiş între limita de judeţ Caraş

Severin şi mun. Lugoj îndiguire r. Timiş:

Mal drept. l=201,62km toate satele riverane până la ieşirea din

ţară mun. Lugoj




94

Mal stâng. l=101,55km mun. Lugoj regularizare

r. Timis l=5,01km

mun. Lugoj

Timiş – Cnl.descăr

- care

cfl. cu r. Timiş şi cfl. cu r. Bega Hitiaş îndiguire r. Timiş-Canal descarcare:


- com. Topolovăţu Mare (s. Topolovăţu Mic) -

Timişana între cfl. cu r. Timiş şi cfl. cu r. Cinca

- îndiguire r. Timişana Mal drept. l=19,9km

– com. Racovita (s. Drăgoieşti, Ficătar, com. Boldur (s. Ohaba-Forgaci, Jabăr)

-

între cfl. cu r. Cernabora şi sat Victor Vlad Delamarina (com.

Victor Vlad Delamarina)

- îndiguire r. Timişana: Mal drept. l=1,09km Mal stâng. l=0,62km

– com. Victor Vlad Delamarina -

între cfl. cu r. Cherăstrau şi cfl. cu r. Timiş

- – regularizare r. Timişana l=8,74km

com. Racoviţa (s. Ficătar, Drăgoieşti, Căpăt, Hitiaş)

Timisat între graniţa Serbia şi com. Foeni

- îndiguire r. Timisat: Mal drept. l=9,4km Mal stâng. l=9,7km

- com. Foeni (s. Cruceni, Foeni) -

Valea Apei de la izvoare până la cfl. cu r. Pământ Alb

- - regularizare r. Valea Apei

l=7,45km

com. Variaş -

Valea Ţiganului

de la izvoare până la cfl. cu r. Bega

- - regularizare r. Valea

Ţiganului l=7,45km

- or. Recaş (s. Izvin)

Vâna Mare între s. Jena şi cfl. cu r. Timiş - – regularizare r. Vâna Mare

l=4,85km

com. Gavojdia (s. Jena)

-

Voiteg între cfl. cu r. Lanca-Bârda şi com. Voiteg

- îndiguire r. Voiteg Mal drept. l=3,0km Mal stâng. l=3,0km

– com. Voiteg -




95

În prezent este în procedură de aprobare „Strategia Naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscurilor la inundaţii”, proiect elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Diminuarea efectelor inundaţiilor este rezultatul unei combinaţii între măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului).

Gestionarea fenomenului de inundaţie se referă la acţiuni care trebuie luate în toate cele trei faze de desfăşurare a acestuia:

• acţiuni preventive care constau în:

- evitarea (interzicerea) construcţiei de locuinţe şi de obiective sociale, culturale şi/sau economice în zonele potenţial inundabile, cu prezentarea în documentaţiile de urbanism a datelor privind efectele inundaţiilor anterioare; adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiţiile de risc la inundaţii; promovarea unor practici adecvate de utilizare a terenurilorşi a terenurilor agricole şi silvice in zonele inundabile;

- realizarea de măsuri structurale de protecţie, inclusiv în zona podurilor şi podeţelor;

- realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri; introducerea sistemelor de asigurări etc.);

- identificarea şi delimitarea geografică a zonelor de risc natural la inundaţii de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale, înscrierea acestor zone în planurile de urbanism general şi prevederea în regulamentele de urbanism a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscului la inundaţii, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor;

- implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de inundaţii;

- întreţinerea infrastructurilor existente de protecţie împotriva inundaţiilor şi a albiilor cursurilor de apă;

- execuţia lucrărilor de protecţie împotriva afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor şi podeţelor existente;

- comunicarea cu populaţia şi educarea ei în privinţa riscului la inundaţii şi a modului în care trebuie să acţioneze în situaţii de urgenţă.

• acţiuni operative care se aplică în timpul inundaţiilor şi constau din:

- detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile;

- prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;

- avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de




96

apariţie al inundaţiilor;

- organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă;

- asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă;

- activarea instituţiilor operaţionale, mobilizarea resurselor etc.

• acţiuni de refacere şi restabilire după trecerea inundaţiilor care constau din:

- repunerea în funcţiune a instalaţiilor afectate (de alimentare cu apă, staţii de epurare, staţii de pompare, obiective energetice şi industriale);

- refacerea căilor de comunicaţie şi de transport pe conducte (drumuri, căi ferate, poduri, linii de telecomunicaţii, conducte de apă, abur, gaze, petrol);

- refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate (evacuarea apelor care băltesc, acţiuni sanitare antiepidemice);

- rapoarte şi şi reconstituiri de viituri (evaluarea pagubelor fizice şi valorice, reconstituirea caracteristicilor hidrologice ale undei de viitură produse, reconstituiri ale zonelor inundate).

În vederea apărării împotriva inundaţiilor şi reducerii efectelor acestora asupra populaţiei, a activităţilor socio-economice şi a mediului, în Strategia Naţională de Management la Inundaţii sunt prevăzute măsuri structurale şi nestructurale.

Măsurile structurale constau din realizarea lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor: lacuri de acumulare permanente cu folosinţă complexă în care sunt prevăzute şi volume de atenuare a viiturilor, lacuri de acumulare nepermanente pentru atenuarea viiturilor, diguri, derivaţii de ape mari, regularizări şi amenajări ale cursurilor de apă. La nivel naţional principalele infrastructuri constau în:

• diguri cu lungime totală de 9.920 km;

• 217 lacuri de acumulare nepermanente, cu volume totale de atenuare de cca. 893 mil.m3;

• lacuri de acumulare permanene care au rezervate pentru atenuarea viiturilor volume totale de 2.017 mil.m3;

• lucrări de regularizare de albii în lungime totală de cca 6.300 km.

Măsurile nestructurale pentru protecţia împotriva inundaţiilor constau în:

- dezvoltarea sistemelor informaţionale de avertizare şi prognoză a viiturilor şi a sistemelor decizionale de acţiune operativă în timpul şi dupa producerea inundaţiei;

- stabilirea regulilor de exploatare a acumulărilor, bazate pe informaţii prognostice asupra caracteristicilor, duratei şi momentului producerii viiturii;

- managementul teritoriului expus inundaţiilor prin zonarea albiei majore, elaborarea




97

hărţilor de risc, introducerea restricţiilor de realizarea de noi construcţii în albia inundabilă şi planificarea utilizării terenurilor aflate în zone inundabile în mod adecvat;

- dezvoltarea cadrului legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor responasibile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel, local, bazinal, regional şi naţional;

- elaborarea şi/sau actualizarea regulamentelor, planurilor de acţiune operativă, modelelor de intervenţie pentru diverse scenarii de viitură, precum şi a sistemelor de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia;

- activităţi de conştientizare a factorilor de decizie (de la nivel local până la nivel central) şi a populaţiei situate în zonele inundabile privind mărimea riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, respectiv mijloacele şi metodele de atenuare a efectelor inundaţiilor;

- dezvoltarea unor instrumente economice adecvate: asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare-reasigurare, criterii de negociere între factorii implicaţi în zonele inundabile, sisteme de despăgubiri, care să permită acceptarea unei vulnerabilităţi rezonabile în beneficiul general al ocupanţilor din zonele critice.

Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor existente în judeţul Timiş necesită în mare parte studii pentru aducerea la clasa de importanţă a obiectivelor pe care le apără, studii şi proiecte tehnice pentru reabilitare, precum şi acţiuni permanenet de întreţinere. Zonele în care se propun astfel de măsuri sunt:

• pe r. Bega, zona cuprisă între frontieră-Timişoara-Margina, L= 187,33 km;

• pe r. Timiş, zona frontieră –Lugoj- Caransebeş (jud. Caraş Severin), L=207,0 km;

• pe r. Bârzava, zona Reşiţa (jud. Caraş Severin) - frontieră, L=155,32 km;

Lucrări noi de apărare se propun pe râurile:

• Bega, zona Leucuţeşti-Curtea: regularizare albie minoră cca. 31,26km, îndiguiri de maluri cca. 91,5km, regularizarea afluenţilor r. Bega pe cca. 52,88km, îndiguri pe afluenţi pe cca. 10,8km;

• Timiş, pe zona Lugojel-Jena: regularizări pe cca. 23,0km şi îndiguiri pe ambele maluri pe cca. 36,0km.

Aceste lucrări trebuie să se regăsească în Planul de Amenajare a Spaţiului Hidrografic Banat, plan aflat în faza de avizare.




98

C a p i t o l u l I V IV. Alunecări de teren

4.1. Evaluarea situaţiei existente Spre deosebire de celelalte riscuri, alunecările de teren sunt fenomene greu

localizabile. Astfel, dacă inundaţiile se produc pe cursul apelor astfel încât se pot lua măsuri localizate, iar efectul distructiv al seismului se repercutează în principal asupra construcţiilor (unde se pot impune măsuri normative, de expertiză etc. în vederea prevenirii dezastrelor), apariţia alunecărilor de teren este greu previzibilă la scară macro.

Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de risc la alunecări de teren sunt:

- populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

- construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare, capacităţile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi, aeroporturi, baraje şi alte lucrări hidrotehnice etc.;

- căile de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale;

- reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;

- reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;

- mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;

- activităţile social-economice

4.2. Încadrarea teritoriului județean în reglementările Legii 575/2001 – privind planul de amenajare a teritoriului național „Zone de risc natural”

Conform studiului “Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” elaborat de GEOTEC SA în anul 1998, studiu care a stat la baza elaborării Legii nr. 575/2001 care priveşte Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a V–a “Zone de risc natural” potenţialul de producere a alunecărilor de teren şi a proceselor de eroziune pe teritoriul judeţului Timiş este predominant scăzut şi mediu, existând suprafeţe importante în estul judeţului care prezintă potenţial ridicat.

Localităţile afectate de alunecări de teren cuprinse în Legea 575/2001 şi localităţile afectate în perioada 1998-2006, după potenţialul de producere şi tipul alunecărilor este evidenţiat în tabelul următor:

Tabelul nr. 22 - Localităţi afectate de alunecări de teren

Unitatea Administrativ – Teritorială

Potenţialul de producere a alunecărilor

Tipul alunecărilor lege 575 1998-2006

Primară Reactivată Municipilu Lugoj scazut-ridicat Nu Da Comuna Belint scazut-ridicat Nu Da




99

Comuna Bethausen scazut-ridicat Nu Da Comuna Brestovat ridicat Nu Da

Comuna Curtea scazut-ridicat Nu Da Comuna Fardea scazut-ridicat Nu Da Comuna Margina scazut-ridicat Nu Da Comuna Nadrag mediu Nu Da

Comuna Ohaba Lunga ridicat Nu Da Comuna Pietroasa ridicat Nu Da

Comuna Recas scazut-ridicat Nu Da Comuna Remetea Mare scazut-ridicat Nu Da

Comuna Secas ridicat Nu Da Comuna Victor Vlad scazut-ridicat Nu Da

Zonarea terenurilor judeţului după potenţialul de producere al alunecărilor de teren este evidenţiată în cartograma alăturată.

Figura nr.3 - Potenţialul de producere al alunecărilor de teren

Conform Studiului „Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” – 1998, Institutului de Cercetări Pedologice şi Agrochimice, care a fundamentat Legea nr.575/2001 – Zone de risc natural, repartiţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren cu diferite grade de manifestare este următoarea:

- Terenuri relativ stabile cu eroziune slabă-moderată cu risc redus de alunecări -




100

101.511 ha - 11,64%

- Terenuri moderat stabile cu alunecări vechi, cu risc ridicat de activitate în anii ploioşi, prin defrişări sau prin încărcare cu construcţii grele - 32.272 ha - 3,70%

- Terenuri cu stabilitate redusă cu eroziune puternic excesivă, ravenări şi alunecări de teren active - 6.222 ha - 3,01%

- Terenuri relativ stabile, dar cu fenomene locale de alunecări de teren-56.461 ha-47%

Reprezentarea grafică a zonării terenurilor după clasificarea de mai sus este redată în imaginea următoare:

Figura nr.4 – Gradul de eroziune al terenurilor

Situaţia la nivel judeţean a solurilor afectate eroziune in diverse grade si alunecări de teren (67.080 ha - conform datelor furnizate de Ospa 2011 -) este următoarea:

Grade de eroziune de suprafaţă (apă, vânt):

- slabă – 17.850 ha,

- moderată – 16.850 ha,

- puternică - 16.120 ha,

- foarte puternică - 15.780 ha,

- excesivă - 10.580 ha.

Categorii de eroziune în adâncime:




101

- şiroiri şi rigole - 3.370 ha,

- ogaşe şi ravene -1.380 ha.

Categorii de alunecări de teren:

- semistabilizate - 8.480 ha.

- active - 5.570 ha.

Figura nr.5 – Tip alunecări R5 - 8

Figura nr.6 – Alunecări reactivate




102

Tabelul nr. 23 - Repartiţia pe localităţi a terenurilor degradate Nr. Crt.

Localitatea Total Ha

Eroziune de suprafaţă f. puternică şi excesivă

Eroziune adâncime

ogaşe ravene torenţi

Alunecări active, prăbuşiri, surpări,

scurgeri

Pietriş, bolovăniş, grohotiş,

stânci

1. Balint 300 100 20 100 2. Banloc

(+Livezile) 250

3. Bara 500 150 30 100 6. Belinţ 250 150 5 5 7. Bethausen 700 190 25 185 9. Bârna 450 100 50 200 10. Bogda 450 100 50 200 11. Boldur 300 50 10 40 12. Brestovăţ 550 195 50 200 5 16. Chevereşu Mare 400 200 19. Coştei 500 100 50 200 20. Criciova 900 200 50 500 5 21. Curtea 550 200 50 200 22. Darova 550 200 50 150 25. Dumbrava 550 200 50 200 26. Făget 350 100 50 100 27. Fârdea 500 200 50 200 5 29. Gătaia (+Birda) 700 200 50 200 30. Găvojdia 400 100 31. Ghizela 450 240 10 100 32. Giarmata 150 100 35. Jamu Mare 600 190 10 100 39. Margina 250 100 100 40. Maşloc 450 100 50 50 41. Mănăştur 350 100 50 100 42. Moraviţa 550 50 44. Nădrag 250 40 12 10 45. Niţchidorf 250 100 138 46. Ohaba Lungă 600 200 200 47. Orţişoara 300 100 50. Pietroasa 450 200 200 10 51. Pişchia 500 230 20 50 52. Racoviţa 250 44 6 53. Recaş 800 200 200 54. Remetea Mare 450 100 100 55. Sacoşu Turcesc 400 100 56. Satchinez 850 300 20 58. Secaş 500 200 50 200 59. Sânandrei 600 170 20 10 63. Ştiuca 500 240 50 60 64. Teremia Mare 300 65. Tomeşti 650 175 50 200 10 66. Topolovăţu Mare 600 230 50 20 67. Tormac 600 200 25 125 68. Traian Vuia 500 200 25 50 71. VV Delamarina 600 200 50 100 77. Lugoj 550 200 50 100 5 78. Buziaş 300 100 10 100

TOTAL 32845 7144 1180 5101 50 Sursa: OSPA Timişoara




103

4.3. Harta de hazard la alunecări de teren Prin studiul “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure,

alunecări de teren, inundaţii) - Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean - Judeţul Timis” - S.C. PRIMUL MERIDIAN SRL - a fost elaborată harta de hazard la alunecări de teren şi seisme a judeţului Timiş.

Totodată această documentaţie furnizează o primă imagine asupra zonelor expuse hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren şi inundaţii, în vederea elaborării hărţilor de risc.

Hărţile de hazard la alunecare indică probabilitatea anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă de hazard la alunecare arată nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren dintr-o zonă învecinată.

Date preliminare elaborării hărţii de hazard

Caracteristicile litologiei şi structurii formaţiunilor geologice de pe teritoriul judeţului, la care se adaugă cele de ordin morfologic şi particularităţile climatice, în principal regimul precipitaţiilor, induc, în cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale probabilităţii de declanşare a alunecărilor de teren astfel încât se pot încadra în categoria zonelor expuse hazardului.

Date geomorfologice

Relieful judeţului Timiş este predominant ocupat de câmpie, care se compune din două trepte principale: Câmpia joasă sau de divagare şi Câmpia înaltă sau de glacisuri.

Câmpia joasă s-a format prin divagări recente ale râurilor Mureş, Bega, Timiş şi Bârzava. Principalele râuri sunt îndiguite, dar se păstrează bine şi unele cursuri sau braţe vechi, cum ar fi Aranca, Bega veche, Bega mică, Timişul mort. Altitudinile acestor câmpii joase variază între 80-100 m; către E se dezvoltă golfuri adânci în lungul principalelor râuri. Cele mai importante câmpii de divagare sunt: Câmpia joasă a Timişului pe care divagau Bega, Timişul, Bârzava şi Câmpia joasă a Mureşului creată prin divagarea spre S a râului cu acelaşi nume.

Câmpia înaltă bordează Podişul Lipovei şi Dealurile din E. Este vorba de două unităţi mari: Câmpia Vingăi şi Câmpia Bârzavei. Ambele se prelungesc în Golful Lugojului sub formă de câmpii de terase şi anume: Câmpia Begăi în N, formată din glacisuri-terase şi Câmpia Timişului în S, sub Dealul Buziaşului formată mai ales din terase.

Dealurile se compun din 4 grupări mari: Podişul Lipovei, Dealul Lugojului, Dealul Pogănişului şi Dognecei.

Podişul Lipovei - altitudinile sale maxime sunt de cca 250-260 m în V (Dealul Surducu- 265 m, Dealul Covejdia- 278 m), de 300 m pe centru (Pădurea Săliştea- 317 m, Cugla-318 m), iar în E trec de 350 m (Cîmpul Dumbrii- 359 m, Dâmbul Cornlui- 437 m, Dâmbul Gomila - 478 m), aici fiind roci vulcanice;

Dealurile Lugojului sunt fragmentate de văile Bega Luncani, Vădana, Râu, Sărazu. Pe centrul lor apare un petic de cristalin, tăiat de valea Râu care lasă în spate Depresiunea Fârdea. Altitudinile acestor dealuri oscilează între 200-450 m.




104

Dealurile Pogănişului intră în judeţ numai prin jumătatea lor nordică şi anume: Dealul Buziaşului în V, format din şisturi cristaline (Dealul Scaunului - 324 m, Dealul Luncariu - 367 m) şi Dealul Poieni în E, (Dealul Bradului- 321 m, Dealul Pietrosu - 300 m).

Munţii se dezvoltă în partea estică a judeţului şi sunt reprezentaţi prin Munţii Poaiana Ruscă (în proporţie de 25% din suprafaţa Munţilor Poiana Ruscă) de la est de cumpăna bazinelor Bega şi Nădragu (afluent al Timişului). Munţii formează un masiv de tip horst mărginit de culoare de tipul grabenelor; înălţimile mai importante sunt Cireşu - 916 m, Rareşu- 1136 m, Padeşu- 1374 m, Chicera - 1160 m, Dâmbul Zmizii - 934 m.

Solurile. În condiţiile unui relief puţin accidentat, dar cu roci diferite apare o gamă foarte variată de soluri. La nord de Bega se observă o succesiune de soluri zonale de la V spre E, din câmpie până în Podişul Lipovei şi anume: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roşcate, soluri brune podzolite şi soluri brune podzolice argiloiluviale; în câmpie, cernoziomurile carbonatice sunt de regulă gleizate, apa freatică situându-se la mică adâncime, iar, pe alocuri, apar şi lăcovişti, soloneţuri şi soluri nisipoase (cernoziomuri cambice, nisipoase sau nisipolutoase). La sud de Bega, în câmpia joasă veche zonă de divagare a Timişului şi Bârzavei domină lăcoviştile, de regulă argiloase, asociate cu cernoziomuri cambice gleizate şi soloneţuri, iar în câmpia piemontană şi pe terase vertisolurile, solurile pseudogleice podzolite, planosolurile şi solurile brune podzolite.

În regiunea deluroasă şi montană din E apar, dominant, soluri brune podzolite, soluri podzolice argiloiluviale, soluri brune acide şi soluri brune podzolice. Pe alocuri, în zona montană sunt prezente rendzine şi terra rosa formate pe calcare. Solurile aluviale apar de-a lungul luncilor şi în zonele de divagare. Suprafeţele aproximativ ocupate de diferitele soluri sunt: soluri aluviale 140.000 ha, sărături şi soluri salinizate 68.000 ha, soluri nisipoase 6.000 ha, iar celelalte soluri 586.000 care includ cca 82.000 ha soluri erodate (din care 16.000 ha cu alunecări) şi cca 102.000 terenuri cu pericol de eroziune.

Date geologice

Cea mai mare parte din teritoriul judeţului Timiş este acoperită de depozite cuaternare dispuse peste formaţiunile bazinului panonic. Partea de SE este ocupată de formaţiunile cristaline, eruptive şi sedimentare ale extremităţii vestice a munţilor Banatului, precum şi de depozitele neogene ale bazinelor Lugoj şi Caransebeş.

