Upload
fatu-andra
View
70
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
ALFABETUL GERMAN
VOCALE CU UMLAUT
Li tcra Semn fonctic Se pronun^a Exemple in germana Sunetul asemanator sau j
corespunzator in Ib. romanu •
1 a [e:]
_ i L L _ _ c lung, dcschis e
scurt. Tnchis Madchen
Mar/
mese i verde i
o [o|
jcc| 6 lung. Tnchis o
scurt. deschis schon
/wolf, mochte ,
u iy:|
Jxl - u lung. Tnchis u
scurt. Tnchis
gruBen
Euro
_ i
DIFTONGII
Diftong_ Semn fonetic Se pronun^a: Exemple:
au . [aoj a scurt urmat de o Tnchis, scurt
Haus
ei ai 1*1 a scurt urmat de e
Tnchis. scurt ein, weirj, kiein Mai
!
cu [01 o scurt urmat dc o TnrViK cmrl
deutsch, heute ;
au [0] ca eu din deutsch Fraulein
Litera, grupul de Semn fonetic Se pronunja Exemple Tn Ib. Sunetul asemanator
A a (a)
B b (be)
C c (te)
D d (de) E e (e) F f (ef) G a
o (ghe)
H h (ha) I i (i)
J J (lot)
K k (ca)
L 1 (el)
M m (em) N n (en) o o (o) P P (pe) Q q (cu) R r (er)
S s (es) 6 (es tet) (Litera B exisia numai ca literii mica). T t (te) U u (u) V v (fau) W w (ve) X x (ics) Y y (iipsiion) Z z (tet)
A a O o U u Termenul Umlaut denumeste alternan^ele vocalicc:
a - a o - 6 u - u
litere germana sau corespunzator Tn : Ib. romana
ch [c] machen, auch §ah, ahtiat
[x] ich, Madchen Mihnea
ck [k] c dupa o vocala
scurta Ecke co»
ie [i:J i lung dar
pronun^at i scurt
Tn:
vier, sie, Liebe
die, vieleicht,
Viertel, vierzehn,
vierzig
-ig final [x] ca ch din ich zwanzig
h [h] h - la Tnceputul haben, Haus han
cuvantului;
d a r : mtre vocale
si mtre vocala §i consoana nu se
pronun^a: marcheaza o
vocala
gehen, sehen fahren,
Uhr. Ohr
lunga anterioara
(h - ortografic)
j Ni i Jahr. jetzt ianuarie
j - Tn cuvintele de origine straina Journalist jurnaiisl
oh m f Physik, Phantasie finca, i'antezie
q 1 kv] cv Quadrat cvartet
, s [2] z - la inceputul sehen. Museum .. i zapada
cuvantului. mainte de vocala. Tntre vocale
ss [sl s - marcheaza o ess en masa
vocala scurta anterioara
sch [1 i § Schule, schlafen 5 coal a
st iftj st - la Tnceputul stehen, StraRe §trand
cuvantului
sp flpl sp - la Tnceputul sprechen, spat ^pagat
cuvantului
B [s] s - sta dupa o gruBen
vocala lunga
- ifiainte uc ^^ o »
111UUL
consoana
! - la sfarsjtul GruB
i cuvantului
Litera, grupul de Semn fonetic Se pronunfJi Exemple in Ib. Sunetul asemanator
litere germana SKCOrespunzator in
Ib. romana
V [f] f - in cuvintele de Vater, viel fea
[v] ongme germana v - in cuvintele de
Universitat, varde
origine straina November |
w [v] v wer, was, wo.. •d
Woche
y [y! ii ca m grufien Physik
Z [ts] t zwei, zahlen tasi
tz [ts] t - dupa vocale Platz EW
scurte
SUBSTANTIVUL
Formarea femininului
Din multe substantive masculine se formeaza, cu ajutorul sufixului -in, substantive feminine.
exemple: der Tanzer - die Tanzerin
der Schiiler - die Schulerin (elevul - eleva)
In limba eermana toate substantivele sc scriu en maiuscula ! Substantivul ca pane dc vorbire arc gen, numar $i ca/,.
