Miron Costin - Istorie in Versuri Polone Despre Moldova Si Tara Romaneasca (1684)

ACADEMIA ROMANA

MEMORIILESECTIUNII ISTORICE

SERTA III, TOMUL X

CVLTVRA NATIONALABUCURE.$T119 2 9

www.digibuc.ro

DEMO : Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

MIRON COSTIN

ISTORIE IN VERSURI POLONEDESPRE

MOLDOVA *I TARA ROMANEASCA(1684)

EDITIE SI TRADUCEREDE

P. P. PANAITESCU

Prezentat de D-1 I. Nistor,Fedinp dela za Aprilie 1929

INTRODUCEREPoema istoricA in limba polona scrisa de Miron Costin la

1684 este una din cele mai interesante manifestari ale culturiinoastre din veacul XVII. Ca opera scris intr'o limba strAinde un boier moldovean, ea vadqte influenta culturii polone inMoldova; valoarea ei este deosebit atat pentru literatura po-lona, cat qi pentru a noastra. Pe langa insemntatea ei literaraeste importanta 0 ca o lucrare istorica; e una dintre cele treimonografii prin care Miron Costin cauth pentru prima oarasA descurce originile neamului 0 a statului romanesc.

DO. a fost editata in mai multe randuri, se impune oeditie noua a poemei, deoarece cele precedente nu se inte-meiaza pe manuscrisul care cuprinde forma definitiva a acestei8crieri 0, nici nu sunt prezentate cu destula grija. Pe de altparte se impunea 0 o traducere nou, intrucat traducerea luiB. P. Hasdeu este complet grgit.

as A. R. Mentoriile Sectiunhi Istoriee. Seria III. Tom. X.

www.digibuc.ro

2 P. P. PANAITESCU 366

DESCRIEREA MANUSCRISELOR. Manuscrisul Univer-sitdlii din Varfovia. IV. 26.=V. 1+47 ff. Provine din fostabiblioteca Zaluski (din Varovia) risipita la impartirea Polo-niei, a fost adus acum la Varovia din Rusia intre manuscriseleretrocedate in urma pacii dela Riga (1921). Pia la aceastdata facei parte din Biblioteca Publica imperiala din Peter-sburg. Titlul: 0 Historya polskimi rytmami o W oloskiey ziemii Moltanskiey #. (Istoria in versuri polone despre Moldova iTara Romineasca). Pe cotor se afl insemnarea: Historyao Woloskiey ziemi # (Istoria despre tam Moldovei). Manuscrisuleste in intregime de aceea mina afara de ultimile rfinduri(lista judetelor). ff. 46-47. scrise de alt copist. Deasemeneaun cititor a adaugat pe lingl glosele deja existente la mar-ginea versurilor, citeva insemnri in plus. Aceste glose sunttrecute in aparatul critic al editiei de fat cu sigla a 2).

Manuscrisul bibliotecii Czartoryski din Cracovia. nr. 1348.C.58. pp. titlul: Opisanie ziemi Moldawskiey i Multanskiey przezMirona Kostyna 1684. (Descrierea Orli Moldovei i a Mun-teniei de Miron Costin). Deasupra de alt mina: Mirona Ko-styna. Opisanie ziemie Moldawskiey wiersiem kanclerza Mol-dawskie [go]. (A lui Miron Costin. Descriere in versuri aOrli Moldovei de cancelarul Moldovei). Scris in intregime deo singura mina. Pe P. 57 se afla o insemnare, care ne lamureteasupra originei manuscrisului : ( ro Septembris anno 1700 da-

1) Al. Bruckner, care a cercetat la Petersburg la 1889-1890 manuscrisele dinfosta biblioteci Zaluski, spune di a aflat acolo poems polonit a lui Miron Costinin trei cdpii: Bericht des Al. Bruckner fiber seine von der keniglichen Akademie sub-ventionierte .Reise.1889-9o, in, Sitzungsberichte der kdniglichen Preussiscizen Akademieder Wissenschaften zu Berlin, 1890, II, p. 1339. E posibil stt fie vorba de o confuzie:intre manuscrisele fostei biblioteci Zaluski, aduse acum la biblioteca universitltii dinVarsovia, se aflii in adevar trei manuscrise ale scrierilor lui Miron Costin, dar nurnaiunul, cel descris mai sus, cuprinde textul poemei polone. Celelalte cuprind, unultextul cronicei in prozil poloni a lui M. Costin (N. 23) editat de I. Bogdan, Croniceinedite privitoare la istoria Romiinilor, Bucuresti, 1895, pp. 153-177; celiilalt, textulromfinesc al scrierii: De neatnul Moldovenilor, care a servit lui C. Giurescu pentrueditia sa (M. Costin, De neamul Moldovenilor, ed. C. Giurescu. Bucuresti, 1914.Manuscrisul e indicat cu sigla A. Cf. descrierea la pp. XIXII. La 1895 Al. BrUcknervorbii de un singur manuscris al poemei la St. Petersburg, Wiersze Historyczne.Biblioteka Warszawska, LV, 1895, II, p. 382.

s

www.digibuc.ro

367 VERSURI POLONE 3

rowana mi xigszka w Iasiech pod czas legacyey tureckiey dlainformacyey kraiu Multanskiego od pana Wargalowskiego pi-sarza hospodara Konstantyna Kantymira.

Iak z iarzma tureckiego niepodniesie glowyHerbowney Moldawia, gdy polak gotowyNa wybarwienie nie poda iey rady,Tosz iarzmo tasz z Sarmaty wled bOzie sgsiadp.

(io Septemvrie anul 1700, mi s'a &mit aceast carte in Iasiin timpul soliei in Turcia, pentru informatie asupra Orli Mun-tenesti, de cAtre Wargalowski pisarul hospodarului ConstantinCantemir.

DacA Moldova nu va ridica nobilul ei cap de sub jugul tur-cesc, pentrua polonul gata de luptA nu-i dA sfat de mantuire,atunci vecinul sarmat va trage la acelas jug).

Nimic nu dovedeste c acest manuscris ar fi, cum credekV. A. Ureche un autograf al lui Miron Costin. DimpotrivAmulte greseli de transcriere dovedesc cA avem a face cu ocopie 2).

Manuscrisul Academiei romdne. (Manuscrise slave) in cata-logul manuscris de Stoica Nicolaescu poartA nr. 104. 53 pp.Este o copie din 1886 dui:4 manuscrisul bibliotecii Czarto-ryski. A servit lui V. A. Ureche la editia lui. Ffind o copiemodernA nu a fost utilizat la stabilirea textului in editia de fatA.

CELE DOUA VERSIUNI. Cele douA manuscrise cari auservit la editia de fatI prezintA deosebiri fundamentale. Nu evorba de obisnuitele scApAri din vedere ale copistilor sau deinterpolatii, ci de deosebiri atit de insemnate, incit putem

1) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche. Bucuresti, x888, II, p. IX.In catalogul bibliotecii Zaluski este trecut un manuscris al poemei polone

a lui Miron Costin sub No. 373: Mironis Kostini supremi Moldaviae cancellariiad Ioannem III Sarmatiarum regem, de origine et variis casibus gentis Moldovicaecarmen heroicum, codex chartaceus manu generosissinai Wargalowscii celsissimiConstantini Cantemiri principis Moldaviae a secretis perpulcre descriptus. Subfinem exstat: ordo senatorum atque officialium terrestrium totius Moldaviae. I. A.Ianozki, Specimen catalogi codicum manuscriptorum bibliothecae Zaluscianae. Dresda,5752, p. 113. E posibil all fie vorba de acelas manuscris ajuns dupli risipirea biblio-tecii Zaluski in biblioteca Czartoryski sau de o copie foarte apropiatti, deoarece pro-vine dela acelas Wargalowski.

25.

I)

www.digibuc.ro

P. P. PANAITESCU 368

spune a avem a face cu doul versiuni deosebite ca formasi in multe locuri ca fond.

Ms. V. (Varsovia) are dedicatia catre regele Poloniei multprescurtata fall de cea din Ms C. (Cracovia). In Ms. V. seomit o serie de exemple de cuvinte latine si slave prezentatede autor pentru a arath bogatia limbii slave. Deasemenea esuprimata la urma mentiunea cronicarilor Eustratie logofatulsi Ureche. Forma de exprimare e cu totul alta. In Ms. V.avem insa in plus lauda lui Sobieski cu ((umbra numelui taucelui mare, care se intinde cat lumea aceasta intreaga #. Parteadela urma in proza, cuprinzand descrierea boieriilor moldo-vene si a judetelor, este deasemenea mult mai scurta in ms. V.,unde adesea avem numai enuntarea titlurilor, (jar pitarul esteomis cu totul). Sunt totus cateva stiri in plus fata de redactiadin ms. C., ca de pilda: faptul ca episcopii moldoveni nuluau parte la divan, ci numai mitropolitul singur, stirea despreiezuitii cari umbl in Bugeac, aceea despre zeciuiala viilor delaCotnari luata de paharnic pentru Domn.

Textul versificat se prezinta in cele doua m-sse foarte deo-sebit ca forma. Aproape la fiecare vers gsim inversiuni inasezarea cuvintelor, cuvinte inlocuite cu sinonime, idei redatecu alte expresii, versuri intregi deosebite. (Vezi d. p. versurileI. 63-4, II. 42, 43, 51, 121.-124, 131, 151-2. III. 103-105,1074, 148, 228-232). Ms. C. are in plus fata de Ms. V ver-surile I io6 ab. Cetatile Moldovei necesare sub Romani caaparare impotriva Tatarilor, II. 112 a-d autorul deplange ru-perea unitatii bisericii, III 388 a-d, (ultimile versuri ale poemei),autorul arat a pentru versuri trebuie minte vesell, iar el eun exilat alungat din patrie. Ms. V. are in schimb in plusversurile II. 35-38: indemn catre regi s se uneasca sub re-gele Sobieski trimis de Dumnezeu impotriva Turcilor. III209-210. Schimbarea numelui raului Repedea in Bistrita. III.251-258. Polonii vor aveh soarta Moldovei, clack' n'o vor scaphde jugul turcesc. III. 267-268. Sobieski va scaph Moldova siPodolia de Turci. Versul III. 93 incomplet in Ms. C. se aflaintreg in Ms. V., iar versurile II 167-168 sunt deplasate inMs. C. dupa versul III. 6. In Ms. V. sunt la locul lor, darapar a doua oarl dupa III. 6. Ms. V. cuprinde singur dupa

4

www.digibuc.ro


poema ci o prescurtare a ei in proza. Glosele de pe margineaversurilor sunt deosebite cele mai multe in cele doua m-sse,mult mai numeroase in Ms. V. Titlul lucrarii este deasemeneadeosebit, cum am vazut la descrierea manuscriselor.

Deosebirile reprezintd cloud redactii ale autorului. Deosebirileacestea esentiale, cari ating ci structura intim a versurilornu se pot atribul copictilor, ci numai autorului.

Cine altul decal autorul s'ar fi apucat sl reia poema verscu vers, s corecteze rima, expresiile ci acezarea cuvintelor,sa schimbe stilul ci forma frazelor. Dupa prezentarea de careautor a poemei regelui Sobieski, asemenear emaniere din parteaaltui scriitor n'ar aveh nici un rost, mai ales daca tinem seamaa remanierea atinge atfit forma polona, cat si fondul de istoriemoldoveana.