Date hidrologice

În judeţul Timiş reţeaua hidrografică este reprezentată de Bega, care îşi desfăşoară aproape în întregime bazinul în cadrul acestuia, şi parţial de râurile Bega Veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa şi Mureş. La acestea se adaugă lacurile naturale şi antropice şi o reţea de canale de desecare şi irigaţii. Fenomenul de secare este prezent la o serie de râuri ca: Şerbenilor, Cladova, Fădimac, Hodoş, Lipari, Behela etc. din bazinul Bega, Vina Mare, Sudriaş, Fata, Cinca, Surgani, etc. din bazinul Timiş, Bârdea, Gorova etc. din bazinul Bârzava cu o frecvenţă anuală de secare şi la râurile Chizdia, Gheartemoş (Bega), Tău (Timiş) cu o frecvenţă de apariţie la 2-5 ani. Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspesie prezintă valori scăzute şi puţin diferenţiate, fiind cuprinsă între mai puţin de 0,5 t/ha.an şi 1,0 t/ha.an.

Timişul, care se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei, are la intrarea în judeţ în aval de comuna Sacu, o suprafaţă de bazin de 2335 km2 şi o lungime de 93 km. Ca afluenţi mai




105

importanţi primeşte pe dreapta p. Nădrag, Timişana, Şurgani, Pogşniş Lunca-Bârda. Cursul râului străbate două unităţi de relief, zona piemonturilor bănăţene cu o pantă medie de 0,7 – 0,8 ‰ şi o luncă largă unde în trecut se produceau dese inundaţii pe suprafeţe întinse. În scopul scoaterii de sub inundaţii a acestor teritorii, râul a fost îndiguit încă din secolul trecut în aval de Coşteiu.

Ca reţea artificială trebuie menţionate canalele de legătură Coşteiu – Chitizău şi Topolovăţ – Hitiaş, primul de alimentare a râului Bega la ape mici, din Timiş, şi al doilea de de descărcare a apelor mari ale Begăi în Timiş (aceasta modifică substanţial regimul hidrologic al celor două râuri). Zonele interfluviale de câmpie, fiind lipsite de scurgere ca urmare a construiri digurilor sunt în prezent drenate prin intermediul canalelor de desecare.

Bega izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă de la altitudinea de 1150 m şi are până la frontieră o lungime de 159 km. În zona montană are pante ce depăşesc 15 ‰ şi o vale îngustă, în zona depresionară are o vale largă cu lăţimi de până la 2 km cu albie majoră bine dezvoltată şi panta medie de 1 ‰, iar în zona câmpie valea se lărgeşte şi mai mult şi pantele scad în jur de 0,3 ‰ . În scopul înlăturării inundaţiilor, şi în scopul navigaţiei, cursul inferior al Begăi a fost canalizat şi dirijat mai spre sud pe un nou traseu. Afluenţii mai importanţi sunt: Saşa şi Gladna, iar pe dreapta Bunea, Miniş, şi Chizidia.

Bega Veche reprezintă cursul inferior al vechiului traseu al Begăi şi s-a individualizat ca râu aparte la începutul secolului trecut, în urma construirii canalului Bega. În prezent râul este o continuare a Beregsăului şi drenează împreună cu afluenţi săi, dintre care mai importanţi sunt: Niard sau Măgherăuş, şi Ier sau Apa Mare.

Bârzava, se încadrează în judeţ cu sectorul său inferior, pe o lungime de 45 km, cu o albie majoră larg dezvoltată, ajungând uneori la lăţimi de 2-4 km şi o pantă medie sub 1‰. În aval de localitatea Deta este îndiguită. Afluentul cel mai important este Moraviţa cu care confluează pe teritoriul sârbesc.

Mureşul, mărgineşte judeţul în partea de nord-vest pe o lungime de 42 km, formând limita comună cu judeţul Arad şi apoi graniţa de stat cu Ungaria.

Lacurile sunt numeroase dar au suprafeţe şi adâncimi mici. Dintre lacurile naturale mai important este Lacul Satchinez (40 ha). Din acest complex lacustru mai fac parte şi lacurile: Cotul Morii (8 ha), Verbunci (2 ha), Râtu Mare (6 ha), Râtul Lişului (2 ha) şi mlaştinile Râtul Dutin, Râtul Mărăşeşti. Puţin mai la sud, la Becicherecu Mic apar două lacuri, unul cu suprafaţă de 33 ha şi altul de 13 ha. În întreaga câmpie de subsidenţă sunt frecvente lacurile instalate în coturi de meandre sau în braţe părăsite. Foarte multe crovuri adăpostesc lacuri, cum sunt cele de la Biled, Vălcani, Deta, Voiteg şi Timişoara.

În judeţ apar şi două lacuri cu apă caldă (> 200 C) la Româneşti (Balta Caldă) şi pe valea Măgheruş (vulcanul noroios de la Forocici generat de o mofetă).

O categorie aparte de lacuri, sunt cele antropice, formate prin escavaţiile din care s-a exploatat materialul necesar fabricilor de cărămizi. Acestea apar pe lângă fiecare localitate de câmpie, dar cele mai importante sunt la Timişoara (115 ha), Cărpiniş, Deta, Banloc, Lovrin, Biled, Sânicolaul Mare. Tot în această categorie intră şi heleşteele de la Diniaş, Bazoşu Nou, Partoş, Urseni şi Nădrag, lacurile de agreement de la Timişoara şi Dumbrăviţa şi lacurile cu funcţie complexă de la Surducul Mic de pe râul Gladna.




106

Ape subterane. Cele freatice sunt aproape de suprafaţă, pe o bună parte din câmpie fiind la numai 0,5-2 m şi contribuind la excesul de umiditate în perioadele ploioase. Apele captive sunt bogate şi situate la diferite adâncimi. Apele minerale se găsesc la: Buziaş (carbogazoase), Călacea (termale de 35-40oC), Timişoara (la adâncimi de 1100 m), Ivanda (comuna Giulvăz, cu izvoare sulfatate).

Date climatice.

Teritoriul judeţului Timişoara aparţine în întregime sectorului cu climă continental moderată (cca 85% ţinutului cu climă de câmpie şi cca 15% ţinutului cu climă de dealuri).

Precipitaţiile atmosferice. Prezintă variaţii ample de peste 80,0 mm chiar în cadrul ţinutului cu climă de câmpie şi creşteri importante pe dealurile din est. Cantităţile anuale totalizează 734,0 mm la Făget, 631,0 mm la Timişoara, 602.0 mm la Denta, 569.0 mm la Jimbolia.

Stratul de zăpadă. Este instabil şi are grosimi neânsemnate. Durat medie este de 28,9 zile la Timişoara şi creşte la 40-50 zile pe dealurile din est.

Date structurale

Fundamentul judeţului Timiş este format din şisturi cristaline şi mase eruptive al căror metamorfism, tectonică şi punere în loc s-a realizat în timpul cutărilor prealpine; ulterior au fost afectate de cutările alpine. În zona estică a judeţului se dezvoltă Munţii Poiana Ruscă pe teritoriul cărora se dezvoltă dislocaţii plicative şi rupturale prealpine şi alpine

Date hidrogeologice

Unitatea hidrostructurală prezentă în zona teritoriului judeţului Timiş este cea a Depresiunii Pannonice. Cele mai importante tipuri de structuri hidrogeologice sunt:

- hidrostructuri carstice de adâncime, a căror alimentare se face din apele de suprafaţă, din sectoarele de aflorare a calcarelor, la distanţe mari; acviferul se află sub presiune, apele manifestând artezian;

- hidrostructuri granulare de adâncime – acvifere multistrat – în formaţiuni miocene şi plio-pleistocene, conţinând ape sub presiune; alimentarea se realizează în zona de ramă şi se face atât din precipitaţii, cât şi din apele de suprafaţă; în sectoarele în care apar calcarele în ramă, se produce descărcarea subterană a apelor carstice în acviferele granulare;

- hidrostructuri aluvionare în conuri de dejecţie, cu ape sub presiune, alimentate din reţeaua de suprafaţă, cu debite foarte mari;

- hidrostructuri aluvionare ale luncilor, alimentate de râuri şi dinspre versanţi; local, acviferul poate fi sub uşoară presiune;

- hidrostructuri aluvionare ale teraselor, alimentate mai ales din precipitaţii; la contactul dintre nivelele de terase, pot să apară linii de izvoare; local, nivelele inferioare pot conţine ape sub presiune şi se constată zone cu exces de umiditate.

În zonele Sânicolaul Mare, Lovrin, Periam se exploatează orizonturile acvifere dintre adâncimile 80 m şi 350 m, constituite în special din nisipuri; debitele obţinute sunt cuprinse între 2 şi 10 l/s, iar denivelările realizate au valori de 2 m până la 25 m. La Cenad şi Sânicolaul Mare, apele din acviferele pannoniene se manifestă artezian până la +1,0 m deasupra terenului.




107

În câmpia joasă Timiş – Bega au fost puse în evidenţă ape sub presiune, care uneori se manifestă artezian; cu debite de 1 l/s până la 10 l/s, pentru denivelări până la 42m.

În zona platoului Vinga, la Ortişoara şi Sânandrei se exploatează un complex de nisipuri şi pietrişuri dezvoltate între 25 şi 100m, nivelele piezometrice stabilindu-se la 5 – 18 m.

În interfluviul Aranca – Timiş, până la adâncimea de 200 m au fost captate ape din nisipuri şi pietrişuri, uneori cu bolovănişuri, cu grosimi totale până la 50 m; debitele pot ajunge până la 10 – 20 l/s, în arealul Beregsăul Mare – Timişoara şi Jimbolia, cu denivelări cuprinse între 2 şi 25 m.

Zona piemontană Bega – Timiş se caracterizează prin depozite grosiere, în special până la adâncimea de 100 m, cu grosimi de 10 – 50 m; apele se găsesc sub presiune şi se manifestă ascensional, uneori artezian la Buziaş – Gătaia.

Apa din acviferele pannonian - pleistocene este potabilă în limite admisibile şi excepţionale, cu depăşiri ale conţinutului în Fe şi Mn peste limitele admisibile.

Acviferele aluvionare sunt incluse unităţii morfologice a Câmpiei Timiş– Bârzava.

La sud de Mureş şi la vest de linia Sânpetru Mare–Biled, acviferul este constituit din nisipuri; de la această linie spre contactul cu Câmpia piemontană Vinga, se evidenţiază un culoar cu pietrişuri între Mureş şi Bega Veche, cu aspectul unei albii orientate nord-sud, care poate prezenta interes hidrogeologic.

În zona dintre Aranca-Bega, şi câmpia piemontană de est (Mureş–Bega), debitele specifice sunt foarte reduse, cu valori ale permeabilităţii sub 10 m/zi. Grosimea rocilor din acoperiş este de 5 – 10 m la sud de Aranca şi de 15 – 40 m în jurul localităţilor Comloşul Mare–Comloşul Mic, ca petice izolate. Direcţiile de curgere principale sunt est-vest şi local nord-est spre sud-vest, cu alimentarea acviferului din precipitaţii şi prin aflux subteran din câmpia Vinga. Se constată o uşoară drenare către râurile Aranca şi Bega Veche. În câmpia Vinga, adâncimea nivelului piezometric creşte de la 3 – 5 m, în parte de sud-vest, la 10 – 15 m spre nord-est.

Câmpia Timiş–Bârzava reprezintă o zonă de subsidenţă, cu evidente fenomene de divagare, contactul dintre câmpie şi golful depresionar Timiş este marcat de linia de fractură Buziaş – Topolovăţ.

În lunca râului Bega, mai ales între Tomeşti şi Chizătău, acviferul freatic este constituit din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri intre adâncimile 5 – 15 m, cu grosimi medii de 4 – 5 m. Nivelul piezometric se află la 1 – 4 m adâncime de la suprafaţa terenului, fiind sub influenţa variaţiilor de nivel ale râului.

În lunca râului Timişului, în special în sectorul Gălojdia–Coştei, se dezvoltă un complex acvifer freatic constituit din nisipuri cu pietriş şi bolovăniş, cu grosimi medii de 3 – 8 m, până la adâncimi de 5 – 15 m. Acviferul este alimentat prin infiltraţii din râu. Nivelul apei, cu caracter liber sau ascensional, se găseşte la adâncimi cuprinse între 1 – 5 m de la suprafaţa terenului.

În culoarul Timiş–Bega, în condiţiile unei subsidenţe active, din cauza excesului de umiditate, se execută lucrări de drenaj. Pentru combaterea inundaţiilor, precum şi în scopuri de navigaţie, a fost necesar executarea de lucrări hidrotehnice. Modificarea regimului hidrologic a avut influenţă şi asupra regimului apelor freatice.




108

Grosimea aluviunilor, ce formează acviferul freatic, creşte de la est spre vest, spre Depresiunea Pannonică, reprezentând aportul râurilor Bega şi Timiş şi conurile de dejecţie ale afluenţilor. Acviferul freatic din zona culoarului este alimentat mai ales din reţeaua hidrografică precum şi din aportul ce se realizează dinspre câmpiile intermediare şi cele înalte. Scurgerile de pe versanţi şi descărcarea izvoarelor din nivele morfologice superioare terasei inferioare generează şi întreţin zone cu exces de umiditate.

În cuprinsul câmpiei Bărzava–Moraviţa, care în parte se suprapune peste conul de dejecţie al Timişului, după precipitaţii abundente se formează un orizont suprafreatic sezonier, ca urmare a prezenţei unui complex acoperitor cu grosimi până la 8 m.

Date seismice

În conformitate cu prevederile STAS 11100/1–1993 (Zonarea Seismică a României) şi ale Normativului pentru proiectare antiseismică a construcţilor P 100–92, judeţul Timiş se încadrează în ariile macroseimice 6 (zona estică), 71 (zona vestică) şi 82 în zona Moraviţa, respectiv zonele de calcul ale coeficienţilor Ks: F (Ks=0,06 pentru extremitatea estică), E (Ks=0,12 zona centrală), şi D (Ks=0,16 zona vestică).

Conform STAS P100–92, privind zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colţ, judeţul Timiş se încadrează la valoarea Tc=0,7s. pentru zona estică şi Tc= 1,0s. pentru zona vestică.

Conform normativului P100 – 1 / 2006 - „Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenţă IMR – 100 ani şi în termeni de perioadă de control (colţ) Tc a spectrului de răspuns“, judeţul se înscrie cu ag – 0,08g în partea de est a judeţului, de 0,12g în partea centrală a acestuia şi 0,16g pentru partea vestică şi Tc – 0,7s.

Date silvice

Zona silvostepei ocupă partea vestică a judeţului, suprapunându-se câmpiei şi teraselor joase; caracteristica acestei zone este dată de sărăcia vegetaţiei lemnoase de apariţia frecventă a vegetaţiei hidrofile şi higrofile (în lunci şi câmpii joase cu exces de umiditate). Culturile agricole alternează cu restul de pajişti secundare puternic modificate.

Zona pădurilor de foioase este larg extinsă în Podişul Lipovei, Dealurile Lugojului şi Pogănişului şi Câmpia Gătaei, fiind reprezentată prin insule de păduri de stejar, păduri de cer şi gârniţă ce alternează cu pajişti, în Dealul Bârnei şi Podişul Lipovei, şi spre limita cu etajul pădurilor de foioase, pădurile de cer şi gorun.

Etajul pădurilor de foioase ocupă partea de E a judeţului unde se întâlnesc păduri de gorun în amestec cu păduri de cer, păduri de fag cu carpen, păduri de fag în a căror compoziţie sunt prezenţi aalături de Fagus silvatica, fagul balcanic (Fagus silvatica varietatea moesica) şi fagul tauric (Fagus taurica), păduri amestecate de fag, cu brad şi molid. În pădurile de foioase sunt prezente plante ocrotite cum ar fi: ghimpele, tulichina precum şi iedera. Pe suprafeţe restrânse apar pajişti secundare.

Vegetaţia zonală şi intrazonală este reprezentată prin păduri de stejar, frasin şi ulm în lunca Timişului ce alternează cu pajişti de iarbă moale, coada vulpii, pir, unele asociaţii




109

hidrofile. Pe interfluviile dintre Bega şi Timiş şi la SE de Sânnicolau Mare apar asociaţii de pajişti cu păiuşul oilor şi plante de sărătură.

Pădurile de fag sunt, în general, umbroase şi din acest motiv stratul de arbuşti lipseşte sau este reprezentat numai prin câteva specii de soc roşu şi negru, voniceriul, tulichina şi caprifoiul.

Gorunetele sunt formate în unele locuri aproape exclusiv din gorun, iar în unele părţi apar şi frecvente specii de termofile: cerul, gârniţa, stejarul, fagul, carpenul, paltinul, frasinul şi teiul. Sunt păduri mai luminoase şi de aceea stratul de arbuşti este bine dezvoltat, cu specii numeroase. Stratul ierbos este bogat, pajiştile caracteristice fiind cele de păiuşcă, bărboasa şi multe plante cu flori.

Vegetaţia luncilor se caracterizează prin prezenţa salciei, plopului şi aninului roşu. În covorul ierbos predomină speciile de rogoz, limbariţa, laptele-câinelui, troscotul, firuţa, timoftica, trifoiul, murul şi altele.

Tăierea pădurilor pe suprafeţe mari favorizează declanşarea în masă a alunecărilor de teren.

Acoperirea suprafeţei alunecate cu brazde de iarbă împiedică uscarea terenului şi formarea crăpăturilor de contracţie prin uscare, care constituie căi de acces a apei în teren. Stratul de iarbă protejează terenul împotriva eroziunii şi uşurează scurgerea apelor de suprafaţă. Totodată, consumul de apă reduce umiditatea din teren pe primii 2–3 m adâncime.

Plantaţiile şi împăduririle au un efect mult mai mare în stabilizarea versanţilor. Consumul de apă din teren este substanţial sporit, o dovadă în acest sens o reprezintă faptul că adâncimea apei subterane în zonele împădurite este mai mare, cu toate că structura geologică şi condiţiile de alimentare sunt aceleaşi.

Consumul de apă diferit, în funcţie de specie, este relativ mare. Salcâmul, de exemplu, consumă circa 40 l apă pe zi. Puterea de absorbţie a apei din teren, prin sistemul de rădăcini variază într-un domeniu foarte larg. Pădurea reţine o cantitate mare din apa ploilor, pe care o redă direct în natură, prin evaporare, evitând în acest fel infiltrarea acesteia în teren. Procentul de reţinere a apelor meteorice pe coroana copacilor este de 30–68% din cantitatea totală de precipitaţii. Arborii care consumă cea mai mare cantitate de apă din teren sunt: plopul, frasinul, salcâmul. Arborii extrag, în afară de apă liberă, gravitaţională şi apa capilară.

O altă acţiune pozitivă a plantaţiilor şi împăduririlor în stabilizarea alunecărilor de teren este efectul de “armare” pe care îl au rădăcinile arborilor asupra terenului. Rădăcinile copacilor ajung până la 6–12 m adâncime, chiar 25 m în cazul fagului. Reţeaua de rădăcini se întinde, în suprafaţă, până la o distanţă de 10–12 m.

Înierbarea, plantaţiile şi împăduririle intră în complexul de măsuri ce se iau pentru stabilizarea alunecărilor de teren, îndeosebi la cele de adâncime mică.

Date antropice

Ansamblul activităţilor umane exercită o influenţă defavorabilă în regimul stabilităţii versanţilor şi eroziunii terenurilor, datorită impactului puternic şi ireversibil al diverselor activităţi, amenajări şi folosinţe. Astfel, factorii antropici se caracterizează ca elemente de risc




110

ce modifică direct, rapid şi negativ parametrii de influenţă, în anumite împrejurări preluând prin conversia efectelor un rol inhibitor.

Schimbările demografice regionale şi evoluţia economică din perioada modernă au determinat modificări ale structurilor tradiţionale de utilizare a terenurilor. Ponderea tipurilor de folosinţă clasică (fond forestier şi destinaţie agricolă), s-a diminuat în detrimentul urbanizării şi industrializării teritoriului, dinamica suprafeţelor presupunând noi mutaţii în repartiţia populaţiei şi a activităţilor, ca urmare a readaptării formelor de proprietate şi a zonelor de interes.

Actuala organizare a spaţiului judeţean relevă arii importante de dezvoltare şi influenţă a industriilor extractive, petrochimice sau de exploatare a lemnului. Specificul, condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară aceste lucrări, determină micşorarea factorului de stabilitate, atât prin creşterea eforturilor tangenţiale din masiv, cât şi prin reducerea rezistenţei la forfecare a rocilor constituente. Supraîncărcarea pantelor, solicitările dinamice, modificările reliefului sau regimului apelor subterane şi de suprafaţă sunt principalele mecanisme de acţiune.

Activităţile tehnogene au şi efecte deterioratoare indirecte, cu acţiune lentă, prin influenţe fizice şi chimice ce conduc la distrugerea cuverturii vegetale, îndepărtarea solului şi degradarea regimului hidrologic al versanţilor, prin ape stagnante, infiltraţii ale apelor superficiale în urma deschiderii unor capete de strat sau planuri de fisuraţie şi prin activizarea eroziunilor. Defrişările masive de la începutul secolului XX au favorizat iniţierea şi dezvoltarea ciclului activ de alunecări de teren.

În condiţiile tehnicii actuale, multe din aceste degradări sunt inevitabile, urmările negative trebuind să fie reduse la minim prin măsuri de prevenire şi control al instabilităţii terenului. Se remarcă în acest sens, consolidarea amplasamentelor industriale prin lucrări de protecţie inginerească (pilotaje, ziduri de sprijin, diguri, ancorări, gabioane şi drenuri), corecţii ce contribuie local la creşterea factorului de siguranţă. Efecte pozitive s-au obţinut şi în combaterea eroziunilor prin diguri, praguri-traverse şi cleionaje, mai rar canalizări ale talvegurilor văilor.