1. Genul
Gcnul natural poate i'i dour mascuiin ^.i fcminin. dar din punct dc vedcre grammatical dcnsebim trci gcnuri: - mascuiin dcr Mann
- feminin die Frau - neutru das Kind
a) Genul gramatical nu corespunde intodcauna genului natural: exemplu: Madchen (fata)- gen natural = feminin
dar: das Madchen - gen gramatical - neutru
b) Genului gramatical din iimba romana nu ii corespunde Tntotdeauna aceiapgcn gramatical In limba germana.
exemplu: cartca - gen gramatical feminin In limba romana
dar: das Buch - Lien Dramatical neutru in limba eermana
2. Numarul In limba germana, ca si in limba romana. substantivul are singular si plural.
(3. Cazul - vezi : Curs rapid de Ib. germana - pentru intermefci)
Substantivele masculine terminate in -e i§i pierd acest e odata cu adaugarea sufixului -in.
exemplu: der Rum an e - die Rumanin
Dar: 1. der Deutsche - die Deutsche 2. ein Deutscher - eine Deutsche
Art. hotarat Art. nehotarat Art. nehotoegat
S i n g u l a r
masculin der Mann - barbatul ein Mann - un barbat kein Mann -«ei un barbat
feminin die Frau - femeia eine Frau - o femeie keine Frau - oici o femeie
neutru das Kind - copilul ein Kind - un copil kein Kind -aici un copil
ARTICOLUL
Articolul este partea de vorbire care ne da informapi despre genul gramatical, numarul si cazul substantivului pe care il precede
In limba germana exista trei tipuri de articole:
1. Articolul hotarat; der ptr. masculin
die ptr. feminin das ptr. neutru
2. Articolul nehotarat: ein ptr. masculin
eine ptr. feminin ein ptr. neutru
3. Articolul nehotarat ncgat: kein ptr. masculin
keine ptr. feminin kein ptr. neutru
Substantive compuse
Substantivele compuse sunt formate din: cuvant determinativ + cuvant de baza exemplu: der
Apfel + der Kuchen = der Apfelkuchen
Articolul substantivuiui compus este eel al cuvantului de baza.
Cuvantul determinativ poate fi:
substantiv: die Schokolade + das Eis = das Schokoladeeis verb: schlafen (a dormi) + der Wagen = der Schlafwagen adjectiv: rot + der Wein = der Rotwein
Un substantiv compus poate I'i alcatuit si din mai mult decat doua cuvinte. exemplu: die Bu^ru'Jteste!!e Si in acest caz articolul estc determinat de catre
ultimul substantiv (substantivul de Iwa).
P l u r a l
masculin die Manner - barba^ii Manner - (niste barbati) keine Manner
feminin die Frauen - femeile Frauen - (niste femei) keine Frauess - !
neutru die Kinder - copiii Kinder - (ni§te copii) keine Kinder - ]
La plural: a) Articolul hotarat este die pentru toate genurile. b) Articolul nehotarat nu are forme de plural! c) Articolul nehotarat negat este keine pentru toate genurile.
Forraele der, die, das pot mdeplini §i functia de pronume demonstratifracesta, aceasta, acesta.
Wann 1st der Zug in Bra§ov? Der i s t schon seit einer Stunde in Brasov.
Ccl mai des esre folosit pronumele demonsirativ das impreuna cu verbul
'ronumcle dcmonstrativ das este invariabil: poate Tnlocui substantive de*»ce gen 5! numar1
Das ist meine Freundin Heiga. Das ist mem Vaier. Ist das der Zug naeh Berlin '? Das sind meine Kinder.
Aceasta este prietena rnea, Helga. Acesta este tatal meu. Acesta este trenul spre Berlin? Acestia sunt copiii mei
PRONUMELE
Pronumele este partea de vorbire care inlocuieste un substantiv.
PRONUMELE PERSONAL
Cu ajutoru! pronumeleui personal ne putem refei atat la persoane. cat si la l«srri.
Deosebim trei persoane:
sngucvr: pers.I ich - eu
Sie - dumneavoastra la pers.III distingem trei genuri: er - el
Plural : pers.I wir - noi pers.II ihr - voi
la pers.III plural exista o singura forma pentru toate genurile, spre deosebire de limba romana: sie - ei, ele
Atentie!
a) Nu confundati pronumele de politete Sie (dvs.) cu pronumele sie - ei, ele (pers. Ill plural!) Se conjuga la fel: Was machen Sie ? Ce faceti dumneavoastra ?
Was machen sie Ce fac ei (ele) ? ! Dar: pronumele de politete Sie (dvs.) se scrie intotdeauna cu majuscula!
b) Si pers. Ill feminin singular sie (ea) are aceea§i forma cu pronumele de politic Sie §i cu pers. Ill plural sie (ei, ele) dar se conjuga diferit:
Was macht sie ? Ce face ea ? Was machen Sie ? Ce face^i dumneavoastra ? Was machen sie 9 Ce fac ei ?
W Pronumele es se foloseste:
1- Ca pronume personal:
- mlocuic§te orice substantiv de genul neutru: Das Kind schlaft .Es ist miide. Copilui doarme. (El) estc obosit.