Deosebiri de fond, ca adausurile din Ms. V. cu speranteleMoldovei in regele Sobieski ci in Po Ionia, provin de sigur delaMiron Costin, care a scris poema tocmai ca s atraga atentiaregelui asupra tarn sale. Deasemenea pasagiile din Ms. C.,cari lipsesc in Ms. V: pomenirea cronicarilor Istrate logofatulci Ureche, descrierea pe larg a functiilor boerecti si a judetelornu pot fi atribuite unui interpolator: un polon nu puteh daaceste amanunte, un roman n'ar fi scris polonecte aceste a-manunte, dupa ce scrierea fusese data regelui.

Dealtfel trebuih s ne acteptarn la existenta a doua redactiiale autorului, and ctim ca Miron Costin era nemultumit cuaceasta lucrare. In mai multe randuri ici cere scuze ci spuneca se #rusineaza de muza sarmata *, din cauza neindemanariiin aceasta limba (p. 246 trad. p. 856 ci vers. I. 13 si urm.). Siglosele de pc marginea versurilor, cari difera in cele douamanuscrise, sunt ale autorului, caci cele mai multe cuprindcitate de izvoate, amanunte asupra tarilor noastre. In unadin ele autorul vorbecte la persoana int aiu: # se afl in Ma-ramurec hrisoave dela acel Bogdan: mi le-au aratat * (glosla versul III. 147).

Forma definitivd. Se pune atunci intrebarea care din celedoua m-sse prezinta forma definitiva, aceea care a fost pugde autor sub ochii lui Ioan Sobieski ci care trebuie s fie bazaunei editii a poemului.

www.digibuc.ro


De observat c Ms. C. provine din Moldova; la 1700, duphmoartea lui Miron Costin, pisarul lui Constantin Cantemir,Wargalowski 1), il dAdeh unui membru al soliei polone, caremergeh la Constantinopol. E prin urmare o copie ficutl duplun text care se aflh probabil intre hartiile rAmase dela MironCostin. Manuscrisul V. provine din biblioteca Zaluski dinVarcovia. Intemeietorul bibliotecii, Andrei Zaluski fusese unsfetnic al regelui Sobieski 9, manuscrisul este probabil o copiedup versiunea lsat de Miron Costin in Po Ionia, aceea pre-zentati regelui. Aceasta ar indich Ms. V. ca formA definitivA.

Ipoteza bazati pe originea manuscriselor este intrit la exa-minarea mai deaproape a deosebirilor celor doul versiuni.

Ms. V. prezint un text revlzut i corectat in ce priveterima, masura, gramatica, felul de exprimare, alegerea cuvin-telor.

Versul polon intrebuintat de Miron Costin are treisprezecesilabe, rimele urmeazI douh cite doul qi sunt deobiceiu dedoug silabe. Ritmul in genere nu este phstrat.

In privinta rimelor avem corectate in Ms. V. urmatoarele:Versurile I. 179-180: slabiligubili, in loc de: slabialypsowaly.(slabialy formh incorectl). II. 151-152. przemienieninadwere-zoi, in loc de nadanedawne. II. 145-146. Tatarow-zaporow,in loc de TatarowRzymianow.

Foarte numeroase sunt in Ms. V. versurile corectate pentrurestabilirea mAsurii: (Cuvintele intre paranteze se afl numaiin Ms. C., cele cu italice numai in Ms. V.):

I. 2I. Po nad Moldawsk4 ziemie [ci] gdy przelatywaly.II. 47. Tamte pierwsze ze czeste odmiany [i] nietrwaty.II. 50. [Po] Herczeg i Fagarasz te mieysca zasiedli.

III. 121. Porwa sic na swiadomy oglos [glos] wszyscy stosem.III. 259. Moltanie malo starsi [sg dawnieysi] swym wykiem

tu od tych.III. 306. U wcgrow, a u swoich zas domni nazywali. [W

swoich zas imienia domn zawsze uzywali].1) Despre carieralui Wargalowski vezi: P. P. Panaitescu, Influenla polonit in

opera li personalitatea cronicarilor Gr. Ureche # Miron Costin. analete Acad. Romane*,ser. III istorice, 5925, p. 525, nota 6.

9 Historja polityczna Po lski, II, 403.

www.digibuc.ro


III. 345. Czy kick& [iM] w Italic do Florentyi kaie?(Cf. 0 versurile I. 21. II. 30, II, 47, III. 134, III. 136,

III. 361, forma data in textMs. V fata de deosebirile dinaparat : Ms. C.).

Corectarile gramaticale foarte numeroase in Ms. V. arataa in prima redactieMs. C.Miron Costin nu era inca sigurpe formele limbii polone, aa ca a fost silit sl faca o reviziefoarte severa, care adesea a dus la modificarea completa a unorversuri. Din foarte numeroasele exemple aleg numai cateva:

Versul I. 104. in Ms. V. forma de plural Dakowie in loc deDaki in Ms. C. 1). In titlul cantului II Rzymian, gentiv pluralin loc de Rzymianow. Versul II. 90, w ostatek, in loc de w ostatku.III. 84. Przeszkoda snu ludzkiemu, in loc de ludzkiego, ludzki,fiMd adjectiv nu poate fi pus aci la genetiv. III. 123, z trudowwysilony (istovit din cauza muncii). In loc de trudem wysilony.Sensul frazei nu permite intrebuintarea instrumentalului. III.133. nie wrocc in loc de nie powrocc. Sensul frazei (Dragoqdeclara ca nu se mai intoarce din Maramure) cere prezentulverbului imperfectiv, care are sens de viitor. III. 174. zatur-bowany in loc de zturbowany.. III. 227. osiedli in loc de osadzili,forma anormall de perfect. III. 248. Prut graniczy z Budziaku,in loc de z Budziakem, z cere instrumentalul numai and in-seamn impreund cu, ad sensul de celtre, corect cu genetivul.III. 26o. z ich Negrulem, in loc de z swym Negrulem. III. 302.A dziecil to, in loc de A dzieciq tl., greqala grava, cad dzieciceste neutru. III. 312. i t bqdzie panowal kattly z sukcessorow,in loc de Kaidego (genetiv I).

0 serie de cuvinte sau expresii au in Ms. V. echivalentemai potrivite ca cele respective din Ms. C.: versul I. 17. inMs. V. koszty. (cheltuialA) in loc de skarbu (tezaur) (in Ms. C.).Sensul versului este: Polonii n'au crutat cheltuelile pentru in-vatatura. I. 28. postranny (pribeag) inlocuete pe sirota, (orfan):un pribeag s se poatA adaposti pe langa fii tai, i. e. Polonii.E vorba de Miron Costin insu. I. 29, cuvantul potczna (pu-ternica) care se afla in Ms. C. a fost suprimat in Ms. V. pen-truca forma o tautologie pe langa substantivul moc (putere).

1) Cf. insi I, i45, Tatarzy pentru Tatarowiel

www.digibuc.ro

8 P. P. PANAlTESCU 372

I. 8o in Ms. V. bunt, cuvant polonez inlocueste latinismulcorespunzAtor rebellia. 11 i. budynki, inlocueste latinismul co-respunzAtor struktury. II. 8. sternik, cuvant polon inlocuestelatinismul corespunzator naukler. II. tor nie wraz in loc denie razem. sensul:


nclejdea ca acest rege va mfintui Moldova. Este dela sine in-teles ca forma care contine aceste pasaje a fost pusa sub ochiiregelui.

Din toate aceste consideratii reiese in chip larnurit ca textulM-sului V. este forma definitiva data de Miron Costin opereisale.

Editia de fatd.. In consecinta acest Ms. trebuie s fie luatca baza pentru editarea poemei. Faptul insa c autorul acrezut de cuviinta s suprime in forma definitiva toata parteade eruditie din introducere i sa scurteze descrierea functiu-nilor si tinuturilor Moldovei, nu ne poate sill s neglijamaceste parti. Miron Costin, se vede, puma mai mult temeipe partea literara a operei sale, el voia, poate, s scuteasca peregalul sau cetitor de orice bagaj greoi de descrieri sau eru-ditie, prezentfindu-i istoria Ora sale intr'o forma poetica pla-cuta. Daca aceste parti suprimate aveau pentru Miron Costinsau pentru Sobieski o mai mica insemnatate, ele au insa pentrunoi o valoare deosebita: sunt un izvor important pentru cu-noasterea vechii organizatii a Moldovei i, in ceeace priveteintroducerea, lamuresc unele chestiuni asupra inceputuriloristoriografiei romane. Asadar, del e firesc sa luau' ca bazaa editiei de fata manuscrisul care contine forma definitiva,vom da in intregime sub textul definitiv i pe acel al redactieiprime din Ms. C., acolo unde este mai complet, adica intro-ducerea i epilogul in proza cuprinzand functiunile boeresti0 lista tinuturilor. Pentru textul poemei propriu zise am adoptatin text forma din Ms. V., trecand in aparat numai deose-birile din Ms. C. 1).. Din aceleasi motive am dat in traducere ambele versiuni aleintroducerii i ale epilogului in proza, iar poema propriu zisariumai in forma definitiva.

CUPRINSUL POEMEI. Poema poart in forma definitivatitlul Istorie in versuri polone despre Moldova # Tara Romd-neascd*. Ea este precedata de o dedicatie in proza catre regelePoloniei Ioan III. Sobieski (1674-1696), datata din Daov, pa-

1) Intr'un singur Ion (I, 4) am adoptat o emendatie a lui Al. Bruckner: WierszeHistoryczne. Biblioteka Warszawska, LV, 1895, II, p. 382.

.

www.digibuc.ro

T o P. P. PANAITESCU 374

vilionul de vanAtoare al regelui in Ellie. 1684 1). Autorul aratAc scrie poema dui:4 dorinta regelui, care yolk s cunoascli trecutul 4tArilor mai micb> (p. 26").

Poema propriu zisA e impartitl in trei parti inegale. Lapartea int aia se dA un nou titlu general: Despre neamul mol-dovenesc, care corespunde cu titlul lucrArii romaneti a luiMiron Costin. eDe neamul Moldovendor )>. Partea I (184 deversuri), despre prima descAlecare a lui Traian, arat c Ar-dealul, Moldova i Muntenia au format odinioarA o singurl.tara (i-xo), locuitorii se trag din Romani, cum aratA numelede Roman (x x-i2). Cea mai mare parte a acestei prime pArticuprinde povestirea in ton eroic a cuceririi Daciei (28-72).

Dacia e colonizath cu Romani, in fruntea cetAtilor staudomini * dela cari vine titlul de domn. Colonizarea principall

e in principatele de mai tarziu, cu pArnantul mai bogat, nuin Ardeal, unde se mentin Dacii Saii de azi. (73-86). Ur-meazA descrierea granitelor Daciei romane i a ceatilor (87-134).Traian trece Nistrul i sapA valul din Muntenia pang la Don,trece i Donut, bate pe TAtari (Sciti), strAbate Bactriana,Persia ci Egiptul, unde moare. (135-184).