Multe deficienţe revin inadaptării construcţiilor şi amenajărilor în raport cu aptitudinile şi vulnerabilitatea terenurilor, datorită lipsei studiilor de specialitate asupra factorilor de control, neajunsuri ce s-au repercutat şi în unele încercări de ameliorare a terenurilor din judeţ.

Procese geomorfologice actuale: eroziuni si alunecari

În judeţul Timiş se întâlnesc toate cele trei etaje principale pe care se desfăşoară procesele geomorfologice în România, dar cu o mare dominanţă a celor de câmpie.

Etajul montan, redus la o parte din M. Poiana Ruscăi se înalţă cu puţin peste 1300 m, fiind aproape total împădurit, ceea ce face ca aici să aibă loc numai procese de eroziune lineară pe firul văilor, eroziune biochimică lentă, sub pădure şi solifluxiuni pe rarele poieni. Eroziunea în suprafaţă este foarte redusă, nepunându-se probleme în ce priveşte degradarea terenurilor.

Etajul colinar, aproape total despădurit şi compus aproape exclusiv din marne, pietrişuri şi nisipuri dă posibilitatea dezvoltării unui ritm accentuat al proceselor geomorfologice. Pe alocuri, panta interfluvială mai netedă acţionează în sens limitativ. Principalele procese sunt: eroziunea în suprafaţă şi şiroirea, torenţialitatea şi alunecările de teren.

Degradarea terenurilor în unităţile deluroase este accentuată. Eroziunea mai slabă este prezentă pe culmile deluroase, cu precădere împădurite din Podişul Lipovei, pe




111

suprafeţele cristaline ale Dealurilor Pogănişului, şi în parte pe Dealul Dognecei şi mai restrâns pe Dealurile Lugojului. Eroziunea moderată până la puternică dar cu pericol de accentuare şi pe alocuri cu alunecări, este specifică versanţilor de vale din toate dealurile şi părţile interfluviale din apropierea câmpiei. Măsurile de reducere şi prevenire a eroziunii sunt necesare pe suprafeţe extinse în toată unitaea deluroasă şi cu precădere se impun terasări pe versanţi, unele acumulări de apă pe văi şi, pe alocuri chiar împăduriri.

Câmpia, cu cele două nivele ale sale, este dominată de procese de aluvionare, inclusiv divagări, eroziune de mal, procese de îmlăştinire cu apă de râu din pânza freatică şi din ploi, iar pe unităţile de loess se întâlnesc în subsidiar tasări, mai rar sufoziune; la aceasta se adaugă de obicei în subsidiar, pe câmpia înaltă (de glacies) şi eroziune în suprafaţă, sau chiar şiroire. Toată câmpia joasă este o realizare a procesului de aluvionare prin divagarea râurilor principale care vin din munte.

Dacă nu ar exista importantele amenajări ce s-au făcut pe râurile respective- îndiguiri, desecări, canalizări, ecluze- cea mai mare parte a acestei vaste câmpii ar intra aproape anual sub apă. De altfel lucrările de amenajare au început din 1728 cu canalul navigabil Bega şi au continuat, cu întreruperi, până în zilele noastre. Râurile coboară din unităţile deluroase cu pante ce trec de 3‰ şi scad brusc în câmpie sub 1‰, uneori atingând 0,2-0,3‰.

Cel mai tipic exemplu este Timişul care după Caransebeş (confluenţa cu Bistra), a dezvoltat un enorm con de divagare ce se extinde până la graniţă; în prezent râul se abate spre dreapta, aluvionând spre dreapta mai ales partea stângă unde se întâlnesc numeroase cursuri părăsite şi altele ce curg paralel cu el, ex: Timişana.

Afară de îndiguiri s-au realizat şi sisteme de desecare ce se extind pe toată câmpia joasă a Timişului. Au fost construite şi unele sisteme de irigaţii, mai puţin însă pe partea stângă datorită unor cauze încă neânlăturate, cum ar fi pânza freatică aproape de suprafaţă etc.

Degradarea terenurilor în câmpia joasă este legată de excesul de umiditate; mulţimea canalelor de desecare a rezolvat în bună parte, dar nu complet, această problemă. La inundaţii foarte mari apele de suprafaţă pot acoperi suprafeţe de sute sau chiar mii de kilometrii pătraţi. În câmpia de loess prcesul de tasare este redus şi crovurile în general, sunt nivelate.

Calculul coeficientului mediu de hazard - Km şi întocmirea hărţii de hazard la alunecare

Factori de favorizare a fenomenelor de alunecare. Analiza datelor existente

Stabilitatea terenurilor depinde de interacţiunea factorilor permanenţi, favorizanţi şi temporari agravanţi, declanşatori, care influenţează, sau nu, apariţia şi dezvoltarea alunecărilor de teren. Factorii permanenţi sunt reprezentaţi prin condiţiile geologice, geomorfologice, structurale, iar cei temporari sunt condiţiile hidrologice şi climatice, hidrogeologice, seismice, silvice şi antropice.

Intocmirea hărţilor tematice şi calculul coeficienţilor de influenţă

Fiecãrui factor i s-au alocat coeficienţii de influenţă aleşi în funcţie de reglementările în vigoare:

1. Factorul litologic, Ka




112

2. Factorul geomorfologic, Kb

3. Factorul structural, Kc

4. Factorul hidrologic şi climatic, Kd

5. Factorul hidrogeologic, Ke

6. Factorul seismic, Kf

7. Factorul silvic, Kg

8. Factorul antropic, Kh

Harta de hazard s-a efectuat pe baza informaţiilor din lucrări de specialitate, a normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei referitoare la zonele de risc natural (HG 447/2003, Anexa 1 / Anexa C).




113

Tabelul nr. 24 - Potenţialul de producere a alunecărilor (p)

Nr. crt. Simbol Criteriul

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Practic zero redusă medie medie-mare mare foarte mare

0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 1 Ka Litologic Roci stăncoase, masive, compacte

sau fisurate Majoritatea rocilor sedimentare care fac parte din formaţiunile acoperitoare (deluvii, coluvii şi

depozite proluviale) şi din categoria rocilor semistâncoase (roci pelitice stratificate, cum

sunt şisturile argiloase, marnele şi marnocalcare, cretele, rocile metamorfice,

îndeosebi şisturile de epizona şi mai putin cele de mezozonă, puternic alterate şi exfoliate,

unele roci de natură magmatică puternic alterate, etc)

Roci sedimentare detritice neconsolidate – necimen-tate, de tipul argilelor,

argilelor grase, saturate, plastic moi – plastic consistente, cu umflări şi

contracţii mari, argile montmorillonitice, puter-nic expansive, prafuri şi nisipuri

mici şi mijlocii afânate, în stare submer-sata, brecia sării, etc

2 Kb Geomorfologic

Relief plan orizontal, afectat de procese de eroziune nesemnificative,

văile care constituie reţeaua hidrografică fiind într-un avansat

stadiu de maturitate

Relief de tip colinar, caracteristic zonelor piemontane şi de podiş, fragmentat de reţele

hidrografice cu văi ajunse într-un anumit stadiu de maturitate, marginite de versanţi cu înălţimi

medii şi înclinări în general medii şi mici

Relief caracteristic zone-lor de deal şi de munte, puternic afectate de o reţea

densă de văi tinere cu versanţi înalţi, majoritatea văilor fiind subsecvente

(paralele cu direcţia stratelor) 3 Kc Structural Corpuri masive de roci stâncoase de

natură magmatică, roci sedi-mentare stratificate, cu strate în poziţie

orizon-tală, roci metamorfice cu suprafeţe de şistuozitate dispuse în

plane orizontale

Majoritatea structurilor geologice cutate şi faliate afectate de clivaj şi fisurate, structurile

diapire, zonele ce marchează fruntea pânzelor de sariaj

Structuri geologice carac-teristice ariilor geosincli-nale în facies de fliş şi

formaţiunilor de molasă din depresiunile marginale, structuri geologice strati-ficate, puternic cutate şi dislocate, afectate de o reţea densă de clivaj,

fisuraţie şi stratificaţi 4 Kd Hidrologic şi

climatic Zone în general aride, cu precipitaţii medii anuale reduse. Debitele scurse

pe albiile râurilor, ale căror bazine hidrografice se ex-tind în zone de deal şi de munte, în general sunt

controlate de precipita-ţiile din aceste

Cantităţi moderate de precipitaţii. Văile principale din reţeaua hidrografică au atins

stadiul de maturitate în timp ce afluenţii acestora se află încă în stadiul de tinereţe. În

timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât şi laterale. Importante transport-turi şi

Precipitaţii lente de lungă durată, cu posibilităţi mari de înfiltrare a apei în roci. La ploi rapide, viteze mari de

scurgere cu transport de debite solide. Predomină procesele de eroziune

verticală.




114

zone. Pe albiile râurilor predomină procesele de sedimentare, eroziunea producându-se numai lateral la viituri

depuneri de debite solide.

5 Ke Hidrogeologic

Curgerea apelor frea-tice are loc la gradienţi hidraulici foarte mici.

Forţele de filtraţie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la

adâncime mare.

Gradienţi de curgere a apei freatice moderaţi. Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa

sensibil starea de echilibru a versanţilor. Nivelul apei freatice, în general se situează la

adâncimi mai mici de 5 metri

Curgerea apelor freatice are loc sub gradienţi hidraulici mari. La baza

versanţilor, uneori şi pe versanţi, apar izvoare de apă. Există o curgere din interiorul versanţilor către suprafaţa

acestora cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declansarea

unor alune-cări de teren. 6 Kf Seismic Intensitate sismică pe scara MSK

mai mică de gradul 6 Intensitate seismică de gradul 6-7 Intensitate seismică mai mare de gradul

7 7 Kg Silvic Gradul de acoperire cu vegetaţie

arboricolă mai mare de 80%. Păduri de foioase cu arbori de dimensiuni

mari.

Gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă cuprins între 20% şi 80%. Păduri de foioase şi

conifere, cu arbori de vârstă şi dimensiuni variate.

Gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă mai mic de 20%.

8 Kh Antropic Pe versanţi nu sunt executate construcţii importante, acumulările

de apă lipsesc

Pe versanţi sunt executate o serie de lucrări (platforme de drumuri şi cale ferată, canale de coastă, cariere). Cu extindere limitată şi pentru care s-au executat lucrări corespunzatoare de

protecţie a versanţilor

Versanţi afectaţi de o reţea densă de conducte de ali-mentare cu apă şi

canali-zare, drumuri, căi ferate, canale de coastă, cariere, supraîncărcarea

acestora în partea superioară cu depo-zite de haldă construcţii grele. Lacuri de

acumulare care umezesc versanţii în partea inferioară.




115

Harta factorului litologic – Ka Analiza hărţilor geologice a permis delimitarea unor suprafeţe în care depozitele ce

au caracteristici litologice apropiate au fost încadrate în intervale ale coeficienţilor de risc cu potenţial variabil de producere a alunecărilor de teren. Sub aspect geologic, se suprapune pe formaţiunile cristaline, sedimentare şi magmatice care aflorează în partea de vest a masivului Poiana Ruscă, în dealurile Lipovei, Lugojului, Buziaşului şi Tirolului, precum şi în câmpiile joase ale Mureşului şi Timişului. Funcţie de diversitatea litologică a rocilor existente, valorile coeficientului de risc Ka au fost încadrate astfel:

- Ka = 0,01, cu probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren, a fost acordat suitei de roci cristaline ce apar pe culmile nord-vestice şi vestice ale masivului Poiana Ruscă şi la sud-vest de Buziaş, nivelelor de conglomerate şi gresii carbonatice dezvoltate în aceleaşi zone menţionate şi corpurilor magmatice de pe văile Mureşului şi Moraviţei şi de la Lipova, Lucareţ, Buziaş, Vârşeţ.

- intervalul Ka = 0,10 – 0,30, cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren, se diferenţiază prin valorile:

o Ka = 0,25 este dat unor nivele de şisturi argiloase şi gresii jurasice ce apar la nord de Bocşa, pe valea Pogăniş, la nord de Zelencior;

o Ka = 0,30 a fost dat unor nivele de calcare ce apar în zonele sus-menţionate;

- Ka = 0,65, cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, revine complexelor de nisipuri, pietrişuri, argile, gresii friabile ce apar în dealurile Lipovei, Lugojului şi Buziaş;

- Ka = 0,95, cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren, a fost dată tuturor acumulărilor cuaternare care acoperă formaţiunile preexistente de pe câmpiile joase ale Mureşului şi Timişului sau pe câmpiile înalte, Vinga, Bârzava, Şumiga şi acumulărilor de pe versanţi precum şi aluviunilor de pe văile Mureş, Timiş, Bega, Bârzava şi afluenţii lor.




116

Figura nr.7 - Factorul litologic Ka

Harta factorului geomorfologic Kb Pentru zonele de deal şi de munte, afectate de o reţea densă de văi tinere, cu

versanţi înalţi se va atribui coeficientul Kb=0,8.

Pentru relieful de tip colinar, caracteristic Câmpiei înalte, fragmentat de văi ajunse la un anumit stadiu de maturitate mărginite de versanţi cu înălţimi medii şi mari se va atribui Kb=0,5.

Pentru albiile principalelor văi din judeţ precum şi teraselor joase şi medii se atribuie coeficientul Kb=0,1.

Figura nr.8 - Factorul geomorfologic Kb




117

Harta factorului structural – Kc Teritoriul judeţului Timiş se suprapune pe subunităţile tectono-structurale ale

masivului Poiana Ruscă şi ale Depresiunii Pannonice. Structurile din partea nord-vestică a masivului Poiana Ruscă sunt alcătuite din şisturi cristaline epimetamorfice hercinice ale pânzei Supragetice, afectate de numeroase falii cu orientări diferite ce separă structurile plicative ale cristalinului de Bătrâna. Majoritatea arealului timişean se suprapune pe blocul estic al Depresiunii Pannonice, limitat la vest de falia Carei – Arad – Timişoara şi la est de falia Beiuş – Săvârşin. Din considerentele menţionate, au fost atribuite următoarele valori ale coeficientului de risc Kc:

- Intervalul Kc = 0,01 – 0,10, cu probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren, se diferenţiază prin:

Ka = 0,01 a fost acordat zonelor Nădrag – Firdea – Luncani şi Buziaş;

Ka = 0,05 a fost dat sectoarelor Stânca, Găvăjdia, Cricova, Ghizela, Făget;

- Câmpia joasă Banatului, cu depozite panoniene stabile, i se atribuie coeficientul Kc=0,3.

- Intervalul Ka = 0,31 – 0,50, cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren, se defineşte prin:

Ka = 0,30, ce a fost dat sectorului Mănăştur – Birchiş

Ka = 0,40, ce revine majorităţii arealului din vestul judeţului, până la graniţa ţării.

- Zonei montane (poiana Ruscă), cu structuri geologice caracteristice seriei epimetamorfice a domeniului getic, i se atribuie coeficientul Kc=0,6.

Figura nr.9 – Factorul structural – Kc




118

Harta factorului hidrologic şi climatic Kd S-a realizat pe baza hărţilor hidrologice şi climatice existente şi pe baza istoricului

precipitaţiilor din zonă. Pentru zona montană, coeficientul Kd=0,80, caracteristic pentru precipitaţii lente, de lungã duratã cu posibilitãţi mari de infiltrare a apei în roci, care la ploi rapide genereazã viteze mari de scurgere cu transport de debite solide.

Pentru zona de câmpie a judeţului, unde cantităţile de precipitaţii sunt moderate, se atribuie coeficientul Kd=0,50.

Figura nr.10 - Factorul hidrologic şi climatic Kd

Harta factorului hidrogeologic Ke Pe teritoriul judeţului Timiş sunt prezente mai multe tipuri de acvifere, funcţie de tipul

rocilor în care sunt cantonate, cărora li s-au atribuit următorii coeficienţi:

• Ke=0,35, pentru reţelele acvifere în roci fin fisurate (gresii, calcare, marne), cu dezvoltare locală;

• Ke=0,50, la reţele acvifere în roci fisurate;

• Ke=0,25, pentru acvifere cu roci impermeabile, neexcluzând prezenţa stratelor acvifere adânci;

• Ke=0,35, pentru regiunile cu roci impermeabile ca marne, argile, tufuri;

• Ke=0,65, pentru stratele acvifere în roci cu granulaţie mijlocie;

• Ke=0,80, pentru strate acvifere întinse în roci cu granulaţie fină;

• Ke=0,90, în stratele acvifere locale din depozitele aluvionare ale principalelor văi.




119

Figura nr.11 - Factorul hidrogeologic Ke

Harta factorului seismic - Kf Suprafaţa judeţului Timiş, aflată în apropierea focarului seimic bănăţean (prelungirea

celui din Balcani), se încadrează în macrozonele cu magnitudinile 6 şi 71, situaţie care impune acordarea unor valori mari ale coeficientului de risc Kf, cu probabilităţi mari şi foarte mari de producere a alunecărilor de teren, după cum urmează:

- În partea de est şi nord a judeţului, acolo unde intensitatea seismică este de gradul 6–71, se atribuie valoarea coeficientului Kf = 0,50.

- Kf = 0,70 a fost dată jumătăţii vestice a judeţului, până la aliniamentul Brestavăţ – Buziaş – Jamu Mare;

- Kf = 0,75 aparţine jumătăţii vestice a judeţului de la acest aliniament până la graniţa ţării;

- În partea sud-vestică (zona Moraviţa), unde intensitatea seismică este de gradul 82, se atribuie valoarea coeficietului Kf = 0,80.

- Kf = 0,90 revine sectorului Giera – Şag – Liebling – Gătaia – Valea Moraviţa.




120

Figura nr.12 - Factorul seismic - Kf

Harta factorului vegetaţie – Kg Vegetaţia reprezintă un alt factor important de care depinde probabilitatea de

producere a alunecărilor de teren. Astfel, s-au apreciat următoarele valori ale coeficientului Kg:

- Kg = 0,05 (probabilitate redusă), unde gradul de acoperire cu vegetaţie este maxim.

- Kg = 0,10, cu probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren, a fost dat zonelor acoperite cu păduri de foioase şi conifere extinse pe versanţii vestici ai masivuluui Poiana Ruscă, pe dealurile Lipovei, Buziaşului, Pogănişului, Dognecei şi Lugojului;

- Kg = 0,40, cu probabilitate medie – mare de producere a alunecărilor de teren, a fost cedat vegetaţie de silvostepă ce acoperă întnse zone din câmpiile Timişului, Tormacului, Lovrinului şi Sânnicolaul Mare;

- Kg = 0,50, unde gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă se încadrează între 20-80%; cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, a fost acordat vegetaţiei azonale / intrazonale existente pe alte suprafeţe din câmpiile Timişului şi Begăi;

- Kg = 0,80, unde gradul de acoperire cu vegetaţie forestieră fiind sub 20% cu probabilitate mare - foarte mare de producere a alunecărilor de teren, revine vegetaţiei de silvostepă din culturi agricole, pajişti secundare separate de pâlcuri cu stejari, salcâm, plop, salcie.




121

Figura nr.13 - Factorul vegetaţie – Kg

Harta factorului antropic – Kh Amplitudinea şi diversitatea activităţilor antropice din ultimii 50 de ani au provocat pe

teritoriul judeţului Timiş o intensificare şi extindere a proceselor de eroziune, cu efecte degradante a stabilităţii versanţilor. În conformitate cu hărţile cadastrale ale CNGCFT – Buc. şi a normelor metodologice din H.G. 447/2003, se pot face următoarele evaluări ale coeficientului Kh:

- Kh = 0,10, cu probabilitate redusă de producere a alunecărilor de teren, a fost dat unor zone puţin populate de pe versanţii masivului Poiana Ruscă, de pe colinele podişurilor Lipova şi Pogăniş, precum şi de pe câmpiile Timişului şi Bârzavei;

- Kh = 0,30, cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren, a fost cedat zonelor cu activităţi antropice agricole, industriale, balneare din zonele localităţilor Govojdia, Darova, Buziaş, Remetea, Teremia, Cenad, Sânpetru, Satchinez;

- Kh = 0,40, cu probabilitate medie – mare de producere a alunecărilor de teren, se referă la majoritatea localităţilor pe teritoriul cărora sunt activităţi agricole, zootehnice, industriale; pentru arealele în care pe versanţi există doar drumuri de interes local;

- Kh = 0,80, cu probabilitate mare - foarte mare de producere a alunecărilor de




122

teren, revine zonelor în care pe versanţi sunt amplasate locuinţele din satele componente ale judeţului Timiş, municipiilor Timişoara şi Lugoj, unde se desfăşoară intense şi multiple activităţi industriale precum şi traficului intens de pe căile de acces importante din judeţ.

Figura nr.14 - Factorul antropic – Kh

Harta de hazard a judeţului Timiş. Harta coeficientului mediu de hazard – Km Calculul coeficientului mediu de hazard şi întocmirea hărţii de hazard la

alunecare

Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi factoriale, se va utiliza următoarea relaţie de calcul:

În final va rezulta harta cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard.




