Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
3KA80VU, piaţa mare, Tflroulâ Inului Nr. 30.
Iiiw ort ntfran&nt« nw leprimticu. Manuscripte hm st rstritnitu.
Birourile de a i o c i m :SrasovB, piaţa mare, TSroulfi
Inului Nr. 30.
Inserate m ai primesoâ tn Vlansii. Mosse, HaasensUin & Vogler (Otio Xaas), H. Schalek, Alois Herndel, M. Dukes, A. Opptlik, J . Denneberg; in Budapesta: A. V. Gfoldbergcr, Sck- iUin Bernat: în Frankfkirt: ff. L. Daub« ; tn Hamburş: A. Stemer.
Preţuiţi inserţiuniloru: o seriă n rm o nd pe o co lin ă 6 or. şi 30 or. timbra pentra o pubh- oare. Publicări m ai dese după
tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a m - a o
senă 10 cr. v. a. s6u 80 bani.
Admmtstratittisaşi Tipografia: '
„Gazeta“ eae în fift-carecţi
Abonamente pentru Anstro-üngaria.Pe an ană 12 fl., pe $ése luni
6 fl., pe trei lun i 3 fl. N-rii de Dumineoă 2 <1. pe anâ,
" P entrTT6mâiiia~şi ~sîrăin ă tateT"Pe anâ anâ 40 franoF, pe sése lan l 20 fr., pe trei lan l 10 fr. N>rii de Duminecă S franol.
Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intra şi din afară
şi la dd. colectori.
Abonamentul! neutru Brasovü:a adminiatraţiuno, piaţa mare, TÖrgalü Inu lu i Nr. 80 etaglalâ I.: pe an â ană 10 II., pe sése lan l 5 fl., pe trei lan l 2 II. 50 or. Ca dusulâ în casă: Pe ană anâ 12 fl., pe 6 lan l 6 fl., pe trei lanl 3 fl. Ună esemplarâ 5 cr. v. a. séu 15 bani. At&tâ abonamentele câtă şi inserţiunile santâ
a se p lăti înainte.
Nr. 99. Braşovtt, Joi, 6 (18) Mai 1893.Din causa sfintei sărbători, de mâne,
diarulű nn va apáré pănă Vineri séra.
Braşovii, 5 Mai v.
In scrisórea sa ultima Kossuth le aduse aminte celorü din stânga estremă, că cea dintâiu datoria a lorü este se elupte independenţa ţerii şi că acestei datorii trebue se i se subordineze orî-ce altă consideraţiă.
Animaţi de acésta îmbărbătare a marelui lorü apostolu „independenţii“ au aflat 0 de cuviinţă a resuscita din nou în dietă delicata „cestiune militară“, care mai alesü de astă tómna, de când cu afacerea desvélirii monumentului hon- ve4iloru, a fostü produsü atâta amărăciune în süsü şi în josu şi care se părea, că în cele din urmă va fi totuşi aplanată, în pace şi în linisce.
Tóté mergeau bine, cea mai mare dificultate părea a fi delă- turată prin compromisulu, ce i-a succesu ministrului-preşedinte alü încheia cu căpeteniile partideloru oposiţiunale relativu la serbarea inaugurării monumentului honve- 4iloru, fixată pentru cjiua de 21 Maiu a. c., când etă că de-odată se iviră noue complicaţiuni.
Circulara comandantului de corpu principe Lobkowitz, prin care se intercjice participarea ofi- cerilorü din armata comună la serbare, a datu Kossuthiştiloru nou prilegiu de a se văeta, că drepturile „naţiunei“ suntü călcate în picidre şi de-a redica cele mai grave acusaţiunî în contra „regimului umilirei.“ Deputatulu Greza Polonyi a adresaţii în şedinţa de alaltă- er! a camerei deputaţiloru o in- j terpelaţiă fulminantă ministrului-1 preşedinte şi fatala „cestiune militară“ ajunse ârăşi la ordinea cjilei.
Dămu mai josu unü resumatü alü vorbirilorü ţinute în acéstá şedinţă. Polonyi a vorbitü cu-o mo-
deraţiune pană acuma neobicinuită, şi a desfăşuraţii în modü dibaciu, din punctulü de vedere alü partidei estreme, interpelarea sa. Mi- nistrulO-preşedinte Wekerle a rés- punsü imediatü şi, deşi a decla* ratü, că n’a avutü mai înainte cu- noscinţă de circulara comandantului armatei comune, a luat’o în apérare şi a aprobat’o, lăudându mai alesü tonulü, în care a fostű scrisă.
Şi-a datü totă silinţa minis- trulfi-preşedinte de a respinge ata- culü falangei duşmane oposiţio- nale, dér de astă-dată a fostü pu- ţinfi norocosü în dialectica sa. Elü fű mereu íntreruptü de pe băncile oposiţiei, care a luatü în batjocură declaraţiile sale şi erăşî debutară estremii cu strigătele stereotipe de „Hoch!‘f
Fatalitatea a mai voitü ca tocmai dnpă ce Wekerle se străduise a documenta, că circulara generalului Lobkovitz nu se referă şi la honvecfî şi că asupra acestora dispune numai şi numai ministrulü honveíjilorü, se ridică deputatulü Polonyi şi ceti, spre cea mai mare uimire a camerei, ordinulü cu data 11 Maiu prin care ministrulü br Fejervary intercjice oficerilorü din armata hcnvecjilorü de a lua parte în uniformă la desvélirea monumentului honvédőm căcjuţi la 1848/49.
„Acelaşi guvernü“, esclamă Polonyi, ,,care s’a representatü la inaugurarea monumentului lui Ra- detzky, opresce pe fii ţerii sé ia parte la serbarea memoriei gloriei honvecjilorü!“.
„Ruşine!“ „ticăloşiă!“ strigară într’unu glssu Kossuthiştii şi stri- gátulü acesta va da nou nutre- méntü pasiunilorü şi va aţîţa din nou foculü lorü.
Ministrulfi-preşedinte Weckerle încheia cu>o apostrofare caracteristică. Aşa ve trebue, 4i8e elü> décá n’aţi voitü se se facă ser
barea după cum era plănuită, dér avu curagiulű a declara, că elü nu va lua parte la serbare, pentru care declarare fu salutatü cu strigări de „Hoch!u
O bună lecţiune li se dă a- cuma Ungurilorü din partea con- ducerei armatei. Dér circularele militare vorü fi periculóse, vorü fi fatale pentru cabinetulü Wekerle. Acésta se vede şi din graba, cu care contele Apponyi se decise a adresa şi elü o interpelare urgentă ministrului Fejervary.
Românii din Treiscaune.i i .
Ţera Bérsii, Maiu 1893.
Românii din Treiscaune sunta de
religiunea greoo orientală şi greco-cato- lică. Cei dintâiu s’au oonservatü in in-
tregitatea Jorö pănă astăcjî, pe sub munţii, cari despartă ţâra nostră de Româ
nia. In centrul comitatului ínsé au suferiţii
meri pierderi chiar dela ínceputulü aoes- tui seoolfi, dór ou deosebire dela anii 1840—47 încoce.
In comunele : Cernatulü inf., Co-
mullo, Ozunö, Lisnéu, ChichişO, Doboli
inferiorii, Sângeorgiu, Micoujfalu, Bic- sadü, Aita mare, Chepeţl, Ormenişfi,
Augustinü etc., Românii în mare parte şi-au perdutO limba maternă. Pentru aoeea ínsé ei pănă astăcjl se mărturi-
sescü de Români, suntü încă mândri de acésta şi ascultă ou duioşiă când audü
limba dulce maternă dela confraţi de ai lorö, pe cari sortea nu i-a arunoatü în
nefericirea de a nu-şl vorbi limba maternă.
