Model Procedura Centre de Cost

8/18/2019 Model Procedura Centre de Cost

1/32

CENTRE DE COST

INTRODUCERE

Ideea folosirii centrelor de profit a plecat de la facilitarea, prin această metodă, adiagnosticării problemelor ce apar în funcţionarea firmei astfel încat să nu eiste produseneperformante legate de performerii fiecarei companii negeneratoare de profit care să traiască pe profitul generat de celelalte produse stiind eact care centru de profit este negati! "i ce problemătrebuie eliminată Nu trebuie acţionat prin ecludere, un sistem comple duce direct la linia de productie si trebuie !ă#ut de unde se generea#ă costurile prea mari$ Ideea centrelor este să aistructura care permite locali#area !eniturilor si c%eltuielilor$ &n funcţie de această anali#ă se iaudeci#ii manageriale pentru acti!itatea !iitoare, deci#ii referitoare la in!estiţii, la promo!are, laasignarea resurselor umane

Centrele de profit pot fi considerate acele di!i#iuni ale entităţii în care se reali#ea#ăacti!itatea propriu'#isă ' locurile de muncă operaţionale$ Centrul de profit este !erigaorgani#atorică unde se poate calcula profitul ca diferenţă între !enituri "i c%eltuieli (eempluconcret fiind cel al secţiilor de ba#ă)$ *ai poate fi definit ca o subdi!i#iune operaţională care'"idesfă"oară acti!itatea prin atragerea de resurse, generatoare de !enituri$

&n funcţie de specificul acti!ităţii desfă"urate, contabilitatea de gestiune asigură, în principal+

înregistrarea operaţiilor pri!ind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii,respecti! pe acti!ităţi, centre de profit, după ca#-. calculul costului de ac%i#iţie, de producţie, de prelucrare al bunurilor intrate, obţinute,lucrărilor eecutate, ser!iciilor prestate, producţiei în curs de eecuţie, imobili#ărilor încurs etc$, din unităţile de producţie, comerciale, prestatoare de ser!icii, financiare "i altedomenii de acti!itate-/ furnizarea de informaţii, astfel+

0 informaţii legate de costul produselor, lucrărilor, ser!iciilor, pentru persoanele 1uridice cu acti!ităţi de producţie, eecutări de lucrări "i prestări de ser!icii-

0 informaţii legate de costul bunurilor !2ndute pentru persoanele 1uridice caredesfă"oară acti!ităţi de comerţ-

0 informaţii necesare anali#elor financiare în !ederea fundamentării deci#iilor manageriale pri!ind conducerea acti!ităţii interne-

0 alte informaţii impuse de reali#area unui management performant$

Centrul de in!estiţie este !eriga organi#atorică în care se poate e!idenţia raportul3diferenţaîntre !eniturile obţinute din !2n#area produselor "i in!estiţiile făcute pentru toate resurselenecesare fabricării$

1


2/32

4!anta1ele centrelor de responsabilitate sunt următoarele+

facilitea#ă controlul unor indicatori financiari de către speciali"ti în bugete care nu esteobligatoriu să cunoască aspectele te%nologice-. permite identificarea contribuţiei fiecărui centru de responsabilitate la reali#area profitului entităţii$

Centrul de responsabilitate are următoarele trăsături+ are un obiect de acti!itate bine definit prin statutul sau prin contractul de constituire,a!2nd competenţe de păstrare, de#!oltare, înlocuire "i diminuare a acti!elor-. are în gestiune proprie un patrimoniu-/ are o structură organi#atorică, funcţională "i de producţie proprie, a!2nd competenţe dedefinire-5 proiectea#ă "i modifică propriul regulament de organi#are "i funcţionare-6 are sarcină proprie de producţie-7 întocme"te bugetul propriu de c%eltuieli-8 e!aluea#ă "i gestionea#ă resursele bugetare proprii-9 pune în e!idenţă propriile re#ultate financiare-: întocme"te balanţe contabile lunare sau după ca# bilanţ contabil-; pune în e!idenţă economiile "i3sau profitul propriu- poartă răspunderea pentru re#ultatele obţinute-. nu răspunde pentru acti!ităţile neprofitabile ale altor centre din cadrul entităţii-/ colaborea#ă cu alte centre în reali#area unor lucrări, înc%eind con!enţii de colaborare-5 dispune de utili#area performantă a resurselor de care dispune-6 poate atrage parteneri dar nu are competenţe în înc%eiere de contracte economice-7 are un manager care răspunde de performanţele centrului de responsabilitate$Obiectul de acti!itate al unui centru de responsabilitate se stabile"te prin statutul sau

contractul de constituire, după efectuarea anali#elor, studiilor "i luarea deci#iilor de configurare a

structurii organi#atorice$&n urma anali#elor de diagnostic efectuate centrele de responsabilitate pot fi constituite+

pe o acti!itate de producţie (fabricarea unui produs, a unei game de produse sau a unor repere)-. pe procese te%nologice-/ pe un domeniu de acti!itate (proiectare, ser!icii informatice etc$)-5 pe acti!ităţi auiliare (reparaţii, utilităţi, anali#e etc$)$Centrele de responsabilitate se constituie în secţiile de ba#ă, auiliare, de ser!ice "i în

cadrul compartimentelor funcţionale$

&n funcţie de domeniul de acti!itate stabilit prin statut sau contractul de constituire se poatedefini obiectul de acti!itate al fiecărui centru care poate fi cel iniţial deţinut sau poate fi de#!oltatintegr2nd "i alte acti!ităţi sau poate fi înlocuit, orient2ndu'se spre piaţă "i spre !iitor$ 4cesteoperaţiuni se efectuea#ă în contetul reali#ării "i integrării lor în misiunea "i obiecti!ele strategiceale entităţii$

&n cadrul fiecărui centru de responsabilitate se întocme"te bugetul de c%eltuieli propriu, seurmăresc operati! abaterile de la bugetul planificat "i se iau măsuri de corecţie$

2


3/32


4/32

e) Deci#ii "i acţiuni ce !i#ea#ă asigurarea condiţiilor pentru implementarea centrului deresponsabilitate, care cuprinde+ proceduri de planificare "i alocare a resurselor-. proceduri de planificare a costurilor-/ procedura de programare operati! calendaristică, lansare, eecuţie "i urmărire afabricaţiei-5 procedura de normare, urmărire, e!idenţă "i anali#a consumurilor specifice de materii

prime "i materiale-6 procedura de e!idenţă a c%eltuielilor de producţie "i calculare a costului efecti!-f) Implementarea centrelor de responsabilitate, care cuprinde+ implementarea propriu'#isă-. controlul implementării-/ anali#a re#ultatelor-5 condiţii de aplicare$

Cap.1.Noţiuni generale de prezentare a SC ...........

Cap. 2. Analiza cost-volum-profit, instrument de management şi calcul

al SC .................

2.1. Analiza cost-volum-profit, instrument de management

>iind un puternic instrument de anali#ă ce se ba#ea#ă pe metoda Direct Costing, anali#a

Cost ?olum =rofit sa do!edit a fii unul dintre cele mai eficiente instrumente de care managerii

dispun pentru a lua deci#ii at2t pentru pre!i#ionare c2t "i pentru controlul managerial$

4nali#a Cost ?olum =rofit eaminea#ă modul în care e!oluea#ă !eniturile totale,

costurile totale "i re#ultatul din eploatare sub influenţa modificărilor !olumului producţiei, al

preţului de !2n#are, a costurilor fie sau a celor !ariabile ale unui produs$

4nali#a Cost ?olum =rofit repre#intă de fapt anali#a modelelor de e!oluţie a costului ce

pune în e!idenţă relaţiile dintre cost, !olumul !2n#ărilor "i profit$

*anagerii utili#ea#ă anali#a C?= pentru a răspunde la întrebări de tipul+ Cum !or fii

influenţate costurile totale "i !eniturile totale dacă modificăm ni!elul producţiei@ (acel !olum din

Acost !olum profitB), Cum !a fii influenţat ni!elul producţiei dacă ma1orăm sau reducem preţul

de !2n#are@ Cum !or e!olua costurile, preţurile de !2n#are "i ni!elul producţiei dacă neetindem pe pieţe eterne@ Toate aceste întrebări au un subiect comun Ace se înt2mplă dacă$$$@B