123

Figura nr.15 - Distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard




124

Interpretarea hărţii de hazard la alunecări de teren

Urmărind hărţile coeficientului mediu de hazard în special suprafeţele corespunzătoare unei probabilităţi mari de producere a alunecărilor de teren (Km = 0,51-0,80), în corelaţie cu acelea ce se caracterizează printr-o probabilitate medie-mare de declanşare a fenomenului (Km = 0,31-0,50), se constată următoarea răspândire a acestora:

- în nordul judeţului, în câmpia înaltă a Vingăi, apar zone de dimensiuni reduse şi probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, înglobate în areale de forme diferite şi dimensiuni medii, cu probabilitate medie - mare, dispersate, în special, în sudul şi estul comunei Variaş şi apariţii sporadice în nordul şi vestul localităţii de poligoane cu ambele grade de probabilitate;

- zone de mici dimensiuni, având probabilitate mare, înglobate în poligoane alungite şi arcuite, cu probabilitate medie-mare, apar în estul comunei Biled şi un poligon cu aceeaşi probabilitate, în vestul localităţii;

- zone alungite şi arcuite, dispersate, sunt înglobate în areale cu probabilitate medie-mare, de dimensiuni medii, dispersate pe teritoriile comunelor Satchinez şi Sânandrei sau grupate în nordul şi sudul localităţii Dudeştii Noi;

- pe teritoriul comunei Ortişoara apar areale de dimensiuni medii şi forme neregulate, cu o frecvenţă ridicată în partea centrală, estică, nordică şi sudică, mai rar în vest, fiind întrerupte de poligoane de dimensiuni medii, cu probabilitate medie-mare;

- areale de dimensiuni apreciabile, de forme neregulate, uneori cu aspect dantelat sunt interpătrunse de poligoane de dimensiuni medii şi mici, cu acelaşi aspect, cu probabilitate medie-mare, în zona central-estică şi central-nord vestică a comunei Pişchia;

- către sud, în câmpia Vingăi, pe teritoriul comunei Giarmata, apar areale cu probabilitate mare, de forme diferite, dantelate, către zona central-estică, incluzând zone de dimensiuni reduse şi medii cu probabilitate medie-mare. La nord-vest şi sud apar zone de dimensiuni reduse cu probabilitate mare, incluse în poligoane cu probabilitate medie-mare;

- areale cu probabilitate mare de formă neregulată, de dimensiuni apreciabile şi aspect dantelat, care înglobează poligoane cu probabilitate medie-mare apar în zona central-nordică a comunei Remetea Mare;

- suprafeţe mari, cu probabilitate mare, cu aspect dantelat, interpătrunse de areale de dimensiuni importante, cu probabilitate medie-mare se dispun în jumătatea central-nordică a comunei Recaş;

- areale cu probabilitate mare, de dimensiuni importante, dantelate se aştern în zona central-nordică şi estică a comunei Topolovăţul Mare, interpătrunse de poligoane de dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare în partea central-estică şi vestică a localităţii;

- pe teritoriul comunei Brestovăţ, areale mari, cu probabilitate mare apar în zona centrală, central-vestică şi central-nordică a aceateia şi includ sau delimitează în




125

bifurcaţiile nordice ale teritoriului, areale cu aspect dantelat şi probabilitate medie-mare;

- suprafeţe cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, de diferite forme, cu aspect dantelat, apar în zona central-nordică a comunei Ghizela şi includ areale dantelate, cu probabilitate medie-mare, ce se prelungesc spre sud cu poligoane de dimensiuni medii, compacte, incluzând şi poligoane mici ce au probabilitate mare;

- suprafeţe mari, cu aspect dantelat, interpătrunse de areale cu dezvoltare medie şi probabilitate medie-mare sunt răspândite pe întreg teritoriul comunei Secaş;

- areale cu probabilitate mare, de dimensiuni apreciabile, cu acelaşi aspect dantelat se dispun, cu precădere, în nordul, estul şi sudul comunei Bara, fiind interpătrunse de suprafeţe cu probabilitate medie-mare, dantelate, cu o mai mare dezvoltare în centrul localităţii, unde includ poligoane răzleţe, de mici dimensiuni, cu probabilitate mare;

- la sud de Bara, pe teritoriile comunelor Balinţ şi Bethasen, suprafeţe cu probabilitate mare, dantelate, cu dezvoltate apreciabilă ce includ şi areale cu probabilitate medie-mare, ocupă partea central-nord estică şi vestică a localităţii;

- în nordul judeţului, la Ohaba Lungă apar areale cu probabilitate mare, cu dezvoltate apreciabilă, dantelate şi franjurate în partea central-sudică şi vestică, fiind incluse în suprafeţe mari, cu aspect dantelat şi probabilitate medie-mare, cu cea mai mare extindere, în jumătatea central-nordică;

- suprafeţe de dimensiuni apreciabile, cu aspect dantelat, mai extinse în zona centrală a comunei Mănăştiur, delimitate la nord de areale dantelate, cu probabilitate medie-mare şi poligoane răzleţe, cu ambele grade de probabilitate, în sudul localităţii;

- în Dealurile Lipovei, la Dumbrava, apar areale dantelate în nordul localităţii şi poligoane de forme şi dimensiuni diferite în jumătatea sudică a localităţii, respectiv în Dl. Lugojului, interpătrunse de poligoane de dimensiuni medii sau mici, cu aspect compact, având probabilitate medie-mare;

- suprafeţe mari dantelate în zona central-nordică, zone compacte de dimensiuni medii, în partea centrală şi mai mici în extremitatea sudică a comunei Făget, fiind delimitate de areale dantelate sau compacte cu probabilitate medie-mare, care au cea mai mare extindere în zona de nord;

- în nord-estul judeţului, în Dl. Holdea, pe teritoriile comunelor Margina şi Curtea apar mai restrâns poligoane cu probabilitate mare, de forme şi dimensiuni diferite, în zona centrală a cestora, de dimensiuni mai mari în sudul primeia şi vestul celei de a doua, înglobate în areale dantelate cu probabilitate medie-mare, care acoperă majoritatea teritoriului comunei Curtea;

- în estul judeţului, în zona nordică a comunelor Pietroasa şi Tomeşti apar areale cu probabilitate mare, de dimensiuni medii şi aspect dantelat, delimitate de poligoane cu probabilitate medie-mare în partea cntral-nordică a acestora ;

- către vest, la Fârdea, în Dl. Lugojului apar areale de forme şi dimensiuni diferite,




126

grupate în zona centrală a localităţii, înglobate sau delimitate de suprafeţe cu dimensiuni medii, uneori dantelate, având probabilitate medie-mare în partea central-nordică şi sudică a localităţii

- în sud-estul judeţului, în Munţii Poiana Ruscăi, pe teritoriul comunei Nădrag, apar sporadic zone cu probabilitate mare, de mici dimensiuni însoţite de poligoane cu probabilitate medie-mare. În vestul localităţii, în Dl. Lugojului, numărul zonelor cu probabilitate mare creşte, rămânând tot la dimensiuni reduse, fiind înglobate în areale cu aspect dantelat şi probabilitate medie-mare;

- în zona centrală, nord-vestică şi sudică a comunei Criciova, apar zone de dimensiuni medii şi mici, delimitate sau înglobate în areale de dimensiuni apreciabile, cu probabilitate medie-mare, în jumătatea central-estică a localităţii;

- către nord, areale de dimensiuni medii, de diferite forme, apar grupate în zona centrală şi vestică a comunei Bârna, înglobate în areale cu probabilitate medie-mare, de dimensiuni apreciabile şi aspect dantelat;

- zone de diferite forme şi dimensiuni, răspândite în nordul, centrul şi sud-vestul minicipiului Lugoj, fiind înglobate în areale mari, dantelate ce ocupă şi jumătatea nord-estică a localităţii;

- pe teritoriul comunei Traian Vuia, în Câmpia Lugojului apar areale extinse, cu aspect dantelat în partea vestică şi central-estică a localităţii, intercalate de zone compacte, de dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare;

- areale dantelate, cu extindere mare în zona central-nord vestică şi central-sudică a comunei Coşteiu care includ sau delimitează la nord poligoane compacte şi la nord-est areale dantelate cu probabilitate medie-mare;

- tot în Câmpia Lugojului, pe teritoriul comunei Belinţ, apar areale de dimensiuni medii sau reduse, întrerupte de poligoane cu probabilitate medie-mare, grupate în nordul, estul şi vestul localităţii;

- la vest de râul Timiş, pe teritoriul comunei Găvojdia se dispun zone de dimensiuni reduse şi medii, înşiruite de la nord-noed vest la sud-sud est şi mai abundente în extremitatea sudică a localităţii, întrerupte de poligoane de dimensiuni medii, cu probabilitatea medie-mare, în zona centrală a teritoriului;

- areale cu aspect dantelat, cu o largă extindere, intercalate cu poligoane având probabilitate medie-mare, mai compacte în nord-nord est şi cu aspect dantelat în sud, se dispun pe teritoriile comunelor Ştiuca şi Victor Vlad Delamarina, în Dl. Pogănişului şi Câmpia Timişului;

- pe teritoriul comunei Darova, continuă dezvoltarea arealelor mari, dantelate, răspândite pe întreaga suprafaţă a localităţii şi înglobează în zona centrală, poligoane de dimensiuni medii, iar în sud şi vest, de dimensiuni mici, cu probabilitate medie-mare;

- areale de diferite forme, dantelate sau alungite, ce mărginesc către sud şi centru zone de dimensiuni medii, cu probabilitate medie-mare, în jumătatea sudică a comunelor Boldur şi Racoviţa;




127

- suprafeţe mari, cu aspect dantelat, în zona central-vestică şi central-estică a oraşului Buziaş, care delimitează spre partea central-nordică zone de dimensiuni medii, având probabilitatea medie-mare;

- în Câmpia Bărzavei, pe teritoriul comunei Niţchidorf apar zone de diferite forme şi dimensiuni, grupate în partea central-nord estică şi sudică, fiind interpătrunse de zone cu dimensiuni medii, mai compacte, având probabilitatea medie-mare;

- zone de dimensiuni medii, cu probabilitate mare, alungite sau arcuite, intercalate de poligoane de forme şi domensiuni diferite cu probabilitate medie-mare sunt răspândite pe suprafaţa comunei Tormac şi la sudul comunei Liebling;

- areale cu probabilitate mare, alungite sau arcuite cu probabilitate mare, întrerupte de zone de dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare, mai rare în jumătatea nordică a comunei Gătaia şi cu extindere mai mare în jumătatea sudică a acesteia;

- zone cu probabilitate mare şi medie-mare sunt dispuse în jumătatea nordică şi în extremitatea sudică a comunei Birda, în partea central-nordică a oraşului Deta şi în jumătatea estică a comunei Voitec sau în extremitatea sud-estică a comunei Jebel;

- în extremitatea sudică a judeţului, apar areale cu probabilitate mare, de dimensiuni mari, cu aspect dantelat ce ocupă jumătatea estică a comunei Jamu Mare, fiind delimitate în zona centrală de poligoane de dimensiuni medii cu probabilitate medie-mare, care în extremitatea estică sunt incluse în areale cu probabilitate mare;

- tot în sudul judeţului, la Moraviţa, apar areale cu probabilitate mare, predominant alungite în zona centrală a localităţii, dispuse pe direcţii aproximativ nord nord est – sud sud vest, sau gupate în partea sudică, însoţite de poligoane de dimensiuni medii, compacte, cu probabilitate medie-mare.

- În vestul judeţului, pe arealele Câmpiei joase a Mureşului, Câmpiei joase a Timişului şi Banlopului, poligoanele cu probabilitate medie şi medie-mare sunt de dimensiuni reduse şi apar cu totul sporadic.

4.4. Propuneri şi măsuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse

hazardului natural la alunecări de teren Diversitatea tipurilor fenomenelor de instabilitate a maselor numite global „alunecări

de teren”, „prăbuşiri” este deosebit de mare, fiecare caz având o abordare specifică.

În funcţie de mărimea fenomenului de instabilitate soluţiile fezabile din punct de vedere economic pot varia de la cele de retaluzare până la abandonarea locaţiei afectate. Acest lucru conduce la costuri privind stabilizarea ce variază cu ordine de mărime şi nu pot fi anticipate decât post-factum.

4.4.1. Măsuri de monitorizare a zonelor cu risc de alunecare

Urmărirea comportării în timp a stării de echilibru a maselor de pământ comportă două faze:

Faza I. Monitorizarea zonelor cu potenţial de alunecare, în vederea aprecierii condiţiilor de echilibru ale maselor de pământ, respectiv stabilitatea acestora precum şi




128

evoluţia mişcării masei de pământ, element în raport de care stabilesc lucrările ce trebuie executate pentru prevenirea sau stabilizarea alunecărilor de teren.

Faza II. Urmărirea comportarii în timp a lucrărilor de stabilizare şi consolidare executate în zonele în care terenul a suferit modificări legate de amenajarea şi exploatarea acestuia. Această activitate de urmărire este necesară şi utilă în special în cazurile în care s-au aprobat soluţii noi de stabilizare şi consolidare, pentru care experienţa este încă limitată.

Cele mai frecvente metode utilizate în monitorizarea zonelor cu potenţial de alunecare (faza I) sunt metodele directe:

- cartarea inginero-geologică;

- fotogrammetria;

- măsurători topometrice;

- observaţii directe în tranşee şi puţuri;

- măsurători şi observaţii directe în foraje

- măsurători piezometrice

- măsurători inclinometrice

- interferometria laser

- determinări cu sonda electromagnetică

- relee electrice de suprafaţă sau adâncime

Metodele indirecte presupun măsurarea sistematică a unor proprietăţi fizico-mecanice ale rocilor ale căror variaţii pot da indicii de producere sau evoluţie a alunecărilor de teren. Printre aceste metode sunt :

- determinări geofizice

- măsurători presiometrice sau dilatometrice în foraje

- urmărirea variaţiei umidităţii pământului

- urmărirea mineralizării apei;

- urmărirea radioactivităţii naturale.

Cartarea geologică permite depistarea unei alunecări în diferitele ei faze şi identificarea factorilor care o generează. Prin cartare se urmăreşte natura geologică a terenului, vârsta formaţiunilor, litologia, tectonica, prezenţa apei subterane, alterabilitatea rocilor şi se identifică elementele alunecării ce pot fi observate direct, precum faţa de desprindere, terasa de alunecare, acumulatul de alunecare, crăpăturile longitudinale şi transversale, relieful alunecării, marginile şi baza alunecării.

Cartarea geologică a alunecărilor se impune a fi făcută începând cu faza de studii pentru amplasamentul construcţiilor şi continuată periodic pentru a se urmări evoluţia fenomenului.

Fotogrammetria terestră sau aeriana este o metodă moderna şi de mare eficienţă, care completează şi uşurează cartarea geologică.




129

Prelucrarea imaginilor stereoscopice obţinute permite determinarea coordonatelor spaţiale ale punctelor de reper cu precizie de ordinul milimetrilor, trasarea curbelor de nivel, evidenţierea contururilor ruperilor. Imaginile succesive luate din acelaşi punct furnizează informaţii precise asupra mişcărilor de suprafaţă generate de alunecări. Când mişcările sunt mai rapide se pot instala profiluri de repere între care, la intervale scurte de timp se fac măsurători de distanţă, ceea ce permite determinarea vitezei de deplasare, identificarea caracterului rotaţional sau translaţional al alunecării, precum şi delimitarea zonei afectate de alunecare.

Măsurătorile topometrice implică instalarea în zona urmărită a unei reţele de repere şi măsurători sistematice la intervale de timp stabilite.

Observaţiile directe în tranşee sau puţuri se efectuează după declanşarea fenomenului de alunecare şi contribuie la aflarea adâncimii, a formei suprafeţei de alunecare şi a evoluţiei în timp a alunecării.

Tranşeele se orientează pe linia de cea mai mare panta pentru a evita astfel înrăutăţirea stabilităţii locale. Ele permit recoltarea de monoliţi pentru încercări de laborator, sau efectuarea de încercări în “in situ”. Un avantaj al acestei metode de observaţie este faptul că tranşeele executate se pot echipa cu drenuri, îmbunătăţind stabilitatea zonei. Un dezavantaj îl reprezintă faptul că aceste determinări se pot realiza doar pentru alunecările superficiale (până în 2m).

Măsurătorile piezometrice se efectuează în foraje special echipate, care permit măsurarea nivelului hidrostatic şi a presiunii apei din pori. O urmărire în detaliu a influenţei apei subterane asupra stabilităţii implică o reţea de tuburi piezometrice cu captatoare dispuse la diverse adâncimi, cu citiri suficient de dese şi corelări cu volumul precipitaţiilor. Creşterea bruscă a nivelului hidrostatic şi a presiunii apei din pori constituie întotdeauna un semnal de alarmă în legătură cu posibilitatea declanşării unei alunecări. De asemenea scăderea bruscă a nevelului piezometric indică o suprafaţă de cedare formată prin care apa a drenat şi iminenţa alunecării.

Măsurătorile înclinometrice permit înregistrarea deplasărilor orizontale la diferite adâncimi. Forajul este echipat cu o tubulatură specială, prevăzută cu patru caneluri. Tuburile au lungimea de 1,0 m şi sunt îmbinate printr-un manşon elastic.

Măsurătorile se efectuează cu ajutorul unei sonde ce se lansează în forajul echipat cu o tubulatură cu creneluri verticale. Sonda are la exterior un ghidaj cu role, care alunecă pe canelurile tubajului, iar în interior un pendul şi un sistem electronic de transmitere a datelor, conectat prin cablul de lansare la o staţie de înregistrare. Precizia metodei este mare, ajungând, în funcţie de aparatura folosită, de ordinul zecimilor de milimetru. În cazul folosirii unei tubulaturi corespunzătoare, măsurătoare inclinometrică poare acoperi deplasări foarte mari, în caz contrar existând pericolul blocării sondei în tub. În general măsurătorile inclinometrice se cuplează cu cele piezometrice şi reprezintă cel mai bun indicator al instabilităţii masei de pământ putând indica şi existenţa unor plane multiple de alunecare. Condiţia unei măsurători corespunzătoare este încastrarea tubulaturii inclinometrice în roca de bază.

Interferometria laser se realizează prin instalarea unui aparat distomat cu baleiaj pe versantul opus celui alunecăor. Prin determinări succesive ale distanţei până la suprafaţa




130

versantului se pune în evidenţă limita suprafeţei alunecătoare şi viteza de propagare a acesteia.

Sonda electromagnetică se foloseşte în foraje a căror tubulatură, formată din tronsoane, este prevăzută la intervale determinate cu magneţi circulari. Trecerea sondei prin dreptul acestor magneţi este însoţită de un semnal transmis prin cablul de lansare, la un aparat de înregistrare. Orice deplasare orizontală produsă de alunecarea de teren se materializează prin modificarea distanţei dintre inelul magnetic situat la adâncimea respectivă şi un reper fix din borna forajului.

Releele electrice se instalează în foraje tubate cu tronsoane metalice de 1–1,5 m lungime, îmbinate cu manşoane izolate. Capetele tronsoanelor se leagă între ele cu un conductor electric, care se continuă până la suprafaţă. Deplasarea capetelor tronsoanelor adiacente, datorită alunecării, conduce la întreruperea circuitului electric la adâncimea la care deplasarea are valoare maximă, adâncime la care se localizează poziţia planului de cedare. Aceasta este o variantă mai ieftină a metodei inclinometrice, dar care oferă mai puţine informaţii având în vedere faptul că în situaţia existenţei unor multiple planuri de alunecare, cel mai aproape de suprafaţă se va mişca cel mai repede şî va întrerupe primul circuitul, făcând invizibile planurile inferioare.

Releele electrice de suprafaţă se montează prin legarea unui cablu electric pe o reţea de repere situate pe o zonă alunecată, sau cu risc mare de alunecare. Deplasarea reperelor în momentul declanşării sau accelerării procesului de alunecare întrerupe circuitul electric, acţionând un sistem de semnalizare.

Alte dispozitive simple, precum ţăruşi din lemn uscat, înfipţi dincolo de adâncimea probabilă a planului de alunecare, sau ţevi de sticlă, protejare de o tubulatură metalică flexibilă, pot furniza informaţii utile în legătură cu poziţia suprafeţei de alunecare.

În numeroase cazuri masa de rocă ce formează acumulatul de alunecare are proprietăţi fizico-mecanice net diferite faţă de roca în loc, în ceea ce priveşte natura, caracteristicile de rezistenţă, relaţia umiditate-plasticitate, gradul de fisuraţie etc. Punerea în evidenţă a acestor diferenţieri prin diferite metode constituie o cale importantă pentru cunoaşterea şi urmărirea alunecărilor de teren.

Determinările geofizice pot contura zona cu alunecări şi pot determina grosimea acumulatului de alunecare şi forma suprafeţei de alunecare. Informaţii utile despre grosimea stratului acvifer, direcţia de curgere a apei subterane, coeficientul şi viteza de filtrare, se pot obţine, de asemenea, prin metode geofizice. Rezultate bune se pot obţine şi în studiul variaţiei umidităţii în masa alunecătoare, dinamica alunecării şi modificările proprietăţilor elastice ale rocilor în apropierea suprafeţei de alunecare.

Metodele geofizice permit obţinerea unor date suplimentare despre proprietătile fizico-mecanice ale rocilor, inclusiv studiul stării de eforturi în masiv.