G-reoo-catolicii au fostü mai neno-
toooşl. Românii greco-catolici s'au nimi
cită aprópe în întregii comitatul**, afară de
oomuuele : Turia, Greiinţa, Poiana, Lis- neu şi A'ta sécá.
Comuna Olttzem (via Sângeorgiu-
Tuşnad) a fostü, ou 40—50 ani înainte,
reşedinţă protopopéscá greco-oatolică.
Astăcţî nu mai esistă nicî unü singurii gr.
cat. După aceea reşedinţa protopopescă s’a mutatü la Gidcfaiva, aprópe de Sân
georgiu. Astăzi nici aici nu mai e nici
unü Română gr. cat. Preotulü, gârbovittt de mulţimea anilorü, în anii trecuţi mai trăia în aoâstă comună. Atunci spuse unui cálétorö, că se susţine din munoa
manilorö sale, Credinoioşii séi au treoutü
parte la reformaţi, parte la unitari şi
oatolicl, ér din biserica loru s*a facutü
unü locaşv publicai, de nu chiar cârciumă.
Era unü ticnpü, înainte ou 10—20 ani, oând chiar şi comunele românesc!
din centrulö Treisoaunelorü aveau şc0- lele lorü de.stulü de bine organisate,
amésuratü timpului de-atuncl. Sub presiunea vitregă a timpului ínsöf* au pierdută
şcolile chiar şi comune mari şi puternice, cum,
comuna Arpatacu, Élőpatak (Vâlcele), Sân
georgiu, Ariuşdu, MicoujfaUu, Ozonu Aita-
mare, Budila eto. astfel íncátü astăijl şcolâ românescâ în centrulu comitatului Treisc'tu-
nelorü numai în Doboli inferioru mai este, care aşezată în mijloculü oomuneiorü,
pe unde s’au nimioitü şcolele, este es-
pusă persecuţiunilorO până la estremü, şi mare minune, deoă nu se va nimioi
şi acesta, neavéndü materi^ü cu ce-şi asi
gura esistenţa ei contra iovituriljrü primite în fiă-care (}i.
Ar mai fi o şoolă în ChichişO, dór aoâstă şc0lă se póte considera oa pier
dută, din causa negligenţei conducetoriloră din comună.
In comunele celelalte, aşecjate sub munţi, peste totú suntü şcole romăueso! coréspun4étóre legilorü. Ba în comune
oa Covasna, lntorsura-Buzeu, Breţou şi Poiana Sărată avetnü şoole cu câte 2 şi 3 puteri didactice fórte bune.
Pe cátü se vede ínsé din raportulü insuectorului r. unguresoü da şoole alü
comitatului, făcuţii în şedinţa oltimă a
comitatului administrativo, în tóté co
munele, uude suntü şcole românescî
confesionale gr. or., ministrulü culte- lorű a decisü, ca încă în anulü acesta
se se ridice scóle unguresci de stătu,
şi anuine în 20 comune dintr’odată.
Scopulű acestorü scóle de statü este
ounosoutú, anume paralisarea desvoltă- rei culturale a poporului romáuescü şi comple^ca lui maghiarisare.
Yiitoruiü tuturorü scólelorü romá-
FOELETONÜLU „GAZ TRANS.«
Niţă Blegu.— Schiţă. —
Şi nu l’aţl ounoscutü pe Niţă
Blegu ?Inchipuiţi-vâ dór unü omö, pe ea-
re-lü ohiamă Niţă şi e şi blegö. Niol
când n’a oreatü natura pentru vre-o fiinţă unü nume mai onomatopoetioü ! Elü
era de fireínaltü, cátü doi; avea spatele
în forma semilunei, umeri strîmbl, faţă
smóda, nasü de vuiturü, spanü, chelü şi urdurosü, ou unü cuvéntö; spaima oopii-
lorü. Nu ínsé oa esteriorulü éra interio- rulü lui, căci sub acelö rocü vénétü, ou
doué petece vert|I ín cóte, păstra elü ín peptü o inimă bună şi milosă, o fire no
bilă şi răbdăt0re.*
* *încă din prima cp, «ând intra Blegu
oa argatü la moşia tatii — eramü de optü ani atuncia — aveam cătră elü o
simpatiă împreunată cu frică. Căutam
sé-lü privescO, ínsé numai din depărtare,
şi ou cátü mé uitam mai multü ia elü,
cu atâta mi-se páré că omu-i mai bnnü.
Când mé 4örl a?a sfiosö íntr’unü colţO,
uitándu-mé la elü, îmi f]iS6 :„Nu-ţl fiă frică, dragă, de mine,
că deşi sunt urîtfi, am unü sufletü
bunö!“Eu, se înţelege, o tulii la fugă, dér
îndată ce-şl întorse privirile dela mine,
mé furişai pe ascunsü lângă elü şi îi atinsei haina încetă cu degetulö, apoi
ne mai aşteptândo urmările, băgai dege-
tulü în gură şi-mi continuai fuga.
A doua ^i — era chiar oând îmi
mâneam untulü meu, deojină, — întră
Niţă în odaiă aducéndü o serisóre tatii.
Pănă ce tata cetea epistola, Blegu se uita totö la mine. AtâtO îi erau de bine-
voitóre privirile, ínoátü mé apropiai de elő atrasü ca de unü magnetü şi voindü
sé faoü o glumă, lipii palma mea de ro- culü lui vénétö, lăsândfi pe elő urma a
doué degete albe. Apoi, ca sé ínoepü ou
elü vorba, ílü întrebai:BCum te chiamă?'4
— „Niţă; dér pe dumniata?!“
„Sextilü“.
Atunci elfi îmi duse mâna la gură,
mi o săruta şi adăuga; „Sé trăescl la mulţi anl!u
De atunci ne ímprietinirámü.** *
Odaia lui Niţă era fórte amicabilă.
Prin doué ferestruici se râsfăţau vara
ra4ele sórelui; ér cuptorulü de páméntü
te încăpea érna. Lângă patulü lui de
lemnü se afla masa, pe oare stetea pururea deschisă o carte de poveşti la pa
gina 67, unde spunea despre lupta lui
Prîslea cu smeii.
In acéstá odăiţă, pe genunohii lui
Blegu, petreceam eu sérile lungi de
érná.
După oe-şl isprăvia lucrurile 4ilei> se retrăgea în odăiţa lui şi şedea dusü pe
gânduri pe scăunaşulti séu cu trei pi
ciére, în faţa vetrei, privindü visătorfi în
jărateofi.
Aşa l’am găsitO în prima sérá, când
am íntratü la elü. Ilü întrebai, de soie
poveşti, elü îmî 4is©j da! mé luâ în braţe şi-m! spuse povestea dela pa
gina 67.De atunci tóté sérile eramü îm
preună.
Cum veniam, mă aşe4am în p6- lă i ; el Ci rîoăia jarulfl, îşi încheia unfi
nasture, îşi diregea vocea şi începea povestea cu: „A foştii odată...“ şi o con
tinua fără întrerupere ou vocea lui slabă
şi fără nuanţări, pănă la fine. Er eu mă
uitamâ când în ochii lui spălăciţi şi des- oonturaţl, în car! vedeam oglindată o
lume întregă de 4îne, oând în jărateoulfi roşu, oare-m! presenta unQ abisO imenşii
de draci şi bălaurl. Când eroulâ poveştii
era în pericola, mă atârnam strînsfi de
gâtulii lui Blegu, oăutândâ par’oă ajutora
lângă elfi ; ăr când luorurile se petreceau
după voia mea, atunci surideam mulţumită şi mângâiam cu buouriă dege- tulG ala şeselea dela mâna lui stângă.
