MODIFICARI GEOGRAFICE SI TRANSFORMAREA PEISAJULUI IN ZONAORASULUI ZLATNA SI A VAII AMPOILULUI DUPA 1990

Prof. LAURA ARABOAEI - Colegiul Tehnic ,,Apulum” Alba IuliaProf. MARCEL ARABOAEI - Colegiul National,,Horea, Closca si Crisan” Alba Iulia

ABSTRACT: Geographical changes and landscape transformation in the Zlatna cityand Ampoi valley area, after 1990. Ampoi Valley, important area of housing and transportaxis in the Apuseni Mountains and the city of Zlatna, the most important industrial town inthe area, suffered, in the last 20 years, geographical and landscape changes, resulting ofeconomical restructuring and transition to a market economy.

Keywords: landscape transformation, geographical characters, mineral ore.

1. Aspecte geografice ale VăiiAmpoiului şi a oraşului Zlatna

Valea şi bazinul hidrografic alAmpoiului, unde se situeaza şi orasul Zlatnase află în partea sud - estica a MuntilorApuseni, care se suparapune peste o parte aMuntilor Metaliferi, respectiv MuntiiTrascaului, pe partea stranga şi MuntiiVintului, pe dreapta (fig.1).

Lungimea Ampoiului este de 59,8 km. şidreneaza de la izvoarele sale, de sub culmeaBradisor, situată la 1000 m. pana la varsareaîn Mures, în zona municipiului Alba Iulia ,la 240m.un bazin hidrografic cu o suprafatade 576 km. patrati.

Altitudinea medie a bazinului hidrograficeste de 565 m., cu înalţimi maxime în zonelemarginale, unde frecvent acestea depasesc1000 m., atingand 1369 m. în varfulDâmbău, şi altitudini minime la nivelul axeivaii,in lungul Ampoiului (300-450m), undepanta în profil longitudinal este de 0,05% încursul inferior, 1-2% în cursul mijlociu şi înzona depresiunii Zlatna şi 4-7 % în cursulsuperior, spre pasul Dealu Mare.

Forma bazinului este una lobata, iarprofilul transversal al vaii prezinta sectoareşi metrice şi asimetrice, cu zone şi punctede ingustare în alternanta cu zone mai largi(depresionare) unde se gasesc localitati şiterenuri arabile mai extinse.

Lunca, terasele şi versantii, prezintavarietate morfometrica şi morfografica cuimpact asupra modelarii şi evolutieiproceselor de versant, a utilizarii terenurilor,

a amplasarii şi dezvoltarii asezarilor . încadrul bazinului şi vaii, depresiunea Zlatnaa permis o veche populare a zonei, fiind ceamai importanta zona locuire şi activitateumana în timp.

Valea Ampoiului a reprezentat şireprezinta cea mai importanta axa detransport şi acces spre aria montanainterioara a Muntilor Apuseni din judetulAlba. Pana în perioada moderna schimbarileşi transformarile în aceasta zona au fostnesemnificative. Perioada ultimilor douasecole a adus o serie de schimbari şitransformari în zona vaii Ampoiului şi maiales a depresiunii Zlatna, datoritamineritului şi dezvoltarii industriei de profilîn zona.

Orasul Zlatna este şi tuat pe Ampoi, îndepresiunea cu acelasi nume, la 415 m.altitudine, intr-o zona de convergenta aapelor (Valtori, Fenes, Trampoiele,ValeaMica s.a.), depresiune marginita defrumoasele conuri vulcanice Breaza –1122m., Jidovul – 952m. (fig.2) şi deculmea Dambau, la o distanta de 35 km. deAlba Iulia, pe drumul national 74 (DN-74),fiind conectat cu acesta şi prin calea feratanormala , care a inlocuit-o pe cea ingusta în1980. Zlatna ocupa o suprafata de pest 24000ha. avand în componenta sa 18 sate şicatune, din care 6 şi tuate la peste 10 km.distanta (Rusi-20, Budeni-17), cu unintravilan de peste 1100 ha., şi un mod deutilizare a terenurilor în care predominapadurile - 14 000 ha., pasuni şi fanete 7 200ha. şi terenuri fara utilizare de peste 1600 ha.