Dintre metodele geofizice, electrometria şi seismica sunt foarte eficiente în studiul alunecărilor de teren, o răspândire largă având sondajul electric vertical, metoda rezistivităţii şi seismica prin refracţie.

Radioactivitatea naturală în zona unei alunecări poate fi de 2-4 ori mai mare decât în împrejurimi. Explicaţia constă în faptul că rocile, fiind deranjate, se formează fisuri prin care




131

gazul radon se ridică la suprafaţă în cantităţi mai mari decât în zonele vecine alunecării. Radioactivitatea poate fi măsurată prin radiometrie, de asemenea o metodă geofizică.

În studiul deplasării alunecărilor foarte lente se poate folosi magnetometria. În zona alunecată se plantează repere magnetice la diferite adâncimi, a căror deplasare poate fi măsurată la intervale de timp regulate, prin ridicări magnetometrice.

Interpretarea rezultatelor conduce la aflarea direcţiei şi vitezei de deplasare a alunecării.

Măsurătorile presiometrice efectuate direct în gaura de foraj dau informaţii utile privind poziţia suprafeţei de alunecare numai la un interval de timp scurt de la producerea alunecării, întrucât terenul îşi reface parţia rezistenţa distrusă. Prin aceste măsurători se obţin profile de variaţie pe adâncime a unor parametri care descriu rezistenţa terenului şi localizarea în acest fel a zonelor slabe, care pot fi remaniate din imediata vecinătate a suprafeţei de alunecare.

Urmărirea mineralizaţiei apelor subterane poate de informaţii utile privind schimbarea regimului de alimentare prin apariţia unor suprafeţe de alunecare. Astfel, s-a constatat că mineralizaţia apelor subterane din acumulatul de alunecare, sau a izvoarelor din aceste zone, este mult mai redusă (având o compoziţie chimică apropiată de cea a apei de ploaie), comparativ cu apele din împrejurimi.

Rezultatele obţinute prin metodele de depistare şi urmărire prezentate se prelucrează statistic şi se materializează în grafice, planuri, relaţii matematice etc. În cazul unor alunecări importante, atât prin dimensiuni cât mai ales prin natura şi importanţa obiectivelor economico-sociale pe care le pot afecta, programul de monitorizare trebuie să includă aparatură de măsură şi control care să permită sesizarea modificării stării de eforturi din versanţi şi deformaţiile/deplasările maselor de roci.

4.4.2. Factorii care conduc la producerea instabilităţilor masivelor de pământ şi metodele de combatere

Fenomenele de instabilitate a masivelor de pământ au la rădăcină două tipuri de factori: cei favorizanţi (care reduc până aproape de limită echilibrul masivelor de pământ) şi cei declanşatori (în general fenomene intense care activează instabilitatea). În cele ce urmează sunt prezentaţi cei mai importanţi dintre aceşti factori şi modul de limitare a influenţei acestora.

Tabelul nr. 25 - Condiţiile de teren Factor Metode de combatere - pământuri moi - coloane de var

- măsuri structurale - argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de suprafaţă - roci alterate - protecţie superficială a rocii

- instalarea de lucrări de apărare - roci fisurate - colmatarea fisurilor

- instalarea de plase sau panouri ancorate - instalarea de lucrări de apărare

- roci cu orientare defavorabilă în strat (suprafaţă înclinată a rocii de bază, şistozitate, clivaj etc.)

- nu există măsuri specifice

- discontinuităţi de material orientate în mod defavorabil (falii, lentile etc.)

- nu există măsuri specifice

- alternanţă de straturi din punct de vedere al permeabilităţii şi/sau rigidităţii

- drenaje - măsuri structurale




132

Tabelul nr. 26 - Procesele geomorfologice Factor Metode de combatere - seism - proiectare antiseismică a structurilor de sprijin - destinderi glaciare - nu există măsuri specifice - eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare - eroziune costieră - instalarea de lucrări de apărare - eroziune glaciară - instalarea de lucrări de apărare - eroziune subterană (sufozii) - nu există măsuri specifice - supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente - înlăturarea vegetaţiei (din eroziune, incendii de

pădure, secetă) - reîmpădurire

Tabelul nr. 27 - Procese fizice Factor Metode de combatere - perioade ploioase scurte şi intense - instalarea de sisteme de drenaj a apelor de

suprafaţă - perioade ploioase îndelungate - topirea rapidă a zăpezii - cicluri de îngheţ-dezgheţ - scăderea bruscă a nivelului apelor din lacuri după

inundaţii sau ruperea barajelor naturale - instalarea de sisteme de regularizare

Tabelul nr. 28 - Procese antropice Factor Metode de combatere - excavarea taluzurilor sau piciorului taluzurilor - încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă - golirea lacurilor de acumulare - irigaţiile în zonele de pantă - întreţinerea defectuoasă a reţelelor de alimentare

cu apă şi canalizare - instalarea reţelei de alimentare cu apă fără reţea

de canalizare - despăduririle - exploatarea minieră de suprafaţă şi adâncime - crearea depozitelor de materiale granulare

afânate - vibraţii induse artificial (trafic, baterea de piloţi,

maşini grele etc.)

- măsuri legislative şi punerea lor în aplicare

4.4.3. Propuneri de măsuri şi lucrări privind prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren

Măsurile, foarte variate de altfel, şi specifice fiecărui caz în parte, funcţie de amploarea fenomenului, pot fi grupate astfel:

1. Modificarea geometriei versantului: îndepărtarea materialului din zona de punere în mişcare a alunecării, depunere de material în zona de menţinere a stabilităţii, reducerea pantei generale a versantului

2. Drenaje: drenuri superficiale pentru colectarea apei care se scurge pe suprafaţa alunecării (şanţuri şi conducte), tranşee de suprafaţa sau adânci, umplute cu materiale uşor drenate, contraforţi din material granular, foraje verticale, de diametru mic, cu pompare sau drenare liberă, puţuri verticale, cu diametru mare, cu drenare gravitaţională, tuneluri, galerii de acces cu rol de drenuri, epuisment prin vacuumare, drenaj prin sifonare, plantare de vegetaţie




133

3. Structuri de rezistenţă: ziduri de sprijin de greutate, ziduri din blocuri – casoaie, ziduri din gabioane, piloţi pasivi, coloane şi chesone, pereţi din piloni de beton armat turnaţi pe loc, structuri de rezistenţă din pământ armat cu bare metalice sau inserţii de polimeri, contraforţi din material granulat (efect mecanic), reţele de reţinere a rocilor pe suprafaţa versantului, sisteme de atenuare sau stopare a prabuşirilor de roci (şanţuri opritoare, banchete, cleionaje, pereţi), roci protectoare sau blocuri de beton împotriva eroziunii.

4. Armarea internă a versanţilor: ancore scurte (bătute), micropiloţi, pământ intipat, ancore (pretensionate sau pasive), injectare, coloane de piatră sau var, tratament termic, congelare, ancore electroosmotice, plantare de vegetaţie (rezistentă rădăcinilor are efect mecanic)

Din experienţa acumulată de-a lungul timpului, versanţii afectaţi de alunecări de teren sau cu potenţial ridicat de declanşare a acestora nu pot fi stabilizaţi prin utilizarea unei singure metode, ci prin combinarea a cel puţin două – trei din metodele prezentate anterior.

Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele afectate se propun următoarele măsuri suplimentare:

- modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare, în special porumb, floarea soarelui etc., pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu fâneaţă sau livezi de pomi fructiferi şi înierbări, propunere indicată pentru toate arealele cu culturi prăşitoare, în cazul cărora probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol;

- atenuarea vibraţiilor induse în versanţi prin restricţionarea vitezei de circulaţie a trenurilor pe tronsoanele căilor ferate din apropierea localităţilor sau a versanţilor cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor;

- efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor:

- modernizarea drumurilor de acces comunale;

- realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;

- executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de siprafaţă şi de pe versanţi;

- restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cu valori crescute ale coeficientului mediu de hazard;

- plantaţii de salcâm sau de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări;

- obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de teren pe suprafaţa poligonală dată, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.

În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg teritoriul judeţului Timiş, se mai impun următoarele măsuri:

- Urmărirea caracteristicilor terenurilor în vederea cunoaşterii tendinţelor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană.

- Îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi




134

agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului.

- Avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere şi intensificare a unor procese dăunătoare.

- Furnizarea de date pentru a se putea stabili principalele cauze care generează declanşarea alunecărilor de teren în vederea fundamentării măsurilor preventive pentru limitarea şi atenuarea pagubelor posibile.

- interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, menţionate la începutul capitolului;

- acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu valori mediu – mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea controlată a drenajelor, a amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină seama de harta de hazard la alunecări de teren a judeţului Timiş;

- acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale, pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30), corespunzătoare unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Având în vedere amploarea degradărilor provocate de alunecările de teren în judeţul Timiş, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a alunecărilor, lucrări de foraj, completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii suprafeţei de alunecare, a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a alunecărilor de teren.




135

C a p i t o l u l V V. Cutremure

5.1. Evaluarea situației existente Conform studiului “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale

(cutremure, alunecări de teren, inundatii) - Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean- Judetul Timis” - S.C. PRIMUL MERIDIAN SRL din punct de vedere seismic România a fost încadrată de specialiştii Băncii Mondiale în categoria ţărilor cu risc seismic ridicat. Dacă Vrancea este prima zona seismică a României atunci Banatul este, cu siguranţa, a doua zonă seismică atât din punct de vedere al numărului de evenimente cât şi prin energia eliberată.

Cutremurele produse în judeţul Timis prezintă o serie de caracteristici specifice:

• adâncimile focarelor sunt mici, între 5 şi 15 km;

• suprafeţele zonelor epicentrale, unde efectele sunt maxime, sunt foarte reduse;

• izoseistele au forme uşor eliptice până la circulare;

• număr relativ mic de preşocuri, urmate de un număr foarte mare de replici sau postşocuri;

• principalele falii delimitate au orientări şi profunzimi diferite;

• focarele principalelor cutremure din judeţ se află la intersecţia sau în apropierea intersecţiei dintre faliile geologice de vârste diferite

Distribuţia în spaţiu a epicentrelor acestor cutremure evidenţiază un număr relativ mare de zone cu risc seismic ridicat, astfel:

• zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 80 Mercalli:

• Banloc-Ofseniţa

• Voiteg

• Şag-Parţa

• Vinga-Variaş

• zone cu cutremure cu intensitate de 7o Mercalli:

• Periam, Sânnicolau Mare, Sânmihaiu Român, Jimbolia şi la graniţa cu Serbia-Muntenegru (Srbski-Itebej).

• Timişoara, Săcălaz, Peciu Nou, Ciacova, Recaş şi Buziaş

Sunt definite 8 principale falii seismice:

• Timişoara Vest;

• Săcălaz-Sânmihaiu Român;

• Banloc-Liebling-Buziaş;

• Voiteg-Peciu Nou-Cărpiniş;




136

• Vinga-Variaş;

• Buziaş-Recaş-Vinga;

• Becicherecu Mic-Maşloc;

• Sacoşu Mare-Arad.

Din multitudinea zonelor seismice din Banat, judeţul Timiş are şi el câteva zone cu risc seismic ridicat. Amintim zonele cele mai importante cu intensităţile, perioada şi numărul de evenimente produse :

Tabelul nr. 29 - Zonele seismice cele mai importante cu intensităţi, perioada şi numărul de evenimente produse

Zona epicentrală Instesitatea maximă

observată

Anul Număr de evenimente

Sanicolaul Mare VII 1879 7 Barateaz VII 1900 3 Periam – Varias VII 1859 4 Jimbolia – Bulgarus VII 1941 3 Carpinis V 1889 4 Sanandrei – Hodon V 1950 2 Recas V 1896 – 1902 2 Timisoara (Mehala) VII 1879 18 Sanmihai – Sacalz VI 1973 4 Sag - Parta VII 1959 8 Rudna - Ciacova V 1907 2 Liebling - Voiteg VII-VIII 1991 8 Banloc - Ofsenita VII-VIII 1915 – 1991 10

5.1.1. Caracterizarea tectonică a zonei

Cutremurele din Banat, cu numeroase replici în cazul evenimentelor mari, sunt legate de aliniamentele seismotectonice (N-E, unde formaţiunile cristaline sunt preponderente). Zonele de sursă se referă pe de o parte la zona Munţilor Banatului adiacentă Dunării, iar pe de altă parte la zona de vest a Câmpiei Banatului.

Linia seismică Orşova-Teregova ce se extinde spre nord ca şi depresiunea Caransebeş, apare legată de fractura neogenă ce a generat această depresiune. Linia seismică Moldova Nouă-Oraviţa-Dognecea apare legată de marginea vestică a sinclinalului Reşiţa-Moldova Nouă, iar transmiterea energiei se face asimetric, mult mai intens spre NE.

Pe suprafaţa judeţului Timiş se intâlnesc strucuri geologice care s-au format şi evoluat în ciclurile tectonice prealpine şi alpine.

Drept consecinţă a alcătuirii petrografice a formaţiunilor de suprafaţă, pe teritoriul Timişoarei se produc şi fenomene de tasare, datorate substratului argilonisipos. Fenomenul se evidenţiază în cartierele Cetate si Elisabetin, dar şi în alte părţi unde s-au format crovuri.

Componentele structurale prealpine se regăsesc în partea estică a judeţului, pe culmile masivului Poiana Ruscă, alcătuite din şisturi cristaline mezo- şi epimetamorfice. Între




137

aceste domenii există relaţii tectonice de şariaj, care au generat formarea a numeroase falii, divers orientate, care fragmentează ambele unităţi într-o multitudine de blocuri tectonice. În cadrul acestora sunt deformări plicative majore, între care se remarcă anticlinale şi sinclinale, care la rândul lor, sunt fragmentate de numeroase falii cu directii diferite.

Elementele structurale alpine, reprezentate prin dislocaţii rupturale disjunctive şi subordonat plicative, afectează atât fundamentul cât şi depozitele mezozoice şi terţiare. Fracturile direcţionale, transversale/oblice au amplitudini diferite atât în spaţiu cât şi în timp, funcţie de ciclurile tectonice laramice, stirice şi savice, posibil reactivate până în cuaternar. Dislocaţiile rupturale transversale (orientate N-S), ce apar în zona Nădrag, pot fi legate de procesele de subsidenţă care au creat bazinul Caransebeş. Amploarea acestor sisteme de falii este moderată, de-a lungul lor înregistrându-se sărituri de ordinul a zeci de metri.

Depozitele molasice pannoniene din vestul şi nord-vestul judeţului s-au format pe zonele scufundate ale fundamentului microplăcii pannonice. În acestă perioadă regiunea a fost afectată de mişcări intense de subsidenţă, fenomene care justifică grosimea considerabilă a depozitelor şi prezenţa unor falii de mică amploare posibil reactivabile.

Principalul element tectonic îl constituie falia Carei-Oradea care delimitează spre est fundamentul pannonic propriuzis, mai afundat decât cel al Munţilor Apuseni. Spre sud, pe teritoriul judeţului, este posibil ca traseul acestei falii profunde să depăşească graniţa de vest a ţării. De acestă falie pot fi legate sursele de ape termale ascensionale.

Din studiile seismologice efectuate începând cu ultimele decenii ale sec. Al XIX-lea şi până în prezent, rezultă că Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice, care se grupează în două areale: unul în partea de sud-est a regiunii, al doilea în imediata apropiere a oraşului Timişoara. În apropiere de Timişoara se intersectează liniile seismice Periam-Varias-Vinga în nord-vest şi Radna-Parta-Sag în sud-est. Un focar secundar se află chiar sub vatra oraşului Timişoara.

Timişoara este un centru seismic destul de activ, dar din numeroasele cutremure observate, puţine au depăşit magnitudinea 6 pe scara Richter. Din informaţiile istorice rezultă că înainte de 1901 au fost inregistrate 217 cutremure (cel mai puternic din Timişoara fiind cel din 1879); în perioada 1901-1950 au fost semnalate 129 cutremure, iar în perioada 1951-1999 au fost înregistrate 97 cutremure, provocând pagube minore clădirilor vechi. Cele mai importante mişcări seismice înregistrate au fost cele din 1991 (12 iulie M = 5,7; 18 iulie M = 5, 6; 2 decembrie M = 5,5). Se pare că cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII şi numeroase replici.

Cutremurele banăţene sunt caracterizate prin adâncimea mică a focarului (5-15 km), zona redusă de influenţa în jurul epicentrului, mişcări orizontale şi verticale de tip impuls cu durată scurtă, perioade lungi de revenire în aceeaşi zonă. La aceste tipuri de seisme sunt afectate mai mult structurile rigide (zidărie, diafragme, panouri mari) şi mai puţin cele deformabile (cadre din beton armat sau metalice).

Zona judeţului Timiş are, din punct de vedere al indicatorilor seismici de care trebuie să se ţină sema în activitatea de proiectare şi amplasare a construcţiilor, următoarele caracteristici:




138

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Timiş include următoarele zone de intensitate seismică:

• 71 - cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani

• 82 cu perioada de revenire de 100 de ani.

Conform Normativului P 100/ – 2006 zona de studiu include teritorii aflate în zona seismică E al cărui coeficient seismic - KS este 0,12

În ceea ce priveşte perioada de colţ valoarea predominantă este Tc = 1,0 secundă (conform Normativ P 100/1 – 2006).

Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de studiu aparţine unei zone cu probleme din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Unităţile administrativ-teritoriale urbane expuse la hazardul seismic cu magnitudinea minim VII sunt următoarele:

Tabelul nr. 30 - Unităţile administrativ-teritoriale urbane expuse la hazardul seismic

Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică exprimată în grade MSK

Municipiul Timisoara 329.111 VII Municipiul Lugoj 49.028 VII Orasul Buzias 8.128 VII Orasul Deta 7.059 VIII Orasul Jimbolia 10.497 VII Orasul Sannicolau Mare 13.007 VII

Avariile şi caracterul distructiv al unui eventual cutremur este foarte divers şi gradat, cu tendinţă clară de concentrare în zonele mobilate cu clădiri joase, construite până în anul 1940. În Timiş sunt în total 84 de clădiri încadrate în gradul II de risc seismic, 32 la Timişoara, 34 la Lugoj şi 17 la Jimbolia, iar toate sunt imobile cu peste 200 de ani vechime.

Din punct de vedere tectonic, orasul Timisoara este asezat intr-o arie cu falii orientate est-vest, marcata de existenta vulcanului stins de la Sanovita, precum si de apele mineralizate din subsolul Timisoarei, cele de la Calacea spre nord si Buzias-Ivanda in sud.

În Timişoara există şi imobile vechi de peste 200 de ani cu o structura de rezistenţă grav afectată. Aici sunt 32 de clădiri care nu ar rezista unui cutremur de şase grade pe scara Richter şi ar fi extrem de grav avariate, punând în pericol viaţa proprietarilor. Totuşi, la peste jumatate dintre acestea s-a facut deja o expertiză tehnică pentru a se găsi soluţii de consolidare.

Timişoara, în zona ei vestică, incluziv Săcalazul, au un risc ceva mai mic, de şapte grade pe scara Mercalli.




139

Figura nr.16 – Zone de intensitate seismică și perioada medie de revenire

5.1.2. Caracteristici ale seismicității în județul Timiș

• Număr mare de cutremure care s-au manifestat în timp (peste 3500 de cutremure din anul 1766 până in prezent);

• Intensităţi maxime până la gradul VIII;

• Un număr mare de focare care se activează in timp sau devin inactive perioade lungi

• Prezenta unor fracturi crustale cu potenţial seismic ridicat

• Surse potenţiale ale seismelor: zona Banloc – Timisoara – Jimbolia şi zona Arad- Masloc- Sînnicolaul Mare

• Anul cel mai activ seismic – 1991

• Adâncimea in focar 5…14 km cu localizari in zona de 10 km

Evoluţia fenomenelor seismice în perioada 1994 – 2006

• 1991: Cutremur a avut loc în 02.12, ora 10.49, a avut o magnitudine de 5,7 grade scara Richter, cu epicentrele la Banloc şi Timişoara. Efectele cutremului din 1991au fost :

- 11 localităţi afectate;

- pierderi umane : 1 mort, 23 răniţi

- clădiri afectate : distruse 861, avariate 697

- persoane sinistrate: 1550




140

• 2000: 2 cutremure ( 23.03-magnitudine 2,6 grade scara Richter, epicentru Banloc şi 30.10 – magnitudine 3,5 grade scara Richter, epicentru Chevereşu Mare). Cutremurele nu au produs pagube.

• 2001: 2 cutremure cu magnitudine de 3 grade scara Richter la Jebel (19.09) şi 4 grade scara Richter la Sacoşu Turcesc (20.06). Cutremurele nu au produs pagube.

• 2008: În data de 07.02. la orele 18.45 s-a produs în zona Jimbolia la adâncimea de 19 km un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade pe scara Richter, intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de 3 grade pe scara Mercali. Cutremurul a fost confirmat şi de Observatorul Seismologic Timişoara. Nu s-au înregistrat pagube materiale. Cutremurul a fost resimţit de localnici, în special de cei care locuiesc la blocuri.