Partea doua (174 versuri) despre retragerea coloniilor luiTraian in munti. Roma decade, ne mai avand un impArat detalia lui Traian (x-44). Adrian distruge podul peste DunArei TAtarii (Scitii) nAvAlesc in Dacia (15-38). Colonictii duplo rezistentA zadarnicA se retrag in munti: pe valea Oltuluiin tara FAgAraului, in regiunea Hategului, in Maramure iin muntii Gurgiului i Ciucului (39-78). Limba romfing pl-streazA o multime de cuvinte latine peste cari s'au adaus apoiimprumuturi ungureti i osarbeti * (79-91). Cu tot traiullor in munti colonictii nu pierd orice urma de civilizatie ro-mara, cAci materia dintaiu nu se pierde (117-129). Unguriisub regele lor ( LAslAu pornesc impotriva TAtarilor din Mol-dova, land cu ei ci pe Romanii din Maramurec, 'Mull in-vinci las libera calea celei de a doua descAlecAri.

Partea a treia, cea mai lungl (389 versuri) despre intemeierea1) Pentru imprejuririle care gild. pe Miron Costin A se refugieze scolo si despre

asezarea acelei s case de vanlltoare *, cf. E. Barwinski, introducere la Miron Costin,Chronicon Terrae Moldovicae. Bucuresti, son, pp. XVIXVII.

www.digibuc.ro

375 VERSURI POLONE x i

Moldovei si Munteniei. Numele de Ruman dovedeste cA totiRomanii sunt un singur popor. In Ardeal sunt mai numerosica Ungurii, cei din Maramures au privilegii ostAsesti si oErni:a mai curat latinl (1-36). UrmeazA povestirea poeticA a


ckui scriere o numeste gresit Vita Traiani 1), ca in Toppeltin.Tot dupa acesta citeaza i pe Eutropius, a carui scriere o nu-meste iar gresit ca la Toppeltin Vita Adriani 2). Bonfiniuscitat numai odata (II 31-2) impreuna cu Toppeltin si QuintusCurtius nu pare a fi fost utilizat direct 3).

Din scrierea greceasca numita Culegeri de patru monarhii,Miron Costin ia o povestire fantastica despre trecerea luiTraian peste Nistru si Don, lupta cu Tatarii i drumul im-paratului prin Bactriana si Persia pana in Egipt (citatul laversul I. 158). Aceast scriere utilizata si de Nicolae Milescu 4),nu mai este azi cunoscuta istoricilor 5).

Pentru istoria descalecatului al doilea> Miron Costin in-trebuinteaza cronica lui Grigore Ureche, din care ia pe larg,adesea traducfind exact, legendele despre intemeierea Moldo-vei. El cunoaste cronica in forma care are adausurile lui Si-mion Dascalul i cele atribuite lui Misail Calugarul, utilizind

interpolarile acestora 6). Unele amnunte nu concorda, da-torita faptului c i acl, ca la Toppeltin, Miron Costin citprobabil din memorie, neavand la indemna in Polonia leto-pisetele moldovenesti, de pilda: dupa Dragos domneste Roman,fratele ski, Moldova s'a intemeiat acum 380 de ani deci la1304 in Mc de 1359, etc. 7).

In introducere i in lista autorilor utilizati, Miron Costinciteaza i cronici anterioare lui Gr. Ureche: cronica lui Istratielogoflitul i analele din manastiri. Hasdeu , a carui traduceree complet gresita, tradusese pasajul despre Istratie logofkul

7) Cf. C. Giurescu, o. c., pp. XXXVIIXXXVIII. Toppeltin, p. cit.,pp. 51-52.

2) C. Giurescu, 1. c.3) Cf. Giurescu, o. e., p. XXXVII.4) Cf. P. Panaitescu, Influenta polonel la Gr. Ureche Miron Costin, p. 96 n. 2.5) D-1 prof. D. Russo a descoperit acest izvor grecesc al lui Miron Costin, despre

caremi comunici a se va ocuph intr'un studiu asupra elenismului in Romania.6). Cf. Gr. Ureche, Cronica, ed. C. Giurescu, pp. 9-10, 16, (26-27), zo (15-19).

Cf. C. Giurescu, editia lui M. Costin, De neamul Moidovenilor, p. XXXIV. Pentruraportul dintre Ureche i Simion Dascalul, P. P. Panaitescu, o. .c., pp. 38-67.

7) Cf. versurile III 318, III 265 O. Gr. Ureche 0. c., pp. 17 i 18. Nu crednecesar si studiez aci mai amanuntit citatele din Ureche i Toppeltin, deoarecele-am indicat in note sub traducere.

. .

ai

E.

www.digibuc.ro

377 VERSURI POLONE i3

# cronicar mai vechi si mai bun [deck UrecheP 1). AceastAtraducere gresitA indusese in eroare pe mai multi istorici, inspecial pe C. Giurescu, care cluth in ea un argument ca sAarate cl lucrarea De Neamul Moldovenilor a lui Miron Costine anterioarA poemei polone, cAci in aceasta din urmA il apre-ciazA pe Istratie, pe and in prima declarA a nu-1 cunoastesi combate pArerile ce i se atribue 2). Traducerea exactA apasagiului fiind # cel dint hiu (mai vechiu)>, rezultA cA MironCostin nu apreci pe Istratie ci stih cl el scrisese inaintede Ureche 3). Nu reiese din nimic cl letopisetul lui Istratiea fost in adevAr cunoscut si utilizat de Miron Costin in poemapolonA : toate povestirile legendelor originii Moldovei sunt luatedin cronica lui Ureche cu interpolArile ei. Miron Costin nuare nimic in plus fatA de acesta, deosebirile semnalate rnaisus nu se pot atribui cronicii lui Istratie : Ureche el insus,precum se stie, utilizase letopisetul moldovenesc al acestuia 4),ash cA nu ne putem astepth s gAsim la Istratie contrazicerifat de Ureche, ci cel mult adausuri.

RezultA dead cA Miron Costin a pomenit numai cartealui Istratie logofAtul in introducere, pentrua sti de existentaei, dar n'a intrebuintat-o in realitate.

Acelas lucru se poate spune si despre # analele mAnAstiresti #.Miron Costin sti cA ele se aflau in mAnAstiri si cl sunt maivechi ca letopisetele lui Istrate si Ureche. El spune (II. 215-217)cA autorii lor sunt oameni simpli, cari au povestit fArA frazedesalecarea Moldovei. In realitate Miron Costin, care poateaveh cunostintA de textul analelor slave si le citeazA ca o mar-turie de valoare din cauza vechimei lor, nu a povestit descl-lecarea dee& dupl textul lui Ureche si al interpolatorilor ace-stuia. Analele slave, pe cat le cunoastem azi, nu au aceste le-gende, ci numai o laconicl mentiune : o Dram vod a venit dintam Ungureasca din Maramures la vnAtoare dupA un zimbru *5).

') B. P. Hasdeu. Arhiva istoricd a Romdniei. Bucuresti, i865, I, 1 p. t6o.2) C. Giurescu, editia citatit a lui Miron Costin, pp. XLIV si urrn.3) Cf. P. P. Panaitescu, o. c., pp. tooxot.4) C. Giurescu, Noui contributii la studiul cronicarilor moldoveni. Bucuresti,

1908, pp. 87.5) Letopiseful dela Bistrif a, la I. Bogdan, Cronice inedite, P. 34.

www.digibuc.ro


Dar pe lng analele moldovene, Miron Costin pomenestesi anale muntene (p. 292-21 in prima redactie). In partea treiaa poemei el II o povestire a intemeierii TArii Romfinesti deNegrul-vaida. Povestirea cu corbul nu se potriveste cu celece stim din cronicile muntene cunoscute azi. Dar e putin pro-babil ca s'o fi luat din gura poporului: ea are un caracterchturaresc, e o imitatie dup legenda neamului Corvinilor 2).Pe de altA parte sunt la Miron Costin ateva amAnunte pre-cise de istorie munteanA: Tara Romneascl a fost intemeiatacum (4aproape patru sute de ani* (III. 264), ceeace face cevamai tfirziu de 1284. Cronicile muntene dau data 1290, pecare de sigur o are in vedere Miron Costin. El stie apoi a peatunci era un voevod al Transilvaniei, care depindea de 4rege #(II. 307-308), ceeace nu corespunde cu situatia din vremealui. Deasemenea se potriveste cu cronicile muntene, and spunea Negrul a descAlecat tara cu Sasi, Unguri si Sarbi. (II. 31I) 2)

Pomenirea 4 Hertegului (Hategului) si Flgrasului # (II. 50)este o confuzie ciudatA datoria probabil faptului cl MironCostin vAzuse un text muntean cu mentiunea titlului domnesc>. RAmane deci probabilI intrebuintareaunei cronici muntene.

Cronicile polone ale lui Stryikowski, Piasecki, Bielski,Kromer sunt citate de Miron Costin numai in general, pentrufaptul cA au stiri de istorie moldoveanA.

Asadar putem spune cA poema polonA e bazatA numai peurmAtoarele scrieri: Toppeltin, De origine et occasu Transylva-vorum, Culegeri grecesti de patru monarhii, cronica lui Urechecu interpolArile ei si probabil o cronicl munteanA.

Sunt ing si altfel de izvoare de informatie in poemA: MironCostin vorbeste de hrisoavele lui Bogdan din Maramures, carii-au fost arAtate de maramureseni (glosl la III. 46) 3), apoi

1) Callimahus Esperiens, De adamante, corvo et annulo ad Mathiam CorvinumUngariae regem, ms. bibl. Barberina, citat de Ciampi, Bibliographia critica, I, p. 34-

2) Cronica anonimd, in, Istoria tzerrei romanesci, ed. G. Ioanid II, Bucuresti,1859, p. 2.

3) Miron Costin a alltorit in Maramures la 1674. Cf. Miron Costin, De neamulMoldovenilor, ed. C. Giurescu, p. 38 (25-28) si Buletinul Comisiunii istorice, H,pp. 225 -226.

www.digibuc.ro

379 VERSUR1 POLONE 15

hrisoavele cu numele parcAlabilor de Cetatea AlbA (II. 131-2).Deasemenea vorbete de mapele geografice, cari numesc Bu-geacul Basarabia (I. 126). Poate tot din N mape 0 a luat numeleturnului lui Neoptolem. De pildA harta din secolul XVII :Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accu-rata delineatio... T. C. Lotter geogr. Augusta. Vindelicorum.mentioneaza : Bessarabia, lac di Vidowo, torre di Neoptolemi.0 glosA pomeneste de inscriptia de pe poarta Halicka delaLemberg, cu mentiunea lui Bogdan vodA. (glosA la II. 208).In realitate inscriptia de pe aceastA poartA are numele lui tefancel Mare, in amintirea opririi nAvAlirii lui 1).

VALOAREA ISTORICA SI LITERARA. Originile Mol-dovenilor au fost tratate de Miron Costin in trei monografii :Cronica polonl in prozA (1677), Poema polon (1684), Deneamul Moldovenilor (dupl 1686) 2).

Aceste trei scrieri cu acelaq subiect corespund ing unorpreocupAri deosebite qi deaceea subiectul este privit in fie--care din ele din alt punct de vedere. Cronica polonI in prozAeste o scriere de informatie pentru Poloni. Ea cuprinde po-vestirea ambelor A descalecate * dar insistA mai mult asupralucrurilor ce nu le puteau ti Polonii din literatura lor : valulroman, cetAtile Moldovei, orae, limba, religia 3). DimpotrivA,De neamul Moldovenilor se adreseazA compatriotilor autorului,qi ca atare cuprinde lucruri necesare pentru informatia Mol-dovenilor : ce este Roma, mArimea imperiului roman, suntfAcuti atenti asupra greplilor lui Ureche i a celor atribuite

1) S. Starowolski, Monumenta Sarmatorum, Cracovia, 1655, pp. 275-276:inscriptia in porta Haliciensi to din Lemberg, 1498, amintind atacul lui *tefanimpotriva orasului.

