26
1 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT NOTE DE CURS INSTITUȚIA OMBUDSMANULUI (Ciclul I) AUTOR: Victor Rusu mg. în drept, lector. univ. Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public din: 20.05.2013 , proces-verbal Nr. 10 Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM la 24.05.2013 , proces-verbal Nr. 5 Aprobat la ședința Senatului USEM din: 01.07.2013 , proces-verbal Nr. 9 CHIŞINĂU – 2013

NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

INSTITUȚIA OMBUDSMANULUI

(Ciclul I)

AUTOR:

Victor Rusu

mg. în drept, lector. univ.

Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public

din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10

Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM

la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la ședința Senatului USEM

din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIŞINĂU – 2013

Page 2: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

2

C U P R I N S

Introdicere ................................................................................................................. 3

Tema 1: Consideraţii generale privind apariţia instituţiei ombudsmanului .............. 5

1.Evoluția instituției ombudsmanului. ...................................................................... 5

2.Modelul suedez și ombudsmanul instituțiilor europene. ....................................... 6

3.Poziţia Parlamentului în raport cu instituția ombudsmanului. ............................... 6

Tema 2: Premisele apariţiei instituţiei avocatului parlamentar ................................. 7

(ombudsmanului) în Republica Moldova ................................................................... 7

1.Avocatul parlamentar în sistemul de drept al Republicii Moldova ....................... 7

2.Originea avocatului parlamentar ............................................................................ 8

Tema 3: Natura juridică a instituţiei avocatului parlamentar (ombudsmanului). ...... 9

Tema 4: Condiţiile de numire în funcţie a avocatului parlamentar ........................ 11

1.Noţiuni generale privind numirea și depunerea jurământului.............................. 11

2.Durata mandatului în timp. .................................................................................. 11

3.Încetarea mandatului. ........................................................................................... 12

4.Obligaţiileavocatuluiparlamentar. ........................................................................ 14

5.Sancţiuni. .............................................................................................................. 15

Tema 5: Statutul avocatului parlamentar ................................................................ 16

1.Incompatibilităţi. .................................................................................................. 16

2.Imunităţi. .............................................................................................................. 16

Tema 6: Clasificarea atribuţiilor instituţiei avocatului parlamentar după criteriile

material şi teritorial .................................................................................................. 17

1.Noţiuni generale privind atribuțiile avocatului parlamentar ................................ 17

2.Competența teritorială .......................................................................................... 18

Page 3: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

3

3.Competența materială ........................................................................................... 18

Tema 7: Examinarea petiţiilor şi repunerea cetăţenilor în drepturi ........................ 19

1.Înregistrarea petițiilor ........................................................................................... 19

2.Soluționarea petițiilor și sesizărilor ...................................................................... 20

Tema 8: Perfecţionarea legislaţiei naţionale şi ajustarea ei la actele juridice

internaţionale ........................................................................................................... 21

1.Structura CPDO a RM ......................................................................................... 21

2.Competenţe ale Directorul Centrului pentru Drepturile Omului ........................ 23

Tema 9: Informarea şi instruirea juridică a populaţiei în domeniul drepturilor

omului. ..................................................................................................................... 24

1. Activitatea informativă. ....................................................................................... 24

2. Activitatea editorială. .......................................................................................... 24

Introducere

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 decembrie 1948,

consfinţeşte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. în scopul asigurării şi

garantării acestor drepturi a fost creată instituţia ombudsmanului. Această instituţie

există astăzi în peste 90 de ţări ale lumii, ocupând un loc important în sistemul

subiectelor de drept care exercită controlul şi efectuează supravegherea organelor

puterii de stat. Funcţia ombudsmanului e orientată spre protecţia drepturilor

cetăţenilor împotriva samavolniciei autorităţilor publice.

Crearea şi activitatea instituţiei ombudsmanului a dus la apariţia noilor relaţii

între stat şi cetăţeni, între autorităţi şi persoanele care se subordonează lor.

Termenul "ombudsman" şi instituţia ca atare semnifică, în accepţiunea actuală,

ideea asigurării unui control independent asupra administraţiei realizat în principal

prin examinarea plângerilor formulate de cetăţenii lezaţi .

Page 4: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

4

Statul este obligat să apere şi să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale

ale omului, iar organele sale publice să fie puse în serviciul cetăţenilor. Pentru a se

evita un abuz din partea autorităţilor statale este fundamentată instituţia

ombudsmanului în vederea protecţiei drepturilor cetăţenilor în raport cu organele

publice centrale şi locale.

Exercitarea unui control eficient asupra executivului este esenţială în

regimurile liberale, dezvăluind un aspect fundamental al relaţiei dintre guvernanţi

şi guvernaţi. Astfel, universalitatea controlului asupra administraţiei la iniţiativa

persoanelor particulare este un principiu de ordin public fundamental în regimurile

democratice.