Eamin2nd re#ultatele acestor posibilităţi "i alternati!e de tip Ace se înt2mplă dacăB anali#a C?=

ilustrea#ă profiturile potenţiale, g%idea#ă astfel planificarea la ni!elul managerilor$

c%ematic, re#ultatul din contabilitatea financiară, apel2nd la metoda C?=, în ca#ul

eistenţei a două produse, poate fii repre#entat astfel+

4


5/32

4ceastă metodă de anali#ă cuprinde te%nici "i procedee ce se ba#ea#ă pe înţelegerea

caracteristicilor diferitelor modele de e!oluţie a costurilor$ =rin te%nici se abordea#ă relaţia dintre

!enituri, structura !2n#ărilor, costuri, !olumul producţiei , pe ba#a căreia se calculea#ă anali#a

pragului de rentabilitate "i se pot reali#a estimări ale profitului$ 4ceste relaţii generea#ă un model

de acti!itate care se poate utili#a pentru e!aluarea performanţelor "i anali#a alternati!elor de

deci#ie$

4nali#a Cost ?olum =rofit se ba#ea#ă pe următoarele supo#iţii ce sunt în mod clar

etreme, în sensul că ele !or corespunde foarte rar realităţii+

$ Costul total se poate di!ide întro componentă fiă "i una !ariabilă corelată cu !olumul

producţiei$

5

C%eltuieli Cifrăde

Re#ultatafaceri

Rezultat

Rezultat

C%eltuieli!ariabile

pentru produsul4

C%eltuieli!ariabile

pentru produsul

C%eltuieli fie

C%eltuieli !ariabile pentru produsul 4 Cifra deafaceri pentru produsul 4*ar1a asupra costului!ariabil pt$ produsul 4C%eltuieli !ariabile

pentru produsul Cifra deafaceri pentru produsul

*ar1a asupra costului!ariabil pt$ produsul

Cifra de afaceri pentru produsul4

Cifra de afaceri

pentru produsul

Rezultatul din contabilitatea

fnanciara

C%eltuieli *ar1a asupracostului

>ie !ariabil pt$ produsul4

Re#ultat *ar1a asupracostului ?ariabil pt$ produsul

C%eltuieli *ar1a asupracostului

>ie !ariabil pt$ produsul4

Re#ultat *ar1a asupracostului ?ariabil pt$ produsul

Rezultatul din contabilitatea de

gestiune


6/32

.$ Comportamentul !eniturilor "i al costurilor totale este linear raportate la ni!elul producţiei$

/$ =reţul unitar de !2n#are, costul !ariabil mediu "i costurile fie sunt cunoscute$

5$ 4nali#a fie face referire la un singur produs, fie presupune că un anumit mi de produse !a

răm2ne constant pe măsură ce numărul total al unităţilor !2ndute se modifică$

6$ Toate !eniturile "i costurile pot fii adunate "i comparate fără a lua în considerare !aloarea în

timp a banilor$

2.2. Analiza de senzitivitate

4nali#a de sen#iti!itate repre#intă o te%nică ce eaminea#ă modul în care !aria#ăre#ultatul atunci cănd se înregistrea#ă fluctuaţii ale datelor pre!i#ionate$

E!aluarea sensibilităţii profitului din eploatare în raport cu diferite situaţii posibile le

permite managerilor să înţeleagă mai bine ce s'ar putea înt2mpla înainte de a face o c%eltuială$

4nali#ele de sen#iti!itate pot fi efectuate într'un mod sistemati#at "i eficient cu a1utorul

tabelelor electronice de calcul, managerii a!2nd posibilitatea de a eamina efectele "i

interacţiunile unor sc%imbări în preţul de !2n#are, costul !ariabil unitar "i profitul din eploatare$

Un eemplu eloc!ent de anali#ă de sen#iti!itate l'am efectuat la societate cu scopul de a

eamina ce !enituri ar trebui să genere#e entitatea pentru a obţine un anumit profit în condiţiile în

care sunt date ni!eluri ale costurilor fie "i ale costului !ariabil unitar la produsul AB$4m luat în

calcul c%eltuielile fie ale perioadei cercetate(respecti! o lună) "i c%eltuiala !ariabilă unitară a

produsului amintit$

Costuri fie Cost !ariabil unitar =rofit ; =rofit .;;; =rofit 6;;;

8.;7 ;,8. ;6$7:5 8$:8: /7$5;9

. 8.;7 ;,89 95$:75,6 .;7$575,6 ./9$85

/ 8/;; ;,8. ;7$.8 9$668 /7$:96

5 8/;; ;,89 96$:86 .;8$586 ./:$8.6

=reţ de !2n#are ;,97 lei3 buc$

6


7/32

F *etoda de calcul utili#ată pentru A=rofit A;B

Nr$ bucăţi ce trebuie !2ndute G unitaramarginalaaContributi

Profit fixeCosturi +

?enituri necesare G nr$ ucăţi ce trebuie !2ndute =reţ de !2n#are

a) =entru costuri fie G 8.;7, cost !ariabil unitar G ;,8.,

Nr$ buc$ ce trebuie !2ndute G (8.;7 H ;) + (;,97 ;,8.) G ..$:;; buc

?enit necesar G ..$:;; ;,97 G ;6$7:5 lei

b) =entru costuri fie G 8.;7, cost !ariabil unitar G ;,89 lei,

Nr$ buc$ ce trebuie !2ndute G (8.;7 H ;) + (;,97 ';,89) G .6$;86 buc

?enit necesar G.6$;86 ;,97 G 95$:75,6 lei

?eniturile necesare pentru atingerea pragului de rentabilitate sunt mai mari la acelea"i

costuri fie dar cu cost !ariabil unitar mai mare$ Dar obser!ăm în acela"i timp că "i !olumul

producţiei !2ndute trebuie să crească pentru a se menţine acela"i prag de rentabilitate$

c) =entru costuri fie G 8/;;, cost !ariabil unitar G ;,8.lei,

Nr$ buc$ ce trebuie !2ndute G (8/;; H ;) + (;,97 ;,8.) G ./$68 buc

?enit necesar G ./$68 ;,97 G ;7$.8 lei

d) =entru costuri fie G 8/;;, cost !ariabil unitar G ;,89 lei,

Nr$ buc$ ce trebuie !2ndute G (8/;; H ;) + (;,97 ';,89) G .7$.6; buc

?enit necesar G.7$.6; ;,97 G 96$:86 lei

?eniturile necesare pentru a obţine un profit de 6$;;; sunt mai mari în ca#ul în care a!em

costuri fie de 8$/;; si cost !ariabil unitar de ;,89 lei, faţă de situaţia în care am a!ea costuri

fie de 8.;7 "i cost !ariabil unitar de ;,89 lei$ Costuri fie mai mari pre#intă un risc mai marede pierdere (are un prag de rentabilitate mai înalt), dar oferă în acela"i timp o profitabilitate mai

mare, deoarece !eniturile cresc$

Ja societatea studiată , în luna respecti!ă producţia !2ndută este de 7;,;;; buc la un cost

!ariabil de ;,8. lei ,c%eltuieli fie de 8.;7 si pret !an#are ;,97 lei 4stfel profitul ar fi +

7


8/32

=rofit GK! (p!'c!)G 7;$;;;(;,97';,8.)G..$5;; lei

?enitGK!Fp!G7;$;;;;F;,97G /8$7;; lei

*entionăm+ calculul de mai sus e!idenţia#ă ca#ul în care societatea ar trebui să suporte

c%eltuielile fie doar la un singur produs, de"i în perioada anali#ată societatea fabrică trei

produse$Un alt aspect al anali#ei de sensi!itate este marja de siguranţă, adică !aloarea !eniturilor

bugetate peste "i sub !eniturile necesare atingerii pragului de rentabilitate$

Eprimată în unităţi, mar1a de siguranţă este egală cu diferenţa dintre cantitatea !2ndută "i

cantitatea necesară atingerii pragului de rentabilitate$

De eemplu produsulBbucleB se obţine cu costuri fie de 8$.;7 "i un cost !ariabil unitar

de ;,8. lei, preţ de !2n#are ;,97 lei, cantitate !2ndută 7;$;;; buc$

=rag de rentabilitate în unităţi fi#ice G 8.;7 + ;,5 G..$:;; buc

=rag de rentabilitate !aloric G ..$:;; ;,97 G ;6$7:5 lei

*ar1a de siguranţă G 7;$;;; ..$:;; G /8$;; buc

*ar1a de siguranţă G /8$7;; ;6$7:5 G /$:;7 lei

e obser!ă că at2ta timp c2t !olumul producţiei nu scade sub pragul de rentabilitate în

unităţi fi#ice,unitatea înregistrea#ă profit ,mar1a de siguranţă cre"te odată cu cre"terea !olumului

producţiei$

4nali#a de sensi!itate este o modalitate de a determina incertitudinea, care repre#intă

posibilitatea ca o !aloare efecti!ă să se abată de la o !aloare estimată$

2.3. Analiza cost-volum-profit instrument de calcul

Calculele "i anali#ele efectuate pe ba#a indicatorilor ce stau stau la ba#a anali#ei cost