2) Cronies poloni la I. Bogdan, Cronice inedite, pp. 153-177; De neamul Mol-dovenilor, ed. C. Giurescu, Bucuresti, 1914. Pentru data scrierilor, P. P. Panaitescu,o. c., pp. 98-204 si idem, in Revista Istoricd, XII, 2926, pp. 9-12 1 XIII) 1927,PP. 55-61.

3) I. Bogdan, o. c. La p. 155, rAndul 15 de sus, editorul a &kit cAteva cuvintedin ms. dupA znaki ad: y progi y wiezi nadnimowane, ktore znaki ... (ci pragurisi turnuri ruinate, cari semne ...) e vorba de urmele podului lui Traian dela Turnu-Severin vAzute de Miron Costin. Cf. exemplarul colationat din nou de autor laManuscrisele Acaderniei RomAne, colectia I. Bogdan, No. 88.

www.digibuc.ro


lui Istratie logofatul 1). Despre descalecatul al doilea MironCostin spune c Ureche a scris suficient 2), i deaceea de sigurlag la o parte aceast chestiune. Pasagiile despre imperiul romannu se regsesc in versiunea polona, pentruca erau notiuni fa-miliare oricarui polon cult. Deasemenea nu regasim in aceastversiune polemica impotriva lui Ureche (Pentru Flacus-Vlahia),Simion Dascalul i Istrate logofatul, pentruca scrierile lor nuerau cunoscute in Po Ionia.

Poema polona, spre deosebire de celelalte doua scrieri, areun caracter mai literar, deaceea partea de eruditie si de criticae lased la o parte si Miron Costin da o mai mare extinderelegendelor i descrierilor vfinatoarea lui Dragos, corbul luiNegru, rasboiul lui Traian. Toate au o factura poetica, de-oarece autorul voi s prezinte regelui Poloniei o opera placutl.Suveranul rafinat si cult, admirator al marelui secol francez,ar fi fost mai repede indemnat in acest chip s se interesezede Moldova.

Desi avem a face cu trei puncte de vedere deosebite, mate-rialul celor trei scrieri e acelas, destul de redus : cronica luiUreche cu interpolari, culegerile grecesti, Toppeltin, poate ocronica munteana. In nici una din cele trei scrieri nu mai in-tervine un alt izvor care sa modifice parerile exprirnate incelelalte. Am vazut mai sus ca intrebuintarea letopisetului luiIstratie si a analelor din mAnAstiri in Poema polona nu sepoate dove& prin nimic.

C. Giurescu, care considera gresit De neamul Moldovenilor,ca o scriere din tinerete a lui Miron Costin, credea ca avema face in opera acestuia cu o evolutie in pareri determinatade o mai temeinica cunoastere a chestiunii i ca in 4De neamulMoldovenilor saderile lucrarii, atat in ceeace privestetrebuintarea izvoarelor, cat i cunostinte gresite despre istoridveche se datoresc faptului ca aceast scriere e anterioaracelorlalte 2).

In realitate Miron Costin a avut la indemana dela inceputpana la sfarsit aceleasi izvoare, evolutia lui nu st in cuno-

1) Miron Costin, De neamul Moldovenilor, pp. II-24, 5, 7-8.2) Ibid., p. 5.3) C. Giurescu, in introducerea la De neamul Moldovenior, p. VI.

s

o in-

www.digibuc.ro

381 VERSURI POLONE z7

stir* i conceptia istorica asupra originilor Moldovei, ci inplan si prezentarea lucrarii, cari reprezinta nevoile deosebitedin cari decurg cele trei lucrari.

Asadar poema polona este considerata de autor ca o operaliterara, dar neindernanarea in limba polona face adesea stilulfoarte obscur, in special sufera de o retorica greoaie, defectcare nu era dealtfel numai al lui Miron Costin in acea epoca.El intrebuinteaza adesea forme rare cateodata cu sens gresit,sunt i ceva greseli de gramaticl. De observat dupl cum sevede din corectarile aduse primei redactii c Miron. Costina cautat sa suprime latinismele inlocuindu-le cu cuvinte po-lone. E interesant s vedem pe cronicarul moldovean lucrandca un om de litere modern, refacind cu rabdare versuri in-tregi pentru ca s refaca o masura gresit, corect and expre-siile, cantarind sinonimele. Mu lte versuri, cu toate corectarileau ramas Inca imperfecte, in special masura. Miron Costinnu distinge intotdeauna bine cand dou vocale se pronuntdeosebit sau ca diftong.

Taus lucrarea nu e lipsit de valoare literara: povestirealegendelor ca un basm frumos e foarte reusita, descrierea en-tuziasta a Moldovei are mult lirism. Cunoscutul istoric al lite-raturii polone Al. Bruckner o pune alaturi de cele mai buneproduse similare ale literaturii polone in veacul XVII 1).

Versul polon de treisprezece silabe este cel obisnuit depoetii poloni ai vremii, versul eroic. Poemul eroic cu subiectistoric era un gen de predilectie in Po Ionia incep and din adoua jurnatate a veacului XVI si p Ana la mijlocul veaculuiXVIII. Miron Costin face astfel parte prin aceast opera dinliteratura polona curenta a vremii 2).

1) Al. Bruckner, Wiersze lzistoryczne. Biblioteca Warszawska, LV, 1895, III,p. 382 1 idem, Encyklopedia Polska Akademij Umiejonosci, XX, p. 236.

2) Alte aminunte privitoare la opera polonli ci la lecturile lui Miron Costinla P. P. Panaitescu, Influenia polond la Grigore Creche i Miron Costin, pp. 123-127.Un amilnunt interesant pentru influenta literaturii polone asupra lui Miron Cos-tin e urmitorul. El spune cA Romanii retraqi in multi ajunseseri triind in pus-tietiti nicte satiri (II. x x8). Identitatea satiri=silbatec n'o puteh gad la scriitoriiclasici, ea e inch curenti la scriitorii poloni. Cf. Linde: Slownik jmyka polsldego subzettyr citatul din Otwinowski: Satir, sau salbatec din padure; Cf. fi cunoscuta

26 A R. Afemoriile Segiunii Istorice. Seria M. Tom. X.

www.digibuc.ro

it 8 P. P. PANAITESCU 382

Valoarea istoricA a poemei este fireste mica astazi, dar eareprezinta un produs interesant al ideologiei literare si poli-tice a veacului XVII in Moldova. Repetatele si insistentelealuzii ale autorului, cerfind ajutor polon impotriva Turcilor,speranta ce 0-o exprim in marele rege Ioan * si amenin-tarea ca Polonii vor aveh soarta Moldovei, daca nu-1 vor urmh(I. 103-4. III. 251-8), arat conceptia politica a lui MironCostin. Un fapt caracteristic pentru ideile lui este scoatereadin versiunea definitiva a poemei a versurilor prin cari regretaruperea unitatii bisericii (II. 112 ad). Regele Sobieski pa-trona si incurajh actiunea catolicilor care avii de rezultat tre-cerea la unire a ortodoxilor din Galicia, in special a arhiepis-copului de Lemberg si a stavropigiei. Probabil Miron Costins'a temut ca versurile lui s nu fie interpretate ca o aprobarea acestei actiuni de despartire a coreligionarilor lui din shnulbisericii bor. In orice caz vedem aci la el scrupule de constiintasi cantrire a cuvintelor.

EDITII ANTERIOARE. Edicia Iosi f Dunin Borkowski (1856).Pentru prima oara poema polona a aparut in colectia postumla scrierilor lui Iosif Dunin-Borkowski. Pisma (Scrieri) I. Lem-berg. 1856, pp. 239-274. M. Kogalniceanu a cunoscut si oeditie separata 1).

Editorul scrierilor lui Dunin-Borkowski, care semneaza P. W.spune : # Prezenta descriere a tarii Moldovei si Munteniei amglsit-o intre manuscrisele lui I. Dunin-Borkowski gata de tipar.El urmh sl adauge lamuriri, deoarece nu le-am aflat, editezopera singura. . .)) 2).

Ms., editat, despre originea cruia prin urmare, nu stimscriere satiricA dela sfArsitul veacului XVI St Orzechovski Satyr albo dzilei nip..Satirul sau omul sAlbatec).

1) M. Kogalniceanu, Letopisetele Moldovei, ed. II, III, p. III. Iosif Dunin-Borkowski (1809-1843) Poet si dramaturg polon cunofted limba romdnd ci alit-torise in tars noastri; se spune a scrisese chiar poezii in romanecte. Aveh in manuscriso scriere privitoare la legAturile dintre limbs polonl si cea romni si adunA docu-mente privitoare la istoria noastrA. Din and in and, zice biograful dm, trimitestiri asupra literaturii polone unui ziar moldovenesc ce apAreh in Iasi. SocietateastiintificA din Iasi il numise membru. Vials lui I. Dunin-Borkowski de AugustBielowski in fruntea operelor postume (I. Dunin-Borkowski, Pisma, p. XVIII).

2) I. Dunin-Borkowski, o. c., p. 240.

www.digibuc.ro

383 VERSURI POLONE

nimic, este foarte asemanator cu Ms. C., cuprinde adica re-dactia prima a poemei. Diferentele stau numai in cateva in-versiuni si dou trei omisiuni. Editorul a modernizat cu totulortografia si se pare c si-a permis unele emendatii riscate,acolo unde sensul era mai obscur. Sunt si destule greseli detipar, iar glosele de pe marginea versurilor au fost toateomise.

Editia Leon Rogalski (1861). Leon Rogalski a asezat poemapolona a lui Miron Costin intre anexele de documente alecartii sale Dzieje ksiqztw nad-dunajskich. (Istoria principatelordunrene) I. Varsovia. 1861 pp. 758-784. Rogalski reproduceintocmai editia lui Dunin-Borkowski cu deosebire ca n'a pa-strat forma versificata (scriind frazele la rand) si a suprimat oserie de pasaje, cafi i se pareau fara interes istoric.

Editia M. Koglniceanu (1874). In Letopisetele Moldovei ed.II-a III. Bucuresti 1874, pp. 487-524. Mihail Kogalniceanureproduce textul poemei dupa editia Dunin-Borkowski, omiteinsa tot epilogul in proza cu descrierea boieriilor si a tinutu-rilor. Greselile de tipar sunt ash de numeroase incat fac lec-tura poemei foarte anevoioas. Kogalniceanu a adaugat la edi-tia sa si traducerea lui B. P. Hasdeu, despre care vezi mai jos.

Editia V. A. Ureche (1888). V. A. Ureche a publicat poemapolona in editia sa a Operelor complete ale lui Miron Costin.Bucuresti 1888. II, pp. 70-142, utilizand Ms. descris mai sussub litera C. (Cracovia) dupa copia facut pentru AcademiaRomana. Textul polon este p lin de grave greseli de tipar 1),poate chiar mai multe ca la Kogalniceanu.