-- Ca pronume impersonal: a- cu verbeie impersonale:
Es regnct. - Ploua. Es schneit. - Ningc.
b- Tn afirmatii despre vreme:
Es ist kalt. ~ Este Trig. Es ist warm. - Este cald.
c. in expresii impersonale: Es ist dunkel. - Este Tntuncric
PRONUMELE POSESIV
Fiecarui pronume personal ii corcspunde un pronume possesiv:
Singular: (Plural ,• vezi Curs rapid de Ib. germana - pentru intermediari)
ich —> mcin du —> dein
Sie —> Ihr
Posesor Obiect posedat la s i n c u a r: la p 1 u r u 1 : 1
masculin fder Vater)
feminin (die Mutter)
neutru (dasKind)
die El tern •
ich mein Vater meine Mutter mein Kind meine Ellern
du dein Vater deine Mutter dein Kind deine Ellern
or sein Vater seine Mutter sein Kind seine El tern
sie ihr Vater ihre Mutter Ihr Kind ihre Eltern
es sein Vater seine Mutter sein Kind seine Eltern
Sie Ihr Vater Ihre Mutter Ihr Kind Ihre Eltern
Atentie!
Nu confunda Sie cu Ihr: Ihr se traduce in limba romana prin (al) dvs.: 1st Ihr Familenname Berger ? - Numele dvs. de familie este Berger?
1. Forma pronumelui posesiv este determinata de posesor:
Singular: Plural :( vezi Curs rapid de Ib. Germana - pentru interrnediari)
ich —> mem du —> dein er -> sein sie -> ihr es —» sein
Sie -> Ihr
In limba germana pronumele posesiv atributiv sta in fata substantivului, spre deosebire de limba romana:
meine Freundin - prietena mea
2. Terminable pronumclui posesiv sunt determinate de genul, numarul §i cazul obiectului posedat;
ADJECTIVUL
In limba germana adjectivul poate sta:
1. In unna verbului (ca nume predicativ) mtr-o forma neschimbata, spre deoebire de limba romana:
exemplu: Irina este frumoasa. Irina 1st schon. Thomas este frumos. Thomas 1st schon.
2. In fata substantivului (ca atribut) - intre articol si substantiv - dar cu forma schimbata
S i n g u l a r
Articol hotarat: Articol nehotirat:
masculin der schone Mann ein schoner Mara
' feminin die schone Frau eine schone Fran
neutru das schone Kind ein schb'nes Kind
Adjectivul atributiv se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care il deterina..
singular:
VERBUL
Conjugarea verbelor la prezent.
In Ib. germana majoritalea verbelor au la infinitiv terminata -en. (Celelalte terminatii sunt: -ein - lachein - a zambi
§i -ern - sich crinnem)
1. Eliminam terminatia -en s.i obpnem radacina verbului. 2. Acestei radacini ii adaugam urmatoarele terrninatii:
la singular: la
pers I. -e pers II. -st pers III. -t
pers I. -en pers.II. -t pers. Ill - en
pers I. ich mache pers II. du machst
pers I. wir machen pers.II. ihr machl
sie macht es macht
Sie (dvs.) machen
Das Verb haben - verbul a avea
Verbe compuse cu particula separabila.
anrufen - a suna aussehcn - a arata ausgehcn - a iesi ausrichten - a transmhe zuriickkornmen - a se Tntoarce
La acestc verbe particula se separa de verb si se trece pe ultimul ioc in propo/Jtie:
Ich rufe dich heutc Abend an. Deine Freundin siehl sehr gut aus. Andreas ticht hcutc mil Helga aus.
*~ x
Verbc care E§i modifica vocala din radacina la pers. II. si III. singular:
e —» i: sprechen. ^e^_e_n,_ru;jirnen,_e-sscri, trcffcn
Das Verb sein verbul a fi Verbul sein (afi) se conjuga neregulat:
ich bin du bist er ist sie ist es ist
wir sind ihr seid sie sind Sie sind
er = el sie = ea es = el (neutru) Sie (cu majuscula) = pronumele de pafite^e dvs.