76 L. Arăboaei, M. Arăboaei

77Modificari geografice şi transformarea peisajului in zona orasului Zlatna si a Văii Ampoilului dupa 1990

Populatia orasului a cunoscut o continuascadere de la 10 027 locuitori în 1977, la9391 locuitori în 1992, la 8612 locuitoari în2002, din care populatia activa este de 3344(2631 ocupati - 713 neocupati).

Orasul Zlatna, situat intr-un perimetrumetalogenetic cu resurse minere valoroasecunoaste o istorie de peste doua milenii înexploatarea în forme diverse a aurului înzona localitatilor Stanija, Techereu, AlmasulMare, Trampoiele, Izvorul Ampoiului, ceeace i-a conferit sub numele de Ampelumimportanta inca din vremea romana.

Până în secolul XVIII-XIX activitatileminiere restranse şi inceputul de prelucrarea lor în ateliere metalurgice, la initiativaMariei Tereza în 1747 şi apoi la mica uzinametalurgica nu au avut efecte nocive asupazonei, multa vreme mentinandu-se o starerelativa de stabilitate a mediului. Problemelegrave, care au adus modificari ale mediuluişi cadrului natural au aparut odata cuintensificarea exploatariilor miniere şiextinderea platformei industriale cu noiinstalatii de prelucarare a minereurilor încadrul uzinei noi de cupru, construita înperioada 1980-1985 şi a maririi capacitatilorde productie a uzinei chimice. Construireanoii uzine de cupru, cu renumele de cel maimare combinat de profil din Europa, auriasului turn de evacuare a poluantilor de pe

dealul Dudaului (fig. 3) şi dezvoltareaexcesiva, cu indicatori de performantascazuti în conditii de functionare lacapacitate maxima cu peste 2500 lucratori,combinatul asigura 25% din cuprulelectrolitic şi 55% din acidul sulfuric la nivelnational, fapt ce a dus la intensificareaproceselor de poluare şi degradare acomponentelor mediului datorita proceselortehnologice poluante a instalatiilor deprelucarae de pe platforma industriala aZlatnei.

Atât uzina veche în timp, prinprocesul de flotatie şi topire, cat şi uzinanoua, cu alta tehnologie, insa intensexploatata în perioada 1985 – 1990 şi apoipana în 2004, au dus la poluarea intensa aunui areal de peste 30 km. (10 în amonte şi20 aval de Zlatna) , unde au fost depasitipermanent parametrii poluarii prin emanatiide SO2, Pb, Al, iar zgura, apa de spalare,deseurile, fumul, cenusa, namolul electroliticau afectat aerul, apele, solul, plantele şiestetica urbana cu efecte asupra sanatatii şiactivitatii oamenilor.

Restrangerea activitatii dupa 1990 înurama privatizarii cu numele SC AmpelunSA Zlatna, a preluarii ulterioare acombinatului de catre Phonix Baia Mare SA,apoi de Cuprumin Bucuresti SA şi PrimariaZlatna, a urmat inchiderea totala în 2004.

Fig. 2. Vârful Jidovul - Zlatna

78 L. Arăboaei, M. Arăboaei

2. Modificari geografice

Specificul activitatilor economice dinzona vaii Ampoiului şi a orasului Zlatna augenerat o dinamica accentuata amodificarilor geografice şi a schimbariipeisajelor care pot fi analizate pentruperioada functionarii la maxim acapacitatilor industriale şi a instalatiilor depe platforma metalurgica şi chimica de laZlatna, a mineritului în zona şi pentruperioada care a urmat dupa inchiderea totala,reabilitarea zonei industriale şi transformareaei în contextul regenerarii urbane. În perioada functionarii capacitatilorindustriale şi a inertiei imediate duparestrângere şi inchiderea totala a activitatiimarcam urmatoarele modificari şi situatii:

a. Modificari ale cadrului natural:- Eroziunea accelerata a reliefului prin prin

procesul de torenţialitate şi ravenare,modificari la nivelul albiei majore şiminore a Ampoiului şi afluenţilor(depunere şi colmatare), modificari alereliefului determinate de activitatiantropice;