TRADUCERI. Traducerea B. P. Hasdeu. B. P. Hasdeu apublicat o traducere romaneasca a poemei polone a lui MironCostin dupa editia Dunin-Borkowski in Arhiva Istoricd a Ro-mdnilor,I i. Bucuresti 1865, pp. 159-172. Desi Hasdeu de-clara a traducerea sa e literald, adica tinandu-se de literatextului, este in realitate o traducere foarte libera, departan-du-se cu totul in cele mai multe cazuri de expresiile autorului.Mai mult, fie Ca' B. P. Hasdeu n'a inteles textul, fie a era

1) Al. Bruckner, Wiersze Historyczne. Biblioteca Warszawska, LIT, 1895, IIIp. 382, numete aceast editie neglijentd *.26*

79

www.digibuc.ro


foarte grabit, traducerea este foarte des complet greita. Ca-teva exemple: 1). Versurile I 21-24.

Po nad Mo1dawsk4 ziemie gdy przelatywalyW slawne wolne krolestwo, mnie wtqd dolegalyTyranskie neronowe sceny nieslychaneLupiestwa, okrucienst wa niewypowiedziane.

Hasdeu traduce (p. 161). # tiu bine c in sborul lor atregloriosul regat polon ele [zanele poeziei] treceau cateodata incalea lor i deasupra pamantului romanesc, dara vai, atuncile inspdimantau neauzite scene de o tiranie neroniana, jafuirisi prede nepovestite >>. Traducerea exacta este: ((Dar pe andaceste zeitati sburau deasupra Moldovei spre regatul slavitqi liber, pe mine ma indurerau scenele ne mai auzite de ti-ranie neroniana, prdaciuni, cruzimi de nepovestit *. MironCostin explica in aceste versuri de ce, pe and in Poloniase cultivau artele, el ca moldovean traind intr'o tara turburatai jefuita nu putea pretinde sa le manuiasca cu aceea inde-manare ca Polonii. La Hasdeu sensul este complet alterat.

Versurile I. 167-168.... i czemu tureckim dziwuieKto woinom ? Ktory przez szeg miesiccy woiuie.

Hasdeu traduce scurt (p. 163): #cuceririle otomane sunt obagatela #. Traducerea exacta: oDe ce se mai minuneaza cinevade rasboaiele purtate de turci, cari tin numai ase luni ? >>Miron Costin spunea mai sus a Traian luptase mai multiani fara oprire. Turcii fac expeditii de sue luni, sezonul devara, retraganduli apoi otile.

Versurile II. 14-16... . a przy Adryanie

W tak lichq stabad poszly, ie i most TraianowNa Dunaiu zepsowad kazal dla Tatarow.

Hasdeu traduce (p. 163) # Adrian aduse imperiul la atata de-bilitate, inat a stricat pang si podul lui Traian pe Dunare,

1) SA se tie seama cA Hasdeu traducei redactia prima a poemei dupii editiaDunin-Barkowski. Deaceea textul qi traducerile corectate ce dam mai jos in acesteexemple difera de cele din editia noastra.

www.digibuc.ro


cel infiintat contra TAtarilor *. Traducerea exacta: [Imperiulroman] sub Adrian cazii in ash mizerabill slabiciune, inatacesta porunci chiar s fie stricat podul lui Traian peste Du-nare din pricina ngvalirilor Tatarilor *. Dupg Hasdeu podulerh o intAriturA darimatg tocmai and imparatia ramasese fallapgrarel

Versurile III. 331-333.Az stary Aleksander podobny krolowiTen naypierwszy Hospodar, rowni monarchowiSlawnemu...

Hasdeu traduce (p. 168) o In fine se sui pe tron batrfinulAlexandru majestos ca un adevArat rege, primul dintre domniimoldovenesti, care se asemanh cu monarhii cei gloriosi *. Tra-ducerea exacta: o ... Ping la batrinul Alexandru asemangtorunui rege. Acesta cel dintaiu a fost numit hospodar, intocmaica un monarh glorios *. Miron Costin spune ca Alexandrucel Bun a fost cel dint Aiu domn care a purtat titlul de hos-podar, o majestos * este dela Hasdeu, precum tot dela el eramai sus clerul national (p. 168).

Versurile II. 241-2.Winnice oni wniesli wespol i WOgrowie.

Ei (Sasii) au ridicat viile impreung cu Ungurii. Hasdeu tra-duce yule prin cdrciumi (p. 167).1

Aceste exemple se pot immulti, ar trebur citatg jumgtatepoema 1). Miron Costin pune intr'un loc in gura lui Iatcoprisacarul o frazg in limba ruteang. Hasdeu reproduce acestpasaj (p. 167 nota) adaugand: oAcest pasaj probeazg a MironCostin manua foarte bine limba malorusiana *. Pasajul e re-produs intocmai dupg textul lui ,Dunin-Borkowski (Pisma I.p. 262), unde in doug versuri sunt sase greseli. Dna MironCostin ar fi scris ash, aceasta ar probh ca el nu cunosteh limbaruteang. In orice caz acel care nu cunosteh aceasta limba eraHasdeu. Acelas lucru putem spune si cu cunostintele de limbapolong, pe care o cunosteh numai superficial, impiedecindu-se

1) Cf. 0 P. P. Panaitescu, o. c., p. 124 or. 3, unde se dau 0 site exemple deacest fel.

www.digibuc.ro


la pasajele mai grele. Ceeacee e mai gray, e 0 fara sa spuiea lsat netraduse numeroase versuri, anume acele mai grelede tradus. Iata unele din aceste omisiuni: versurile I. 40-51 cutotul rezumate la Hasdeu (p. i6i), el nu pomeneste de faptulO Traian 4 el- el insus soldat in ostirea lui *, nici de co-lonistii cari plecau cu sotiile bor. I. 125-130, lag la o partepasajul cu o mapele geografice *. II. 52-3, skit pasajul incare Miron Costin spune 0 Oltul isvoreste din muntii Gur-ghiu.

La versurile III. 70-120 (descrierea bogatiilor Moldovei)Hasdeu spune in nota : (p. 165) 0 o stilul este foarte incurcat *si 0 traduce o sensul nu cuvintele *. Sub acest pretext omitein traducere mai bine de douazeci de versuri: comparatiaintre Nil si Nistru, descrierea Nistrului in Podolia, afirmatiaO zeitele Olimpului ar prsi patria lor, daca ar cunoasteaceast tara.

Traducerea V. A. Ureche. V. A. Ureche a adaugat la editiasa a poemei o traducere despre care spune 0 ( o dam dupaB. P. Hasdeu cu mici indreptari *1). In realitate V. A. Urechecopiazl intocmai traducerea Hasdeu si nu vedem unde sunt micile indreptari *. Nici nu s'a incumetat macar s tra-duca glosele din editia sa, cari lipseau in cea utilizata deHasdeu.

Pentru partea in proza dela urma, boieriile si tinuturileMoldovei, mai usor de tradus, V. A. Ureche nu mai urmeazatraducerea Hasdeu, ci da o traducere noua, despre care spuneO ( o datoram d-lui locotenent colonel si inginer Coslinski *2.)Traducatorul era putin familiarizat, se vede, cu termenii cariprivesc vechea organizare a Moldovei, ash 0 si traducereaaceasta are greseli : o vornic mare al tarilor de sus *2) pod-skarbi (sub tezaur) *4), parcalabii de Hotin o dupa regulamentepusi si astazi intre cei doi vornici mari *5), in loc de regu-lamente trebuia privilegii adicd hrisoave.

1) Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Ureche, II, p. 75.3) Ibid., p. 129.3) Ibid., p. 131.4) Ibid., p. 133.6) Ibid., p. 137.

www.digibuc.ro


PRESCURTARIV. = Ms. universitatii din Varsovia.a. = Glosele adause de alti mfinl la manuscrisuI din Varsovia.C. = M. Muzeului Czartozyski din Cracovia.

ad. --= adauge.on:. --= ontite.

1= Inlocueste.Ureche = Gr. Ureche (Simion DascAlul), Cronica, ed. C. Giurescu. Bucuresti,

1916.Toppeltin = L. Toppeltin de Medias, De origine et occasu Transylvanorum.

Lyon, r 667.Textul tipArit reproduce pe acel al manuscrisului V. Variantele din aparat all

alta indicatie aunt dupA manuscrisul C.

www.digibuc.ro

TRADUCERE

Istorie in versuri polone despre Moldova i Tara Romdneascd

Prea seninei i neinvinsei majestati, marelui loan III, dinmila lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare duce al Litvanieial altor multe tari, domnul meu cel milostiv i binefacator.

Ma rusinez de muza mea sarmata in fata majesttii voastre-regale prea senine i neinvinse, domnul meu cel milostiv, nupentruca muza n'ar fi la inaltimea celor mai inalte subiectea geniului celui mai adnc, dar din pricina neindernfin4riimele in aceast limb. cat priveste bogatia limbii slave, daca iose observa bine, e mai bogata ca vestita limba latin, cacilatina are o multime de cuvinte imprumutate din greceste,

5

Descrierea fdrii Moldovei i a Tdrii Romdnesti de Miron Co.stinPrea seninului i neinvinsului monarh sarmat, Ioan, III, din

mila lui Dumnezeu rege al Poloniei, mare duce al Litvaniei, 15stapnitor al Rusiei, Prusiei, Mazoviei, Zmudzu-lui, Kievului,Podoliei, Wolhiniei Livlandei, Smolenskului, Swierskului,Cernigovului, domnul meu cel mult milostiv i binefacator.

Ma rusinez de muza mea sarmata in fata majesttii voastreregale prea senine si neinvinse, domnul meu cel milostiv, nu 20pentruca muza n'ar fi la inltimea celor mai inalte subiectea geniului celui mai subtire, dar din pricina neindeminariimele in aceast limbl. Caci limba slava este mai bogata deckvestita limba lating, care are o multime de cuvinte imprumutatedin greceste, precum se poate vedea din aceste cuvinte: philo- 25sofia, compus din cpi2o aoTia, theologia din 0E4 si Akog,

si

ci

si

si

www.digibuc.ro

86 P. P. PANMTESCU 450

cum se poate vedeh din aceste cuvinte ce urmeaz: philosophia,compus din philos i sophia, theologia din theos si logos.

Aceste cuvinte ca i multe altele nu se pot exprimh in lati-nt_ste printr'un singur cuvint. Iar la vechii Sloveni se ziceaucu cuvant propriu, fr imprumut din greceste: philosophia 5lubomudryie, care in polona este lubornudrok, theologiabogoslovie, care in polond se poate numi bogoslowstwo, astro-nom gwiezdo-mieniec, astrolog in polon gwiazdoslow,astronomia, zwiedoteczenie, astrologia zwiezdoslowie simulte alte cuvinte in limba latin sunt imprumutate, iar in tolimba slav se pot exprimh cu cuvinte proprii.