!olum profit constituie un Ainstrument important la îndem2na managerului pentru optimi#area

re#ultatului economico financiar$B*etoda cost!olumprofit presupune separarea c%eltuielilor întreprinderii în c%eltuieli

!ariabile "i c%eltuieli fie totale$ epararea c%eltuielilor în fie "i !ariabile presupune definirea

prealabilă a factorului care determină !ariabilitatea c%eltuielilor$ 4cest factor poate fii repre#entat

de !olumul producţiei, dar "i de alţi factori precum producti!itatea, timp de lucru$ =roblema este

8


9/32

compleă deoarece în calculul costului !ariabil pot apărea costuri care !aria#ă în funcţie de

parametrii diferiţi$

=rincipalii indicatori care stau la ba#a orientărilor strategice ale entităţii sunt+

prag de rentabilitate (punctul critic, punctul mort, punctul de ec%ilibru)-

' punctul acti!ităţii optime-

factorul de acoperire-

coeficientul de siguranţă dinamic-

inter!alul de siguranţă (cunoscut "i sub denumirea de fleibilitate absolută)-

' indicele de prele!are-

' coeficientul de !olatilitate ( sau le!ierul operaţional)

2.3.1. ragul de renta!ilitate

=ragul de rentabilitate este un indicator foarte util în gestiune, care repre#intă acel ni!el alacti!ităţii pentru care !eniturile acoperă c%eltuielile !ariabile "i fie, profitul înregistrat de

societate fiind nul$

Eprimarea pragului de rentabilitate se poate aborda+

L cantitativ, cu a1utorul mar1ei contribuţiei (contribuţia unitară)$

*ar1a contribuţiei sau mar1a asupra costurilor !ariabile repre#intă de fapt diferenţa dintre

C4 (!enituri) "i c%eltuielile !ariabile$

4ceastă metodă se ba#ea#ă pe ecuaţia contului de profit "i pierderi+

?enituri Cost !aiabil Costuri fie G Re#ultat din eploatare

(=! K) (C%! K) C%f G RE

(=! C%!) K G C%f H RE

Ca

RE Chf Q

+=

Ca K G C%f H RE

RE G;, datorită faptului că prin definiţie în punctul critic profitul este ;

econtributide arja fixeCosturi Pr =

Ca

Chf =

Re#ultatul acestui raport repre#intă cantitatea de produs pe care entitatea trebuie să o

fabrice "i să o !2ndă pentru ca !enitul încasat să acopre c%eltuielile !ariabile aferente "i

c%eltuielile fie astfel înc2t profitul sau pierderea să fie ;$

9


10/32

&n situaţia în care fabrică mai multe produse "i are la ba#ă o anumită structură de

producţie, pragul de rentabilitate se calculea#ă lu2nd ca ba#ă mar1a medie de contribuţie

∑=

=n

i

!i

Cta Cma

,

&n care+

Cma G mar1a medie de contribuţie

Cta G mar1a totală de contribuţie

L valoric

xQ"iabileChQ"

fixeCh Pr

!ar −=

4cest raport repre#intă !eniturile care trebuiesc încasate din producţia !2ndută "i care

trebuie să acopere în întregime c%eltuielile !ariabile aferente producţiei "i c%eltuielile fie ale

perioadei astfel înc2t re#ultatul economico financiar al întreprinderii să fie ;$ El repre#intă de fapt

cifra de afaceri pentru care entitatea nu înregistrea#ă nici pierdere, nici profit$

L grafic

1


11/32

Din diagramă re#ultă că pe măsură ce !olumul acti!ităţii cre"te, c%eltuielile fie pe

unitatea de produs scad, datorită faptului că c%eltuielile fie răm2n la acela"i ni!el indiferent de

!olumul producţiei, determin2nd reducerea costului producţiei "i cre"terea profitului$

=entru a putea aborda filiera ce impune tratarea pragului de rentabilitate "i implicaţiile ce

le suportă datorate modificării factorilor ce stau la ba#a stabilirii lui am procedat la culegerea

datelor din documente "i transformarea acestora cu scopul de a reda informaţia propusă$

ocietatea fabrică "i !inde următoarele produse+

#$ %olum desfaceri&

=rodus 7;$;;; buc ;,97 G /8$7;;=rodus M /;$.5; buc ;,6 G 5$6/7=rodus :.$;;; buc ;,.9 G 6/$87;

Total !olum desfaceri :6$9:7

'$ Cheltuieli "ariabile (Ch")

=rodus 7;$;;; buc ;,8. G 6$.;;=rodus M /;$.5; buc ;,6 G 5$6/7

Pierder

e

Costuri

variabilePe

Proft

Costuri

fxe

Ch

F

Ch

T

!olu"ul #rodu$tiei

%u&'&(

Costuri

%u&"&(

1


12/32

=rodus :.$;;; buc ;,9 G /5$67; Total C%! 65$.:7

*$ arja contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca)

=rodus 7;$;;; buc ;,5 G ..$5;;

=rodus M /;$.5; buc ;,;; G ;=rodus :.$;;; buc ;,; G :$.;; Total Ca 5$7;;

+$ Cheltuieli fixe totale+ 8$.;7$ Rezultat profit .5$/:5

a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitati"Calculăm mar1a medie de contribuţie (contribuţia medie unitară)+

Cma G 5$7;; + (7;$;;; H /;$.5; H :.$;;;) G ;,=r G 8$.;7 + ;, G 67$59

Cantitatea de 67$59 buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s'o fabrice "i s'o !2ndănecesară acoperirii c%eltuielilor !ariabile "i c%eltuielilor fie$b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat "aloric

=r G 8$.;7 +(:6$9:7 ' 65$.:7) :6$9:7 G 9;$/8Totalul !eniturilor obţinute din producţia !2ndută trebuie să fie în !aloare de 9;$/8, pentru a putea acoperi c%eltuielile !ariabile "i fie astfel înc2t re#ultatul economic financiar să fie ;$

=entru a putea afla care este ponderea fiecărui produs în cantitatea necesară de !îndut pentru a atinge pragul de rentabilitate !om anali#a care este ponderea fiecărui produs în total producţie !2ndută+

Denumire produs Cantitate (buc) =rocente ( P) 7;$;;; 5M /;$.5; 9 :.$;;; 6TOT4J /9.$.5; ;;

&n funcţie de acest raţionament se calculea#ă "i structura pragului de rentabilitate+

=rodus Cantitatetotalăla ni!el =r

=rocente(P)

Cantitate dinfiecare produs lani!el =r

=reţ de!2n#areunitar

Desfaceri lani!el =r

67$59 5 75$/ ;$97 66$6/M 67$59 9 .$6/ ;$6 $988 67$59 6 8:$885 ;$.9 ./.98

67$59 ;; 67$59 9;$/8

1


13/32

Numai respect2nd această structură entitatea !a putea obţine contrubuţia de acoperiretotală de 5$7;; "i un profit de .5$/:5 lei$

=ragul de rentabilitate este influenţat de anumiţi factori+

- preţul de v"nzare, o cre"tere a acestuia !a determina o diminuare a pragului de rentabilitate