S-a afirmat de multe ori că "maşinăria guvernamentală este instituită pentru a

proteja drepturile guvernanţilor asupra celor guvernaţi şi nu invers, dar pentru

limitarea puterii guvernanţilor s-au impus constituţionalismul, statul de drept,

controlul constituţionalităţii legilor, autonomia locală"1.

Toate aceste teze ne fac să concluzionăm că cetăţeanul are nevoie de un garant

în plus, la toate cele existente, în respectarea drepturilor lui în raport cu autoritatea

publică. Această garanţie se realizează prin intermediul instituţiei ombudsmanului.

În Republica Moldova această instituţie a fost creată în baza Legii cu privire la

avocaţii parlamentari, nr.l349-XHI din 17 octombrie 1997 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.82-83/671 din 11.12.1997). Până la această dată la noi în

ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru

sporit pentru această problemă care necesită o cercetare ştiinţifico-practică.

Page 5: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

5

Tema 1: Consideraţii generale privind apariţia instituţiei

ombudsmanului

1.Evoluția instituției ombudsmanului.

Deși istoria nu cunoaște instituții identice cu instituția ombudsmanului

contemporan, din cele mai vechi timpuri au existat funcționari cu atribuții

asemănătoare. Majoritatea statelor la crearea Instituției ombudsmanului s-au bazat

pe modelul Suediei. Constituția Suediei din 1809 era bazată pe separarea puterilor

și garantarea drepturilor cetățeanului. Pentru ca să fie echilibrate atribuțiile regelui

cu atribuțiile parlamentului, parlamentul a ales o persoana (funcționar) numit

comisarul parlamentar special ombudsman. Aceasta persoană avea atribuții pentru

a garanta cetățenilor drepturile sale constituționale șiîmpotriva abuzurilor de putere

de către stat. În prezent, în Suedia, în baza constituțieidin 1974, Reichstagul

(Parlamentul) alege mai mulți ombudsmani cu scopul supravegherii, respectării din

partea organelor de stat, a legilor și a actelor normative. Organizarea și

funcționarea Instituției ombudsmanului a deschis un nou capitol pentru relația

dintre stat șicetățean, dintre guvernați și guvernanți, fiind un mecanism pentru

protecția drepturilor omului șicetățeanului.

Ombudsmanul adoptat de limbajul universal este o Instituție recunoscută,

condusa de o persoană sau persoane independente care răspunde de actele statului

să nu limiteze drepturile cetățeanului. LegislațiaprivindInstituția juridică a

ombudsmanului diferă de la stat la stat. În unele state: Franța, România, Rusia,

Ucraina și altele există un singur ombudsman desemnat de Parlament. În Republica

Moldova, Austria, Suedia și altele există mai mulți ombudsmani desemnați de

Parlament. În prezent, ombudsmanul desemnează simbolul unui stat democratic,

apărarea libertățilorindividuale și supravegherea abuzului de putere de către stat.

Page 6: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

6

2.Modelul suedez și ombudsmanul instituțiilor europene.

În literatura de specialitate, aceasta autoritate este generalizata prin

denumirea de “Ombudsman”. In traducere, sensul notiunii ,,Ombudsman’’

inseamna autoritatea, persoana care pledeaza pentru altul. In sens juridic,

,,Ombudsman’’ este o persoana independenta, respectabila, imputernicita de

Parlament sau Guvern pentru protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale

omului.

Etimologic, acest termen deriva din legislatia embrionara a unor vechi triburi

germanice, in limbajul carora insemna ,,cel care incasa amenda’’. În legea

medievala suedeza era utilizata notiunea “Frostathing”, ceea ce desemna un agent

care are puterea de a actiona pentru altul, iar in Suedia moderna termenul cuprinde

o arie mai vasta: exista Ombudsmeni ai presei, ai sindicatelor, ai consumatorilor

etc.

Se considera, astfel, ca institutia suedeza este prima institutie constituita

pentru a veghea la respectarea legilor in administratie, dupa cum prevedea

Constitutia Suediei din 1809, si este lipsita de orice rigoare stiintifica afirmatia

potrivit careia ar fi cunoscut modelele anterioare, din care s-ar fi inspirat.

Cu toate acestea, istoria ofera exemple de existenta a unor institutii

similare.Egiptul Antic cunostea autoritati asemanatoare desemnate de faraoni, in

scopul investigarii plingerilor la curtile lor; Grecia Antica instrumenta o procedura

prin care cetatenii puteau acuza functionarii publici pentru abuz.

3.Poziţia Parlamentului în raport cu instituția ombudsmanului.

Instituția Ombudsmanului în majoritatea statelor este desemnată de

Parlament la propunerea diferitor organe statale.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

- să definească instituția ombudsmanului

- să identifice modelul suedez

Page 7: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

7

- să aprecieze poziția Parlamentului în raport cu instituția ombudsmanului.