Neindemanarea mea in aceast limba vine din rara intre-buintare a polonei de ckre mine de zeci de ani incoace. Dar

astronomia din doT4e si vdpog, astrologia din daHe i Adyo,geometria din yr' i pizeov, geographia din i yeciv.o. Aceste 15cuvinte nu se pot in nici un chip exprimh in latineste cu unsingur cuvant. Iar acei vechi Slavi exprimau toate aceste cu-vinte in limba lor frl s' imprumute dela Grecii cei vechi,cAci philosophia au numit-o lubomudrie = lliosomSmignrk,cceace insemneazA acelas lucru ca q2iAo i aoTia, cAci aoTta 20pe greceste inseamn intelepciune, deci philosophia se zice inchip multumitor pe slavoneste itposomsApie, iar in limba po-lonA se poate spune 1ubom4drog5, deasemenea theologia estefierocAOKiea, caci esds pe greceste este Dumnezeu i Adyogcuvint. Deci Slavii au numit frumos theologia bogoslovie, iar 25in poloneste se poate nurni bogoslowstwo ; theologul este foartebine numit bogoslo w sau bogoslowiec, deasemenea si astronomin slavoneste sirksmiima,-K si in polonl se poate zice gwiaz-domieniec ; astrolog pe slavoneste este swksmcnoick in polongwiazdoslow, geometria in slavoneste 31in4omtpii, caci yij pe 30greceste este pilmint, iar tilmov mAsur, deci se poate zicefoarte bine si geometru intr'un cuvint singur pe polonesteziemiomierzec, iar in latineste nu se poate spune intr'un singurcuvint ; deasemenea i geograf ziemiopis i alte multe cuvintesunt exprimate la Slavi in limba lor, fr sa recurgl la alte limbi. 35

Neindemanarea mea in aceast limbA este pricinuit de in-depArtare si de neintrebuintarea ei de mine de zeci de ani.

71

www.digibuc.ro


precum Dumnezeu in cer, a carui loctiitori ad pe pamant suntmonarhii, primeste atat oratia intinsa si aleasa a oratorilor marisi sfinti, cat si un kirie-eleison spus cu suflet curat de orkeom simplu, ash si maria ta, domnul meu cel milostiv si bine-facator, binevoeste cu mila domneasca sa primesti cu indul- 5genta sub umbra numelui tau celui mare, care se intinde catlumea aceasta intreaga, o scurta istorie in stil neindemanatecdespre o tara mica.

Am fost indemnat sa ma apuc de acest lucru mai intaiu degeniul prea inalt al mariei tale, domnul meu cel milostiv si iobinefacAtor, care cauti A. afli atat despre tarile mari si intinse,cat si, nu mai putin, despre cele mai mici. Al doilea indemnmi-a venit din faptul 0 istoricii vestiti din tarile mariei tale,binefacAtorul meu, descriind istoria preaslavitului regat al ma-riei tale, pomenesc ceva si despre tam Moldovei si mentio- 15neaza ca poporul roman se trage din Italia. Ei au tacut ins

Dar precum Dumnezeu in cer, ai carui loctiitori aci pe pamintsunt regii, primeste dela oamenii mari si sfinti oratii intinsesi frumoase, tot ash cum primeste 0 dela un om simplu un kirieeleison spus din inima curata, ash si maria ta, domnul meu 20cel milostiv, care esti loctiitorul lui Dumnezeu, binevoeste sprimesti cu ingaduinta aceasta mica istorie scris cu cuvinteneindemanatece.

M'a indemnat s mA apuc de acest lucru geniul mariei tale,domnul meu cel milostiv, care, avind cunostinta despre toate 25Wile mari si intinse, ai binevoit sa te informezi si despre tarilemai mici si despre inceputurile bor. Iar slAvitii istorici ai tariimariei tale amintesc des de treburile si razboaele Moldovei siMunteniei, desi numai in cursul istoriei acestui slavit regat,spunand a locuitorii acestor tari se trag din Italia, mai ales 30Kromer si Piasecki. Dar cancl si de care cine au fost adusiaci in Dacia din Italia n'au vrut sa stie, precum deasemeneanu au nici o stire despre a doua descalecare a acestor tad, Mol-

31. M. Kromer, De origine et rebus gestis Potonorum librt XXX. Basel, 1555,pp. 312-313. P. Piasecki, Chronica gestorurn in Europa singularium. Cracovia, 1648,P. 52.

www.digibuc.ro


sau n'au tiut nimic asupra vremii and s'a asezat la Nistru,la Dunare 0 la Marea Neagra. In aceast privint trebuie sane miram mai mult de istoricii unguri, cafi stiau de coloniilelui Traian si au scris despre ele. Ei nu se multumesc numai safirme ca poporul moldovean, muntean i Romanii cari sunt 5la dansii in tail sunt adusi in aceste parti din Italia de Traian,dar chiar se impotrivesc acelora cari scrisesera altfel despreacest popor. Totus ei Inii mrturisesc ca nu stiu and s'a-asezat acest popor la Nistru si la Dunre.

Acest lucru s'a petrecut acum patru sute de ani, nu mai 10mult. Deci noi Inca putem afla lucru lamurit despre a douadescalecare i acum, caci aceast vreme trecuta. nu face maimult de cinci oameni traind mult, afland unul dela altul, asaca amintirea acestor vremuri nu s'a pierdut in patru sute de

dova si Muntenia. In aceasta privinta trebuie s ne miram 15mai mult de istoricii Unguri, caci a doua descllecare a pornitdin mijlocul ion din Dacia superioara in Dacia inferioara. Eiau scris despre acest popor nu numai ca sunt adevarati Romani,dar chiar se impotrivesc acelora cari scrisesera altfel. Ei afirmael Romanii sunt cu adevarat o colonie romang adusl de im- 20paratul Romanilor, Traian. Dar cand s'au asezat la Dunre,Marea Neagra si Nistru dupa pustiirea primelor asezari nu auaflat si nu stiu nici de cine au fost adusi, nici and. Aceasta omrturiseste chiar unul Toppeltin, cu numele dac,scriind: sed quo tempore gens intra montes et Tyram fluvium 25consedit, omnino non scio. Noi insa avem mrturie despreprimele colonii ale lui Traian santul lui Traian, vesnica mar-tuHe , marturie limba si istoricii mai jos pomeniti. Iar despredescalecatul al doilea avem marturii din manastiri, cad in fie-care din ele s'a scris vieata domnului fundator si anale , avern 30si istoricul cel dint aiu Istrate logolkul al treilea, avem si al doileadupa dansul, pe Urechi mare vornic al tarii de jos. Dar nicivremea n'a innecat cu totul amintirile, caci de patru sute deani, de and Drago a iesit din Maramure i Negrul dela Olt,

4'7, 0-21. Toppeltin, PP. 53-55. 8-9, 21-26. Toppeltin, p. 50 quo tem-ore out quando gens ipsa intro Tyram et Istrum regione censederit, certo non scio *.

www.digibuc.ro


ani. Dar stiri 0 mai lamurite avem din rnanastiri, cari, descriindfiecare viata domnului intemeitor au dat stiri si au scris in-destul despre aceasta.

Deci stirile despre aceste tari le inchin majesttii tale regale,domnul meu cel milostiv si binefacator si impreun cu ele ma 5inchin si eu insumi cu supunere credincioas si umila si maarunc sub picioarele majestatii tale milostive, prea senine sineinvinse.

Al majestatii tale regale prea senine_ si neinvinse, domnul-meu cel milostiv, umil supus de sub picioare si servitor cre- iodincios.

Miron Costin, mare logofdt al tdrii Moldovei.S'a scris la Dasov, in casa de vfinatoare regal. Anul 1684.

luna Iu lie..Martorii acestei istorii 15

Culegeri grecesti de patru monarhii,

nu s'au strecurat mai mult de cinci oameni trlind sanatos unuldupa celalalt, si acum Inca pastreaza aproape fiecare povestireadespre aceasta.

Depunnd asadar aceasta mica istorie a acestor OH sub pi- 20cioarele prea seninei si neinvinsei majestti, domnia ta, domnulmeu cel milostiv si binefacator, ma arunc si eu insumi subpicioarele mariei tale si ma incredintez milei tale de stap fin.

Al majestatii tale regale prea senine si neinvinse, domnulmeu cel milostiv, servitor credincios si supus umil de sub pi- 25cioare.

Miron Costin, mare logofdt al tdrii Moldovei.La Dasov in casa de vingoare. Anul 1684, in Iu lie.

Autorii din cari s'a extras aceastd istorie1. Culegeri grecesti de patru monarhii. 30

www.digibuc.ro


Quintus Curtius despre Daci in Viata lui Alexandru cel Mare.Dion in Viata lui Traian.Eutropius in Viata lui Adrian.Bonfinius, ungur.Topeltyn, ungur.MAnIstirile moldovenesti, despre a doua descAlecare.Eustratie al treilea logofat, despre a doua desalecare.Urechi, mare vornic de tara de jos, despre a doua descAlecare.2. Quintus Curtius despre Daci in Viata lui Alexandru cel

Mare.3. Dion in Viata lui Traian.4. Eutropius in Viata lui Adrian.5. Bonfinius, De rebus Hungariae.6. Toppeltinus, De origine Hungarorum et occasu.

3

I 0

Martorii descdlecatului al doilea is1. Vietile i analele domnilor in mlnastirile moldovene i.

muntene.2. Eustratie al treilea logofat, moldovean.3. Urechi, mare vornic de tam de jos. Acesta a studiat in

scolile de arte liberale in coroana polon. 20

x ig g. Quintus Curtius Rufus, De rebus gestis Alexandri Magni. Citat apudToppeltin. 2 i xx. Dion Cassius, 'Pew-mimic lowelag lettpava. Citat apud Toppeltin3 1 xa. Eutropius, Breviarum rerum Romanorum. Citat apud Toppeltin. 4 si 13.Bonfinius, Rerun, Hungaricarum decades, Leipzig, 1771. Citat din auzite. 5 si 14. L.Toppeltin, De origine et occasu Transylvanorum. Lyon, 1667. Pentru analele minAs-tiresti, Eustratie si Ureche, vezi mai sus, pp. Iz-13.

www.digibuc.ro

PARTEA I-a

DESPRE NEAMUL MOLDOVENESCDespre prima lui desedlecare de cdtre Traian

Cant patria inlacramata si pe bietii locuitori ai tarii Mol-dovei. Acestia au colonizat odinioarl amindoua Daciile dela 5valurile 1) lui Traian, pinl ce vremea indelungata i-a impartitin trei. Cei dintAiu au fost sub Unguri in Tara-Celor-Sapte-CetAti, unde, adusi de Tiaian, trisera impreuna cu Dacii.Iar Moltanii, cad isi trag numele dela 01t2 numiti i Muntenidela munti, au facut si o a doua descalecare dupa cea dintiiu 10a lui Traian. A treia ramura e cea din Moldova, numita ashdela riul Moldova, descalecat din peterile maramuresenespre malurile joase ale marii. Atit acestia cat i ceilalti poartanumele vestit de Rumini 3). Deci nimeni sa nu se indoeascael se trag dela Roma. 1 5

Muza sarmata! Iarta-rna a nu pot indestula cum se cuvinecerintele fiilor tai frumos educati, alintatii tai iubiti, pentrucad, desi i-ai hranit la sinul tau, ai mai adus cu mult cheltuialasi doice, chemnd pe zeitele departate din Helicon i citecintarete sunt in jurul Helespontului, precum si Aretuzele 20si Pieridele, fecioarele din partile Siciliei si n'ati lipsit nicivoi, Diane din Asiria 4). Dar pe and aceste zeitati sburaudeasupra Orli Moldovei spre regatul slvit si liber, pe minema indurerau scene ne mai auzite de tiranie neroniana, pi-Ada-ciuni, cruzimi de nepovestit ! 25

1) Glosd. Valul Traian Orli la Don, altul 'Anil in munti In Muntenia.2) Glosd. Moltani dela Olt prin adausul lui M.2) Glosd. Rumitni se numesc si Moldovenii si Muntenii.'`) Glosd. In Asiria multi poeti.

www.digibuc.ro


Dar ingtdue cel putin st art cu cuvinte simple ') de undese trage neamul Moldovenilor, st descopr aceasta lumiicAtt vreme mai sunt vii Moldovenii sub cruda tiranie, st-siduct vieata i un pribeag alturi de fiii tti.