- Accentuarea schimbarilor climatice şimeteorologice prin frecvenţa şiintensitatea unor fenomene extreme;

- Regim de scurgere şi producere de apemari pe Ampoi şi afluenti cu impact

asupara albiilor, reliefului şi aamenajarilor umane;

- Schimbari cantitative şi calitative cuprivire la fondul funciar: scădereasuprafeţei şi diminuarea calitaţii fonduluiforestier, calitatea slaba a pajistilornaturale şi impadurire naturala a acestoracu specii putin valoroase;

- Limitarea actuala a modificarilor cadruluinatural prin inchiderea activităţilor deminerit.

b. Modificari ale mediului:- Mediul zonei afectat grav de poluare pe o

suparafata de peste 1600 ha. în amontedar mai ales în aval de Zlatna, cu efecteuneori pana la Alba Iulia şi pe spatii mariîn Apusenii din jur;

- Calitatea factorilor şi a elementelor demediu (aer, apa, sol, vegetatie şi fauna)afectate cu mult peste limitele maximadmisibile, cu influenta asuparadesfasurarii activitatilor umane în zona şiasupra starii de sanatate a locuitorilor;

- Poluare manifestata prin frecvente ploiacide, sol, apa şi aer contaminate,vegetatie şi fauna afectata, peisajedezolante;

- Neglijarea multa vreme a unuimanagement eficient al poluarii şi acolectarii deşeurilor şi gunoiului, a lipseirecicalarii acestora;

Fig. 3. Turnul de evacuare a gazelor de pe dealul Dudău

79Modificari geografice şi transformarea peisajului in zona orasului Zlatna si a Văii Ampoilului dupa 1990

- Cele mai multe proiecte au fost accesatepe probleme de mediu, pentrureconstructie şi ecologizare în zona;

- Refacerea mediului degradat este şiramane o problema de timp;

- Schimbarile din zona Zlatna pe problemede mediu pot fi hotaratoare pentruviitorul evolutiei social - economice a vaiiAmpoiului;

c.Modificari sociale, politice, economice şi antropice:

- Scăderea populatiei, modificareastructurii pe grupe de vârstă şiocupatională ;

- Diminuarea natalitatii: dela 122 nascutiîn 1992 la 55 în 2008 şi crestereamortalitatii de la 115 decedati în 1992 la137 decedati în 2008;

- Migratia continua a fortei şi potentialulide munca spre alte zone şi spre alte taridin Europa;

- Restrangerea şi lichidarea în timp aactivitatiilor industriei metalurgice şichimice,

- Creşterea somajului în oras la 75 - 80 %şi extinderea formelor de asistenţăsocială;

- Schimbarea totala a profilului functionalal orasului Zlatna, din oras industrialintr-un oras cu profil nedefinit, faraindustrie şi alte activitati importante;

- Inventarierea în 2008 în Zlatna a numai62 agenti economici cu 790 de salariati;

- Incercari de restructurare şi atragere deinvestitii în zona - aparitia SC Record SAAlba, cu industrie usoara;

- Timiditate, retinere şi participare slaba lainvestitii private în zona cu toateincercarile şi implicarea autoritatilorlocale în aceste demersuri;

- Lichidarea şi dezafectarea urmelorindustriei în orasul şi zona minieraZlatna, temporar peisaj dezolant şiaparitia unui teren viran - viitor parcindusrtial;

- Declararea zonei orasului Zlatna, dreptzona defavorizata în cadrul ZoneiApuseni prin HG 323/1996, OG 27/1996,OUG 24/1998, Legea 20/1999 şi Legea