Dacă progno#ăm o cre"tere a preţului de !2n#are cu .;P !om a!ea+

?olum desfaceri+ 7;$;;; buc ,;/ G 75$9;;M /;$.5; buc ;,9 G 6$55/ :.$;;; buc ;,/5 G 76$.9; Total !olum desfaceri ./6$6./Cre"terea preţurilor !a influenţa "i mar1a contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca), care !a a!eaurmătoarele !alori+ *ar1a contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca)

7;$;;; buc ;,/ G 5:$7;;M /;$.5; buc ;,;/ G :;8 :.$;;; buc ;,7 G /;$8.; Total Ca 9$..8

*ar1a medie de contribuţie (contribuţia medie unitară) !a suferi "i ea modificări datoratecre"terii preţului de !2n#are+

Cma G 9$..8 + (7;$;;; H /;$.5; H :.$;;;) G ;,.=ragul de rentabilitate abordat cantitati! !a fii+

=r G 8$.;7 + ;,. G 9$://=ragul de rentabilitate abordat !aloric !a fi+

=r G 8$.;7 +(./6$6./ ' 65$.:7) ./6$6./ G 5:$57;Ja o cre"tere a preţului de !2n#are pragul de rentabilitate !a scădea, cantitatea necesară

acoperirii c%eltuielilor fie "i !ariabile, fără a genera profit sau pierdere diminu2ndu'se de la67$59 buc la 9$:// buc$, iar !aloarea !eniturilor din producţia !2ndută care să asigureacoperirea c%eltuielilor fie "i !ariabile !a suferi "i ea o diminuare de la 9;$/8 lei la 5:$57; lei$

- c#eltuieli varia!ile, o reducere a c%eltuielilor !ariabile, ca urmare a unor acţiuni de reproiectare

sau raţionali#are a muncii, !a a!ea ca efect scăderea pragului de rentabilitate$Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor !ariabile cu ; P , adică+

C%eltuieli !ariabile (C%!) 7;$;;; buc ;,76 G ;5$;;;M /;$.5; buc ;,/ G /$:/ :.$;;; buc ;,7 G /;$8.;

1


14/32

Total C%! /9$76

*ar1a contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca) !a a!ea următoarele !alori+

*ar1a contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca) 7;$;;; buc ;,. G //$7;;M /;$.5; buc ;,;. G 7;6 :.$;;; buc ;,. G ./$;5;

Total Ca 68$.56

*ar1a medie de contribuţie (contribuţia medie unitară) !a suferi "i ea modificări datoratescăderii c%eltuielilor !ariabile+

Cma G 68$.56 + (7;$;;; H /;$.5; H :.$;;;) G ;,6=ragul de rentabilitate abordat cantitati! !a fii+

=r G 8$.;7 + ;,6 G 5$8;8 buc=ragul de rentabilitate abordat !aloric !a fii+

=r G 8$.;7 +(:6$9:7 /9$76) :6$9:7 G 69$99; lei

căderea c%eltuielilor !ariabile cu ;P a pro!ocat o scădere a pragului de rentabilitatecantitatea necesară acoperirii c%eltuielilor fie "i !ariabile, fără a genera profit sau pierdere

diminu2ndu'se de la 67$59 buc la 5$8;8 buc$, iar !aloarea !eniturilor din producţia !2ndută

care să asigure acoperirea c%eltuielilor fie "i !ariabile !a suferi "i ea o diminuare de la 9;$/8lei

la 6/$99; lei$

-c#eltuielile fi$e, o reducere a c%eltuielilor fie, ca urmare a unor desfiinţării unor maga#ine sau

reducerea de personal, !a afecta pragul de rentabilitate tot printr'o diminuare a lui$

Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor fie cu ; P , adică c%eltuielile fie să aibe !aloarea

de 6$596 lei mar1a medie de contribuţie (contribuţia medie unitară) !a răm2ne aceea"i+Cma G 5$7;; + (7;$;;; H /;$.5; H :.$;;;) G ;,

=ragul de rentabilitate abordat cantitati! se !a modifica+=r G 6$596 + ;, G 5;$88/ buc

=ragul de rentabilitate abordat !aloric !a fii+=r G 6$596 +(:6$9:7 ' 65$.:7) :6$9:7 G 8.$59. leiDiminuarea c%eltuielilor fie a atrs după sine o diminuare a pragului de rentabilitate

cantitatea necesară acoperirii c%eltuielilor fie "i !ariabile, fără a genera profit sau pierdere

diminu2ndu'se de la 67$59 buc la 5;$88/ buc$, iar !aloarea !eniturilor din producţia !2ndută

care să asigure acoperirea c%eltuielilor fie "i !ariabile !a suferi "i ea o diminuare de la 9;$/8lei

la 8.$59. lei$

*etoda cost'!olum'profit este utilă în măsurarea vulnera!ilit%ţii &ntreprinderii în raport

cu modificarea ni!elului de acti!itate$ =entru măsurarea !ulnerabilităţii entităţii se impune

calculul a doi indicatori+

' *ar1a de securitate absolută (*4)

1


15/32

*4 G C4 =r

' *ar1a de securitate relati!ă (*R)

*R C-

Pr .C-=

Cu c2t mar1a de securitate relati!ă este mai slabă cu at2t întreprinderea este mai

!ulnerabilă$

*etoda cost'!olum'profit (prin intermediul pragului de rentabilitate) este utilă în

definirea politicii de preţ$

=entru ca întreprinderea să fie profitabilă trebuie amintite două aspecte+

' orice produs contribuie la acoperirea c%eltuielilor fie "i la obţimerea re#ultatului global din

momentul în care mar1a asupra costului !ariabil unitar de!ine po#iti!ă-

' renunţarea la un produs !2ndut sub costul său total dar peste costul său !ariabil antrenea#ă odiminuare a re#ultatului global "i c%iar înregistrarea unei pierderi$

Elemente Cantitate =reţ de !2n#are Cost complect Cost !ariabil Cost fi 7;$;;; ;,97 ;,87 ;,8. ;,;5M /;$.5; ,6; ,8; ,.; ;,6;

*C? G (7;$;;; ;$97) (7;$;;; ;$8.) G ..$5;;

*C?M G (/;$.5; ,9;) (/;$.5; ,.;) G 9$;55*ar1a asupra costului !ariabil este po#iti!ă pentru am2ndouă produsele, însă produsul M

este !indut sub costul său total$ 4"adar apare tentaţia ca produsul M să fie abandonat datorită

faptului că !2n#area sa apare ca neprofitabilă$

Re#ultatul obţinut de entitate în situaţia in care !inde ambele produse este+

R G 7;$;;; (;$97 ;$87) H /;$.5; (,6; ,8;) G :$:6.

Dacă entitatea renunţă la produsul M (produsul neprofitabil), re#ultatul obţinut este+

R G (7;$;;; ;,97) (7;$;;; ;,87) (/;$.5; ;,6;) G 99;

&nsă renunţarea la produsul M antrenea#ă la ni!elul entităţii un re#ultat mult mai mic,

pro!oc2nd o pierdere faţă de re#ultatul anterior de /$:; lei, ce re#idă din faptul că odată

abandonat produsul M, toate c%eltuielile fie sunt suportate de produsul $ 4stfel nu trebuie

abandonat nici un produs pentru care mar1a contribuţiei !alorice este po#iti!ă$

2.3.2 unctul activit%ţii optime

1


16/32


17/32

Diagrama s'a întocmit pornind de la un sistem de ordonate, unde c%eltuielile "i !eniturile

sau reali#ările sunt repre#entate grafic pe aa Q iar !olumul desfacerii producţiei la di!erse grade

de acti!itate pe aa $

=unctul =e se află la intersecţia dintre linia costurilor cu linia !eniturilor totale reali#ate$

=unctul =o se află la intersecţia dintre linia costurilor efecti!e totale "i linia posturilor

programate (planificate) totale$

3.3.3.'actorul de acoperire

>actorul de acoperire indică procentul contribuţiei fiecărui produs la acoperirea

c%eltuielilor fie "i la obţinerea profitului (nota subsol *utiu Ileana), orient2nd deci#ia conducerii

spre produsul care are are factorul de acoperire cel mai ridicat$Calculul acestui indicator pre#intăo importanţă deosebită pentru adoptarea deci#iilor conducerii !i#a!i de politica de producţie "i

desfacere, deoarece arată c2te procente din !olumul !2n#ărilor sunt necesare pentru acoprirea

c%eltuielilor fie "i obţinerea unui profit$ Cu c2t acest indicator !a fii mai mare, cu at2t profitul