Când isprăvea povestea, gura mea era usoată, şi ca şi deşteptată dintr’una visa frumoşii, îi apucam violenta mâna şi
îla rugam: „Inoă una, Niţă, încă una,
oe frumosO ie sci spune!“ Ela atuncea
rîcăia în jara, îşi îmbumba ala doilea nasture dela rocO, er eu ne mai aştep-
tânda tote anteoedenţele poveştii,îla să- rutain.il c iconda: „Ce buna eşti, oum te
placa!“ er eiă îşi diregea tacticosfi
Pag. 2. GAZEN A T RA N SILV A N IE I. Nr. 99— 1893.
nesol din Treisoaune este deci periclitata
în gradulB supremii. Şi ddtâ nu se vorit
lua la tim\m măsurile necesare de autorităţile confesionale, atunci într'unu dece
niu se voru nimici şcolele confesionale românesci din Treisoaune. Ba comunele
singuratice vorB ajunge chiar urma ace
lora comune românesoi din Săcuime,
unde astăcjl numai numele familiilor^ mai arată, că au fosta odată românesol.
- X -
Statua homreţliloru.— Din desbaterile dietei. —
In şedinţa dela 15 Maiu n. a dietei,
kossuthistulB Polonyi Geza a adresata
ministrului preşedinte Wekerle o inter- pelaţiă urgentă în afacerea desvălirii sta- tuei honvecJilorO.
Polonyi Geza întreba pe d-la We- kerle, oă are cunoscinţă, că generalula
Lobkowitz a opriţii atâtft oficerilorB şi
soldaţilorfi din armata comună activă,
câta şi celorft din reservă, apoi preoţilorfi militari şi funoţionarilora militari, a se
presenta în uniformă la serbarea naţio
nală a desvălirei statuei honve4ilorG ?
Are d-lB ministru cunoscinţă, că aoâstă ordinaţiune a fostfi esmisă ou scopB, de-a se estinde şi asupra armatei teritoriale
(honvecjimei) şi asupra gendarmeriei?
Crede guvernula, că se pote tolera, oa
MaghiarilorB, oarl servesc«! îu armata comună, să li'Se interzică a lua parte la
acostă sărbăt<5re naţională? Ţine guver-
nulfi de valabilă acestă ordinaţiune in-
terdictorie şi faţă de honveclimea reg.
ung. şi faţă de gendarmeriă, respective
faţă de corpulB ofioerescB alei aoestora?
Crede guvernulfi, că se pote împăoa cu
constitutiunea vorî cu posiţia ministrului
ungurescB de honvecji, ca acesta, oa ge
neralii afară de serviciu, să fiă oprita la
ordinul ii unui inferiorii ala său în rang5,
a partioipa la o sărbătore naţională ?
şi avut’a d-lfi ministru cunosoinţă preala
bilă despre acestă ordinaţiune ?
Ministrula Wekerle, răspunde numai decâtC, 4icendii între altele, oă nime n’a
avuţii intenţiunea de a interclice honvecjimei şi gendarmeriei participarea la des
vălirea statuei. Ministrula de răsboiu
vorbesce în ordinaţiune ou totă cuviinţa
despre honvezi din 1848—49 şi le laudă
virtuţile şi eroismulB. Din ordinaţiunea acesta ela vede, eă transpiră glasulCi gra-
titudinei, pe oare cineva folosindu-lB nu
vre să facă demonstraţia politică, nici nu
vre să lovescă în faţă naţiunea. Ar
pute să reamintâscă on. oamere vremile,
oând ani de 4,le dieta era de părere, că honvedii dela 1848—49 nu pota fi
ajutaţi din visteria statului. Dieta a adusa acestă hotărîre de repeţite ori. Argu
mentaţiile bărbaţilorB de statfi de atunol altcum sunau, decâta acestă ordinaţiune,
oare cu respeotB amintesoe pe bonvecjl.
vooea şi începea: „A fosta odată oa ’n
poveşti...“Aşa aşi fi fostă în stare să-lB as
culta totă nóptea, dér după povestea a
doua nasturii lui Niţă se gătau şi ela
îmi c}icea înoetB: „destula!“Când ne despărţiamB, eram însoţita
de vorbele răguşite şi stinse ale lui
Blegu: „Nópte bună!“ In visa mi se re.
petau acele poveşti, în cari însă eroula
„Fétü-frumosB“ era Niţă şi euîiajutamfi
în luptele lui ou smeii.
piua îmi plăcea să fiu singura. Adese-orl steteam óre întregi într’una
unghera ală odăii, „palatulB meu de mărgenft“, cum îlanumiama eu. Aid ste-
teama ou capulB pe cóte şi visamü ou
ochii deschişi. Când mă săturama, îmi luama sabia de lemnö, una suvenirfi
dela Blegu, şi mă jucamfi de-a smeii.
Călare pe una băţB alergamB după pi
sid şi câni, lovinda fără cruţare în închipuiţii smei, căci decă le tăiamfi capulB,
îmi spusese Niţă, că le crescB două în
locfi. Tota doboramfi în cale-mi fără considerare, că perdelele se potü şi rupe şi
că ferestrele se potG şi sparge. Apoi
Atunol s’a făcuta deosebire între aceea,
oă din marinimia principelui se pota aju
tora honvezi, cari s’au luptată oontra lui,
şi între acea, oă legislativa Ungariei, aoestă
dietă, n’are drept de-a ajutora pe aceia, cari
s’au luptată oontra domnitorului. Aşa
se vorbia atunol. Acjl însă stămB altmin
trelea : astăzi noi facemB propuneri, oa
honvezi dela 48—49 să fiă ajutoraţi din
visteria statului, er ministrula de răs
boiu, când vorbesce despre ei, vorbesce
cu respecta. M’a întrebata interpelato*
rula, că ţinB eu de valabilă ordinaţiunea
şi faţă ou honvecpmea şi gendarmeriă?
pioB, că nu ! Legile nóstre sunta ou
multa mai dare, deoâtB să pota da alt*
felB de răspunsa îutrebărei. NegB in mo
dula cela mai hotărîta, că ministrula de
răsboiu, séu oomandantulB de corpB, ara
íi datü vre-unB ordinfi i u soopulB acesta.
Ministrula Wekerle susţine apoi, că,
afară de dietă, se faoe din incidöntulű
aoesta politică şi demonstraţiunl vréu
unii să iusoeneze. Cine suntB aceştia,
să-i oaute oposiţia în tabăra ei. Au voita
să politiseze şi să demonstreze, dór nu
ca partidă, ci ca deputaţi aparţinători unei partide, şi s’au pusB să facă un apelB
că acei cari nu vréu să trimită oununile comitetului pentru ridioarea statuei, să le trimită sînguratioilora deputaţi. In
fine Wekerle (jise, oă ordinaţiunea mi
nistrului de răsboiu nu se referesce şi la
br. Fejerváry, fiind-că aoesta nu este
supusa ministrului de răsboiu, ci oorónei.Oposiţia asculta cu multă nelinişte
esplicările ministrului Welkarle, la ala
cărora sfirşitB ela ceru ca răspunsulB
să i-se ia la cunosoinţă.
Polonyi replica lui Wekerle, oetindB
şi ordinaţiunea ministrului de honvec t,
oare este aprópe identică cu ordinaţiunea
subscrisă de Lobkowitz, şi oare iuter-
cjioe hunve4imei şi gandarmeriei de a
participa la des vălirea statuei.
Etă acéstá ordinaţiune:
„Ministru reg. ung. de honve4l.
Nr. 2684/pres.