84/1992, Legea 571/2003; Dupa schimbarile şi situatiile la care s-aajuns odata cu inchiderea totala acapacitatilor industriale în minerit şiprelucrarea minereurilor la Zlatna, zona aintrat în reglementarile FEDR (FonduluiEuropean de Dezvoltare) ca zonadefavorizata, beneficiind de anumite formede sprijin pentru dezvoltarea durabila azonelor în dificultate. Zonele defavorizate, intre care şi zonaApuseni - Zlatna, declarata zona defavorizataprin HG nr. 813/1999, au beneficiat timp de10 ani de o serie de facilitati pentru a atenuaefectele restructurarii economice şi pentru ase interveni în problema degradarii mediuluişi a problemelor de ordin social a populatieidin zona. Au fost aplicate programe şi o seriede proiecte finantate de organisme financiaremondiale şi de aguvernul Romaniei, cuprinseîn Programul de reabilitare a zonei Zlatna şia Vaii Ampoiului care a vizat:

- amenajaarea raului Ampoi şi aafluentilor pe o lungime de 54km.;

- reabilitarea şi stemului desalubrizare a orasului şi zonei;

- ecologizarea şi inlaturareaefectelor poluarii;

- r eabi l i tarea şi ext inder eacanalizarii la nivel de oras;

- reabilitarea ecosistemului pe osuprafata de 1364 ha.;

- extinderea retelei de alimentare cuapa;

- reabilitarea zonei industriale şiamenajarea unui viitor parcindustrial;

- amenajarea şi modernizarearetelei rutiere pe raza orasului;

Perioada declarata ca zona defavorizatapentru zona fierbinte Apuseni - Zlatna, careimpunea ,,schimbarea la fata” s-a incheiat înianuarie 2009.

3. Efecte şi rezultatele schimbărilordupa încheierea perioadei ca

,,zonă defavorizată”

În urma aplicarii Programului de

80 L. Arăboaei, M. Arăboaei

Fig. 4. Amenajare parc industrial

regenerare urbana şi reabilitare a zoneiZlatna se constata o serie de modificarigeografice şi schimbari în zona:- Lichidarea şi dezafectarea urmelor

industriei în orasul şi zona minieraZlatna, temporar cu un peisaj dezolant şiaparitia unui teren viran, prevazut pentruviitor parc industrial; (fig.4);

- Disparitia factorilor poluanti şi a surselorde poluarea proape în totalitate;

- Atenuarea şi dispariria partiala a efecteloreroziunii terenurilor şi a solului în zonelede versant prin amenajarea antierozionalacare a dus la inceputul refacerii vegetatieipe o suprafata de peste 400ha.(fig. 5);

- Regularizarea şi corectarea torentilor şiatenuarea alunecarilor de teren;

- Amenajarea cursului Ampoiului şiafluentilor prin lucrari de canalizare,indreptarea şi corectarea cursului,taluzare şi consolidare amalurilor,construirea de poduri şi puncte deacces;(fig. 6);

- Cnservarea şi ecologizarea haldeor şidecantorului de steril prin inierbare şiplantare pentru eventauale valorificariulterioare (fig. 7);

- Ecologizarea rampei de gunoi şidezvoltarea unui nou sistem de salubri-zare, colectare şi transport a gunoiului;

Fig. 5. Amenajare antierozională

81Modificari geografice şi transformarea peisajului in zona orasului Zlatna si a Văii Ampoilului dupa 1990

Fig. 6. Amenajarea cursului Ampoiului

- Schimbarea, amenajarea şi extindereanoilor retele de alimentare cu apapotabila şi canalizare la nivelul zonei şi aorasului Zlatna;

- Disparitia unor infrastructuri specificeindustriei de profil: căi ferate industri-ale,sisteme de transport prin conducte şifunicular, unele cosuri de fum, s.a.;

- Disparitia mijloacelor de transport încomun pentru navetistii din zona şi a fluxurilor de miscare a salariatilor înschimburi;

- Aparitia unor noi societati comerciale îndomeniul industriei alimentare, a

prelucrarii lemnului şi stocariicombustibililor;

- Aparitia unui tronson de spatiu amenajatîn urma reabilitarii şi ecologizarii vechiialbii a raului Ampoi, dotat cu trotuare şipiste pentru biciclete, terenuri de tenis,corpuri de iluminat, flori, arbustiornamentali, gazon şi mobilier stradal, pe1,5 km.(fig.8);