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema1.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilot omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 2: Premisele apariţiei instituţiei avocatului parlamentar

(ombudsmanului) în Republica Moldova

1.Avocatul parlamentar în sistemul de drept al Republicii Moldova

Natura juridica a avocatului parlamentar din RM se aseamănă cu natura

Instituției ombudsmanului. Instituția avocatului parlamentar este o Instituție

reglementată de legea cu privire la avocații parlamentari care activeazăîn cadrul

„Centrului pentru drepturile omului din RM” , care este condus de unul dintre cei

patru avocați parlamentari. Potrivit legislației și literaturii de specialitate, Instituția

ombudsmanului din alte state, organele care desemnează aceasta funcție sau

Instituție pot fi: parlamentul, guvernul, Șeful statului sau monarhul la

recomandarea prim-ministrului în statele monarhice. În RM În baza art. 5 din legea

cu privire la avocații parlamentari din 1997 propunerile privind candidaturile

avocaților parlamentari sunt înaintate în parlament de către Președintele RM, de cel

Page 8: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

8

puțin 20 de deputațiși de către guvern. Ei sunt numiți înfuncție cu votul majorității

deputaților aleși pe un mandat de 5 ani. Pentru candidatul la Funcția de avocat

parlamentar sunt necesare următoarele cerințe:

1. Cetățenia RM;

2. Competență profesională;

3. Studiile juridice;

4. Cunoașterea limbii de stat;

5. Domiciliu permanent.

2.Originea avocatului parlamentar

Statutul de avocat parlamentar sunt drepturile și obligațiile persoanei numite

înfuncție de avocat parlamentar, precum șigaranțiile ce asigură exercitarea

acestora. Statutul diferă înfuncțieșiîndependență de situația în care se află avocatul

parlamentar, și anume: statutul avocatului parlamentar înfuncție, statutul

avocatului parlamentar revocat dinfuncțieși statutul avocatului parlamentar ce a

demisionat. În unele state desemnarea ombudsmanului poate fi pe durata unui

singur mandat, pe durata a cel mult doua mandate consecutive, în unele state nu

este specificat numărul de mandate. În RM mandatul este de cinci ani, nu poate fi

numit înfuncție mai mult decît pe perioada a doua mandate consecutive. Conform

legii cu privire la avocații parlamentari, ei pot fi eliberați dinfuncțieînainte de

termen,în cazul în care parlamentul exprimă moțiunea de neîncredere, în cazul în

care avocatul parlamentar nu și-a îndeplinit anumite funcții sau nu a fost corect cu

petiționarii.

Legea mai prevede și alte cazuri cînd pot fi eliberați dinfuncțieînainte de

termen: din propria inițiativă, la atingerea vîrstei de pensionar, în cazul

imposibilității de a exercita mandatul din motive de sănătate sau în cazul unei

sentințe definitive a instanței de judecată.

Pe durata mandatului sunt consfințite anumite garanții: incompatibilitatea,

independență, inviolabilitatea, imparțialitatea, imunitatea.

Page 9: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

9

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Să identifice apariția instituției ombudsmanului în RM

Sa aprecieze modelul ombudsmanului în RM

Avocatul parlamentar.

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema2.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilot omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 3: Natura juridică a instituţiei avocatului parlamentar

(ombudsmanului).

În exerciţiul mandatului, avocaţii parlamentari sînt independenţi faţă de

deputaţii Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, autorităţile publice

centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.În

activitatea lor, avocaţii parlamentari se conduc de principiile legalităţii,

transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii după cum

le dictează conştiinţa.

Distribuirea domeniilor de activitate ale avocaţilor parlamentari are loc prin

decizie a lor, luată de comun acord, şi se aprobă prin ordin al directorului Centrului

pentru Drepturile Omului.Împreună cu funcţionarii Centrului, avocaţii parlamentari

formează o instituţie independentă, numită Centrul pentru Drepturile Omului.

În prezent, ombudsmanul desemnează simbolul unui stat democratic,

apărarea libertățilorindividuale și supravegherea abuzului de putere de către stat.

Page 10: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

10

Din punct de vedere al cetățeanului, ombudsmanul reprezintă o persoana cu funcție

de răspundere, la care se poate adresa oricine cînd sunt încălcate anumite drepturi

fundamentale sau este nemulțumit de unele hotărîri și acte ale organelor de stat.

Astfel, principala funcție a ombudsmanului este funcția de protecție a drepturilor

șilibertățilorcetățeanului, ceea ce determină poziția lui însistemul de drept.

DeșiInstituția ombudsmanului nu reprezintă nici un organ al puterii legislative, nici

un organ al puterii executive sau judecătorești, el este independent și are

următoarele funcții:

1. De supraveghere a respectării drepturilor fundamentale ale

cetățeanului;

2. De cercetare și de control al administrației publice;

3. De mediere sau conciliere între cetățeni și organele statului;

4. De sancționare sau penalizare a autorităților pentru activitatea lor

ilegală.