!a fii mai ridicat$

4cest indicator eprimă rentabilitatea potenţială, ca atare el !a sta la ba#a deci#iilor

Pierder

e

Costuri

variabilePe

Proft

Costuri

fxe

Ch

F

Ch

T

!olu"ul #rodu$tiei

%u&'&(

Costuri

%u&"&(

Po

1

64))

55153

2752))

2752))55153


18/32

pri!ind desfacerea$

>actorul de acoperire se poate calcula în două !ariante+

1, în procente raport2nd mar1a contribuţie (contribuţia bută) la !olumul desfacerilor la preţ de

!2n#are "i apoi înmulţind cuu ;;-

,;;

xQ"

C-

1- =

G57;;3:69:7F;;G.,./P

&n ca#ul produsului B calculul factorului de acoperire este+

,;; x

Q"

C- 1- =

G ..5;;+/87;; ;;G7,.9P

&n ca#ul produsului factorul de acoperire se calculea#ă astfel+

,;; xQ"

C- 1- =

G :.;;+6/87; ;;G/6,8P

2$ în procente raportînd c%eltuielile fie la !olumul desfacerilor la preţ de !2n#are la ni!elul

punctului de ec%ilibru "i apoi înmulţind cuu ;;-

,;; x

d

Ch1 1- =

,

dG(75/;,97)H(.6/;,6)H(8:885F;,.9)G9;/8

,;; x

d

Ch1 1- =

G8.;7+9;/8;;G.,./P

unde, >4 ' factor de acoperire

C4 ' mar1a contribuţiei (contribuţie de acoperire totală)

K! ' !olum desfaceri totale la preţ de !2n#are-

C%> c%eltuieli fie

1


19/32

d ' !olumul desfacerilor la preţ de !2n#are la ni!elul punctului de ec%ilibru

=entru a eemplifica rolul deţinut de factorul de acoperire în adoptarea deci#iilor în

politica de producţie "i desfacere !om identifica datele necesare a două produse fabricate în

entitate+

Eplicaţii M$=reţ de !2n#are ;,97 ;,.9.$ Cost complet comercial unitar ;,87 ;,.//$=rofit ;,; ;,;65$ =rocentul profitului faţă de preţul de !2n#are ,7/ 8,97

=entru a afla care produs este rentabil pentru a putea mări capacitatea de producţie !a fii

ne!oie de o deci#ie fundamentală ba#ată pe anali#a factorului de acoperire astfel+

Eplicaţii M =reţ de !2n#are unitar ;,97 ;,.9. C%eltuieli !ariabile unitare ;,8. ;,9/ Contribuţia brută unitară ;,5 ;,;5 >actor de acoperire 7,.9 /6,86 C%eltuieli fie unitare reparti#ate ;,;5 ;,;67 =rofit ;, ;,;68 =rocent profit fată de preţ de !2n#are ,7/ 8,97

&n urma anali#ei efectuate, consideram ca sporirea producţiei la produsul MB este

benefica pentru societate pentru că factorul de acoperire este mai mare dec2t la produsul B$&nsă

în luarea deci#iei de a fabrica mai multe bucăţi din acest reper trebuie să ţinem cont de mai mulţi

factori $Cel mai important este cererea clienţilor+ dacă nu eistă comen#i ferme pentru sporirea

unui astfel de produs, societatea riscă să lucre#e pe stoc ceea ce ar putea aduce pierderi$ *ai mult

dec2t at2t,societatea bloc%ea#a banii în consumul materiei prime "i forţei de muncă fără a a!ea

certitudinea că eistă piaţă de desfacere la acest produs$

Cunoa"terea !alorii factorului de acoperire ne dă posibilitatea determinării pe cale

in!ersă a !olumului desfacerii la ni!elul punctului de ec%ilibru cu a1utorul formulei de calcul+

1-

Ch1 d =

d G8.;73.,./F;; G 9;/8

1


20/32

&n urma calculului efectuat anterior am demonstrat conformitatea re#ultatului obţinut cu

cel calculat la pragul de rentabilitate

>actorul de acoperire poate fi influenţat de +

' preţul de v"nzare, ,o cre"tere a acestuia !a determina o cre"tere a factorului de acoperire

Dacă progno#ăm o cre"tere a preţului de !2n#are cu .;P !om a!ea+

$ ?olum desfaceri+

=rodus 7;$;;; buc ,;/ G 75$9;;

=rodus M /;$.5; buc ;,9 G 6$55/

=rodus :.$;;; buc ;,/5 G 76$.9;

Total !olum desfaceri ./6$6./

.$ C%eltuieli !ariabile (C%!)

=rodus 7;$;;; buc ;,8. G 6$.;;

=rodus M /;$.5; buc ;,6 G 5$6/7

=rodus :.$;;; buc ;,9 G /5$67;

Total C%! 65$.:7

/$ *ar1a contribuţiei ( contribuţia de acoperire Ca)

=rodus 7;$;;; buc ;,/ G 5:$7;;

=rodus M /;$.5; buc ;,;/ G :;8

=rodus :.$;;; buc ;,7 G /;$8.;

Total Ca 9$..8

>4 G 9..83./66./F;; G /5,59P

e obser!ă o cre"tere a factorului de acoperire cu 7.,5 P în ca#ul în care preţul de !2n#are acrescut cu .;P iar c%eltuielile !ariabile răm2n nesc%imbate$


sau raţionali#are a muncii, !a a!ea ca efect cre"terea pragului de rentabilitate$

Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor !ariabile cu ; P , adică+

2


21/32

C%eltuieli !ariabile (C%!)

=rodus 7;$;;; buc ;,76 G ;5$;;;

=rodus M /;$.5; buc ;,/ G /$:/

=rodus :.$;;; buc ;,7 G /;$8.;

Total C%! /9$76


=rodus 7;$;;; buc ;,. G //$7;;

=rodus M /;$.5; buc ;,;. G 7;6

=rodus :.$;;; buc ;,. G ./$;5;

Total Ca 68.56

>4 G 68.563:69:7F;; G.:,..P

&n ca#ul în care se reduc c%eltuielile !ariabile cu ;P "i !olumul !2n#ărilor răm2ne

nesc%imbat , factorul de acoperire cre"te cu /8,7/P$

?a menţine nesc%imbat factorul de acoperire reducerea c%eltuielilor fie ca urmare a

desfiinţării unor maga#ine sau reducerii de personal, c2t "i mărirea !olumului fi#ic al producţiei $

2.3.(.Coeficientul de siguranţ% dinamic

Coeficientul de siguranţă dinamic mai este cunoscut în literatura de specialitate subdenumirea de indicele de siguranţă dinamic$

4cest indicator arată cu c2t poată să scadă !2n#ările în mod relati! pentru ca entitatea săa1ungă la punctul de ec%ilibru$

Orice scădere a !2n#ărilor sub acest coeficient indică intrarea entităţii în #ona pierderilor$

4cest indicator este util managerilor deoaorece orientea#ă deci#iile de mic"orare a!2n#ărilor care trebuie să fie luate în limita coeficientului de siguranţă dinamic$

4cest indicator se poate calcula astfel+

2


22/32

,;;s xQ"

d .Q" 2 =

sau

,;; xC-

3.) R( 2s

+=

Eemplificăm cifric acest indicator cu informaţiile prelucrate p2nă acum+

P6:,;;,:69:7

s == x40$*#5 .#6,$46/

2

sau

P6:,;;7;;$5,

s == x'+$*6+

2

Coeficientul de siguranţă dinamic calculat ne arată că !2n#ările pot să scadă cu 6:P pentru ca entitatea să nu intre în #ona pierderilor$ O scădere a !2n#ărilor cu 6:P !a asiguraentităţii punctul de ec%ilibru, după care orice scădere peste acest coeficient !a conduce la pierderi$

4cest indicator poate fi influenţat de următorii factori+

preţul de v"nzare, o cre"tere a acestuia !a determina o cre"tere a coeficientul de siguranţă

dinamic$

Dacă progno#ăm o cre"tere a preţului de !2n#are cu .;P !om a!ea un !olum total de

desfaceri la preţ de !2n#are de ./6$6./$

Ss G (./6$6./' 5:$57;)+./6$.6/ ;; G 8:P

au

Ss G 75$;.+9$..8;; G 8: P,

unde R GCa'C%f G 9$..8 8$.;7 G75$;.