ich habe du hast er hat sie hat es hat
wir haben ihr habt wir haben
Sie (dvs.) haben
singular:
I. ich sprcche II. du sprichst III. er spricht
sie spricht
plural:
wir sprechen Ihr sprecht sie sprechen
Sie sprechen
e —> ie; schen
ich sehe du siehst er sie hi sie siehi cs sicht Sie sehen
wir schen ihr scht sie Scucn
ich weiB du weiBt er weifi sie weifi es weiB Sie wissen
wir wissen ihr wifit sie wissen
Das Verb wissen. Verbul wissen - a sti - se conjuga neregulat:
a -» a: fahren I. ich fahre II. du fahrst III. er fahrt sie fahrt es fahrt Sie fahren
wir fahren ihr fahrt sie fahren
VERBE MODALE
Verbele modale miissen, konnen, mogen
Verbelc modale exprima atitudinea subicctului fa$ de o ac|iune. In
limba romana nu exista verbe modale. In limba germana verbcle
modaie sunt:
miissen - a trebui sollen - a trebui (dar, spre dcosebire dc miissen exprima o rccomandare) konnen - a putca diirfen - a avca voie mogen - a dori (ich mochtc - as. dori) (ich mag - imi place) wollen - a vrea
Verbele modale formeaza un predicat compus impreuna cu un verb la infinitiv. In propozitia afirmativa verbul modal sta pe locul II si formeaza un cadru verbal cu un verb la infinitiv care sta pe ultimul loc:
tocul.II -altimul joe Wir mochten im Sommer nuch Frankreich fahren. Monika kann. heute nicht ins Theater gehen. Radu muS von 9.00 bis 17.00 Uhr arbeiten.
miissen - a trebui - exprima o constrangere exterioara. o necesitate. Irina muB in die Schule gehen.
mogen - (ich mochte) - as dori ~ exprima o dorinta Se traduce in Ib. romana prin conditional optativ - as dori
Ich mochte ins Kino gehen.
Atentie !
In propozitia principala verbul la infinitiv se afla intotdeauna pe ultimul loc!
Das Modalverb mogen - Verbul modal a dori
ich muB du muBt er muB sie muB es muB Sie miissen
wir miissen ihrmuBt sie mlissen
+ verb la infinitiv:
konnen- a putea - exprima o posibilitate, o abilitate Ich kann Ski fahren
- poate avea §i sensul de a §ti: Anita kann gut Deutsch.
Verbele modaie se conjuga nereguiat §i formeaza un predicat verbal compHcu un verb la
infinitiv.
Das Modalverb miissen - verbul modal a trebui
ich mochte du mochtest er mochte sie mochte es mochte Sie mochten
wir mochten ihr mochtct sie mochten
4- verb la infmiliv: san + substantiv:
Hanfell spiclen cinBs(o inghe^ata)
Das Modalverb konnen - verbul modal konnen - a putea
Verbul konnen se conjuga nereguiat si formeaza un predicat verbal composai inr'initivul unui verb.
! In propozipa principals verbui la infinitiv sta intotdeauna pe ultimrffae!
a) propozipile afirmative:
Silvia aeht heute in di^1 ."srhulf- - Silvia merse astazi la o . . . . <̂ pl
Heute geht Silvia in die Schuie. - Astazi Silvia merge la
b) propozi|ii interogative introduse prin cuvmte interogative: Wohin seht Silvia ?
ich kann du kannst er kann sie kann es kann Sie konnen
wir konnen ihrkonni + sie konnen
(Deutsch) sprechen heutc nicht in die Schuie gehen.
Ora um Der Film begimt um 20.00 Uhr.
Momentele zilei
am
Am Morgengehc ich ins Biiro. Am Nachmitbg spielc ich
FuUbalL d a r : In derNacht !
Ziua am
Am Mittwodbgehe ich ins Theater
Luna im Im August isles warm.
Anotimpul im Im Sommer&hre ich ans Meer.
Anul 1 1998 mochteKwir nach Frankreich
faferen.
ANTONIME
PREPOZITIILE
2. Verbul sta pe locul I in:
a) propozi^ii interogative neintroduse printr-un cuvant interogativ:
Geht Irina heute in die Schule ?
b) in propozi|ii imperative:
Geh in die Schule!
Propozitie afirmativa Ich bin Anita Schneider. Mein Name ist Muller. Ich heifie Andrei. Sabine ist 19 Jahre alt. Ich wohne in Bukarest. Ich komme aus Rumanien. Ich fahre nach Italien.
Propozitii interogative introduse prin cuvinte interogative Wer sind Sie ? Wie ist Ihr Name ? Wie heiBen Sie ? Wie alt ist sie ? Wo wohnen Sie ? Woher kommen Sie ? Wohin fahren Sie ?
Propozitie irterogativa totala Sind sie Fran Serin eider ? 1st Ihr NameMUller ? Heifien Sie Muller ? 1st sie 19 Jafrealt? Wohnen Siein Bukarest ? Kommen Skaus Rumanien ? Fahren Sie inch Italien ?
schon – haBlich diinn – dick lang – kurz groB – klein breit – schmal kalt - warm
gut - schlecht neu - ait jung – alt spat – friih verheiratet – ledig billig – teuer