Deja puterea rornant deade in lumea intreagt din pricina 5cruzimii tiraniilor, iar puterea rsboinict a Dacilor se ridich 2).Nvlirile lor pustiau provinciile romane i ajungeau ftr im-piedecare 'Ant in insts Italia, incit adunau chiar tribut.Puterea Mr Ore cl va fi vesnic deasupra celei romane in vremealui Domitian. Dar dupt dansul Roma si-a ales ca sttpin pe ioTraian. Acesta desteptt cu totul altfel puterile romane si mem-brele pe jumgate moarte ale trii trtiau o nout vieatt prin-teinsul 3). A ridicat ostire nenumratt, de sase ori o sut dede mii si el insus era ostas in armata lui. A luat chiar 0 maimulti pentru colonizare, cu sotiile gospodarilor; a pornit prin 15tragere la sorti din Italia toatt o multime nemArginitt, pe caren'o mai puteh cuprinde aceh tart i nici n'o mai puteau haniogoarele ei. La Romani era obiceiul ca, clact vedeau o regiuneneastimptrat sau trdttoare, asezau acolo pentru aprareoameni de credint din Wile Mr, aseztri numite de ei co1onia4) zo

aduceau nu numai slujitori, dar i gospodari pentru aseztrilenou. Ash fAcii i vestitul imptrat roman Traian; a adus noroddin Italia cu populatia deast si a pornit pe fat la luptt cuputeri neintrecute impotriva Dacilor. Iar Decebal rege rtz-boinic 5) a trecut cltrimea lui peste Duntre in Mizia 6) si a 25dat o lupt aprigt impotriva Romanilor. Dar intrecerea innumele lui Mars a pierdut-o fatt de Romani, cari pe atunci

1) Glosd. NeindernAnarea autorului in limba polonA.2) Glosd. Eutropius, Toppeltyn, Bonfinius.3) Glosd. Dion, in Viata lui Traian.4) Glosd. Colonia Romana.

Glosd. Topeltin.") Glosd. Missia incepe peste DuriL.e si se mArgineste cu Tracia.

5-10. Toppeltin, p. 29.10-27. Toppeltin, pp. 51-53, 77-78; afarA de numArulostirei romane, care e luat probabil din Istoria de patru monarhii. 29. Eutropius(apud Toppeltin, p. 53). P. Bonfinius. Vezi mai sus, p. 12. 30. Dion Cassius, ePto-uapci; loroetag lelipava LVIII, C. 6-14 (citat insA apud Toppeltin, pp. 51 52).

30

www.digibuc.ro


erau cei mai brbati si mai rabclgtori la suferintele rgsboiuluidin cati lumea a vgzut vreodatg. Traian sta invinggtor pemalul Dungrii i, adunand muncitori din aceh regiune, a ziditun pod de piatrg peste Dungre, ca o minune, acolo in tamMunteneasca, unde i azi stau pragurile lui. Dar Mars cel san- 5geros n'o isprgvise aci cu Decebal. Soldatul minunat de agerii ajunge sub munte, acolo unde se desparte Dacia superioargde Muntenia, sau Dacia inferioarg , acesta este si numele celvechiu al Moldovei. Acolo are loc iargs o lupta aspr cu Decebalregele Dacilor, cu atata inflgcgrare, incat Romanii nu-i pu- ioturg scoate pe Daci din hora lui Mars, pang ce nu cgzii in luptainsus regele lor 1). Acum Dacii se rgspandesc in lume, iar Ita-lienii ocupg locul bor. Traian imparte pgmanturile i aseazgpe Romani in Dacia inferioarl, iar in cetgti pune conducgtorio domini )), din caH azi se trag, dar numai cu numele sub tirania 15turceascg, domnii. Dacia superioarg, azi Transilvania, a colo-lonizat-o numai pe jumgtate cu ai sai, neasezandu-i aci pestetot, ci punand garnizoane in locurile mai stramte, pentru calocuitorii sg nu mai ridice capul si sg nu se mai rascoale impotrivaRomei. Dar locuri mai bune au ggsit Romanii acolo unde se 20aflg azi Moldova cea bogat in recolte, asemangtoare Misirului,precum si Muntenia. i de atunci acel popor a rgmas in acestelocuri pentru apgrarea Romanilor impotriva Tgtarilor.

Dacia in granitele ei cele vechi 2) era mgrginitg la apus demuntii numiti cu veacuri inainte Ilirici, pang cc se asezarg 25Ungurii acolo , la rgsgrit Nistrul, la nord Podolia, la sud Du-ngrea. Iar poporul dac venise in aceastg targ din Tataria, deunde se trag i Dachii, Sachii i Massagetii 3), de unde auvenit mai tarziu i Ungurii cu vestitul Atila. Dacii sunt strg-bunii Sasilor 4), podoaba popoarelor din Ungaria, caH tin si 30azi cele sapte cetgti, orase minunate asemgratoare celor ita-

Glosa. Topr elt n.') Glosd. Granita din urul Daciei.3) Glosd. Quintus Curtius in Viata lui Alexandru eel Mare.4) Glosd. Saii se trag din Daci. Toppeltin.

28-34. Quintus Curtius Rufus, De rebus gestis Alexandri Magni, VI, C. 3 (apudToppeltin, p. 23). 29-30. 35. Toppeltin, PP. 8, 24-25. 32. Citat greqit.

3 5

1)

www.digibuc.ro


liene si au si drepturile lor deosebite. Dela aceste sapte orasese trage si numele Transilvaniei. Ace las popor a cldit inDacia inferioara Cetatea Alba 1). Cat despre celelalte cetatica Hotinul, Neamtul si Suceava, de ce, muza mea, nu potida nici o lmurire ? Oare nu te simti in stare sa spui ? Saunimeni 5n'a pomenit daca le-au cladit Dacii sau mai tarziu Romanii ?Un lucru il stii farl gresala ca e vorba de unul din aceste doupopoare , dar bastioanele celelalte, cad fiecare din aceste cetatiare doua randuri de infarituri, au fost cldite cu cheltuialavoevozilor 2). Ah ! ce folositoare ar fi azi, cand Dumnezeu a 10incredintat mntuirea noastra dreptei tale, mare rege Ioane !Acum sunt in ruine, ce jale sa-ti amintesti de ele. 0 ! Domane !Cine ar putek exprimh suferintele indurate de ai nostri dinpartea pgnilor ? Acelas intuneric este cu privire la cetateaTighinei, dar o lumina mai darnica ne este data in schimb 15numai pentru Chilia fundata de Genovezi 3) pe malul Dunarii,facand parte din stall) anirile lor ce se intindeau in Crimeia siin aceast %ark pe atunci and tineau zalog dela impratii dinStambul Marea Neagra intreagl si stapiniau si Crimeia.De ad si Kafa 4) in Taurica a fost fundata de ei la malul marii, 20pe care plutia vesnic flota Mr. Turnul lui Neoptolem 5) 1-auclAdit Grecii pe vremea lor, iar cetatea Sorocii 6) au ridicat-ovoevozii. Dar mai sunt si multe alte ruine vechi, urme decetti, ca in jurul Romanului si la Galati. Giurgiul si Brailasunt amintiri vesnice ale domnilor munteni, Basarabii. Dela 25dansii si-a luat numele in aceste locuri Basarabia7); desi aceastprovincie a glorificat pe nedrept numele lor prin autorii ma-pelor geografice, cad Basarabii au stpfinit scurta vreme numaio parte a Miziei la cotul marii si au numit-o astfel. Dar ceau de a face cu aceasta campiile Cetatii Albe ? Toata aceasta 30

9 Glosd. Cetiltile din Dacia.2) In redactia primd, ad. Ah 1 Ce folositoare erau pe atunci and amenimarea

Tfitarilor diideh curaj peste tot cavalerilor din ele.9 Glosd. Genuenses.6) Glosd. Theodosia.19 Glosd. Ttarii il numesc Tatar-Bunar.9 Glosd. Cetatea Sorocii.1 Glosd. Basarabia.

35

www.digibuc.ro


campie Ora la Euxin este o parte a Moldovei adevaratemulte privilegii ale parcalabilor de Cetatea-Alba o marturisesc.Dar cine ne-o va inapoia. ? Dumnezeul meu, al carui gand ede nepatruns, este Inca oare vre o nadejde, sau vom pieri acumcu totul ? 5

Astfel Traian, inapoind Romei puterea asupra lumii intregilsand intarituri in urma, a pornit din Dacia, trecii Siretul,

Prutul si Nistrul aparat de stanci aproape salbatece. El sapa,incepand din Muntenia, un sant urias, care purth si in veacu-rile urmatoare numele lui Traian 1). Dela Nistru duce oastea IOlui barbata i numeroasa prin campii Ora la Bug si nici chiarNiprul nu-I poate opri. Deacolo s'a repezit 'Ana la Don, caredesparte Europa de Asia. Tatarii inspimantati fugira dintoate campiile care patria lor, Tartaria cea mare. Vazandconditii drepte i puterea cea mare a Romanilor, s'au predat 15cu totii si au recunoscut tratatele ce incheiasera cu Pompeicel Mare 2). Intelegerea cu dansii a fost aceasta: s nu se maiatinga attic de putin de intinsele stapaniri romane, s trimitala Roma o sued de oameni de rang inalt din steagurile de osteniale hanilor. Si nu unul dintre hani a fost in persoana la Roma. 20Cand se certau intre dansii pentru stapanire, Romanii Ii im-pcau, granituiau tara, impartind-o intre dansii. Ash era im-paratia romana, un hatman de-al lor era deasupra regilor.

Intrand in Asia 3), Traian porneste inainte, el lag In urmaun sant .sapat pe vecie i trecand Donul, el merge din Tar- 25taria la Bactrieni 4) i deacolo prin tarile Persiei si dela Persiprin pustia de rang Marea Rosie, strabat and toate aceste tarip Ana in Egipt. Iar la Cair si-a luat rmas bun dela lumea aceasta.

Si acum fiecare s priveascl o astfel de putere Veacurilede acum nu au una asemntoare, nici un astfel de monarh, 30care in cativa ani, intr'un singur mars, intr'un singur razboius inconjure lumea, neparsind nici o clipa campul de lupta!De ce se mai minuneaza cineva de rasboaiele purtate de Turci,cari tin numai case luni ?

1) Glosd. Traian. Redactia primd. Santul Troian.Glosd. Pompei cel Mare, hatman al Romanilor.

3) Glosd. Culegeri ale istoriei grecesti de patru monarhii.4) Glosd. Bactrienii sunt azi Uzbecii j Buharienii.