5.1.3. Cutremure cu efecte importante în judeţul Timiş

În zona judetului Timis s-au simtit toate marile cutremure de Vrancea, 1802, 1838, 1940, 1977, 1986, 1990, cu intensităţi între VI şi VII MSK, ca şi cutremure locale, din judeţele învecinate, cu intensităţi apreciate până la VIII MSK. De asemenea se pot resimţi şi cutremure din Serbia şi Muntenegru, deşi nu atât de puternic în comparaţie cu cele din ţară.

Sunt date care atestă că probabil cel mai puternic cutremur din zona Banat a fost cel din 10 octombrie 1879 de la Moldova Nouă, cu o intensitate de VIII şi numeroase replici.

Recent au fost cutremure cu efecte de avariere care confirmă potenţialul seismic al Banatului:

• 12 iulie 1991, M=5,7, Banloc-Ofseniţa - 2 morţi, 30 răniţi, sute până la mii de sinistraţi ca urmare a avarierilor grave de clădiri în mai multe sate din zona epicentrală - Banloc-Ofseniţa;

• 18 iulie 1991, M=5,6,Topleţ-Herculane - câţiva răniţi, cel puţin 615 case avariate în zona Orşova;

• 2 dec 1991, M=5,5, Banloc-Voiteg - câţiva răniţi, (re)avarieri grave în Voiteg (5000 case), 4500 sinistraţi;

• 23 mai 2002 - noaptea (ora 5:26, Mw 3,6) şi 24 mai 2002 (ora 22:42, Mw 3,8) , 22 iunie (ora 15:26, Mw 3,5) în zona localităţii Moldova-Nouă, judeţul Caraş-Severin, au avut loc cutremure de pământ care s-au simţit şi la Drobeta Turnu Severin. Mişcările seismice au afectat, în principal, blocuri de locuit situate în centrul civic al oraşului.

• Cutremurul din 2 august (ora 11:37, Mw 3,7) a accentuat avariile produse.

• În 22 octombrie 2004 (ora 3 :36, Mw 3,5) s-a produs alt seism, mai aproape de graniţa judeţului Mehedinţi.




141

5.2. Propuneri de măsuri pentru protecție seismică Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Timiș amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt:

Tabelul nr. 31 - Unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Timiș care trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor

Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori

Municipiul Timisoara 329.111 Municipiul Lugoj 49.028 Orasul Buzias 8.128 Orasul Deta 7.059 Orasul Jimbolia 10.497 Orasul Sannicolau Mare 13.007

Sursa datelor: ISU 2011, Legea 575/2001

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII este de 50 de ani, se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă pentru unitățile administrativ teritoriale evidențiate în tabelul de mai sus..

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic si constituie o prioritate absolută la intervenţie o reprezinta:

- construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;

- clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.

Evaluarea cât mai corectă a hazardului seismic într-un anumit amplasament este importantă în vederea punerii în siguranţă a fondului construit existent şi/sau viitor (desigur viitoarele evenimente seismice vor confirma sau nu studiile de hazard). De asemenea elaborarea hărţilor de hazard seismic asigură informaţii esenţiale pentru creerea şi îmbunătăţirea normativelor de proiectare seismică a clădirilor.

Protecţia antiseismică a construcţiilor trebuie să conţină în mod obligatoriu o evaluare cât mai realistă a hazardului seismic. Studiile de microzonare seismică ce includ influenţa condiţiilor de teren şi cartografiază parametrii mişcării terenului în anumite zone (de exemplu pentru zone urbane) au rolul de a sublinia diferenţele de hazard seismic ce pot exista în zona respectivă şi că în viitor poate fi necesară o abordare la scara locală a evaluării acţiunii seismice.

Pentru judeţul Timis, hărţile de zonare din codul P.100-1/2006 indică acceleraţia 0,12g şi perioada de colţ 0,7s, echivalent în linii mari tot cu gradul VII MSK, cu enclave de 0,16g şi 0,20 g.

În consecinţă, există numeroase clădiri care fie nu au fost concepute să reziste la cutremur, fie au fost proiectate la forţe mai reduse.




142

Hazardul seismic – cuantificând manifestarea potenţiala a fenomenelor asociate cutremurelor - nu poate fi modificat de oameni (excepţie făcând zonele cu potenţial de lichefiere sau de alunecări de teren unde ar fi posibile imbunatăţiri ale terenului). Expunerea construcţiilor la hazardul seismic nu poate fi nici ea redusă. Astfel reducerea riscului seismic se realizează prin reducerea vulnerabilităţii construcţiilor existente.

Evaluarea cât mai corectă a hazardului seismic într-un anumit amplasament este importantă în vederea punerii în siguranţă a fondului construit existent şi/sau viitor (desigur viitoarele evenimente seismice vor confirma sau nu studiile de hazard). Deasemenea hărţile de hazard seismic asigură informaţii esenţiale pentru crearea şi îmbunătăţirea normativelor de proiectare seismică a clădirilor. Cercetătorii revizuiesc frecvent aceste hărţi pentru a reflecta noile cunoştinţe dobândite în înţelegerea fenomenelor şi pentru a integra noile date instrumentale disponibile.

Protecţia antiseismică a construcţiilor trebuie să conţină în mod obligatoriu o evaluare cât mai realistă a hazardului seismic. Pentru aplicarea practică a studiilor de hazard, desigur, comunitatea administrativă poate avea un rol important în stabilirea finală a nivelului ales de hazard seismic la nivel naţional/regional. Studiile de microzonare seismică ce includ influenţa condiţiilor de teren şi cartografiază parametrii mişcării terenului în anumite zone (de exemplu pentru zone urbane) au rolul de a sublinia diferenţele de hazard seismic ce pot exista în zona respectivă şi ca în viitor poate fi necesară o abordare la scară locală a evaluării acţiunii seismice.




143

Figura nr.17 - Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani (reprezentarea judeţului

Timiş)

Figura nr.18 - Zonarea teritoriului judetean în termeni de perioada de control (colţ), TC a

spectrului de răspuns În tabelele următoare sunt prezentate date statistice reprezentative pentru Judeţul

Timiş, privind populaţia municipiilor/oraşelor dar şi numărul total de locuinţe, caracterizând astfel expunerea la hazard seismic a acestui judeţ.

Tabelul nr. 32 - Fondul de locuinţe şi populaţia în Timiş (Anuarul Statistic al României -2006)

Tabelul nr. 33 - Caracteristicile macroseismice ale principalelor localităţi din Timiş Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100ani

Timişoara 0,7 0,16g

Locuinţe Locuitori Municipii/Oraşe Locuitori 262.081 660.966 Timişoara 303.796

Lugoj 45.423 Buzias 7.805 Deta 6.570 Jimbolia 11.713 Sannicolau Mare 13.318




144

Localitate TC (sec) ag pentru IMR=100ani Lugoj 0,7 0,12g Buzias 0,7 0,12g Deta 0,7 0,16g Jimbolia 0,7 0,16g Sannicolau Mare 0,7 0,12g

Pentru proiectarea construcţiilor noi şi pentru consolidarea celor existente şi vulnerabile seismic este necesară înţelegerea caracteristicilor mişcărilor seismice precum şi a comportării construcţiilor în timpul cutremurelor.

Măsuri pentru reducerea riscului seismic

• Punerea în siguranţă, în următorii ani, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de prăbuşire şi care adăpostesc un număr important de persoane.

• Crearea unor spaţii tampon pentru adăpostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.

• Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.

• Crearea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate ale informaţiilor relative la construcţiilor cu risc seismic.

• Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).

• Măsuri pentru imbunătăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.

Tipuri de construcţii afectate de cutremure de mare intensitate

Toate tipurile de construcţii sunt afectate de seismele de mare intensitate. Totuşi impactul maxim asupra comunităţilor umane îl au efectele cutremurelor asupra clădirilor de locuinţe şi social-culturale (construcţii pentru învăţământ, spitale, hoteluri, săli de festivităţi, birouri, etc.). Numărul foarte mare de construcţii de acest fel, personalul tehnic limitat ca număr şi cu un grad de pregătire foarte divers implicat în activităţile tehnice post-seism referitoare la aceste construcţii, numărul foarte mare de persoane afectate de acţiunea seismică exercitată asupra acestora, fac ca problema evaluării post-seism şi a luării deciziilor de intervenţie rapidă la aceste tipuri de construcţii să fie de o deosebită importanţă şi amploare.

Construcţiile aferente ansamblurilor industriale (hale diverse, turnuri, estacade, etc.) sunt, în general, examinate post-seism şi sunt luate măsuri pentru punerea lor în siguranţă de către personalul tehnic de specialitate care există în aceste ansambluri, eventual făcându-se apel la proiectanţii structurişti ai construcţiilor respective. În situaţii similare se află construcţiile pentru transporturi (poduri, viaducte, turnuri de control din aeroporturi, etc.), barajele, silozurile, castelele de apă, turnurile releelor de radio/TV, etc. Aceste construcţii, desemnate de obicei ca construcţii speciale sau construcţii inginereşti, trebuie tratate prin metode




145

specifice fiecărei categorii, aceste metode fiind familiare mai ales inginerilor constructori care le proiectează şi exploatează.

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile în cazul unui cutremur puternic o reprezintă:

• construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;

• clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.

Cele mai multe clădiri de acest tip constituie o prioritate absolută la intervenţie.

În acest moment nu există o bază de date care să descrie tipologia structurii clădirilor (cadre de beton armat, pereţi de beton, zidărie simplă, etc) din România. Se recomanda ca autorităţile locale să investigheze din punct de vedere structural toate clădirile din jurisdictia lor.

Diminuarea vulnerabilităţii seismice a construcţiilor se poate realiza prin acţiuni de intervenţie (consolidări) la clădiri din domeniul sănătăţii, administraţiei centrale şi locale, educaţiei şi cercetării, culturii, clădiri de locuit, etc.

Referitor la modul de utilizare a terenurilor, a amplasării construcţiilor, care urmează a fi cuprinse în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, studiul bibliographic efectuat nu a identificat reglementări internaţionale care să impună restricţii de autorizare (impuse prin documentaţiile de urbanism şi autorizaţiile de construire) şi amplasare a unor construcţii sau dotări din punct de vedere al hazardului seismic.

Experienţa internaţionala arată că prin măsuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor, prin estimarea cât mai exactă a efectelor condiţiilor locale de amplasament (studii de hazard local, investigaţii geotehnice şi geofizice, investigaţii seismice, etc.), proiectare de calitate, utilizarea de materiale şi sisteme moderne, se pot realiza/executa toate tipurile de construcţii.




146

R e f e r i n ț e b i b l i o g r a f i c e Bibliografie

ADETIM - Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș, ”Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului Timiș (SDES) 2009-2015”, 2009;

Administraţia Naţională „Apele Române”, (2009) Planul de Management al Spaţiului Hidrografic Banat, volum I;

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ”Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013”, iunie 2007;

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, (2009) Raport privind starea factorilor de mediu în judeţul Timiş;

Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Raport privind Starea factorilor de Mediu în județul Timiș, pe anul 2009;

Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Regiunea Vest (2011), Adresa 5337/8.07.2011;

Arinda Cadariu, (2005), România Raportul de Țară privind Poluanții Organici Persistenți, Proiectul Internațional de Eliminare a POP, Încurajarea participării active și efective a societății civile în procesul de implementare a Convenției de la Stockholm;

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Timiș (2009), Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor Teritoriale din județul Timiș (P.A.A.R);

Guvernul României, (2010) ”Strategia Naţională de Management al riscului la inundaţii”, Bucureşti;

Ianoș Gheorghe (2008), Riscuri pedohidrice în partea central-vestică a Câmpiei Banatului;

Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice, (1998) ”Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional”;

Institutul Naţional de Gospodărirea Apelor, (2011) Sinteza studiilor de fundamentare a Schemelor Directoare Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. Componenta Plan de Amenajare;

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Administrația Națională "Apele Române" (2011) Proiectul Planului de Management al Spațiului Hidrografic Banat;

MMGA - Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, (2006) Raport privind efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase produse în anul 2005;

S.C. Geotec S.A., (1998) ”Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren”;

S.C. IPROTIM S.A., „Planul de amenajare a teritoriului judeţean Timiș”, 1998.




147

S.C. Primul Meridian S.R.L., (2009) „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren, inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 5: Judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş”;

S.C. Primul Meridian S.R.L., “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren, inundatii) - Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean - Judeţul Timiş”

Studiu de caz: inundațiile din primăvara anului 2005, Editura Universității de Vest, Timișoara;

Studiu de specialitate din domeniul managementului situațiilor de risc în regiunea transfrontalieră româno-sârbă (județul Timiș, România și districtul Banatul Central, Serbia)

Legislaţie

• Decizia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1220 din 7 noiembrie 2006 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze natural;

• Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

• Hotărârea Guvernului nr. 1374 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;

• Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;

• Hotărârea Guvernului nr. 382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;

• Hotărârea Guvernului nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;

• Hotărârea Guvernului nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;

• Hotărârea Guvernului nr. 846 din 6 septembrie 2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung;

• Legea 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

• Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural;

• Legea nr. 107 din 25 septembrie 1996 Legea apelor;




148

• Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

• Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;

• Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

• Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;

• Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

• Normativul seismic P 100/1 – 2006;

• Ordinul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 196 din 10 octombrie 2006 privind Norme și Prescripții Tehnice actualizate, specifice zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente Sistemului Național de Transport al Țițeiului, Gazolinei, Condensatului și Etanului;

• Ordinul M.A.I. nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;

• Ordinul M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

• Ordinul M.A.I. nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

• Ordinul MAI nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

• Ordinul MAI nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

• Ordinul MAI nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

• Ordinul MAI nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase;

• Ordinul MAPAM nr. 1084/2003 pentru aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

• Ordinul MAPM nr. 1144 din 9 decembrie 2002 privind inființarea Registrului poluanților emiși de activitățile care intră sub incidența art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanța




149

de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării și modul de raportare a acestora;

• Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998;

• Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98, aprobat şi publicat in Buletinul Constructiilor nr. 6/2000;

• Ordinul MMDD nr. 923//1503/556/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase;

• Ordinul MMGA nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

• Ordinul nr. 2/211/118 din 5 ianuarie 2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

• Ordinul nr. 638/420 din 12 mai 2005 al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului mediului și Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

• Ordinul nr.605/579 din 5 septembrie 2008 al ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale;

• Ordinul nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998 al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale;

• Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului;

• Ordonanța de urgență nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

• Ordonanța de urgență nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluarii;

• Ordonanța Guvernului nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al




150

mărfurilor periculoase;

• Ordonanța Guvernului nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor 1a), 14(1) şi 14(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

Webografie

http://85.120.47.219/doc/legislatie1/ordin_132_din_2007.pdf - Ordinul MAI nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

http://arpmdj.anpm.ro/legislations/view/40 - Ordinul MAI nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00025649 - Ordinul nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998 al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor natural;

http://legestart.ro/Ordinul-1144-2002-infiintarea-Registrului-poluantilor-emisi-activitatile-intra-sub-incidenta-art-3-alin-1-lit-g-h-Ordonanta-urgenta-Guvernului-34-2002-prevenirea-reduce-%28MjI2MDE-%29.htm - Ordinul MAPM nr. 1144 din 9 decembrie 2002 privind inființarea Registrului poluanților emiși de activitățile care intră sub incidența art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării și modul de raportare a acestora;

http://www.anpm.ro/legislatie-509 - Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României;

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14343 - Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;

http://www.cjtimis.ro/uploads/files/Institutii/Institutii%20CJT/Adetim/Strategie%20si%20Program%20strategic%20Timis_actualizat%202010%20conform%20HCJT%20118%20si%20119%20din%2028%2010%202010.pdf - Strategia de dezvoltare economico - socială a județului Timiș;

http://www.isuvaslui.ro/legislatie/omapam_2_omtct_211_omec_118_din_05_01_2004.pdf - Ordinul nr. 2/211/118 din 2004 al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

http://www.legestart.ro/Decizia-1220-2006-aprobarea-Normelor-tehnice-proiectarea-executia-conductelor-alimentare-amonte-transport-gaze-naturale-%28MjE3ODA0%29.htm - Decizia Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1220 din 7 noiembrie 2006 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze natural;

http://www.legestart.ro/Hotararea-1374-2000-aprobarea-Normelor-aplicarea-etapizata-traficul-intern-prevederilor-Acordului-european-referitor-transportul-rutier-international-marfurilor-periculoa-%28MjI5MTE-%29.htm - Hotărârea Guvernului nr. 1374 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;

http://85.120.47.219/doc/legislatie1/ordin_132_din_2007.pdf

http://arpmdj.anpm.ro/legislations/view/40

http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00025649

http://legestart.ro/Ordinul-1144-2002-infiintarea-Registrului-poluantilor-emisi-activitatile-intra-sub-incidenta-art-3-alin-1-lit-g-h-Ordonanta-urgenta-Guvernului-34-2002-prevenirea-reduce-%28MjI2MDE-%29.htm



http://www.anpm.ro/legislatie-509

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=14343

http://www.cjtimis.ro/uploads/files/Institutii/Institutii%20CJT/Adetim/Strategie%20si%20Program%20strategic%20Timis_actualizat%202010%20conform%20HCJT%20118%20si%20119%20din%2028%2010%202010.pdf



http://www.isuvaslui.ro/legislatie/omapam_2_omtct_211_omec_118_din_05_01_2004.pdf

http://www.isuvaslui.ro/legislatie/omapam_2_omtct_211_omec_118_din_05_01_2004.pdf

http://www.legestart.ro/Decizia-1220-2006-aprobarea-Normelor-tehnice-proiectarea-executia-conductelor-alimentare-amonte-transport-gaze-naturale-%28MjE3ODA0%29.htm

http://www.legestart.ro/Decizia-1220-2006-aprobarea-Normelor-tehnice-proiectarea-executia-conductelor-alimentare-amonte-transport-gaze-naturale-%28MjE3ODA0%29.htm

http://www.legestart.ro/Hotararea-1374-2000-aprobarea-Normelor-aplicarea-etapizata-traficul-intern-prevederilor-Acordului-european-referitor-transportul-rutier-international-marfurilor-periculoa-%28MjI5MTE-%29.htm






151

http://www.legestart.ro/Hotararea-382-2003-aprobarea-Normelor-metodologice-exigentele-minime-continut-ale-documentatiilor-amenajare-teritoriului-urbanism-zonele-riscuri-naturale-%28MTk4OTA-%29.htm - Hotărârea Guvernului nr. 382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;

http://www.legestart.ro/Hotararea-447-2003-aprobarea-normelor-metodologice-modul-elaborare-continutul-hartilor-risc-natural-alunecari-teren-inundatii-%28MTk5OTQ-%29.htm - Hotărârea Guvernului nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii;

http://www.legestart.ro/Legea-310-2004-modificarea-completarea-Legii-apelor-107-1996-%28Njg3NTQ-%29.htm - Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

http://www.legestart.ro/Lege-nr-112-din-2006-%28MTkxNzM4%29.htm - Legea 112 din 4 mai 2006 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;

http://www.legestart.ro/Lege-nr-84-din-2006-%28MTg4MDMz%29.htm - Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-1084-din-2003-%28MjM5ODU-%29.htm - Ordinul MAPAM nr. 1084/2003 pentru aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-638-din-2005-%28MTQ2NTc3%29.htm - Ordinul nr. 638/420 din 12 mai 2005 al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului mediului și Gospodăririi Apelor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-647-din-2005-%28MTQ2NDQy%29.htm - Ordinul MAI nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgență în caz de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase;

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-684-din-2005-%28MTQ4NjEw%29.htm - Ordinul M.A.I. nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;

http://www.legestart.ro/Ordinul-1299-2005-aprobarea-Procedurii-inspectie-obiectivele-prezinta-pericole-producere-accidentelor-majore-sunt-implicate-substante-periculoase-%28MTc3ODE5%29.htm - Ordinul MMGA nr. 1299 din 23 decembrie 2005 privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

http://www.legestart.ro/Ordinul-163-2007-aprobarea-Normelor-generale-aparare-impotriva-incendiilor-%28MjM2MjY1%29.htm - Ordinul M.A.I. nr. 163 din 28 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor;

http://www.legestart.ro/Ordinul-196-2006-aprobarea-Normelor-prescriptiilor-tehnice-actualizate-specifice-zonelor-protectie-zonelor-siguranta-aferente-Sistemului-national-transport-titeiului-g-%28MjExNzcx%29.htm - Ordinul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 196 din 10 octombrie 2006 privind Norme și Prescripții Tehnice actualizate, specifice zonelor de protecție și zonelor de siguranță aferente Sistemului Național de Transport al Țițeiului, Gazolinei, Condensatului și Etanului;

http://www.legestart.ro/Ordinul-251-2005-organizarea-functionarea-secretariatelor-risc-controlul-activitatilor-prezinta-pericole-accidente-majore-sunt-implicate-substante-periculoase-%28MTQyMjc3%29.htm - Ordinul MMGA nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

http://www.legestart.ro/Hotararea-382-2003-aprobarea-Normelor-metodologice-exigentele-minime-continut-ale-documentatiilor-amenajare-teritoriului-urbanism-zonele-riscuri-naturale-%28MTk4OTA-%29.htm



http://www.legestart.ro/Hotararea-447-2003-aprobarea-normelor-metodologice-modul-elaborare-continutul-hartilor-risc-natural-alunecari-teren-inundatii-%28MTk5OTQ-%29.htm

http://www.legestart.ro/Hotararea-447-2003-aprobarea-normelor-metodologice-modul-elaborare-continutul-hartilor-risc-natural-alunecari-teren-inundatii-%28MTk5OTQ-%29.htm

http://www.legestart.ro/Legea-310-2004-modificarea-completarea-Legii-apelor-107-1996-%28Njg3NTQ-%29.htm

http://www.legestart.ro/Legea-310-2004-modificarea-completarea-Legii-apelor-107-1996-%28Njg3NTQ-%29.htm

http://www.legestart.ro/Lege-nr-112-din-2006-%28MTkxNzM4%29.htm

http://www.legestart.ro/Lege-nr-84-din-2006-%28MTg4MDMz%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-1084-din-2003-%28MjM5ODU-%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-638-din-2005-%28MTQ2NTc3%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-647-din-2005-%28MTQ2NDQy%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordin-nr-684-din-2005-%28MTQ4NjEw%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordinul-1299-2005-aprobarea-Procedurii-inspectie-obiectivele-prezinta-pericole-producere-accidentelor-majore-sunt-implicate-substante-periculoase-%28MTc3ODE5%29.htm



http://www.legestart.ro/Ordinul-163-2007-aprobarea-Normelor-generale-aparare-impotriva-incendiilor-%28MjM2MjY1%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordinul-163-2007-aprobarea-Normelor-generale-aparare-impotriva-incendiilor-%28MjM2MjY1%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordinul-196-2006-aprobarea-Normelor-prescriptiilor-tehnice-actualizate-specifice-zonelor-protectie-zonelor-siguranta-aferente-Sistemului-national-transport-titeiului-g-%28MjExNzcx%29.htm



http://www.legestart.ro/Ordinul-251-2005-organizarea-functionarea-secretariatelor-risc-controlul-activitatilor-prezinta-pericole-accidente-majore-sunt-implicate-substante-periculoase-%28MTQyMjc3%29.htm