Natura juridica a avocatului parlamentar din RM se aseamănă cu natura

Instituției ombudsmanului. Instituția avocatului parlamentar este o Instituție

reglementată de legea cu privire la avocații parlamentari care activeazăîn cadrul

„Centrului pentru drepturile omului din RM” , care este condus de unul dintre cei

patru avocați parlamentari.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa definească principiile avocatului parlamentar

Sa analizeze pe plan comparativ fiecare funcție

Sa aprecieze rolul instituţiei avocatului parlamentar (ombudsmanului).

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema3.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Page 11: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

11

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilot omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 4: Condiţiile de numire în funcţie a avocatului parlamentar

1.Noţiuni generale privind numirea și depunerea jurământului.

Avocat parlamentar poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova licenţiat în

drept, care are o înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 5 ani în

activitatea juridică sau în învăţămîntul juridic superior şi o reputaţie ireproşabilă.

Parlamentul numeşte 4 avocaţi parlamentari, egali în drepturi, unul dintre

care este specializat în problemele de protecţie a drepturilor copilului. Avocatul

parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului îşi exercită atribuţiile pentru

garantarea respectării drepturilor şi a libertăţilor constituţionale ale copilului şi

realizării, la nivel naţional, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către

persoanele cu funcţie de răspundere de toate nivelurile, a prevederilor Convenţiei

ONU cu privire la drepturile copilului.

Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie cu votul majorităţii deputaţilor

aleşi. Propunerile privind candidaturile avocaţilor parlamentari sînt înaintate în

Parlament de către Preşedintele Republicii Moldova, de cel puţin 20 de deputaţi ai

Parlamentului, în decursul ultimei luni a mandatului avocaţilor parlamentari

desemnaţi anterior. Comisia parlamentară pentru drepturile omului prezintă

Parlamentului un aviz argumentat asupra fiecărei candidaturi.

2.Durata mandatului în timp.

Avocaţii parlamentari sînt numiţi în funcţie pentru un mandat de 5 ani.

Avocaţii parlamentari deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire.

Page 12: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

12

Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de avocat parlamentar mai mult

decît două mandate consecutive. În cazul încetării mandatului avocatului

parlamentar în temeiurile prevăzute la art.91, se va numi un nou avocat parlamentar

în cel mult 2 luni. Avocatul parlamentar continuă să se afle în exerciţiul funcţiunii

pînă la preluarea funcţiei de către succesorul său, cu excepţia cazurilor cînd îşi

încetează exerciţiul funcţiunii înainte de termen sau este eliberat din funcţie în

temeiurile prevăzute de Lege. La intrarea în funcţie, avocatul parlamentar depune

în faţa Parlamentului următorul jurămînt:

"Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios atribuţiile de avocat parlamentar, să

apăr drepturile şi libertăţile omului, călăuzindu-mă de Constituţie şi de legile

Republicii Moldova, de actele juridice internaţionale cu privire la drepturile omului

la care Republica Moldova este parte."

Mandatul avocatului parlamentar începe din momentul depunerii

jurămîntului. La încadrarea în serviciu şi ulterior în fiecare an, avocatul

parlamentar este obligat să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la

venituri şi proprietate.

3.Încetarea mandatului.

Mandatul avocatului parlamentar încetează în caz de:

a) demisie;

b) imposibilitate de a exercita mandatul din motiv de sănătate, conform

certificatului medical;

c) retragere a încrederii de către Parlament;

d) expirare a mandatului;

e) deces.

11349/17.10.97 Lege cu privire la avocaţii parlamentari //Monitorul Oficial 82-83/671, 11.12.1997

Page 13: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

13

În caz de demisie sau de expirare a mandatului, avocatului parlamentar i se

garantează locul de muncă anterior, iar în lipsa acestui loc de muncă (în caz de

lichidare, de reorganizare a unităţii, de reducere a statelor de personal etc.) i se

acordă, cu consimţămîntul lui, un loc de muncă echivalent la aceeaşi unitate sau la

alta.

Demisia, imposibilitatea de a exercita mandatul din motiv de sănătate sau

decesul se constată în şedinţă plenară a Parlamentului prin adoptarea unei hotărîri

în care se ia act de apariţia cauzei ce determină încetarea mandatului.

În exerciţiul mandatului, avocaţii parlamentari se călăuzesc de Constituţie,

de prezenta lege, de alte legi ale Republicii Moldova, precum şi de Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului, de Convenţia ONU cu privire la drepturile

copilului, de pacte şi alte tratate la care Republica Moldova este parte.

În caz de neconcordanţă între pactele şi tratatele privind drepturile

fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile interne,

prioritate au normele internaţionale.

În exerciţiul mandatului, avocaţii parlamentari sînt independenţi faţă de

deputaţii Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, autorităţile publice

centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

În activitatea lor, avocaţii parlamentari se conduc de principiile legalităţii,

transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii după cum

le dictează conştiinţa.