„In urma informaţiuDilora mele luate din foi, oomitetula arangiatorü are de cugeta a învita la serbarea desvălirei monumentului honve4ilorB, ridicata pe piaţă îu fortăr0ţa Buda, şi trupele, comandele, autorităţile şi institutele hon- ve4ilora. Deşi nutresoB íntotdéuna pentru memoria oştaşilorB oă4uţI îu luptă vitézá, cea mai caldă pietate şi deóre-ce cunoöcéüda nobilulB şi cavítleresoulö 8ensfl alB corpului oticerescB ala honve- 4ilorB, pota presupune, că împărtăşesce pe deplina aceste sentimente ale mele, totuşi în oonsideraţiune, că acâstă serbare de desvălire, judeoânda după ante- oedenţii, póte să ia eventuala şi una oa- raoterB politica (Ma*-e sgomotB în stânga estremă) trebue să facB atente ooman- dele, că înfăţişarea aoolo a oficerioirfi de honve4l activi, seu a ofioerilorB în reservă în uniformă militară, colideză cu punotulü 46 alB reglamentului partea I. In sen^ula aoesta suntB a se informa nu
mulţumită de isben4ile mele, mă restră-
geam în palatulB meu, ne mai dorindB,
deoâtfl să vie sera.
Astfela petrecui trei ani în visuri şi
poveşti.*
* *Sosi timpula eă mă dea la şc61ă în
oraşB. Au4inda despre plănuia păriuţi-
lora, am plânsă multa. Mai bine aşi fi
dorita să mă faoB argata,^ca Blegu, de- câta domnB ca tata, oare nici poveşti nu
soia. Insă totula era zadarniofl: tata voia şi
lucrula era hotărîta.
Îită şi 4iua plecării. Când sosi tră
sura în curte, una fiorB rece îmi treou prin orucea spinării şi hotărîta fugii la
Blegu. Cu una plânsă de suspine mă atârnai de gâtula lui, nevoinda să mă
despartă de ela. Bâtrânulti servitora era
adânoB emoţionata... Tata sosi însă în
tre noi şi luându-mă de mână voi să mă
ducă. Blegu mă săruta atunci pe frunte
şoptindu-ml: „Adu-ţi aminte şi de Blegu
vre-odată!“
EramB despărţiţi. Din ochii mei cur
gea unB rîu de lacrimi, âr în ochii lui
numai oficerii de honve4l activi, oi şi ofioerii de honvezi în reservăi. — Budapesta, 12 Mai 1893. Fejervary, ministru de honve4l“. (Mare sgomotB în stânga estremă.)
Continuânda Polouyi 4 8e> Pr*n ordinaţiunea acesta se oonstată aevea, oă
nu este vorba numai de o demonstra-
ţiune, ci şi de aceea, ca honve4imea să nu ia parte nici într’una chipa la ser
bare. Şi acesta o facă aoeia, cari discută
ou noi asupra cestiunei, că ei sunta deposedării sentimentului naţionala. Şi
D-vóstrÖ totuşi veţi vota răspunsulB la
interpelarea mea. D-vostră Vă îngrijiţi,
ca să nu mai fima conduşi de ilusii, că o] totB acela guverna, care avânda în frunte
pe Szapary, a mersa la serbarea desvălirei statuei lui Radetzky, dispunéudö
oficerl la serbare, astă4l stigcnatiseză unB trecuta, şi inter4ice ca aoelB individa, oare este honvedB, aă fiă presentfi
la 8ărbăt0rea de gloriă a honve4ilor&.
Faptele aoeste suntB dove4l suficiente
pentru a fi îu ouratB asupra tendinţelorB
D-vóstre şi a ne îndemna sg alungámü dela acelü locű. Partida independentă
şl a făcuta datoria şi pănă aouma, dór
cu mai multă însufleţire şi perseveranţă
şl-o va faoe pe viitorB, aveudB o duplă
problemă. (Vii apau*e).
Min. W<‘Tcerle răspunse îndată la cu-
viutele lui Polouyi privitóre la desvă- lirea statuei lui Radetzky, 4icend numai
atâta, oă nu guvernula actuala a aran-
geatB aoea serbare. Cine însă a aran-
geat’o a lucrata corecta, că a învitatB
şi pe guverna, er mai mulţi dintre membrii acestuia s’au şi dusB. Spune lui
Polonyi, oă guvernula Szapary însuşi a voita să facă o serbare naţională gene
rală din incideutulB desvălirei statuei
honve4ilorB, dór nu i-a succesö, ér guvernula de faţă nu merită să i se fdoă
imputări pentru că n’a voita să se es-
putiă ca cela treouta, numai aşa în za-
darB... I i fine, onor. oameră (Strigăte în
stânga: D-lu ministru va fi de faţa?) Nu!
(Strigări: Hooh !) Puteţi striga, dér fără
de causă eu nu voin face nimici*; d0oă mă trageţi la răspundere, vă spunB acuşi
causa.
La finea şedinţei s’a discutata asu
pra întrebării, decă preşedintele trebue
să ceră votarea pe punote, ori pe răs
punsul*} întrega ala ministrului? Contele
AppoDyi 4ise, că pe punote, anunţânda totodată, că va face şi ela o interpelaţiă.
Partida guvernamentală vota apoi en
bloc răspuDsula ministrului Wekerle, oare părăsi sala palida şi posamorîtB.
SCÍH1LE piLEl.— 5 (17) M&iu.
In contra politicei bisericesc! a gu- guvernulni. La 15 Maiu s’a ţinuta în PojunB adunarea comitatensă, care cu
spâlăoiţl înmărmurise numai o singură lacrimă, dér plină de înţelesB....
Visitiula dădu bice oailorB şi tră
sura se depărta. Daşi mă depărtamB tot
mai multa de casă, gândulB meu atérna
încă într’una de gâtula lui Blegu. Ochii, degetulB alB şeselea, jărateoulB, palatulB
de márgénB, Blegu... Aiol gândulB mi-se
opri. De odată îlfl apucai pe tata violenta de braţa, rugându-la : „Cruţă-la pe Niţă!“
Apoi mă înecai în suspine şi lăsându-ml
oapulB pe genunchi, nu mai vedeamB....
nu mai au4iamB.
# *Cele două luni dintéiu, ce-am petre
cuta la oraşB, fură peutru mine unB ade
vărata ohina. Străina, fără Blegu, ou
lucru multa, steteamâ adese-orl şi plâu- geamB amarfi. Vădenda însă, că nimioB
nu-mi ajută, m’am obiolnuita şi cuviâţa
aoósta. Peste o jumătate de anfi mai că
uitasemB de totB pe cine omorîse Pipă-
ruşB-Petru mai întâi, pe Strâmbă-lemne
séu pe Sfărîmă-petră, ér povestea cu
TeiulB-legănata o uitasemB de-a binele.
Aoum alte lucruri îmi munciau oapulB —
Erau bocóvnele...
150 de voturi contra 90 s’a pronunţata
în oontra politicei biserioescl a guver
nului. In fruntea naişoărei a stata însu-şî fişpanulB oonte Zichy József, care a ple-
datB ca multa fooB în oontra reformelorft
bisericesc! ale guvernului. E1B a învinsa,
dér de-odată cu raportarea acestei învingeri, şl-a şi trimisB ministrului de
interne Hierouymi insinuarea demisio- nărei sale la postula de fişpanB.
Despre adunarea de protestare din Chişineu i-se telegrafiază lui „Budapesti Hirlap“, că a fosta oercetată de 4000
de persóne. S’au ţinuta vorbiri lungi şi
cu multa entusiasmB de cătră d-nii
Popovicî şi Velid, advooaţl în Chişineu,
şi de protopresbiterula Popü. Astfelü de adunări, se vora mai ţine, 4 °® fóia un-
guréscá.—x—
Asociaţiunea transilvană, preoum afiămB, va fi representată la parastasulfi, oe se va faoe în Bucurescl pentru George
Bariţiu, în 8 (20) Maiu, de Aoademia
Română, prin vioe-preşedintele ei d-lú
Dr. Ilarionu Puşf'ariu şi prin membrii
din comiteta d-nii: Partenie Cosma şi Za• haria Boiu.