152

http://www.legestart.ro/Ordinul-605-2008-aprobarea-Dispozitiilor-generale-aparare-impotriva-incendiilor-pe-timpul-utilizarii-focului-deschis-arderea-miristi-vegetatie-uscata-resturi-vegetale-%28MzE2MzA3%29.htm - Ordinul nr.605/579 din 5 septembrie 2008 al ministrului internelor şi reformei administrative şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale;

http://www.legestart.ro/Ordinul-638-2005-aprobarea-Regulamentului-gestionarea-situatiilor-urgenta-generate-inundatii-fenomene-meteorologice-periculoase-accidente-constructii-hidrotehnice-polu-%28MTQ2NTc3%29.htm - Ordinul MAI nr. 638 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

http://www.legestart.ro/Ordinul-683-2005-aprobarea-Procedurilor-generice-colectarea-datelor-validare-raspuns-pe-timpul-unei-urgente-radiologice-%28MTQ4Mjk1%29.htm - Ordinul M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-152-2005-prevenirea-controlul-integrat-poluarii-%28MTc3OTU4%29.htm - Ordonanța de urgență nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-34-2002-prevenirea-reducerea-controlul-integrat-poluarii-%28MTgzMjQ-%29.htm - Ordonanța de urgență nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluarii;

http://www.legex.ro/Ordin-Nr.556-din-05.09.2008-89460.aspx - Ordinul MMDD nr. 923//1503/556/2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse pentru completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase;

http://www.legex.ro/Ordonanta-77-25.08.1998-14864.aspx - Ordonanța Guvernului nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor 1a), 14(1) şi 14(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

http://www.legex.ro/Ordonanta-Nr.48-din-19.08.1999-17487.aspx - Ordonanța Guvernului nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/lege575.pdf - Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural;

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/restrictionare/HG_347_2003.pdf - Hotărârea Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/HG804-2007Seveso.pdf - Hotărârea nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/OUG152-2005_14.02.2011.pdf - Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării;

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/strategie_inundatii.pdf - Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii;

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/omg/Lege_265_2006.pdf - Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului;

http://www.legestart.ro/Ordinul-605-2008-aprobarea-Dispozitiilor-generale-aparare-impotriva-incendiilor-pe-timpul-utilizarii-focului-deschis-arderea-miristi-vegetatie-uscata-resturi-vegetale-%28MzE2MzA3%29.htm



http://www.legestart.ro/Ordinul-638-2005-aprobarea-Regulamentului-gestionarea-situatiilor-urgenta-generate-inundatii-fenomene-meteorologice-periculoase-accidente-constructii-hidrotehnice-polu-%28MTQ2NTc3%29.htm



http://www.legestart.ro/Ordinul-683-2005-aprobarea-Procedurilor-generice-colectarea-datelor-validare-raspuns-pe-timpul-unei-urgente-radiologice-%28MTQ4Mjk1%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordinul-683-2005-aprobarea-Procedurilor-generice-colectarea-datelor-validare-raspuns-pe-timpul-unei-urgente-radiologice-%28MTQ4Mjk1%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-152-2005-prevenirea-controlul-integrat-poluarii-%28MTc3OTU4%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-152-2005-prevenirea-controlul-integrat-poluarii-%28MTc3OTU4%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-34-2002-prevenirea-reducerea-controlul-integrat-poluarii-%28MTgzMjQ-%29.htm

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-34-2002-prevenirea-reducerea-controlul-integrat-poluarii-%28MTgzMjQ-%29.htm

http://www.legex.ro/Ordin-Nr.556-din-05.09.2008-89460.aspx

http://www.legex.ro/Ordonanta-77-25.08.1998-14864.aspx

http://www.legex.ro/Ordonanta-Nr.48-din-19.08.1999-17487.aspx

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/lege575.pdf

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/lege575.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/restrictionare/HG_347_2003.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/restrictionare/HG_347_2003.pdf

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/HG804-2007Seveso.pdf

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/HG804-2007Seveso.pdf

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/OUG152-2005_14.02.2011.pdf

http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala/legislatia_specifica/OUG152-2005_14.02.2011.pdf

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/strategie_inundatii.pdf

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/strategie_inundatii.pdf

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/omg/Lege_265_2006.pdf




153

http://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/ - Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013.

http://www.pronatura.ro/legi/legea_apelor.htm - Legea nr.107 din 25 septembrie 1996 Legea apelor;

www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/pesticide/Ro/OUG195-2005.doc - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului;

http://www.oirposdru-vest.ro/Documente%20utile/pdr/

http://www.pronatura.ro/legi/legea_apelor.htm

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/pesticide/Ro/OUG195-2005.doc

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/substante_periculoase/pesticide/Ro/OUG195-2005.doc




154

A n e x e

Anexa 1 – Transporturi rutiere

Nr crt

Nr. drum

Categorie drum

Limite judeţ MZA 2005

Lungime, inclusiv

municipii

Nr. accidentegrave

Sectoare cu accidente

grave

Localităţi cu trafic intens Km

intrare Km ieşire

1. 6 european 477+400 556+250 9471 78,389

34

km 504 Coşteiu, km 511 Belinţ,

km 548 Ghiroda, km 551

Timişoara, km 590 Şandra, km 624 Cenad

Lugoj Recaş

Timişoara Sânnicolau

Mare 2. 6 principal 556+250 639+350 4203 83,507

Total DN 6 161,889 3. 57 secundar 177+250 200+475 1015 23,917 1 km 199 Moraviţa Moraviţa

4. 58A secundar 0+000 19+000 1472 18,604 1 km 4 Victor Vlad Delamarina

Victor Vlad Delamarina

5. 58B principal 44+000 66+908 2337 21,307 2 km 52 Gătaia Gătaia

6. 59 european 0+000 63+428 5078 64,386 15 km 22 Pădureni, km 34 Voiteg

Şag Jebel Deta

7. 59A principal 0+000 47+873 2569 47,909 10 km 8 Săcălaz, km 39 Jimbolia

Săcălaz Jimbolia

8. 59B secundar 0+000 75+032 1124 75,700 1 km 8 Cenei Foeni 9. 59C secundar 0+000 41+993 747 42,240 1 km 28 Nerău Nerău 10 68A european 0+000 53+000 3182 52,972 6 km 5 Lugoj Făget

11 69 european 0+000 26+000 10064 26,100 6 km 4 Timişoara, km 24 Orţişoara

Orţişoara

Total DN jud. TIMIŞ 534,731

Situaţia zonelor cu trafic intens de pe DJ

Nr. Crt.

Denumire drum

Localitate Poziţie Km

Trafic mediu zilnic anual în 2005(nr.vehicole)

1. DJ 592 Moşniţa Nouă 8+100 10.299 2. DJ 691 Dumbrăviţa 4+500 7.533 3. DJ 592 Bacova 26+200 4.707 4. DJ 591 Sânmihaiul Român 11+800 4.079 5. DJ 682 Sânnicolau Mare 147+350 3.561 6. DJ 595 Giroc 4+100 3.387 7. DJ 681 Făget 1+500 3.313 8. DJ 592 Sinersig 44+000 3.052 9. DJ 693 B Jebel 33+850 3.047




155

Situaţia sectoarelor Dn în traversarea localităţilor jud. Timiş

DN Localitate Km intrare Km ieşire

6

Jena 479+310 480+950 Lugoj 494+081 500+530

Coşteiu 502+682 504+755 Belinţ 510+050 513+077

Chizătău 513+533 514+679 Topolovăţ 522+051 524+572

Şuştra 526+799 527+521 Recaş 532+534 534+657 Izvin 536+325 538+303

Remetea Mare 543+522 545+654 Timişoara 552+487 560+155

Becicherecul Mic 573+748 575+312 Biled 583+110 585+990

Şandra 590+040 591+945 Lovrin 601+145 604+207

Sânnicolau Mare 617+295 623+495 Cenad 627+312 631+594

57 Lăţunaş 179+647 181+420

Jamu Mare 188+140 189+886 Gherman 192+1009 193+711 Moraviţa 199+940 200+745

58 A Lugoj 0+000 1+898 Victor Vlad Delamarina 4+475 5+150

58 B Gătaia 46+022 49+541 Birda 56+320 58+462

59

Timişoara 0+000 6+842 Şag 13+000 14+817

Jebel 22+890 25+973 Voiteg 34+732 35+729 Deta 42+391 45+453

Denta 47+607 49+329 Moraviţa 59+386 60+506

59 A

Timişoara 0+000 4+100 Săcălaz 8+607 10+641

Beregsău Mare 16+071 17+950 Cărpiniş 26+754 29+028 Jimbolia 41+751 44+779

59 B

Cărpiniş 0+000 1+181 Cenei 7+508 8+750 Uivar 14+274 15+767

Pustiniş 18+1025 20+809 Otelec 21+510 23+088

Iohanesfeld 27+364 29+297 Foeni 37+420 39+286

Cruceni 40+643 42+182 Toager 52+342 52+819 Giera 54+573 55+246

Livezile 60+182 61+492 Banloc 66+196 68+358 Deta 73+103 75+032

59 C

Jimbolia 0+000 2+625 Comloşu Mic 7+917 9+135

Comloşu Mare 13+190 15+667 Teremia 23+232 24+818 Nerău 27+530 28+931

Sânnicolau Mare 38+900 41+073

68 A Lugoj 0+000 5+619

Traian Vuia 20+110 21+976 Dumbrava 26+261 27+881

Făget 31+900 34+634




156

Margina 39+847 40+808 Coşova 43+606 44+575 Coşeviţa 51+765 52+644

69 Timişoara 0+000 3+250 Orţişoara 23+268 24+702

Anexa 2 - Instalații de încărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină -

funcționale

Nr. crt.

Titular instalaţie adresa, tel, fax, persoana contact

Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără

program de conformare

Nr./Data

ARPM TIMIȘOARA X < 500

1 S.C.LUX OIL S.R.L., C. Torontalului km 4 tel./fax 0256 220739, Farago Ghe. Adam

Timișoara C.Torontalului km 4

8367/23.06.06 revizuită 15.01.08

valabilit. 2011

2 S.C.SNB OIL GROUP S.R.L., Șag str. XVII nr.64, tel./fax 0256 395013, 0256 395045,

0742 009668, Silvia Cazan

Gătaia Str.Crișan nr.5

8757/23.03.07 valabilit.2012

3 S.C.IMI MONI S.R.L, Timișoara.,

C.Buziașului nr.118, tel./fax 0256 223617, Emeric Szijarto

Com. Racoviță Hitiaș nr.405

8732/05.03.07 valabilit.2012

4 S.C.GMC COMPANY, GMBH S.R.L., Topolovățu Mare, DN 6 KM 525+700,

tel.0256 332213 C-tin Gurban

Topolovățu Mare DN 6 KM 525+700

8945/13.07.07 valabilit. 2012

5 S.C. CD OIL S.R.L. fostă S.C.LARISA IMPORT - EXPORT S.R.L.

Buziaș Str. Principală nr. 45

B

9610/02.04.09 valabilit. 2019

copie

6 S.C.CONIMAR COMPANY S.R.L. Timișoara

Str.Lidia nr.114, tel./fax 0256 221487, Veronica Virag

Timișoara Str.Lidia nr.114

8277/19.04.06 valabilit.2011

7 S.C.DESTIN S.R.L. Timișoara Str.

DR.I.Mureșan nr.86 et.1 ap.4, tel./fax 0256 492353 Mircea Minda 0722 254358

Șag Str.Principală nr.103

8896/07.06.07 valabilit. 2012

8

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av

Alex Șerbanescu nr.85, sector 1 021 2030505 / 021 2088415

Florica Nedelcu [email protected]

0730404406

Sânnicolau Mare (stația nr.1

Sânnicolau Mare) Drumul Saravale nr.1

9440/19.09.08 valabilit. 2013

9

S.C.RAFO S.A. Onești Str. Industriilor nr.3 tel.0234 303211, fax 0234 331809 Ioana Ceausu fosta S.C. GRIZZLY PETROL

S.R.L. București

Timișoara C.Aradului nr.107

8472/08.08.06 valabilit. 2011, revizuire, urmează

transfer autorizație conform notificarea 02.11.2006 a

înstrăinat stațiile de distribuție carburanți către S.C. ARAL M.T.B. S.R.L.

Sibiu

10

S.C. RAFO S.A. Onești Str. Industriilor nr.3, tel.0234 303211 fax 0234 331809 Ioana Ceausu, fosta S.C. GRIZZLY PETROL

S.R.L. București

Timișoara C.Dorobanților nr.61

8590/09.11.06 valabilit.2011 revizuire, urmează transfer

autorizație conform notificarea 02.11.2006 a

înstrăinat stațiile de distribuție carburanți către S.C. ARAL M.T.B. S.R.L.

Sibiu

11 S.C.MDB KING OIL S.R.L. Timișoara Str. Miron Romanul nr.4

Timișoara Str. Dorobanților

8614/06.12.06 valabilit.2011




157

fax 0256 224803 Mihai Dragoș 0722 285348 actuala Marius Business Center SRL

nr.92-94

12

S.C.COVA-GHERA S.R.L. Timișoara Str. Surorile Martir Caceu nr.74 , tel./fax 0256

393614 Mariana Rimpu (fostă S.C.LOGISTIC

TRADING S.R.L.)

Moșnița Nouă nr.323 9337/22.05.08 valabilit. 2013

13

S.C. BENZ-OIL S.A. Lugoj Str. Salcâmilor nr.13, tel. 0256 352141, fax 0256 352141,

Drăgoi Gheorghe [email protected]

Lugoj Str. Salcâmilor nr.13

8967/19.07.07 valabilit. 2012

14

S.C. LUK-MON-LUK S.R.L. (Fostă S.C.AGHE PETROL S.R.L.)

Timișoara Toth Lucreția tel.0256-414568

Peciu Nou nr.170 A

în procedură de autorizare nr. 34RP/06.01.11

15

S.C. BAMT GRUP S.R.L. Săliște, Str.Foltesti nr.5, jud.Sibiu

Deian Galetin, 0256 - 487177 fostă SC ADMIRAL SRL

Timișoara Str.I.Slavici nr. 21

8871/29.05.2007 valabilit. 2012

16 S.C.EXIGENT S.R.L. Furjic Erjica 0745097209

Gătaia DN 58b km 48 + 500 m

9703/06.07.09 valabilit.2019

17 S.C.SNB OIL GROUP S.R.L., Timișoara Str.

E. Gojdu nr. 1 tel./fax 0256 395013 0742 009668 Silvia Cazan

Gottlob Str.Principala nr.438

9187/14.01.08 valabilit. 2013

18 S.C.RALGEMAX S.R.L.Timișoara Aleea

Ionel Perlea nr.10, tel. 0256 243924, Nemes Elena

Timișoara C.Torontalului km 560

8640/10.01.07 valabilit. 2012

19 S.C. MOF S.R.L.Timișoara Str. Dimitrie Ioan Suciu nr. 6A

Denta DN 59 km 49,5

8519/27.09.06 valabilit. 2011

20 S.C. BAMT GRUP S.R.L. Săliște Str.Foltesti nr.5 jud.Sibiu Deian Galetin 0256 - 487177

Timișoara Str. Mureș nr.128

8996/06.08.07 valabilit. 2012

21 S.C. CLANON S.R.L. Timișoara Str.Oituz nr. 7 et.1 ap.5

DJ 592Com. Darova Sat Hodoș

9264/03.03.08 valabilit.2013

22 S.C. SALMA COMPANY S.R.L. Jimbolia,

Str.Ștefan cel Mare nr. FN CF 10403 Simion Ferescu, 0744192893

Jimbolia Str. Stefan cel Mare

nr. FN CF 10403

9564/05.02.09 valabilit. 2014

23 S.C. EN OILS SRL, Timișoara, Str.Iancu Brezeanu nr.7

Izvin DN 6

9678/12.06.09 valabilit. 2014

24

S.C. NGR COMPANY S.R.L., Timișoara, Str.T. Vladimirescu nr.21 tel./fax 0256

294652, Florin Negrei fostă S.C. ITAL OIL S.R.L.

Jebel DN 59 km 23+300 stânga

9393/30.07.08 revizuita 13.04.10

valabilit.2013

25


tel. 0269 - 228107 Deian Galetin, 0256 - 487177 fostă SC Petromservice SA

Belinț DN 6 Km 513+000

8123/18.10.2005 fără conformare valabilit.18.10.10

500 <X< 1000

1


Deian Galetin, 0256 - 487177 fostă SC NGR COMPANY SRL

Timișoara Str.T.Vladimirescu

nr.21

9470/13.10.08 valabilit.2013

2

S.C.NGR COMPANY S.R.L. Timișoara, Str.T.Vladimirescu nr.21 tel./fax 0256 294652, Florin Negrei fostă S.C.CRIS & TIN OIL S.R.L.

Cenei DJ 591

9659/25.05.09 valabilit. 2019

3 S.C.ROMBENZIN S.R.L. Periam, tel.0256 375068, Neculai Dumitras

Periam Str. Garii nr. 942/A

8969/20.07.07 valabilit. 2012

4 S.C.GRUESCU OIL CO, S.R.L., Traian Vuia tel.0256 324468, Petru Gruescu

Traian Vuia DN 68 A km 22+69

10055/10.06.10 valabilit.2020

5 S.C.IMI MONI S.R.L Timișoara. C.Buziașului nr.118, tel./fax 0256 223617, Emeric Szijarto

Timișoara C.Buziașului nr.118

9735/27.07.09 valabilit. 2014




158

6

S.C.SNB OIL GROUP S.R.L. Timișoara, Str.E.Gojdu nr.1

tel. 0256 395013, fax 0256 395045 0742 009668, Silvia Cazan

fostă S.C.LEON SB

Timișoara C.Buziașului nr.91

10128/10.09.10 valabilit. 2020

7

S.C.LUKOIL ROMANIA S.R.L. București, Str.E.Vacarescu nr.6 sector I Mihai Giugiu, 0752158691

[email protected]

Timișoara 3 Str.L.Pasteur nr.23 A

8363/19.06.06 valabilit.2011

8

S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București, Str.E.Văcărescu nr.6 sector I Mihai Giugiu, 0752158691

[email protected]

Timișoara 5 Str.Demetriade nr.1

10263/17.02.2011 valabilit.2022

9


[email protected]

Timișoara 6 C.Șagului nr.199

8514/25.09.06 valabilit.2011

10


[email protected]

Deta Str.Mihai Viteazu

nr.138

8968/20.07.07 valabilit. 2012

11

(fosta S.C. LIEB BENZ OIL S.R.L) S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București,

Str.E.Văcărescu nr.6 sector I Mihai Giugiu, 0752158691

[email protected]

Liebling nr.243 9204/22.01.08 valabilit. 2013

12

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av Alex Șerbănescu nr.85, sector 1,

021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu,

[email protected] 0730404406

Făget C. Lugojului nr. 84

9496/14.11.08 valabilit. 2013

copie

13

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av Alex Șerbănescu nr.85, sector 1

021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu,


Timișoara (stația nr.16)

Str.Lunei nr.20

8828/26.04.07 valabilit. 2012

14


021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu


Jimbolia (stația nr.1)

C.Timișorii nr.96

9701/06.07.09 valabilit.2019

15


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Lugoj (stația nr.2) Str. V. V. Delamarina nr.