Cre"terea preţului de !2n#are a determinat cre"terea coeficientul de siguranţă dinamic de

la 6:P la 8:P$


sau raţionali#are a muncii, !'a a!ea ca efect cre"terea coeficientului de siguranţă dinamic$

2


23/32

Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor !ariabile cu ; P , !om a!ea total c%eltuieli

!ariabile de /9$76$


=rodus Cantitate

totală

la ni!el =r

=rocente

(P)

Cantitate din

fiecare produs

la ni!el =r

=reţ de

!2n#are

unitar

Desfaceri la

ni!el =r

58;8 5 58;/; ;$97 5;$557M 58;8 9 :88 ;$6 $/87 58;8 6 69$6; ;$.9 8$;69

58;8 ;; 58;8 69$99;Calculul coeficientul de siguranţă dinamic la total c%eltuieli !ariabile !'a fi+

dG (58$;/;F;,97)H(:$88F;,6)H(696;F;,.9)G 69$99;

Ss G (:6$9:7 '69$99;)3:6$9:7F;;G 7:,:5 P

Reducerea c%eltuielilor !ariabile cu ;P a pro!ocat o cre"tere a coeficientului de

siguranţă dinamic de la 6:P la 7:,:5 P$


reducerea de personal, !'a afecta coeficientul de siguranţă dinamic printro cre"tere$

Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor fie cu ; P , adică c%eltuielile fie să aibe

!aloarea de 6$596

=rodus Cantitate

totală

la ni!el =r

=rocente

(P)

Cantitate din

fiecare produs

la ni!el =r

=reţ de

!2n#are

unitar

Desfaceri la

ni!el =r

5;$88/ 5 6888 ;$97 5:7/8M 5;$88/ 9 $.7. ;$6 $79: 5;$88/ 6 88:5 ;$.9 .$67

5;$88/ ;; 5;$88/ 8.$59.Calculul coeficientul de siguranţă dinamic la c%eltuieli fie de 6$596

d G(68$88F;$97)H.7.F;,6)H88:5F;,.9)G 8.$59.

Ss G( :69:7 '8.59.)3:69:7F;; G 7/P

Reducerea c%eltuielilor fie cu ;P a pro!ocat o cre"tere a coeficientului de siguranţă

dinamic de la 6: P la 7/ P$

2


24/32

volumul fizic al producţiei şi desfacerii, o ma1orare al acestuia !a determina o cre"tere a

coeficientului de siguranţă dinamic$

Dacă progno#ăm o o ma1orare a !olumul fi#ic al producţiei "i desfacerii cu ;P !om a!ea

total !olum desfaceri de .6$597 lei+

$ ?olum desfaceri+

=rodus 87$;;; buc ;,97 G 6$/7;

=rodus M //$.75 buc ;,6 G 5$::;

=rodus .$.;; buc ;,.9 G 6:$/7

Total !olum desfaceri .6$597

.$ C%eltuieli !ariabile (C%!)

=rodus 87$;;; buc ;,8. G .7$8.;=rodus M //$.75 buc ;,6 G 5::;

=rodus .$.;; buc ;,9 G /9$;7

Total C%! 7:$8.7


=rodus 87$;;; buc ;,5 G .5$75;

=rodus M //$.75 buc ;,;; G ;

=rodus .$.;; buc ;,; G .$.;

Total Ca 56$87;

5$ C%eltuieli fie totale+ 8$.;7

6$ Re#ultat profit .9$665

a) calcularea pragului de rentabilitate exprimat cantitati"

Calculăm mar1a medie de contribuţie (contribuţia medie unitară)+

Cma G 56$87; + (87;;; H //$.75 H .$.;;) G ;,;99

=r G 8$.;7 + ;,;99G 69$5/

Cantitatea de 69$5/ buc este cantitatea pe care entitatea trebuie s'o fabrice "i s'o !2ndă

2


25/32

necesară acoperirii c%eltuielilor !ariabile "i c%eltuielilor fie$

b) calcularea pragului de rentabilitate exprimat "aloric

=r G 8$.;7 +(.6$597' 7:$8.7) .6$597 G 9$;.5

Totalul !eniturilor obţinute din producţia !2ndută trebuie să fie în !aloare de 9$;.5 pentru a

putea acoperi c%eltuielile !ariabile "i fie astfel înc2t re#ultatul economic financiar să fie ;$

=entru a putea afla care este ponderea fiecărui produs în cantitatea necesară de !îndut

pentru a atinge pragul de rentabilitate !om anali#a care este ponderea fiecărui produs în total

producţie !2nduta+

Denumire produs Cantitate (buc) =rocente ( P) 87;;; 5,97

M //$.75 8,: .$.;; 6;,./TOT4J 5.;$575 ;;


=rodus Cantitate

totală

la ni!el =r

=rocente

(P)

Cantitate din

fiecare produs

la ni!el =r

=reţ de

!2n#are

unitar

Desfaceri la

ni!el =r

69$5/ 5,97 77$:9 ;$97 67$:/M 69$5/ 8,: .$6;: ;$6 $987 69$5/ 6;,./ 8:$5/6 ;$.9 ..$.8

69$5/ ;; 69$5/ 9$;.5

Calculul coeficientul de siguranţă dinamic la d modificat sau la R modificat+

d G (77:9 ;,97)H(.$6; : ;,6)H(8:5/6 ;,.9) G 9$;.5

Ss G (.6$597'9$;.5)3.6$597 ;; G 7.,5P

au,

Ss G .9$665+6$87; ;; G 7.,5P,unde R G Ca C%f G 56$87; '8$.;7 G .9$665

2.3.). *ntervalul de siguranţ%

4cest indicator mai este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de distanţă

sau drum de siguranţă, flexibilitate absolută sau distanţă de siguranţă$

2


26/32

Inter!alul de siguranţă ne arată cu c2t pot scădea !2n#ările în mod absolut astfel înc2t

entitatea să nu intre #ona pierderilor$

Calcularea acestui indicator se efectuea#ă în cifre absolute ca diferenţă între !olumul

desfacerilor totale "i !olumul desfacerilor la ni!elul punctului de ec%ilibru$

I G D ' d

Inter!alul de siguranţă are acea"i semnificaţie cu coeficientul de siguranţă dinamic cu

deosebirea că informaţiile sunt pre#entate în mărimi absolute "i nu relati!e$

&n ca#ul studiului nostru inter!alul de siguranţă este de +

I G :6$9:7 9;$/8 G 6$68:

4stfel în mod absolut !2n#ările pot să scadă cu 6$68: lei pentru ca entitatea să nu intre

în #ona pierderilor "i să se menţină la ni!elul punctului de ec%ilibru$ Orice scădere a !2n#ărilor

sub acest ni!el !a conduce entitatea la o pierdere egală cu scăderea respecti!ă$

Inter!alul de siguranţă poate fii influenţat de următorii factori+- preţul de v"nzare, o cre"tere a acestuia !a determina o cre"tere a indicelui de siguranţă$



I G ./6$6./' 5:$57; G97$;7/

Ja o cre"tere a preţului de !2n#are cu .;P inter!alul de siguranţă a crescut de la 6$68:

lei la 97$;7/ lei$ 4stfel, la cre"terea preţului progno#ată, !2n#ările pot să scadă cu 9;$7;/ lei

pentru ca entitatea să nu intre în #ona pierderilor "i să se menţină la ni!elul punctului de

ec%ilibru$


sau raţionali#are a muncii, !'a a!ea ca efect cre"terea indicelui de siguranţă$

Dacă progno#ăm o diminuare a c%eltuielilor !ariabile cu ; P , !om a!ea total c%eltuieli

!ariabile de /9$76$

I G :6$9:7'69$99;G/8$;7 lei

Ja o reducere a c%eltuielilor !ariabile cu ;P inter!alul de siguranţă a crescut de la