- Aparitia unor constructii noi: bloc ANL,bloc în zona centrala, a unor spatiicomerciale de tip nou;Aparitia şiconstructia unui stadion amenajat cu toatedotarile pentru competitii sportive;

Fig. 7. Ecologizarea decantorului de steril prin înierbare

82 L. Arăboaei, M. Arăboaei

- Amenajarea unui patinoar în zonastationului şi a unui hotel cu 25 decamere;

- Aparitia unor pensiuni şi puncte deatractie tursistica în oras şi zona;

- Aparitia noii manastiri şi a statiei desortare şi brichetare a gunoiului de laValea Mica;

- Conservarea şi extinderea unei sectiipentru chimie şi prelucrarea lemnului pevechea platforma industriala;

- Aparitia unui targ pentru animale în zonavechii platforme indusrtiale.

În vederea dezvoltarii în viitor a zonei şia valorificarii potentialului şi oportunitatilor sugeram urmatoarele:- Valorificarea eficienta a pozitiei şi

spatiului amenajat în urma reabilitarii şiecologizarii fostei platforme industriale aZlatnei printr-un viitor parc industrial;

- Atragerea invest i tor i lor pen t ruvalorificarea unor elemente cu potentialturistic în Valea Ampoiului şi zonaZlatna: castelul de la IzvorulAmpoiului,Valea Fenesasca - PoianaNarciselor, elementele carstice ale zonei,s.a.;

- Reevaluarea posibilitatilor de valorificareşi exploatare a resurselor miniere alezonei;

- Urmarirea amenajarii şi reabilitariidrumului national DN 74, spre Alba Iuliaşi spre interiorul Muntiilor Apuseni;

- Deschiderea şi modernizarea unordrumuri spre puncte de interes turistic înzona;

- Încurajarea investitiilor mici şi mijlocii înzona pe domenii ale cresterii animalelor,procesarea produselor alimentare,prelucrarea lemnului şi a valorificariirocilor de constructii;

- Încurajarea unor ocupatii traditionalelegate de valorificarea produselor padurii,albinarit, amenajarea unor pastravarii s.a.

- Dezvoltarea infrastructurii şi a unordotari diverse în vederea satisfaceriiasteptarilor şi mentinerii populatiei înzona;

- Diversificarea şi dezvoltarea serviciilor lanivelul cerintelor;

- Modern izarea şi ef i c i en t i z a r eafunctionarii institutiilor;

- Cautarea unor solutii pentru atenuareaproblemelor sociale şi armonizarea vietiicomunitare;

- Demararea ideii de valorificare a haldeidecantorului de steril de la uzina depreparare, bogat inca în parti utile (aur,argint);

- Reluarea şi promovarea ideii desrapungere a Dealului Mare printr-untunel rutier spre zona montana aApusenilor;

- Perfectionarea şi promovarea ca model deurmat în directia reabilitarii, ecologizariişi dezvoltarii zonelor aflate în declin şidificultate;

Fig. 8. Amenajare peisagistică în Zlatna

83Modificari geografice şi transformarea peisajului in zona orasului Zlatna si a Văii Ampoilului dupa 1990

BIBLIOGRAFIE:

1. Anghel Gh., Mahara Gh., Anghel E, - Alba - Ghid turistic al judetului, Ed. Sport-Turism,Bucuresti, 1982.

2. Ianos I. - Sisteme teritoriale, Editura Tehnica, Bucuresti , 2000.3. Ludusan N. - Repere privind mineritul în zona Zlatna-Stanija, Pangeea, nr 3, Univ. 1

Decembrie 1918, Alba Iulia, 2003.4. Ludusan N, Hanciu St., Hanciu M, Muntean M, - Geografia judetului Alba, Ed. Aeternitas,

Alba Iulia, 2003.5. Morariu T., Bogdan O, Maier A, - Judetul Alba, Ed. Academiei, Bucuresti, 1980.6. Surdeanu V. - Geografia în contextual dezvoltarii durabile, Ed.Univ.,,Babes-Bolyai” Cluj

Napoca, 2004.7. *** C.J. Alba – Judetul Alba, Multimedia ed., 2007