Distribuirea domeniilor de activitate ale avocaţilor parlamentari are loc prin

decizie a lor, luată de comun acord, şi se aprobă prin ordin al directorului Centrului

pentru Drepturile Omului.

Împreună cu funcţionarii Centrului, avocaţii parlamentari formează o

instituţie independentă, numită Centrul pentru Drepturile Omului.

Personalitatea avocatului parlamentar este inviolabilă pe toată durata

mandatului.

Page 14: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

14

Inviolabilitatea avocatului parlamentar se extinde asupra locuinţei şi

localului său de serviciu, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie

folosite de el, asupra corespondenţei, documentelor şi averii personale.

Avocaţii parlamentari nu pot fi traşi la răspundere penală sau administrativă,

nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi, supuşi controlului personal fără acordul

prealabil al Parlamentului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

4.Obligaţiileavocatuluiparlamentar.

Avocatul parlamentar este obligat:

a) să fie corect şi amabil în relaţiile cu petiţionarii şi cu alte persoane;

b) să garanteze nedivulgarea secretului de stat şi a altor informaţii şi date

ocrotite de lege;

c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter

personal, care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu

consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;

d) să se abţină de la orice acţiuni neconforme cu demnitatea de avocat

parlamentar.

Avocaţii parlamentari examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova,

cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc permanent sau se află temporar pe

teritoriul ei, denumiţi în continuare petiţionari, ale căror drepturi şi libertăţi au fost

încălcate în Republica Moldova. Prin derogare de la prevederile alin.(1), avocatul

parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului examinează petiţii privind

protecţia drepturilor copilului şi, în limitele competenţei, este în drept să acţioneze

din proprie iniţiativă. Cererile sînt prezentate avocatului parlamentar în scris în

limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la

funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Page 15: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

15

5.Sancţiuni.

Propunerea de retragere a încrederii poate fi înaintată de Preşedintele

Republicii Moldova ori de cel puţin 20 de deputaţi în Parlament în următoarele

cazuri:

a) încălcare a obligaţiilor.;

b) rămînere definitivă a unei sentinţe de condamnare;

b1) rămînere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit

emiterea/adoptarea de către avocatul parlamentar a unui act administrativ sau

încheierea unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de

interese;

c) nerespectare a cerinţelor.

Comisia pentru drepturile omului prezintă Parlamentului un aviz argumentat

privind propunerea înaintată. Hotărîrea privind retragerea încrederii de către

Parlament se adoptă cu votul a două treimi din deputaţii aleşi, cu excepţia cazului

prevăzut la alin.(4) lit.b)2 în care hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor

prezenţi.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa definească statutul avocatului parlamentar

Sa analizeze organizarea numirii avocatului parlamentar

Sa aprecieze pe plan comparativ componența și şi modul de formare a

CPDO a RM

Sa aprecieze pe plan comparativ durata și încetarea mandatului

Să analizeze obligațiile ombudsmanului

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 4.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

21349/17.10.97 Lege cu privire la avocaţii parlamentari //Monitorul Oficial 82-83/671, 11.12.1997

Page 16: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

16

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 5: Statutul avocatului parlamentar

1.Incompatibilităţi.

Avocatul parlamentar nu poate deţine nici o funcţie electivă sau publică, nu

poate practica alte activităţi retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

Avocatul parlamentar nu are dreptul să desfăşoare activitate politică, să fie

membru al vreunui partid sau al unei alte organizaţii social-politice.

În decurs de 10 zile de la data depunerii jurămîntului, avocatul parlamentar

este obligat să înceteze orice activitate incompatibilă cu statutul său şi să suspende

apartenenţa sa la oricare partid sau altă organizaţie social-politică.

2.Imunităţi.

Personalitatea avocatului parlamentar este inviolabilă pe toată durata

mandatului. Inviolabilitatea avocatului parlamentar se extinde asupra locuinţei şi

localului său de serviciu, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie

folosite de el, asupra corespondenţei, documentelor şi averii personale.

Avocaţii parlamentari nu pot fi traşi la răspundere penală sau administrativă,

nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi, supuşi controlului personal fără acordul

prealabil al Parlamentului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

Page 17: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

17

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa analizezeLegea cu privire la avocatul parlamentar;

Sa analizeze practica și forme de protecție a altor state a mandatului

parlamentar;

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 5.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 6: Clasificarea atribuţiilor instituţiei avocatului parlamentar

după criteriile material şi teritorial

1.Noţiuni generale privind atribuțiile avocatului parlamentar

Cererile adresate avocatului parlamentar sînt scutite de taxa de stat. Avocaţii

parlamentari examinează, de asemenea, cererile remise de către deputaţii

Parlamentului, în cazul cînd subiectul sesizării ţine de competenţa lor.

Avocaţii parlamentari examinează cererile privind deciziile sau acţiunile

(inacţiunile) autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor, organizaţiilor şi

întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate, asociaţiilor obşteşti şi

Page 18: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

18

persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile care, conform opiniei

petiţionarului, au încălcat drepturile şi libertăţile sale constituţionale.