— x —
Lin Bucovina. „Agenţia Havas“ co« muuioa din Cernăuţi o telegramă, în oare
se 4ioe, oă d-la Zo t t a , deputata îu dieta Bucovinei, a interpelata guvernula
în privinţa violărei dreptului legala de-a
întrebuiuţa limba română înaintea tri>
buualelorö. MotivulB interpelării este re-
fusulö tribunalului din Cernăuţi, de-a în
registra deposiţiile în limba română ale
atudenţilorB români implicaţi în turbu- rările din 1892 dela Hoteluia „Weis“.
— Totft din Cernăuţi se telegrafiază, oă
„Gazeta Bucovinei a f os t a oonfis- ca t ă pentru unB artioulfi privitora la
apreţiarea prooesului penala în oontra studenţilorB români universitari. Proce-
sulB, despre care amB mai f4outB amio-
tire, se faoe pentru o înoăerare, oare
s’a întâmplata anula trecuta între nisce
studenţi universitari români şi între membri
unei societăţi polonese, în oare, cu ooasia
unei petreceri, s’au rustitâ cuvinte ofon- sátóre la adresa RomânilorO.
—x—
Secţiunea Bucurescl a Ligei, precum şi oomitetula oentralB eseoutivfl alü aoe-
leia, anunţă, că în 4iu& de 2 Maiu şi-a mutata domioiliulB din PaşagiulB ro
mâna, în S t r a da Nouă Nr. 2, unde
este a se adresa pe viitorB intregă co*
resdoudenţa.—x—
ESsplată lui Kossuth. Fóia clericală „Magyar Állam“, vorbindB despre sori- sórea lui Kossuth adresată lui Helfy în
cestiunea proieotelorfi biserioescl politice
ale guvernului, 4i°e următorele: „De
altmintrelea se svonesce, oă Kossuth La*
De vacanţa cea mare fui dusB acasă. Aici erau tóté precum le lăsasemB, nu
mai. . . . Niţă Blegu nu era nicăirl. Nici
în câmpB, nici în curte şi nici în odăiţa
lui înaintea vetrii. întrebai pe-o slugă
despre elő. Aoósta îmi răspunse rî-
4ânda, că 8ăraoulB bătrânfl devenise
în timpulB din urmă aşa de neputinoiosű,
înoâtB se ceru să mârgă să-şi mai va4& odată coliba, în care s’a născuta şi de
atunol nu s’a mai íntorsű.
Soirea aeesta mă sgudui. Tóté aoele
plăoute amintiri, acele poveşti şi aoele
visuri s’au reînoitB în memoria mea. Mő
retrăsei în palatulB meu de márgénü de
odiniőrá. Dădui peste sabia de lemnö şi îmi adusei aminte de tóté vitejiile oe le
săvârşisemB cu ea. Grivei, cânele,[ dur« mea lângă mine. Cu o mişcare nervósft
lovii animalulB aşa de tare, înoâtB sabia
mi se rupse în spatele cânelui, oare se
depărta schilălăindB. Sabia, ultimulB &u-
venirB dela Blegu, stetea ruptă înaintea mea, 0ră eu cu tâmplele strînse în pumni
mă uitamB ţîntă la ea, fără să o védő şi
visamB ou ochii degohişî.,.,..** *
Nr. 99— 1693 GAZETA T RAN SILVA N E!. Pagina 3
jos, pentru mântuirea liberalismului, oa- pătă în fiă oare anü oâte 10,000 fl. din
fondulö de disposiţiune“. — Foile un
guresc! strigă în cord, oă a susţine aşa
oeva este: „infamiă!“, „blăstămăţiă!“eto., oa şi oând.....
—x—Linii telefonice in România. Ceti mû
în cjiarele de dinoolo, câ în curêndü se
va depune pe biuroulü oamerei române
unö proieotü de lege, prin oare se va desohide unú oreditü estraordinarü de
1.500,000 lei pentru înfiinţarea de linii
telefonice între Iaşî, Bucuresol şi Cra-
iova, preoum şi pentru înfiinţarea de biurourl telegrafice-postale în reşedinţele
tuturorü eubprefecturilorü.— x —
Convenirea colegială. Reuniunea română de gimnastioă şi oânb&rl din loo&
va da Sâmbătă, îu 8 (20) Maiu o., o
Convenire colegială în sala otelului „Nr. 1“.
Programa. 1) Engel. „A treoutü iérna“ ;
Abt: „Totü in codru a-şî trăi, — oorurî
mixte; 2) Dima: „Ce faol Ioano, oântecü
poporală arang. pentru oorö mixtù ; 3)
Litolff: „Spinnlied“ pentru pianö, eseou-
tatö de d ra El. Nastasi; 4) „Mugurö,
mugurelü“ şi „Asta’i mândra“, oânteoe
poporale arangiate pentru oorű de băr
baţi. b) Haydn: „Vin’primăvară“ pentru
oorö mixtù şi pianö. Inceputulü: 8 óre .aéra.
—x—pina corónei. Monitorulö oficialö un-
guresoö publică, ín numérulű séu de Du-
mineoă, ordinaţiunea ministrului de fi
nanţe, în oare se anunţă, oă atâtü băn
cile maghiare, oâta şi oele austriooe au
înoeputQ ieri, 16 Maiu, esmiterea piese-
loră de argintü de câte 1 coronă. Or
dinaţiunea observă, că nime nu, este
obligatü a primi, oa plată, mai multù de ;50 de coróne.
—x—Statuă Ini Arany János. In 14 Maiu
n. s’a desvëiitü în Budapesta statua poe
tului maghiarö A r a n y János. Festivitatea a fostü fórte pompósá. De faţă
erau şi membrii cabinetului, dintre oarl
Csáky îu „dismagyar“. Vorbirea îna
inte de desvôlire a ţinut’o br. Lorand
Eötvösi. A vorbita apoi ministrulü Csaky,
mulţumindii oelorü oarl au oontribuitü
pentru ridioarea statuei, Carol G-irloczy în iiumele capitalei Budapesta, Szász
Karoly despre gratitudinea „uaţiunei“ iaţă ou omenii ei mari.
— x —
Deschiderea Sobraniei bulgare. La15 Maiu n. Va deschisei Sobrania bul
gară. Toţi deputaţii erau de faţă. Principele Ferdinand a qj.isû în disoursulö de
desohidere, oă se simte fericita, vët ên-
du-se ínoungiuratö de oei dintâiu oetă-
iţenl ai Bulgariei. Ela 4i8ei oă toţî trebue së fiă pëtrunçï de însemnătatea ac
tului modificării legii despre oonstitu-
ţiune, oare are de scopa a întări ţ0ra şi
A trecuta multö de atunci. Poveştile nu mai sunta idealula meu. Pe Blegu
iílö mai vădă câte-odată în visü...
In 4‘ua de 16 Ianuarie a anului tre- <cutö, mergénda pe o stradă laterală a
oraşului B., întâlnii o îmormântare, fără
musioă, cununi şi pompă. După cosoiugü
mergeau doi ómenl: o muere bătrână
şi unö june. Fără voiă mă apropiai de
baba gârbovită şi o întrebai, pe oine
duce 1a gropă? Ea îmi spuse, oă pe una
vechiu cunoscuta, pe-una veoinű alü ei,
Niţă Blegu.
Mai multü nu aucjii.... îmi descoperii oapulö şi urmai oortegiulö, ducéndö
la morménta pe una vechiu şi buna amioü alö meu...................................................
Niol pétrá, niol metala nu-i îngreu-
iézá a^I ţărîna, ci o cruoe de lemnö, la care de câte-orl priesoă inima mi-se
Btrînge şi oftânda trebue să 4i°ü :
„A fosta odată, ca ’n poveşti, săr-
manula Niţă Blegu!“
Braşo v Ü, 1892.S. P.
de-ai da mijlóeele necesare şi posibilitatea de a se puté lucra pentru viitorulö,
progresulü şi independenţa statului. Conjură pe deputaţi eă-şl dea voturile pen
tru aoestü mare acta.