36

8144/25.11.05 valabilit.2010

în procedură de autorizare

16 S.C.ELINOS TRADING APS S.R.L.

Timișoara Str.C.Porumbescu nr.71 A tel./fax 0256 200090 Alex.Avramov

Variaș D.J. 692

km 37+800

9365/17.06.08 valabilit. 2013

17 S.C.ROMPETROL ALEX S.R.L. Timișoara

Str.C.Porumbescu nr.71 A tel./fax 0256 200090 Alex.Avramov

Șag E 70km 9+700 stânga

9408/18.08.08 valabilit.2013

18

S.C.NGR COMPANY, S.R.L., Timișoara, Str.T.Vladimirescu nr.21, tel./fax 0256

294652, Florin Negrei fostă S.C. FRATELIA OIL COMPANY S.R.L.

Timișoara Str. Victor Hugo, 24A

9475/17.10.08 valabilit.2013

19 S.C.LUKOIL ROMANIA S.R.L. București

Str.E.Văcărescu nr.6 sector I Mihai Giugiu 0752158691

Sânnicolau Mare Str.Gării nr.20

8439/18.07.2006 valabilit. 2011




159

[email protected] (fosta SC PELLIMON SRL)

20

S.C. SIDERALCON S.R.L Recaș Str. Uzinei nr. 439 Pers. Contact: ONTANU 0256 330109, 330314

Recaș DN 6, km 534+460 Str. Principala, Nr.

1293

9349/30.05.08 valabilit.2013

21

S.C.PORTO PETROL S.R.L. (fostă SC SANBENZIN SRL) Timișoara Str.Caras nr.8 ap.2 , 0256 203264 Petrascu Adrian 0723

624382

Lovrin Str. Principală

nr.1200

8926/02.07.07 valabilit. 2012

22 S.C.Lady Ann's Oil Co SRL Timișoara

Str.Mareșal Al.Averescu nr.22 tel./fax 0256 478028 Ana Duicu

Timișoara Str. Maresal Al. Averescu

nr. 22

8217/01.03.06 valabilit. 2011 notificare stabilirea

obligațiilor de mediu nr. 3944 RP/28.06.10

23 S.C.NEFERAL S.R.L. Timișoara Bd.

Dâmbovița nr.47 tel./fax 0256 245282 Elena Groza

Timișoara Bd.Dambovița nr.47

8568/27.10.06 valabilit.2011

24

S.C.BENDER &CO S.R.L., Periam C.Aradului nr.41 D tel. 0256 375244,

[email protected] 0723207291, Bender Aurel

Periam C.Aradului nr.41 D

8853/17.05.07 valabilit. 2012

25 S.C. BEBEC GROUP S.R.L.Timișoara, Str.Borzești nr.36, tel./fax 0256 284904,

Ștefan Butu

Timișoara Str. Sf.Apostoli Petru

și Pavel nr. 36 (Str.Borzești nr.36)

10234/27.01.11 valabilit. 2021

26 S.C. ELIM OIL S.R.L., Timișoara

Str.Romulus nr.54-57, tel./fax 0256 494469, Daniel Enache

Timișoara Str.Romulus

nr.54-57

9046/11.09.07 valabilit.2012

27

S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București Str.E.Văcărescu nr.6 sector I

Mihai Giugiu 0752158691 [email protected]

Coșteiu DN 6

km 504+572m

9185/11.01.08 valabilit. 2013

28 fostă S.C. DANIFA COMPANY S.R.L., SC VERSILIA SRL, Ghiroda, tel. 0256 -

209577, Tarau Rodica

Ghiroda Str.Lugojului nr.2

8588/08.11.06 valabilit.2011

29 S.C. AGIP ROMÂNIA S.R.L. București,

Strr.Barbu Văcărescu nr.162 et.3, Tolomey Alexandru 0256 249669

Timișoara Str.l.Rebreanu FN

8109/20.09.05 valabilit. 2010

30

S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București Str.E.Văcărescu nr.6 sector I

Mihai Giugiu 0752158691 [email protected]

Cenad DN 6

km 367+700 dreapta 8832/27.04.07 valabilit. 2012

31 S.C.OIL BARIL S.R.L. Timișoara

Str.Mesteacănului nr.14 tel./fax 0256 473189 Ioan Plaeru

Timișoara Str.Ovidiu Balea nr.55

8925/29.06.07 valabilit. 2012

32

S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A București Str.Macul Rosu nr. 1-3

Tel: 021-2067500 Fax: 021-2067580 Admin.Dan Rosu Director General fosta S.C.DUNCA EXPEDIȚII SA

Dumbrăvița DJ 691 KM 7 + 142 10153/19.10.2010

33 S.C. ARAL S.R.L. Sânnicolau Mare

Drumul Cenadului nr. 1/C

Sânnicolau Mare Drumul Cenadului nr.

1/C

10148/01.10.2010 valabilit. 2020

X >1000

1


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu [email protected]

0730404406

Lugoj C.Timișoarei nr.113

8777/03.04.07 valabilit. 2012

2


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu

Timișoara Str.Aries nr.9

8022/11.04.2005 valabilit. 2010

copie




160


în autorizare

3


021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara Str. Republicii nr.21

8623/15.12.06 valabilit.2011

copie

4


021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara C.Aradului

8023/11.04.2005 valabilit. 2010

copie

în autorizare

5


021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara Bd.16 Decembrie

nr.65

C.Șagului FN

8734/05.03.07 valabilit. 2012

6


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara C.Lipovei nr. 2-4

9921/29.03.10 valabilit. 2020

7

S.C.MOL România Petroleum Products S.R.L. Cluj Napoca

Calea Dorobanților nr.14-16 tel.0256 497619, fax 0256 497571

Forika Attila

Timișoara 1 Bd.L.Rebreanu fn

Bd.Iosif Bulbuca nr. 9

8660/19.01.07 valabilit.2012

8



Forika Attila

Timișoara 2 Bd.Republicii nr.12 A

9655/19.05.09 valabilit. 2019

revizuita 03.06.2010

9



Forika Attila

Timișoara Str.Miresei nr.1

8175/16.12.05 valabilit. 2010

10



Forika Attila

Timișoara Str. Circumvalațiunii nr. 2-

4

9885/21.10.2010 valabilit. 2020

11



Forika Attila

Lugoj Str. Semenicului

Str. Episcop Dr.Ioan Balan, FN

9737/27.07.09 valabilit.2019

12



Forika Attila

Timișoara Bd.L.Rebreanu intersecție cu

Str.C.Brâncoveanu

8624/15.12.06 valabilit. 2011

13


[email protected]

Timișoara 1 C.Aradului nr.14

9331/20.05.08 valabilit. 2013

14 S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București,

Str.E.Văcărescu nr.6 sector I Mihai Giugiu, 0752158691

Timișoara 2 C.Buziașului nr.10-12

9157/03.12.07 valabilit. 2012




161

[email protected]

15


[email protected]

Timișoara 4 Bd.Eroilor fn

8478/16.08.06 valabilit. 2011

16


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Șag (stația Șag) DN 59 km 13

8854/16.05.07 valabilit. 2012

17


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara (stația Mureș)

Str. Mures nr.41

8362/19.06.06 valabilit.2011

18


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara (stația Torontal)

C.Torontalului nr.59

10279/03.03.2011 valabilit. 2021

19 S.C.PETROM S.A, Calea Dorobanților , nr. 339, sector 1, Bucuresti, tel: 021/4061492,

fax: 021/3066149, Mariana Mitu

Lugoj (stație nr.3) C.Caransebeșului

nr.4

8527/05.10.06 valabilit. 2011

20 S.C.PETROM S.A, Calea Dorobanților , nr. 339, sector 1, București, tel: 021/4061492,


Sânnicolau Mare (stația nr.2)

C.Cenadului nr.18

9088/16.10.07 valabilit. 2012

21 S.C.PETROM S.A, Calea Dorobanților , nr. 339, sector 1, București, tel: 021/4061492,


Timișoara (stația nr.13) Bd.Eroilor

nr.37 A

8541/13.10.06 valabilit. 2011

22 S.C.OMV PETROM S.A, Calea Dorobanților , nr. 339, sector 1, București, Dănuț Vasile

Dumbrăvița (stația Dumbrăvița)

Str.Conac nr.4

9390/28.07.08 valabilit.2013

23 S.C. RAFO S.A. Onești, Str.Industriilor nr.3, tel 0234 303211, fax 0234 321809, M.Matei

Timișoara Str.Avram Iancu nr.7

8538/11.10.06, valabilit.2011 revizuire, urmează transfer autorizație, închisă pentru

reinventariere

24

S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A București, P-ta Presei Libere nr. 3 - 5

Tel: 021-2067500/53, Fax: 021-2067596 Director general Felix Crudu-Tesloveanu

Timișoara Str. Iosif Bulbuca nr.

16

8875/29.05.2007 valabilit. 2012

25 S.C. PETROTYL S.R.L., Cristian, Str. XIII, nr.41, Jud Sibiu

Timișoara, Str.Divizia 9 Cavalerie nr. 64

9330/20.05.08 valabilit.2013

26


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Cornești (stația Cornești)

DN 69 KM 18

8706/15.02.2007 valabilit. 2012

27

S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A București, P-ta Presei Libere nr. 3 - 5

Tel: 021-2067500/53, Fax: 021-2067596 Director general, Felix Crudu-Tesloveanu

Timișoara 1 Str. Divizie 9

Cavalerie

10053/10.06.2010 valabilit. 2020

28

S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A București, P-ța Presei Libere nr. 3 - 5

Tel: 021-2067500/53, Fax: 021-2067596 Director general Felix Crudu-Tesloveanu

Timișoara 2 Str. Eroilor nr. 30-40

8134/02.11.2005 valabilit. 02.11.2010

în procedură de autorizare

29

S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.A București, P-ța Presei Libere nr. 3 - 5

Tel: 021-2067500/53, Fax: 021-2067596 Director general, Felix Crudu-Tesloveanu

Lugoj Str.Timișorii nr. 151

9616/06.04.09 valabilit. 2019




162

30

S.C. AUTO CENTER C&A PETROM S.R.L. Timișoara Str. Divizia 9 Cavalerie nr.21/A tel.

0256-210752 Plosca Mariana 0740087038

Biled nr.1029

8466/08.08.06 valabilit. 2011

31

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av Alex Serbanescu nr.85, sector 1,

021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara C. Șagului 138-140

8531/05.10.06 valabilit.2011

32


021 2030505/ 021 2088415 Florica Nedelcu


Timișoara Str. Miresei nr.1

8504/18.09.06 valabilit.2011

33


[email protected]

Faget Str. Ghe. Doja nr. 82

10255/10.02.2011 valabilit. 2021

Excepții

1 S.C.PRIMA PETROL S.A., Timișoara, Str.

Demetriade nr.6, tel.0256 200269 int 18, fax 0256 499825

Moravița Str.Principală

nr.240-242

9002/07.08.07, activitate sistată

valabilit.2008

2 S.C. LARISA IMPORT- EXPORT S.R.L., Timișoara, Str. Demetriade nr.6, tel.0256

200269 int.18 fax 0256 499825

Găvojdia E70 km 12+500

8730/01.03.07, activitate sistată

valabilit. 2012

3 S.C.SCRABLE TA COMPANY S.R.L.,

Moravița DN 59 km 57+900m, 0741 270816, Anton Tutescu,

Moravița DN 59 km 57+900m

8371/26.06.06 valabilit. 2011

4 S.C.SILAL Sânandrei, nr.60, tel. 0256 383807, Silvia Cioca Sânandrei nr.60 8892/06.06.07 închisă

temporar, valabilit.2012

5 S.C.GEDO PETROL S.R.L., Sânmihaiu Român

Sânmihaiu Român nr. 516

8369/26.06.2006 fără conformare valabilit. 2011

6

S.C. MARTECH SYSTEMS S.R.L., Utvin nr. 120 cam. 2, Rednic Petru, transfer

autorizație nr.1300RP/22.05.09 de la S.C. TAGASA IMPEX S.R.L., Chevereșu Mare

Chevereșu Mare 8821/18.04.2007 valabilit. 2012

7 S.C.IMI MONI S.R.L, Timișoara, C.

Buziașului nr.118, tel./fax 0256 223617, Emeric Szijarto

Tormac Str.Principală nr. 434

9213/25.01.08 valabilit. 2013

8 S.C. BERINDE-COMPANY Timișoara, Splaiul Nistrului nr.5,

Moravița vama DN 59 KM 62+125

9826/05.11.09 valabilit.2019

9 SC ANTONIO HOLDING IMPEX S.R.L.

Timișoara Str. Muzicescu nr.79 tel. 0256-249714 fax 0256-249719 Boarta Teodor

Timișoara Str.Steaua nr.65

9567/09.02.09 valabilit. 2014

copie

10 S.C. BANAT TRANSPORT S.A. Timișoara Str. Dunării nr.21

Timișoara Str. Dunării nr.21

9665/27.05.09 valabilit. 2014

Instalații de încărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină – motorină


Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără program de conformare

Nr./Data S.C.Petromservice S.A București

Sucursala Petromservice Vest Punct de lucru Timișoara, Str. Popa Sapca nr. 2 tel.

0256 201181 fax 0256 220999 Gabriela Cojocariu

Șandra DN 6 Km 592+300

9079/09.10.07, valabilit.2012 transfer aut.pe SC PETROM SA

membru OMV Group cf. 2621RP/12.12.2008 (contract vânzare-cumpărare active)




163

Instalatii de incărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzina - aviz

Nr. crt.


Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără program

de conformare Nr./Data

1

S.C.Petromservice S.A București Sucursala Petromservice Vest

Punct de lucru Timișoara,Str.Popa Sapca nr.2, tel. 0256 201181 / fax 0256 220999

Gabriela Cojocariu

Variaș D.J. 692 km 37+850

2


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu


Jimbolia Vama DN 69

3


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu

[email protected], 0730404406

Timișoara Bd.Industriilor nr.1

(Optima)

4


021 2030505 / 021 2088415 Florica Nedelcu

[email protected], 0730404406

Deta (stația Deta) C.Opaitei nr.19

5 S.C.Lady Ann's Oil Co, Timișoara,

Str.Mareșal Al.Averescu nr.27 tel./fax 0256 478028 Ana Duicu

Comloșu Mare Sat Lunga nr.149 DC 10 km 2+140

8604/27.11.06 valabilit. 2011, stabilirea obligațiilor de mediu pentru încetarea

activității nr.3945 RP/27.07.2010

Instalatii de încărcare în instalaţiile de depozitare la staţiile de benzină - nefuncționale

Nr. crt.


Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără program

de conformare Nr./Data

1 S.C.GRUZA COMPANY S.R.L. Orțișoara

nr.679 0745 468030 Corneliu Zagura

Orțișoara nr. 679 DN 59 Km 25 -

2 S.C.PRIMA PETROL S.A.

Timișoara, Str.Demetriade nr.6 tel.0256 200269 int 18

fax 0256 499825 Silvana Momirov

Timișoara C.Șagului nr.140 B -

3 S.C.PRIMA PETROL S.A.

Timișoara, Str.Demetriade nr.6 tel.0256 200269 int 18/


Deta Str. Voiteni nr.1

8725/28.02.07 valabilit. 2012

4 S.C.STABILA S.R.L.

Carpinis str.XIII nr.5/B tel.0256 200269 int.18


Cărpiniș str.XIII nr.5/B

8786/11.04.07 valabilit. 2012

5 S.C. NITROBENZEN MIHAI PAP S.R.L. Fibiș Fibiș DN 691 stație închisă

6

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av Alex Șerbănescu nr.85, sector

1, 021 2030505 / 021 2088415, Florica Nedelcu [email protected]

0730404406

Lugoj (stația nr.1) Str.Morilor nr.3

8610/04.12.06 valabilit. 2011

7 SC OMV PETROM MARKETING SRL Moravița (stația 8799/16.04.07




164

Str.Capt.av Alex Șerbănescu nr.85, sector 1, 021 2030505

/ 021 2088415, Florica Nedelcu [email protected]

0730404406

Moravița) DN 59 KM 61+ 650

valabilit.2009 acord desființare stație și realizare stație produse petroliere nr.3/01.02.08

8

SC OMV PETROM MARKETING SRL Str.Capt.av Alex Șerbănescu nr.85, sector

1, 021 2030505, 021 2088415, Florica Nedelcu, [email protected]

0730404406

Timișoara Bd.Take Ionescu

nr.46B 8705/15.02.07 valabilit.2012

9 S.C. DAMINIX S.R.L., Lugoj, Str. Ion

Neculce nr. 22, tel. 0256 356237, Munteanu Cosmin,

Bethausen 8726/28.02.07 valabilit.2012

Anexa 3 - Instalații de depozitare la terminale - funcționale

Nr. crt.

Titular instalaţie adresa, tel, fax, persoana contact Adresa titular Adresa

amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu /

fără program de conformare pt. prevederile HG

568/2001, republicată Nr./Data

1

OMV Petrom Marketing S.R.L. București, Str.Cpt.Av.Alex Șerbănescu nr.85 sector 1,

Nedelcu Florica, 0730404406, [email protected]

București Str.Cpt.Av.Alex

Șerbănescu nr.85 sector 1

Timișoara I Str. Industriilor nr.1

8308/2006 cu conformare valabilit.2011

2 S.C.LUKOIL ROMÂNIA S.R.L.

București, Str.E.Văcărescu nr.6 sector 1, Mihai Giugiu, 0752158691

[email protected]

București Str.E.Văcărescu

nr.6 sector I

Timișoara Str.Constructorilor

nr.1-3 8578/06.11.06 valabilit.2011

Instalații de depozitare la terminale - motorină

Nr. crt.

Titular instalaţie adresa, tel, fax, persoană contact Adresa titular Adresa

amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără

program de conformare pt. prevederile HG


1 S.C.SNB OIL GROUP SA S.C.SNB OIL GROUP

S.R.L. Șag , Str.XVIII nr.64 tel./fax 0256 395013

0742 009668, Silvia Cazan

Șag Str. XVIII

nr.64 8386/05.07.06 valabilit.2011

2 S.C. AGHE PETROL S.R.L. Timișoara Str. T. Vladimirescu 0744 590400 Vlaisan Gheorghe

Timișoara Str. T.Vladimirescu

0744 590400 Vlaisan Gheorghe

Timișoara Str.Bujorilor

nr.158

8281/02.05.2006 valabilit. 2011, Cerere depusă la APM Timiș cu nr. 2839 RP/26.05.2010 pentru revizuirea autorizației

numai pentru comercializare motorină

Instalații de depozitare la terminale - aviz închidere

Titular instalaţie adresa, tel, fax, persoana contact Adresa titutlar Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără program de conformare

pt. prevederile HG 568/2001, republicată

Nr/Data




165

OMV Petrom Marketing S.R.L. București, Str.Cpt.Av.Alex Șerbănescu nr.85 sector 1

Nedelcu Florica, 0730404406 [email protected]


Șerbănescu nr.85 sector 1

Timișoara II Str. Circumvalațiunii

nr. 2-4

Aviz de mediu pentru stabilirea obligațiilor de mediu pentru încetarea activității nr. 12/08.10.07 acord mediu în vederea dezafectării nr. 37/2008 ștampila B din 16.05.08

pt. demolare OMV Petrom Marketing S.R.L.

București, Str.Cpt.Av.Alex Serbanescu nr.85 sector 1

Nedelcu Florica, 0730404406 [email protected]


Serbanescu nr.85 sector 1

Sânnicolau Mare Drumul Cenadului

nr.10

Aviz de mediu pentru stabilirea obligațiilor de mediu pentru încetarea activității nr. 15/21.09.06

Anexa 4 - Instalații de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale -

funcționale

Nr. crt.

Titular instalaţie adresă, tel, fax, persoană contact Adresă titular Adresă

amplasament

Autorizaţie de mediu nr., valabilitate cu / fără program de conformare

pt. prevederile HG 568/2001, republicată

Nr./Data

1 PETROM SUC. PECO Timiș

S.C.PETROM S.A, Calea

Dorobanților, nr. 339, sector 1,

București Dănuț Vasile

Timișoara I Str.Industriilor

nr.1

8308/2006 cu conformare valabilit.2011

2

S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. București Str. E. Văcărescu nr.6 sector I tel. 021 2328204 fax 021

2328207/2328264 Dorin Ursu fost SC PETROTEL LUKOIL SRL

Timișoara Str.

Constructorilor nr.1-3

Timișoara Str.

Constructorilor nr.1-3

8578/06.11.06 valabilitate 2011

Instalații de încărcare/descărcare a containerelor mobile la terminale - motorină

Titular instalaţie adresa, tel, fax,

persoana contact Adresa titular Adresa amplasament

Autorizaţie de mediu. nr., valabilitate cu / fără program de conformare pt. prevederile HG


SNB OIL GRUP SA ZĂDĂRENI

S.C.SNB OIL GROUP S.R.L. Șag

tel./fax 0256 395013 0742 009668 Silvia Cazan

Șag Str. XVIII nr.64

8386/05.07.2006 valabilit. 2011

S.C. AGHE PETROL S.R.L. Timișoara Str. T. Vladimirescu 0744

590400 Vlaisan Gheorghe

Timișoara Str.Bujorilor nr.158

8281/02.05.2006 valabilit. 2011, cerere depusă la APM Timiș cu nr. 2839 RP/26.05.2010 pentru revizuirea autorizației numai

pentru comercializare motorină

Documents

PATJ Timis Studiu fundamentare zone de risc