Nu fac obiectul activităţii avocaţilor parlamentari plîngerile al căror mod de

examinare este prevăzut de legislaţia de procedură penală, legislaţia de procedură

civilă, legislaţia cu privire la contravenţiile administrative şi de legislaţia muncii.

2.Competența teritorială

Princompetență teritorială se subînțelege totalitatea petițiilor pe care este în

drept să le primeascăși să le examineze Instituția ombudsmanului pe un anumit

teritoriu. Îndependență de această clasificare întîlnim ombudsmani naționali,

ombudsmani municipali sau locali și ombudsmani specializați .

Ombudsmanii specializați au o competență de a examina plîngerile sau

petițiiledintr-un domeniu sau ramură specializată. Sunt cunoscuți mai mulți

ombudsmani specializați : ombudsmanul public pentru libertatea presei (Canada),

împuternicitul pe problemele ocrotirii sănătății (Marea Britanie), ombudsmanul

pentru apărarea drepturilor minorităților (Suedia), ombudsmanul pentru apărarea

drepturilor consumatorilor (Suedia), ombudsmanul pentru apărarea militarilor

(Germania), ombudsmanul pentru apărarea persoanelor dinInstituțiile penitenciare

(SUA).

În RM avocații parlamentari au o competență națională, pot examina

plîngerile atît de la cetățenii săi cît și de la cetățenii străini și apatrizi care locuiesc

legitim pe teritoriul RM.

3.Competența materială

Princompetență materială se subînțelege ansamblul de atribuții procesuale,

materiale și organizatorice. În RM Instituția avocatului parlamentar are

următoarele atribuții materiale: primirea și examinarea petițiilorcetățenilor;

Page 19: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

19

primirea la audiență a cetățenilor, sesizarea CurțiiConstituționale privind controlul

constituționalîn cazul în care o lege contravine normelor constituționale ; sesizarea

organelor statului privindîncălcarea drepturilor cetățeanului; organizarea și

participarea la diferite întruniri, conferințe, seminare privind protejarea și

promovarea drepturilor șilibertățilorcetățeanului.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Caracterizați Instituția Avocatul Poporului.

Sa identifice atribuțiile

Sa analizeze competența teritorială

Sa analizeze competența materială.

Să studieze pe plan comparativ atribuțiile ombudsmanilor altor state

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 6.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura All

Beck p.393

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004, p.123

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 7: Examinarea petiţiilor şi repunerea cetăţenilor în drepturi

1.Înregistrarea petițiilor

Cererea adresată avocatului parlamentar se depune pînă la expirarea unui an

din ziua încălcării presupuse a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale

Page 20: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

20

petiţionarului sau din ziua cîndpetiţionarul a aflat despre presupusa

încălcare.Cererea trebuie să fie semnată de petiţionar, indicîndu-se numele,

prenumele (prenumele şi patronimicul), domiciliul acestuia. În cazul în care aceste

date lipsesc, cererea se consideră anonimă şi nu se examinează. Cererea adresată

avocatului parlamentar din partea unei persoane aflate într-un loc de detenţie nu va

fi controlată de administraţia penitenciarului şi va fi trimisă adresantului în decurs

de 24 de ore.

2.Soluționarea petițiilor și sesizărilor

Avocaţii parlamentari primesc în audienţă petiţionari conform orarului

stabilit de ei, dar nu mai rar decît de trei ori pe lună. Primirea în audienţă are loc în

municipiul Chişinău, în alte municipii şi oraşe, conform unui grafic aprobat.

După primirea cererii, avocatul parlamentar este în drept:

a) să accepte cererea spre examinare;

b) să respingă cererea, explicînd petiţionarului procedura pe care acesta este

în drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;

c) să remită cererea organelor competente pentru a fi examinată în

conformitate cu Legea cu privire la petiţionare.

(2) În termen de 10 zile, avocatul parlamentar înştiinţează petiţionarul că

cererea lui este acceptată spre examinare, este remisă organelor competente sau

este respinsă, indicînd motivele respingerii.

(3) Refuzul de a accepta cererea spre examinare nu poate fi atacat.

(4) Sesizarea repetată se acceptă spre examinare numai în cazul apariţiei

unor circumstanţe noi.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa identifice procedurile de examinare și soluționare a petițiilor

Sa aprecieze consecinţele juridice ale actelor avocatului parlamentar

Page 21: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

21

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 7.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti, 2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura All

Beck p.393

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București 2009:

Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004, p.123

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001 p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului, București

2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 8: Perfecţionarea legislaţiei naţionale şi ajustarea ei la actele

juridice internaţionale

1.Structura CPDO a RM

Centrul pentru Drepturile Omului este persoană juridică, dispune de ştampilă

şi formulare ce au imprimate denumirea centrului şi imaginea stemei de stat a

Republicii Moldova. Personalul Centrului pentru Drepturile Omului asigură

asistenţa organizatorică, informaţională, ştiinţifico-analitică şi de altă natură a

activităţii avocaţilor parlamentari. Personalul Centrului pentru Drepturile Omului

este compus din funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4

iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal

contractual, care desfăşoară activităţi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei

muncii.