—x —
Retragerea Ini Bismarck. Din Berlinö se telegrafiază, oă principele Bismarck
a declarata hotárítö, oă nu va mai merge
în dieta imperială. Ela reoomandă în
locu-i pe fiiulö sëu Herbert.
—x—„Vestea“ este titlalü unui nou 4,arö
iluatratö, oe apare în fieo&re 4i îo Bucuresol, Strada Vestei Nr. 13. Abonamen-
tulö, pe unö anü 20 lei în capitală, în provincia 22 lei.
—x—Principele bulgarii acasă. Se tele-
grafiézft din Tirnova, oă în onórea so-
sirei părechu princiare în Bulgaria, s’a ofioiata serviciu divina la oare a asis
tata principele Ferdinandü cu soţia sa,
miniştrii şi numërôse notabilităţi. Eşindü
din biserică, păreohia princiară a pri
vita edifioiuiü Sobraniei. Pe totü par-
cur8ulü li-s’au făcuta oele mai entusiaste
ovaţiunl. Sera conduotü ou torţe.
—x—Atentatü contra principelui bnlgarü.
Din Bucurescî se anunţă, că poliţia a
pusa mâna în Zimniţa pe trei emigranţi
bulgari, cari toomai voiau së tréca Du
nărea la Sistovo. Ei duoeau ou sine arme, bani şi sorisori compromiţăt0re,
oarl tóté au fostü aflate. La interoga
toriu au mărturisită, că au voita së co
mită unü atentata contra principelui
Ferdinand.
Momente caracteristice din sinodulü epar- chiei Aradului.
Aradű, Aprilie 1893.
S’au ivita în sesiunea sinodală din
acestü ana unele momente fórte carao
teristice. Momentul a primö a fostü peti-
ţiunea membrilorü oomitetului parochialü din Arada, ce fusese restituita de sino
dulü din 1892 Consistoriului, pentru, oa
în anulü aoesta să dea informaţiunl me- ritoriall în causă. Petiţia se refere la
unele supraedificate dieoesane de pe te- renula indusă în cartea fonduară pe numele:
„comunei biserioesol rom. gr. or. din Aradö“, pe care terena supraedifioatele
acuma de 18 ani au adusü diecesel venitü
celü puţinfi de 9000 fl.In darü a motivatü protopopulü cou-
oerneutö reoursulö cu enormele spese, ce
ee pretindă dela biserică pentru dota
ţiunea a 4 învăţători şi una făta biseri-
oescö, apoi trei preoţi, susţinerea a 4 şcoli, a bisericii şi a casei bisericesci in
starea diotată de magistr&tulö orăşenescO,
şi în darü a apelata la faptula constatata: că percepţiunile oomuuei bis. sunta în
fiă-care ana m«u mici oa erogaţiunile, íncátü nici cándü nu-şl póte plăti co
muna bia. datoriile la fondurile diece- sane etc.“, în darü a oerutü apreţiarea
petiţiunei, emanată din preoauţiunea poporului de réndö, oare se vede apropiin-
du-se de desastru, şi de oare trebue bine
grigitü, oa să nu o păţimfl ca şi Ora- danii cu reducerea numărului elementului
románü, — în trecutula jumătate seculö,
— dela vre-o 9—10,000, la 900 suflete,— în darü tóté aoestea, căci unü depu-
tatü din Aradö, cu unü vechi sinodelistö
dela Oradie, desoousiderándü petiţiunea
diu nesuficienţa formelorü, desoonside-
rânda şi motivele protopopului, — sino-
dalistulö dela Orade, sub ouvéntü, oă lip-
sesoe sigilulü comitetului parochialü de pe aotü, a propusa şi sinodulü a deoisa
respingerea petiţiunei şi treperea la or
dinea 4ileiAu4i aooio! Dér óre după oare §
din Statutula org. e datorü oomitetulü parochialü să aibă sigilü oficiosö ? O bi
serică, o parochiă, una sinoda paroohialö
şi unö sigila paroohiala, care e oelü bi-
sericescö, cu emblema normată de fun
datorii biserioei, reounósce legea ; dér nu
recunósoe 3—4 sigile, adeoă: unulö bi-
sericescü, unulü alö oficiului paroohialö,
unulü alü comitetului par. şi unulö alü
epitropiei paroohiale, după cum, spre
cea mai mare surprinderea mea, susţine
deputatulü sinodalü dela Orade şi după oum se şi praotioă în multe oomune bi
sericesci din diecesa Aradului. Ba oe e
mai ouriosö, unii preoţi îşi taie propriele
nume pe sigile, şi póte în alte locuri şi
preşedinţii comitetului parochialü vorü
fi fâcênd’o 8césta. Intru adevérö, ouriosö argumentű spre a desoonsidera cea mai
nevinovată cerere a unorü ómenl, cári pe basa esperienţei, din preoauţiune bine
basată, recurgü la forulü supremö administrativo alü dieoesei, pentru întinderea
mijlóoelorü la scăparea poporului de 6000
suflete din perioululü oe-lü ameninţă!
Alü doilea momenta a fosta con-
oursula din Aradö, publicata în „Biserica
şi Şcola“, pentru ocuparea paroohiei va
cante, cere concursö s’a pusü la ordinea 4ilei în urma unei cereri subsorise de
oâţlva aradanl neautorisaţl şi neindrep- tăţiţl, din motive de ei şi de ómenii lorü
sinistru interpretate. Protopopulü şi aci
a venitü cu olarificaţiunile sale legali,
fórte apreţiate de publicö, arătânda, că
nimeni din cei cuabficaţl pentru paroohii
de prima clasă nu póte fi eschisü dela candidare ; ba ar fi de dorita cátö mai
mulţi şi înoă ar fi mai bine primiţi şi preferiţi oratorii destoiniol ; dér în vir
tutea §. 15. din regulamentulö de pa-
rochii, comitetulö par. n’a voita së es- chidă niol pe preoţii eminamente bine
meritaţi, şi aoésta pentru oa să aibă si-
nodulù paroohialö de unde alege pre
unulü mai potrivitü recerinţelorfi şi pre- tensiunilorö juste ale oredinoioşilorfi din
Aradö, oarl pănă astă4i suutö emina
mente religioşi, în aşa esemplară măsură,
ínoátö de saoramentulö cuminecăturii se
împărtăşesofl în fiă-care anö aprópe la 3000 suflete de ambele genuri. Şi aici se reoere fórte mare preoauţiune faţă de
alegerea preotului şi nu se póte pune
pondö pe consideraţiunî personali, de
cari se vëdô oonduşl unii, cari descon
sideră interesele de paoe ale biserioei, pre carea însă miile de suflate din Aradö
nu voesoö sö o saorifioe cu nici unö preţO.
Ce ingerinţă are însă sinodulü e- parchi&lö în afacerea de concurse pe
parochii, după ce legea şi Regulamentele preci^ézá competinţa comit, par., a pro-
topresbiterului tractualù, a sinodului par.
şi a Veneratului Consistoriu în §§ şi aliniate destulö de clare: eu acésta nu
o înţelegfl ! Nu potö înţelege nici aceea,
oă cum de fruntHşulO deputatű mirénü
din Aradö, celü dela Orade şi celö dela
Lugoşiu vinü së se espeetoreze contra
protopopului în şedinţă desohisă ? Nu i-a
fostö în sinodulö eparohialö loculö de
pertractare a oonoursului publicata, de-
óre-ce acela îşi are oondiţiunile sale
formulate în congresa, coudiţiunl, cari
înaintea sinodului eparohialö suntö unö :
„nolli me tangereu! Aşa-deră acoidentula re
lativa la concursă se póte caractérisa
de o altă intenţiune ou scopü unilaterala !