6$68: lei la /8$;7 lei$ 4stfel, la reducerea c%eltuielilor progno#ată, !2n#ările pot să scadă cu/8$;7 lei pentru ca entitatea să nu intre în #ona pierderilor "i să se menţină la ni!elul punctului

de ec%ilibru$


reducerea de personal, !'a afecta inter!alul de siguranţă printro cre"tere$

2


27/32


de 6$596

I G:6$9:7 '8.$59. G./$55 lei

Ja o reducere a c%eltuielilor fie cu ;P inter!alul de siguranţă a crescut de la 6$68:

lei la ./$55 lei$ 4stfel, la reducerea c%eltuielilor fie progno#ată, !2n#ările pot să scadă cu

./$55 lei pentru ca entitatea să nu intre în #ona pierderilor "i să se menţină la ni!elul punctului

de ec%ilibru$

volumul fizic al producţiei şi desfacerii, o ma1orare al acestuia !a determina o cre"tere a

inter!alului de siguranţă $

Dacă progno#ăm o o ma1orare a !olumul fi#ic al producţiei "i desfacerii cu ;P !om a!ea total

!olum desfaceri de .6$597 lei$

e calculea#ă I G .6$597'9$;.5 lei G/5$57. lei

Ja o cre"tere a !olumului fi#ic al producţiei "i defacerii cu ;P inter!alul de siguranţă acrescut de la 6$68: lei la /5$57. lei$ 4stfel, la cre"terea !olumului fi#ic al producţiei "i

desfacerii progno#ată, !2n#ările pot să scadă cu /5$57. lei pentru ca entitatea să nu intre în #ona

pierderilor "i să se menţină la ni!elul punctului de ec%ilibru$

2.3.+. *ndicele de prelevare

4cest indice indică procentul din cifra de afaceri (producţia !2ndută) care este necesar

pentru a acoperi c%eltuielile fie$

>ormula de calcul utili#ată pentru indicele de prele!are este+

,;; x 7

C1 8p =

Ip G 8.;7+:69:7;; G :P

4stfel procentul de :P din !olumul desfacerilor este necesar pentru a putea acoperi

c%eltuielile fie în !aloare de 8$.;7 lei$ Restul de :P din !olumul desfacerilor contribuie laacoperirea c%eltuielilor !ariabile "i la obţimerea de profit, mai eact 8:P din !olumul

desfacerilor contribuie la acoperirea c%eltuielilor !ariabile "i . P din !olumul desfacerilor

contribuie la reali#area profitului entităţii$

Indicele de prele!are poate fi influenţat de următorii factori+

- preţul de v"nzare, o cre"tere a acestuia !a determina o cre"tere a indicelui de prele!are $

2


28/32



Ip G 8$.;7+./6$6./ ;; G 8,/P

Ja o cre"tere a preţului de !2n#are cu .;P indicele de prele!are a scă#ut de la :P din

!olumul desfacerilor la 8,/P aferent !olumului desfacerilor $ 4stfel, la cre"terea preţului

progno#ată, necesarul aferent acoperirii c%eltuielilor fie este de 8,/P din !olumul desfacerilor$

-c#eltuielile fi$e, o reducere a c%eltuielilor fie, ca urmare a reducerii de personal, !'a afecta

indicele de prele!are printro diminuare$


de 6$596

Ip G 6$5963:6$9:7F;; G 8,:P

Ja o reducere a c%eltuielilor fie cu ;P indicele de prele!are s'a diminuat de la : P la

8,:P lei$ 4stfel, necesarul aferent acoperirii c%eltuielilor fie de 6$596 este de 8,:Pdin !olumuldesfacerilor$

volumul fizic al producţiei şi desfacerii, o ma1orare al acestuia !a determina o diminuare a

indicelui de prele!are$

Dacă progno#ăm o o ma1orare a !olumul fi#ic al producţiei "i desfacerii cu ;P !om a!ea total

!olum desfaceri de .6$597 lei$

Ip G 8$.;73.6$597F;;G 9P

Ja o cre"tere a !olumului fi#ic al producţiei "i desfacerii cu ;P indicele de prele!are a

scă#ut de la :P la 9 P lei$ 4stfel, necesarul aferent acoperirii c%eltuielilor fie de 8$.;7 este de

9P din !olumul desfacerilor$

2.3..Coeficientul de volatilitate levierul operaţional

4cest indicator eprimă procenta1ul !ariaţiei re#ultatului obţinut pentru o !ariaţie

procentuală a cifrei de afaceri (!olum desfaceri la preţ de !2n#are)$

Je!ierul operaţional repre#intă elasticitatea re#ultatului în raport cu !olumul desfacerilor

la preţ de !2n#are, de unde "i denumirea sa de coeficient de !olatilitate (sau de elasticitate)$Relaţia de calcul al acestiu indicator este+

R

Ca 9: =

&n ca#ul studiului nostru efectuat le!ierul operaţional !a a!ea !aloarea de ,8$

2


29/32

JO G 5$7;; + .5$/:5 G ,8

Je!ierul operaţional de H,8 semnifică faptul că pentru o !ariaţie po#iti!ă de ;P a

!olumului desfacerii la preţ de !2n#are, re#ultatul cre"te cu 8,;P , adică+

4cest indicator, astfel calculat, se poate utili#a doar în condiţiile următoare+

' preţul de !2n#are este constant-

' condiţiile de eploatare sunt nemodificate at2t pe c%eltuieli !ariabile c2t "i pe c%eltuieli fie-

2.3./. 0ptimizarea rezultatului economico financiar la SC .........S

Calculele "i anali#ele efectuate pe ba#a anali#ei cost'!olum'profit constituie un

instrument important la îndem2na conducerii entităţii pentru optimi#area re#ultatului acti!ităţii

economice$

4cest lucru se poate reali#a prin determinarea influenţelor pe care le are asupra profitului

modificarea factorilor care au stat la ba#a stabilirii lui+ preţul de !2n#are, c%eltuielile !ariabile,c%eltuielile fie "i !olumul producţiei "i desfacerii$

olumuldesfacerii

14)./4+ 23).)23 21).(/+ 14)./4+ 14)./4+

/8$7;; 75$9;; 6$/7; /8$7;; /8$7;;M 5$6/7 6$55/ 5$::; 5$6/7 5$6/7 6/$87; 76$.9; 6:$/7 6/$87; 6/$87;C#eltuielivaria!ile

1)(.24+ 1)(.24+ 1+4.2+ 13/.+)1 1)(.24+

6$.;; 6$.;; .7$8.; ;5$;;; 6$.;;

=rodus M 5$6/7 5$6/7 5$::; /$:/ 5$6/7 /5$67; /5$67; /9$;7 /;$.8; /5$67;5ar6acontri!uţiei

(1.+77 /1.22 ().+7 ).2() (1.+77

..$5;; 5:$7;; .5$75; //$7;; ..$5;;=rodus M ; :;8 ; 7;6 ;=rodus :$.;; /;$8.; .$.; ./$;5; :$.;;'actorul de 21,23 3(,(/ 21,33 24,27 21,33

2

8$plicaţii Situaţiainiţial%

Creşterepreţv"nzare

5a6orareolumfizic

educerec#eltuielivaria!ile

educerec#eltuielifi$e

5a$'a

5in'a

*poteze privindoptimizareaprofitului

279 179 179 179 3).19

1+.2/9

=rodus

,;/ 87$;;; ;,76

6$596

min

ma$M ;,9 //$.75 ;,/

;,/5 .$.;; ;,7


30/32

acoperire'a: : Ca;<

7,.9 /; 7,.9 .5,5; 7,.9=rodus M ; 8 ; /,/; ;=rodus /6,8 58 /6,8 5.,:; /6,8C%eltuieli fie 8$.;7 8$.;7 8$.;7 8$.;7 6$596=rofit .5$/:5 75$;. .9$665 5;$;/: .7$6Desfaceri lani!el =e dGC>3>a

9;$/8 5:$57; 9;$777 69$99; 8.$59.