Structura şi finanţarea Centrului pentru Drepturile Omului sînt reglementate

de regulamentul respectiv aprobat de Parlament.

Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului reprezintă

Centrul pentru Drepturile Omului în relaţiile cu alte autorităţi şi cu instituţii din

ţară şi din străinătate care promovează şi asigură protecţia drepturilor copilului.

Page 22: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

22

În exercitarea atribuţiilor, avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor

copilului este asistat de Serviciul pentru protecţia drepturilor copilului,

subdiviziune specializată în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului, care

funcţionează în baza regulamentului acestuia.

În chestiunile ce ţin de asistenţa socială, medicală şi de altă natură, avocatul

parlamentar se asimilează cu judecătorul Curţii Supreme de Justiţie. Centrul pentru

Drepturile Omului dispune de buget propriu, care face parte din bugetul de stat.

Proiectul bugetului Centrului pentru Drepturile Omului, cu avizul prealabil

al Ministerului Finanţelor, se aprobă de către Parlament concomitent cu bugetul de

stat.

Sediul permanent al Centrului pentru Drepturile Omului se află în

municipiul Chişinău.

(2) În alte municipii şi oraşe pot fi create reprezentanţe ale Centrului pentru

Drepturile Omului ca subdiviziuni teritoriale, care îndeplinesc următoarele

atribuţii:

a) primesc zilnic în audienţă cetăţeni în sediul reprezentanţei;

b) organizează, potrivit unui orar, audienţa cetăţenilor din teritoriu;

c) informează mass-media locală şi populaţia asupra problemelor referitoare

la drepturile şi libertăţile omului;

d) analizează situaţia din teritoriu a respectării drepturilor omului şi prezintă

lunar Centrului raport despre această situaţie;

e) informează neîntîrziat avocaţii parlamentari despre cazurile de încălcări

care necesită intervenţia lor operativă;

f) îndeplinesc, în baza unui mandat al avocaţilor parlamentari, unele din

atribuţiile acestora, şi anume:

- participă la examinarea unor cauze în instanţe competente;

- efectuează periodic vizite preventive în locurile unde sînt sau pot fi

persoane private de libertate;

- au întrevederi şi convorbiri cu persoana reţinută sau arestată;

Page 23: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

23

g) în urma activităţii desfăşurate, înaintează Centrului propuneri, inclusiv

propuneri de îmbunătăţire a lucrului reprezentanţei.

2.Competenţe ale Directorul Centrului pentru Drepturile Omului

Directorul Centrului pentru Drepturile Omului este desemnat de Parlament

din rîndul avocaţilor parlamentari, la propunerea Preşedintelui Parlamentului.

Directorul Centrului pentru Drepturile Omului efectuează conducerea generală a

Centrului: coordonează activitatea avocaţilor parlamentari, numeşte în funcţie,

modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu ale

funcţionarilor publici, angajează personalul contractual, modifică, suspendă şi

încetează raporturile de muncă ale personalului contractual, defineşte îndatoririle

lor, organizează pregătirea rapoartelor anuale, reprezintă Centrul în ţară şi în

străinătate.

În absenţa directorului Centrului pentru Drepturile Omului, prin ordinul

acestuia, se desemnează un avocat parlamentar, care va asigura interimatul funcţiei

de director.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa identifice structura internă a CPDO a RM.

Să studieze pe plan comparativ organizarea şi funcţionarea instituției

ombudsmanului în alte state.

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 8.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti,

2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura

All Beck p.393

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București

2009: Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004, p.123

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001

p.343

Page 24: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

24

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului,

București 2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

Tema 9: Informarea şi instruirea juridică a populaţiei în domeniul

drepturilor omului.

1. Activitatea informativă.

Printre caracteristicile de bază ale instituţiei Ombudsmanulul pot fi

menţionate: crearea printr-un act al puterilor sau autorităţilor statului; misiune

de supraveghere a activităţii administraţiei publice; sarcină de a inspecta, demasca,

recomanda şi a da publicităţii rezultatele investigaţiilor.

Funcţile exercitate de către instituţia Ombudsmanulul, în baza misiunii

sale, constau în: supravegherea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale

ale omului şi a legalităţii, care implică şi funcţiile de cercetare şi control a

administraţiei publice; mediere sau sugerare a unor noi măsuri legale; sancţionare

sau penalizare a autorităţilor, care provoacă prejudicii în activitatea instituţiei.