Protopopule oonoernentü a dovedita
atâta preoauţiune la conduoerea ale- gerilora, încâtü cunoscutula casö dela
Cianadulö unguresoü, celü fără motive
şi oause poreclita de sëlbateoü, încă a
fostü în stare tare uşora a-la împăca, şi
are speranţă firmă, că va puté împăca
şi Micălaca, oum şi tóté aoele oomune bis., pe unde au fostö esmişl alţii şi au
lâsatü după sine urme de neînţelegeri şi
mai mari ; dér aşteptă să nu ’i-se taie şi
eludeze firulü oompetinţei sale, după cum a propusö deputatula sinodala dela
Orade, în urma iaformaţiunilora sinistre,
ca adecă „Consistoriulü să ia mësurl contra protopopului, măcartt şi cu eser-
oiarea dreptului de prooedere estraor-
dinară“, adecă ou esmiterea unui oomi-
sariu pentru conducerea alegerii din Aradü!
Apoi më rogü asemeni luorurl per-
tractate în sinoda aéméná óre a pace, a
susţinerea ordinei, legalităţii, va4«i şi
deoorei bisericesc!? Uude óre se îutro- duca caşuri esoepţionall ? Oare nu unde
oonsÍ8torulü oonstată comiterea unorü
abusurl, ilegalităţi etc ?0, oe raţionalfi ar fi fosta, décá con-
cursula nu s’ar fi pertraotata în sinodulü eparohialü, şi décá Ven. Consistorü nu
dispunea într’o causă prinoipiară aşa ;iute,
în timpü scurtö abia de 10 4üe> iără a*o trece la Consiatoriulö plenarö...
Alö treilea momentö a fostö oon-
damnabilula articula dela Timiş0ra, pu
blicata chiar în 4i,ia încheierii sesiunei
8ÍnodalI,;mai în tóté 4‘are e maghiare. Nu sciu, nu potö înţelege, ce politică adeacă a condusű pe deputatulü, care a
reîmprospëtatô oausele din Timiş0ra, a
se provoca la 4iarulö „Pesti Napló“, la strëinl, mai alesô atunol, când e vorba
de unö föndü înfiinţândO din ooleote pentru episcopia dm Timiş0ra? De aoelü fondü eu n’arn au4itü pe nimeul intere-
sându-se pănă acum, şi niol în sinodulü eparohialü mi-se pare, oă nu s’a rapor-
tatü de elő în rêndô ou alte fonduri şi
fondaţiunl nici oând. Meritulö îu desco
perirea causei, după dreptö şi dreptate,
îlü are noulü şi tênërulü protopopü alü
Timiş0rei, oăol altoum tréba putea ră>
manó prorogată „ad graecas calendas*.
Totuşi era mai consulta şi póte şi mai
ou scopô, déoà o cestiune atâta de deli
cată nu se pertraota în şedinţa publică,
şi nu acuma, pănă înoă n’a vanitü Ven.
Consistorü ou unü raportü detaiatö.Ar mai fi së amintesoô aici şi re
nunţarea referîntelui dela senatulü şcolara, Dr. Greorgiu Popa, la postula sëu;
la stăruinţa d-lui deputata Dr. Gr. Vuia
însë, după mai multă perdere de timpü
fără nid unü folosü, renunţarea şi a re-
tras’o.Aceste sunta momentele caracteris
tice dintre pertractările sinodului epar-
chiei aracane de ăsta timpö,—momente,
de oarl mulţi muritori nu şi-au adusö a-
minte, oă se vorü ivi, pentru-că nu se
potö caractérisa, deoâtü de preoaloulate
şi preparate anume din partea unorü
ómenl conduşi de consideraţiunî per
sonale.
Facü provocare la regulamentulü
afacerilorü interne, votatü numai în anulü
treoutô, § 36 lit. b. şi c. pentru oa sëse constate, că întru adevërô, pertractările
din sinodulö anului ourentö, în cea mai
mare parte, s’au abátutö dela progra-
mulö sinodalităţii, degenerândü în per
sonalităţi, espresiuni ofensatóre şi pro-
vooátóre de oonflictö, conturbândü se-
riositatea şedinţelorO, Dix i .
Unü deputatű sinodalü.
ScirI telegrafice.Bucurescî 16 Maiu Regele Ca
rola a donatu 80,000 de lei pentru ajutorarea incendiaţiloruşi inundaţiloru şi într’o scrisöre cătră preşedintele consiliului eaprimă dorinţa ca cheltuielile, ce obici- nuitü se facil de autorităţi pentru serbarea q|.ilei de 10 Maiu se se verse la comitetulü de ajutoră pentru inundaţi.
DIVERSE.0 descoperire ornitologică. Ună ţă
rână din împrejurimile oraşului Lipsea
a avută ingeniosa ideiă de a lua doud ouă dintr’ună cuibă de cocori şi a le
pune sub o găină ca să fie clooite. După
termenulă clocirei găina îngrijea totă
aşa de bine şi de puii de oooorl, oa şi
de ai săi. învăţaţii ornitologl au4endă
despre acesta lucru s’au grăbită să vie la casa ţăranului spre a vedea cu ochi
puii de oooorl ciooiţl şi cresouţl de găină. Unuia din ei, Hostead, a şi publicată
una studiu din oare resultă oă deşi oooorii n’aveau uude vedea deprinderile şi apu
căturile semenilora loră, totuşi instino-
tulă naturală a existată aşa de puternică îu ei ca orl-ce mişoare a loră diferă de
ale oelor-Faltl cocori.
Proprietari l>r. Aurel M ureşianu.
Redactora responsabilii: « r e g o r i u M a i o r u
Pagina 4 GAZETA T RAN SILVAN IE I. Nr. 99— 1898.
Cursul la bursa din Viena.Din 13 Maiu 1892.
Renta ung. de aurii 4% • . • 114.10Impr. căii. fer. ung. îu aur 41/20/e 124 —
» * « n argint 4V2°/o 110.20Oblig. „ „ „ de ost. I. emis. 121.—
» n v » « » I I » •
» *5 n » « n IU w •Bonuri rurale ungare . . . . 96,50
„ „ croato-slav, . . . —.—
Pespăgubirea dijmei de yin , , 97.50
înipftitft. ung. (îu premii. . . . 149 —
Losurî pentru reg. Tisei şi Seghed. 141.75
Renta de hârtie austr.................97.65
» « argic,} n . . . . 97.35aurö „ . . . . 116.80
Losurî din 1860 ....................... 147.50
Aoţii de-ale Băncei austro-ung. . 980.— „ „ „ ung. de oredit. 387.25
aust. de credit. 332.10
căpitanatula orăşânesc eeu din expeditulfi magistratuala , este de a se afişa în fiă-
oare din' amintitele localităţi.
Se observă mai departe, cum că pen
tru ţinerea deschisă a looalităţei peste
timpulQ poliţianG de închidere şi anume
ce l ii iBiultiB p â n ă l a £ o re <3i-
It ltn e ţa , este de a se plăti o taxă lu
nară de 5 fl. v. a. şi că serviţiula feme-
eso în astfelâ de localităţi este pen*
dentf i de anum i t e oond i ţ i un î ,
Braşc>vQ; 13 Maiu 1893.
119 2—3 Magistratulu orăşenesc,
/ y o o o o o o o o o o o ^ p
n nA r g in t ..................................... —.—
Galbeni imp................................ 5.80Napoleondorî............................ 9 80
Mărci imp. germ................... Q0A21/ 2London (lire sterlinge) . . . . 124.—Rente de corone austr. . . . 96.10
n n n „ • • • • 94.30
Nr. 63 32-1893.
PUBLICAŢIUNE.Deorece statutul;! asupra hanurilorfl,
birturiiorfl şi cafeneleloră de peterifcorulâ
orăşSnescG, aprobaţii de Inaltalii Mini»
teriu reg. ung. în 10 Martie a. c. Nr.