=s : >;-;Ca )49 49 +29 79 +39

4nali#2nd situaţia eistentă a societăţii, conducerea entităţii remarcă că profitul total

obţinut în urma desfacerilor a celor / produse este în !aloare de .5$/:5 lei, punctul de ec%ilibru

se află la un !olum al desfacerilor de 9;$/8, cu un factor de acoperire de .,./ P$ 4stfel,

conducerea entităţii dorind o maimi#are a profitului, !a anali#a potenţialii factori de optimi#are+

'preţul de !2n#are, o cre"tere a acestuia cu .;P !a conduce la un profit suplimentar egal

cu produsul dintre cantitatea !2ndută "i ma1orarea respecti!ă de preţ, adică se !a obţine un profittotal de 75$;. lei $ &n această situaţie factorul de acoperire cre"te la /5,59P, punctul de ec%ilibru

se !a găsi la un ni!el al !olumului de desfaceri mai mic, respecti! de 5:$57;, iar coeficientul de

siguranţă dinamic !a cre"te de la 6:P la 8:P$

'c%eltuielile !ariabile, o reducere a a acestora cu ;P la fiecare produs !a determina o

mărire a profitului egală cu produsul dintre cantitatea !2ndută "i reducerea respecti!ă a

c%eltuielilor !ariabile, re#ult2nd un profit total de 5;$;/: lei$&n această situaţie factorul de

acoperire cre"te la .:,.;P, punctul de ec%ilibru se !a găsi la un ni!el al !olumului de desfaceri

mai mic, respecti! de 69$99;, iar coeficientul de siguranţă dinamic !a cre"te de la 6:P la 8;P$

' c%eltuielile fie, o reducere a acestora cu ;P !a conduce la obţinerea unui profit

suplimentar egal cu reducerea respecti!ă re#ult2nd un profit total de .7$6 lei$ 4ceastă

sc%imbare !a menţine factorul de acoperire nesc%imbat, punctul de ec%ilibru se !a diminua,

corespun#2nd unui ni!el de desfacere 8.$59., iar coeficientul de siguranţă dinamic !a cre"te de la

6:P la 7/*&

'!olumul fi#ic al producţiei "i desfacerii, o ma1orare al acestuia cu ;P !a genera o

mărire a profitului egală cu produsul dintre cantitatea !2ndută în plus "i contribuţia brută unitară,re#ult2nd un profit total de .9$665 lei$ 4ceastă modificare !a menţine factorul de acoperire "i

punctul de ec%ilibru nesc%imbaţi, coeficientul de siguranţă dinamic !a cre"te de la 6:P la 7.P$

4nali#2nd factorii de optimi#are, conducerea consideră ca fiind a!anta1oasă cre"terea

preţului de !2n#are, care !a conduce la un profit de 75$;. lei, factorul de acoperire se !a

imbunătăţii substanţial, care !a cre"te la /;P, concomitent cu o dimunuare a punctului de

3


31/32

ec%ilibru care !a corespunde unui !olum al desfacerii de 5:$57;$lei, iar coeficientul de siguranţă

dinamic !a a1unge la 8:P, ceea ce repre#intă o situaţie fa!orabilă pentru entitate$

Entitatea mai poate aborda anali#a acestor factori "i pe linia acţiunii lor nefa!orabile,

pentru a determina posibila influenţă a di!er"ilor factori asupra profitului$ Cunoa"terea unei astfel

de influenţe dă posibilitatea ani%ilării aspectului negati! printr'o deci#ie de acţiune fa!orabilă a

unuia dintre ceilalţi factori$

De eemplu dacă se decide o scădere a preţului de !2n#are cu ;,; lei la produsul "i M,

aceasta !a afecta re#ultatul printr'o diminuare a sa cu (7;$;;; ;,;) H(:.$;;; ;,;)

G/6$.;; care !a putea fii ani%ilată fie+

'printr'o reducere a c%eltuielilor !ariabile unitare cu ;,; pe fiecare produs+

(7.$;;; ;,;) H (:.$;;; ;,;) G/6$.;;

' printr'o reducere a c%eltuielilor fie cu /6$.;; lei$

Determinarea "i cunoa"terea modului de acţiune a fiecăruia dintre factorii de optimi#are "iinfluenţele produse de ace"tia pre#intă importanţă pentru conducerea entităţii, deoarece astfel se

pot adopta deci#ii raţionale "i se pot pre!ede urmările unor astfel de deci#ii$

Cap.3. Concluzii

&n ultimii ani se afirmă tot mai des că succesul unei firme impune de#!oltarea unei noi

contabilităţi pentru management "ia a unor instrumente de deci#ie raţionale, care să conducă

acti!itatea spre performanţa dorită$=erformanţa economico'financiară se eprimă prin capacitatea entităţii de a desfă"ura o

acti!itate rentabilă, de a obţine profit$ Rentabilitatea unei acti!ităţi reiese din capacitatea de a

comensura !eniturile cu c%eltuielile efectuate$

=entru ca o entitate să poată obţine re#ultate optime este necesar să adopte deci#ii

raţionale în care c%eltuielile fie "i !ariabile se află într'o anumită corelaţie cu !olumul de

acti!itate "i cu preţul de !2n#are al producţiei, corelaţie ce se poate eprima prin modelul

relaţional cost'!olum'profit$

4nali#a cost'!olum'profit este utilă deoarece oferă o imagine generală asupra gestiunii

firmei$ Conducerea entităţii o poate utili#a cu succes la pre!i#ionare, oferind posibilitatea calcului

profitului aferent unui anumit !olum al !2n#ărilor$ 4ceastă anali#ă este utili#ată tot mai mult în

procesul de bugetare$

1 Rus +oa,- Pragul de rentabilitate şi indicatorii derivaţi, Publi$a.ia Tribu,a /$o,o"i$0- ,r& 42-2))7- #& 8)

3


32/32

*etoda cost'!olum'profit răm2ne o metodă utilă în anali#a "i gestiunea performanţei

întreprinderii urmare a a!anta1elor pe care le repre#intă+

' permite calculul pragului de rentabilitate-

' măsoară !ulnerabilitatea întreprinderii-

' define"te politica de preţ a întreprinderii$

=erformanţa unei acti!ităţi presupune aptitudinea de a surmonta dificultăţile "i a a asiguraeistenţa "i !iabilitatea unei afaceri, fiind permanent legată de risc.$

Cea mai importantă utili#are a anali#ei cost !olum profit decurge din relaţia pragului de

rentabilitate cu riscurile ce însoţesc acti!itatea curentă+ riscuri economice, riscuri de eploatare$

?*?*0@A'*8

$ 4lbu Nadia, 4lbu Cătălin, 8nstrumente de management al performanţei, !ol I'II, Ed$

Economica, ucure"ti, .;;/$

.$ riciu orin, Contabilitate managerială ; aspecte teoretice şi practice, Editura

Economică, ucure"ti, .;;7-

/$ udligan Dorina, erneci Ioan, eorgescu Iuliana, eţianu Jeontina, Contabilitate de

gestiune, ed$ CECC4R, ucure"ti, .;;8

5$ Călin Oprea, Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor , Editura enicod,

ucure"ti, .;;/$

6$ Deaconu =aul, Contabilitate managerială, Editura Economică, ucure"ti, .;;/$

7$ orngren C%arles T$, Datar rioster eorge, Contabilitatea costurilor, o abordare

managerială, ediţia a 'a, editura 4RC, .;;7-

8$ Iona"cu I$, >ilip 4$, tele *$, Control de gestiune, Editura Economica, ucure"ti, .;;/-

9$ *uţiu, Ileană 4$, Control de gestiune, Editura Risoprint, Clu1 Napoca, .;;8$

:$ FFF =ublicaţia AContabilitatea, eperti#a "i auditul afacerilorB, nr$ 3.;;8-

;$ FFF =ublicaţia Aestiunea "i contabilitatea firmeiB, nr$ 53.;;7-

$ FFF =ublicaţia ATribuna EconomicăB, nr$5.3.;;8-.$ FFF Jegea Contabilităţii Nr$ 9.3:: republicată în *onitorul Oficial $nr$ 56539 iun$ .;;9-

/$ FFF O$*$>$=$ 9.73.;;/ pentru aprobarea =reci#ărilor pri!ind unele măsuri referitoare la

organi#area "i conducerea contabilităţii de gestiune publicată în *onitorul Oficial nr$

./3. ianuarie .;;5-

2 Petres$u ilvia- Performanţa şi riscul pe baza analizei cost-beneciu, Publi$a.ia
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=17988http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=17988

Documents

Model Procedura Centre de Cost