Ombudsmanul este o instituţie cu caracteristici speciale, deoarece, spre

deosebire de celelalte trei autorităţi publice clasice: legislativă, executivă şi

judecătorească, nu are putere de decizie, rolul reducîndu-se la element

complementar celor trei autorităţi publice clasice, funcţia principală fiind

constatarea corectitudinii acţiunilor administraţiei.

2. Activitatea editorială.

Centrul pentru Drepturile Omului adoptă rapoarte anuale, editează revista

pentru promovarea respectării și garantării drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Page 25: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

25

Editează diferite manuale și organizează conferințe și întruniri.

Întrebări și subiecte pentru dezbateri tematice.

Sa identifice funcționareaCentrului pentru Drepturile Omuluipe plan

comparativ

Să se documenteze cu publicațiile CPDO

Bibliografie și lecturi suplimentare la tema 9.

Sergiu Cobăneanu, Teodor Cârnaț, Instituția avocatului parlamentar, Chișinău 2002

MURARU, Ioan, Avocatul Poporului, instituţie de tip ombudsman, All Beck, Bucureşti,

2004.

Alexandru Arseni, Drept constuţional şi instituţii politice, Chișinău 2005

Cristian Ionescu, Drept Constituțional și instituții politice,Ediția 2, București 2004:, Editura

All Beck p.393

Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu Drept constituțional și instituții politice:București

2009: Ediția 13, Volumul I, Editura C.H. Beck

Ion Guceac, Curs elementar de drept constituţional. Vol. II. Chişinău, 2004, p.123

Ion Rusu, Drept constituțional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București 2001

p.343

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, ediţia a II-a, Chişinău: USM, 2010. p.314-325

Teodor Cârnaţ, Drept constituţional, Chişinău: USM, 2004. p.150-155

Raluca Miga Beșteliu, Catrinel Brumar, Protecția internațională a drepturilor omului,

București 2010

Constituția din 29 iulie 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

I. ACTE NORMATIVE

1. Constituţia Republicii Moldova.

2. Legea cu privire la avocaţii parlamentari din 17.10.97 nr. 1349-XIII. (M.O.R.M. nr 82-83

din 11.12.97 art. 671)

3. Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului din 02.04.1996, nr. 797-XII

(M.O.R.M. nr. 81-82 din 19.12.96, art. 765 cu modificările în vigoare republicate în

M.O.R.M. nr. 859 din 16.05.00).

4. Legea despre statutul deputatului în Parlament din 07.04.94 nr. 39-XIII, Republicată în

M.O.R.M. nr. 57 din 18.05.00.

Page 26: NOTE DE CURS - usem.md · ţară instituţia ombudsmanului practic nu a fost cercetată. De aici şi interesul nostru De aici şi interesul nostru sporit pentru această problemă

26

5. Legea privind actele legislative, din 27.12.01 nr. 780-XV (M.O.R.M. 36-38 din 14.03.02,

art. 210).

6. Legea Republicii Moldova cu privire la petiţionarea din 19.07.94, nr. 190-XIII

(republicată în M.O.R.M. nr.6-8 din 24.01.03, art. 23).

II. LITERATURĂ TEORETICĂ

1. Sergiu COBĂNEANU, Teodor CÎRNAȚ, Instituția avocatului parlamentar din Republica

Moldova, Chișinău 2002

2. Teodor CÎRNAȚ, Drept constituţional, Chișinău 2010

3. A. Arseni, Drept constituţional, Chişinău, 2008

4. Tudor Drăgan, Drept Constituţional şi instituţii politice. Tratat elementar, vol.2, Edit.

Lumina Lex, Bucureşti 1998.

5. Genoveva Vrabie, Drept constituţional şi instituţii politice, vol.1, Edit. Cugetarea, Iaşi

1997.

6. Ion Deleanu, Drept constituţional şi instituţii politice “Tratat”, Edit. Europa Nova,

Bucureşti, 1996 vol.2.

7. Ion Muraru, Drept constituţional şi instituţii politice, Edit. ACTAMI, Bucureşti, 1995,

vol.2.

8. Mihai Constantinescu, Ion Muraru, Drept parlamentar, Edit. GRAMAR, Bucureşti 1994.

9. Victor Popa, Drept parlamentar, Chişinău, 1999.

10. A. Arseni, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2005, vol.1.

11. Ion Guceac, Drept constituţional şi instituţii politice, Chişinău, 2004, vol.2.

12. T. Cîrnaţ, Drept constituţional, Chişinău, 2004

13. Gh. Avornic, Teoria generală a dreptului, Edit. CARTIER JURIDIC, Chişinău, 2005, p.

271-313.

14. A. Arseni, V. Ivanov, L. Sujolitia, “Drept constituţional comparat”, Chişinău, 2003.

III. SURSE INFORMAȚIONALE INTERNET:

1. http://parlament.md/

2. http://presedinte.md/

3. http://gov.md/

4. http://ombudsman.md/

5. http://www.constcourt.md/- Curtea Constitutionala a Republicii Moldova

6. http://www.ccr.ro- Curtea Constitutionala România