11299, întră. în putere de drepţii CU i. Iu n ie a* C., de aceea se facQ atenţi toţi posesori susnurmtelorft loca
lităţi, cumcă. statutula acesta, care se
pote cumpSra cu 5 cr. per bucată dela
000ooo
o0ooooo0oÔoo
„ M p o v a n a “institutu de creditii şi eco
nomii, societate pe acţii în U fio v a ,
de credita şi
„Lipovana,“Institutulu
de economii societate pe acţii, aduce la
cunoşcinţă, atâtu domniloru
acţionari , câtu şi onora
tului publicu, că CU 15M a i si st. u. a. sf«a in-•i Ace p u tu a ctiv ita te a u i liipovft.
L ip o va, 16 Maiu 1893.
120,1-1 Direcţiunea.
00oooooo
oooo
oo
I E M * M X ' * 3 C t t K 'S C Î
•»«o P i c ă t u r i l e de stomachuo « -
carî au efectâ escelentu în contra tuturoru bo le lo ru de s to m achu ,
stuil nnfl meaicamentD neapăraţi ie lijsa pentru orl-ce casă.Semnele din care se cunoscu bolele de stomachu suntu: lipsa de
apetitu, slăbiciunea stomachului, respiraţiune cu mirosu greu, umilare (venturl), râgăiatu acru, colică, cataru de stomacu, producere escesivă de fiegmă, gărbin re, greaţă şi vomare, cârcei la stomachu, constipaţiune seu incuiare
Şi la durere de capu, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suîerinţe de splina, ficatu şi hemoroide, aprobată ca medica- mentu s-iguru de vindica’-e.
______ La bolele indicate s’a constatata p ic ă tu r ile f l / i a r i a z e l l e r ,ca ce^ ma bună leac^, care confirmă sute de testimonii. Preţuiţi
ey /pcau jf unei sticie inpreună cu prescrierea de întrebuinţare 40 c r . sticla, îndoită de mare ?© cr . Espediţia centrală prin f a r m a c i st lă C a r i B ra t ly , f t r e m i ie r (Moravia,) Se se observe marca de contrafacere şi subscrierea.
Picături veritabile suntu numai acelea pe acăror embalage este lipită o fâşia verde cu cuvintele ;;3e3eugc btc (£d}tfyeit.u Acesta făşiă portă şi subscrierea mea
Veritabile se află în Bra ovii: la farmacia Jekelius Wwe, farm. Victor Eoth, farm. Jul. Hornung, farm. Prânz Kelemen la „Biserica albă,“ farm. Eduard Kugler la „Hygiea,“ farm. Gust. Jekelius în Husszufalu
Numere singuratice
din „Gazeta Transilvaniei*
h 5 cr. se potu cumpera în
librăria Mcolae Ciurcu, şi
în tutungeria I. Gross.
Ânunciuri(inserţrani ş i reclame)
Suntu a se adresa subscrisei adm inistraţiuni. In casuifi publicării unui anunciu mai mult de odată se face scade-
jmentu, care cresce cu câtu publicarea se fece mai de multe-ori.
Administraţii! nea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“
A V I S U lPrenumeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potă iaca şi
reînoi ori şi când dela 1-ma şi 15 a iiă-cârei luni.
Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când vo-
iescu ca espedarea se li-se facă după stilulu nou.
Domnii, ce se abonezâ din nou, s6 binevoiască a scrie adresa
lâmurM şi s& arate şi posta ultimă.
Admînistraţ. „Gaz. Trans.
f i
S'iS
Ni-I » 71
pal'£ 0
A
43 ir
Sta (jfl
(Ö
£) (!)Sn8S
fl|<£>
b
FLEISCHER & COMP. Negoţătoru de vinuri.Avemu on6re a recomanda on. publicu
depoultt n o stru de
f l M l î ALBI ŞI BOŞIIcele mai fine cu următorele preţuri reduse.
V in u r i a l b e .
(D e s s e rtu de a rd e a lii.)A u sb ru k .............................................. fi. 1.20 litru.
Liebfrauenmilch ................................ ...... —.80 „Risling (tămăiose) eminentă.................. „ —.70 „
„ f i n f l ......................................... „ —.50 „T o rokhegy ..........................................„ —.60 „Musikateller..........................................„ —.60 „Burgundu a lb i i .....................................n —.70 „Yind de ArdelO, de masă 1892 . . . „ —.36 „
„ „ mai vechiil.................. „ —.40 „
V in u r i ro ş i i .9Vinii de Sicilia, n o u ta te ....................... 36 pentru litru.„ Dalmatinft escelentft....................... 30 „ „
De B u d a .............................................. 40 „ „„ „ deo seb ita ............................70 „ „
P e l i n a ...................................................40 „ „
Muşteriiloru de cantităţi mai mari le facemu preţuri mai reduse.
Cu distinsă stimă:
89)7—8 M, Flcischer & Ooisp.Vinu oferitu este curatu mustii de struguri.
10 f?
p .^ g) 9>
o t
p, ®
H —P fl
o ”
* 2 .
tőül» h> mu ?° 2 .
W &4 S
ABONAMENTEGAZETA TRANSILVANIEI
JPreţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:
Pd trei lun i........................................... 3 îl. —Pe şese lun i............................................6 fl. —Pe unu anu ........................................... 12 ii. —
Pentru Eomânia şi străinătate:Pe trei luni................................................ 10 fr.
Pe şese l u n i ........................................... 20 tr.Pe unii anu........................................... .... 40 fr.
66
X
Abonamente la numerele cu data de Duminecă.
Pentru Austro-Ungaria:Pe anu................... .... ............................ 2 11. —Pe şese lun i................... , . . . . 1 li. —Pe trei l u n i ........................................... 50 cr.
Pentru România şi străinătate:Pe anu.....................................................8 franci.Pe şese lu n i ........................................... 4 franci.Pe trei l u n i .................................. . 2 franci.
Abonamentele se facu mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale.
Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiescă a scrie adresa lămuritu şi a arăta şi poşta ultimă.
Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei.“ ^ O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C
Sosirea si plecarea treiriloriîn Braşovu.
I. Plecarea trenuriloru:I, Dela Braşovâ la Pesta
Trenulii mixtă: 5 ore 10 min. dimineţa.
TrenulG accel.: 2 ore 45 min. după am. Trenulii de persone: 7 ore 43 min. sera.
2. Dela Braşovu la Bucuresci:
Trenulii accel.: 5 ore 15 minute dimin.
Trenulft mixta: 11 ore înainte de ameţii.
Trenulii acoel.: 2 6re 19 min. după am.
3. Dela Braşovu la Zernesci:
Trenulii mixta: 9 6re 5 min. dimineţa.
Trenula mixta: 3 ore 16 min. după am. Trenulft mixta : 9 ore 25 mir», sera.
Dela Braşovti la Ch.-Oşorheiu.
Trenula depers6ne: 5 6re46 min. dimin.
Trenula mixta: 8 ore 50 minute a. m.
Trenula mixta: 3 ore 10 min. după am.
Sosirea trenuriloru în Braşovu:
I. Dela Pesta la Braşovu:
Trenula de persone: 8 ore dimineţa.
Trenulii accel.: 2 ore 9 min. după am.
Trenula mixta: 10 ore 25 minute sera.
2. Dela Bucuresci la Braşovu:
Trenulii accel: 2 ore 18 min. după am,
Trenulii mixta : 7 ore 1 minute sera.
Trenula accel.: 10 ore 17 minute s6ra.
3. Dela Zernescî la Braşovâ.
Trenula mixtu: 6 ore 10 min. dimineţa.
Trenula mixta: 1 6ră 14 min. după am.
Trenula mixta : 8 6re 10 min. sera.
4. Dela Ch.-Oşorheiu la Braşovfi.
Trenula depersone: 8 6re 18 min. dimin.
Trenula mixta: 1 ore 49 min. după am.
Trenul» mixtă : 6 ore 56 min. sera.
Tipografia A. M UREŞIANU, Braşovu.