35

si

si

si

I

2)

www.digibuc.ro


In Egipt Traian dupg atata muncg muri de slabiciuneamruntaelor si fu ingropat tot acolo. Boa la lui o numesc Greciidisenterie 1) si socotesc el nu este alta mai veche, ea ar fi ceadintaiu care s'a ivit intre oameni. Cand lumeh era Inca nousi lipsita de

PARTEA II-a

De risipirea coloniilor lui Traian de cdtre Tdtari fi delocuinta Romanilor in munti

ClAdirile uriase, labirintele, precat de puternice le sunt teme-liile, atita pot sA stea in picioare cu apartamentele lor; livezile 5cu fructe infloresc atata vreme cat sunt priveghiate, holdeleumplu de bogatie hambarele, cat timp gospodarul este mun-citor si paznicul vrednic. Cand pluteste corabia pe mare ?Cand are un cirmaciu bun. Turma e intreag prin muncapAstorului neadormit. Ash si Wile stau intregi gratie persoanei ioregelui, sub carmuirea cruia regatele isi mAresc puterea si-siintind granitele. Din pricina anarhiei adesea Wile mari atarrade o at subitre, precum de pH& puterea cea mare a Romeide sub Traian cel bArbat, Cam!' apoi sub Adrian 1) ash de repedein slAbiciune, incAt acesta porunci chiar sA fie dAramat podul 15lui Traian peste DunAre, din pricina nAvAlirilor TAtarilor 2).Acestia ocupaserA din nou campiile din apropierea acestei OHsi se fAcuserl iars vecini cu ea. 01 ce ri vecini pentru Romaniiasezati de curand in aceste 061 Din nepAsare si fiind chiarprea umil, Adrian nici nu alungA acele oarde dupa pilda lui 20Traian, nici nu ajutA pe ai sAi, ci ca un om nerAzboinic se mul-tuml sA fie apArat de Istru. Asa de mari furl scAderile acestuiimpArat, Inc& indatA frumoasele provincii dobindite de Traianse vAzurA prad incursiunilor ttAresti, ca drumuri deschise dincauza nepAsArii impAratului. Acesta tocmai atunci porunci sA 25

1). Glosd. Adrianus impirat al Romanilor.5) Redactia intdia. Glosd Toppeltin, Dion, Eutropius.

27. Stirea despre surparea podului lui Traian, nu se afld la Toppeltin, aid /a Eu-tropius. Se afld lath la Dion Cassius, LXVIII 13 dar e mai probabil cd Miron Costina luat-o din Istoria celor patru Monarhii.

3! A. R. Mentorille Sectiunii Istorice. Serio IH. Torn. X.

www.digibuc.ro


se fundeze Adrianopolul 1), oras care-i poarta numele in Traciacea udat de ape si Roma suferi pentru aceasta! El nu se tur-burh catus de putin de pieirea provinciei ! Adrianopolul a fostprima capitala turceasca ad in Europa, mai veche ca Stambulul,ash a vrut Dumnezeu i cine poate sa schimbe calea vointii tale, 5Doamne cel nepatruns de mintea omeneasca. Deaceea, o ! regilor,and Dumnezeu v da un domnitor rasboinic, intelept i vi-teaz in lupte, toti s va 014 bine de acel domnitor i sa varugati lui Dumnezeu pentru dansul sa-i dea vie*" lunga.

Coloniile lui Traian s'au mai tinut mult vreme cu asemenea 10vecini, respingand pe Ttari, dar in cele din urrna n'au mai pututtine piept multimii furioase, care veni far incetare zi dupa zi, caun nor de lacuste fr numar. S'au retras in munti lsandpustii locurile lor iubite. 0 ! cat de mult au prevestit acesteveacuri dint aiu pe cele viitoare, c vor fi dese schimbari in aceste 15OH ash de lunecoase, veacurile nestatornice dint aiu tragand dupele pe cele urmatoare. Acestia din Muntenia s'au asezat inmunti pe Olt si colonizar acele locuri, Hertegul i Fagarasul2).Oltul este un rfiu care trece prin munti, dar dela izvoarelesale se scoboarl curgfind din inaltimi, din Gurghiu, o regiune 20a trii Ardealului 3). Acolo unde se indreapta spre Dunre, Iicroieste calea taind muntii cei mai inalti din Ardeal asemana-tori cu cetati de necucerit, strabatind locuri de nepatruns inTara Munteneasca. Azi dupa a doua descalecare, sunt acolo inmulte locuri manstiri i acum loc de refugiu in timp de raz- 25boiu pentru Moltani, numiti ash dela Olt, la care Polonii auadaugat un M Noi insa Ii numim Munteni dela munti.Si astfel bietii Romani in locul deliciilor italiene au petrecutlocuind in strfimtorile muntilor si nu putina vreme, caci acesteasezari ale lor au tinut mai multe sute de ani. Tar aci, unde e 30azi Moldova, Romanii s'au tinut mai mult vreme, nelasandpe Tatari s se aseze in cetatile din locurile de sub munti.Dar cand nu le-a mai ramas vrerne libera plugarilor sa mun-

1) Glosd. Adrianopolul dela Adrian.2) Glosd. Herog i Fagaraa, tinuturi in Ardeal.s) Glosd. Transilvania.

Ureche, p. 89-18. De risipirea ((Ira dintdi.

35

a.

www.digibuc.ro


ceasca si nu mai ajungea nici hrana pentru cetati, iar oameniinu se mai puteau hrnl, s'au tras i ei in munti la locuri ada-postite. Ei cu domnii lor au colonizat Maramuresul 1), Gur-ghiul i Ciucul cu casele kr. Sunt trei rhuri cari curg dealungulmuntilor care Sighet 2) 'Dana la Tisa, altfel numit Tibiscum. 5Acolo au scapat de grija Tatarilor. Iar aceste locuri tin de Ar-deal i erau pustii pana la venirea kr. Maramuresul finumit ei cu acest nume sau aceste locuri se chemau astfelinaintea lor? -

Iar vremea a stricat i vorbirea Mr, limba latina curata, caci 10ce nu stria vremea in veacuri lungi ? Unde trebuia sa fie Deus,avem Dzell sau Dumnedzeu3 ), al meu in loc-de meus, ash s'a stricatlimba; unde era coelum avem cierul; homo, omul; frons, frunte;angelus, indzierul, dar in schimb nu avem niciun cuvant cares nu aminteasca, fie prin inceput, fie prin terminatie, fie prin Ismijloc originea sa dint hiu. Unele cuvinte au ramas chiar intregi:barbabarba, ash i luna altele cu foarte mici deosebiri. Inplus s'au adaugat mai thrziu i putine cuvinte unguresti. In

luandu-se cele sfinte dela Sarbi s'au adaugat i foarteputine cuvinte slavonesti. 20

Si din scurgerea acestor veacuri fiecare poate s vada ce schim-batoare e lumea, din felul cum dupa hotarirea lui Dumnezeua cazut imprtia romana din puterea ce avuse. Si eine poatesa fach cel mai mic pas sau sa se traga inapoi, cnd Dumnezeuhotareste un termen imparatiilor i schimbarea stapanirii pe 25parnint ? Altii urmeaza dui:4 plecarea celor dinthiu, cad Dum-nezeu a interzis Fortunei sa stea pe loc.

Taus lucrul nu s'a facut dinteodata, caci dui:4 AdrianRomanii mai avur multi monarhi mari; nu dinteodata seprabuseste edificiul, desi se clatin i ceeace povestesti repede 30nu se int hmpla tot ash de repede. Caci au fost marele Constantin,au fost Leonii, intelepti furl Heraclius i Iustinianii si multihatmani cu slava nemuritoare; nu mai mentinez ad atateanume eterne. Dar cfind ridicara capitala la Bizancium i o

1) Glosd. Maramuresul, tinut in Ardeal. Redactia przmd Gurgiul, Ciucul, Ma-ramuresul, linuturi in Ardeal.

3) Glosd. Grasul Sighet, capitala Maramuresului.3) Glosd. Dominus Deus. Dumnedzeu.

31.

35

sfargit,

www.digibuc.ro

Ioo P. P. PANAITESCU 464

mutat% din Roma veche in noua imparatie, avura tot mai multde a face cu Persii, apoi cu Saracenii. De1 incercarl sa supuiei tarile apusene, care adesea nu stateau in ascultare 1), darpartile de ad, de peste Dunare le lasara in parlsire. In acestevremuri a navalit in aceste parti Atila cu Ungurii sau Maghiarii 5lui 2). El intemeie tara ungureascl i lumea suferi multe relein toate pat-tile de pe urma lui, a fost socotit in aceste tariintocmai ca Bati-han a). Astfel eroii romani dinainte vremefurl prefacuti in satifi de vremea cea lunga petrecut in pustie-tati i de locuinta lor in munti departe de obiceiurile subtiri ioitaliene si romane. Totus nu s'au salbatecit cu totul gratiesemintei celei bune sernanate mai intEu in acest popor, cacinatura cea dint5iu a lucrurilor nu piere 4), ci dimpotrivl se pas-treaza vesnic macar in parte. Dar oare acesti Romani de azisunt aceiasi ca cei din veacurile trecute ? Sau, Macedonenii sau 15Atenienii, sau Grecii, cei mai subtiri intre popoare ? Laconiide azi nu mai sunt acei cari au fost.

*i intre timp regatul unguresc a astigat putere si dintr'omultime de provincii au format o singura tail. Acum domniauurmasii lui Atila, dar Ttarii fall sa le pese de stpfinirea 20ungureasca, navaliau in aceste parti si incercau din nou cuhoardele lor nomade s treaca muntii prin luncile rfiurilor,cautfind sa razbeasca pfina in Ardeal. Astfel ajunsesera in ye-cinatatea Ardelenilor, unde au ramas si Ora azi urme aletrecerii lor : cldiri de piatra lipite cu lut, semne de razboiu. 25Riurile Trotus si Oituz 6) au destule semne de acestea, precumsi alte riuri mai mici.

Dar pina in cele din urrna Ungurii nu mai suferira pe nistevecini neastimparati, asezati ash de aproape in coasta tarii bor.

1) Redactia primd, ad. De ad s'a Miscut i ruperea sfintei unititi spre pagubadragostei comune in crefitinitate. De ad au venit marile certuri in biserick cari auadus pieirea unor tiri cretine.

2) Glosd. Atila regel : Ungurilor. Redac(ia primd. Glosd Guagninus.2) Glosd. Bati han al Titarilor.6) Glosd. Aristoteles: Prima materia non corrumpitur. Redactia primd: essentia

rerum.2) Glosd. Raul Trott', se versa in Siret qi Oituzul deasemenea.5, 33. A. Guagnini, Sarmatiae Europeae descriptio. Spire, 1581, p. 85.

30

35

www.digibuc.ro

465 VERSURI POLONE xox

Pe atunci domni Vladislav regele Ungariei 1). Acesta cuge-and proiecte cavaleresti, adun o oaste puternica impotrivaTatarilor i porni asupra lor pe toti Romanii din ascunzisurilelor de acolo, atat pe acei cari locuiau in partile Oltului, cat sipe cei dela raurile maramuresene dela Sighet 2). Mergeau veseli 5la lupta Romanii acum transformati in Pumani, cu numeleacesta mare corupt in acest fel. Ei Ii amintiau de Traiande locurile glorificate prin numele sat', precum si de virtutile

calitatile lui antice. Mai int aiu alungara cu putere pe 'Maridin munti i pornirl cu barbatie pe urmele lor mai departe ioin campie. Tatarii primira lupta la Siret 3), dandu-se bataliala Roman, dar neput and tine piept in intrecerea in numelelui Mars, se aruncara in raul Siret, care se aflh aproape dedansii 4). Ad invingatorii Ii urmresc cu putere, p Ana ce facun zgaz de corpuri in rau. Rumanii Ii hartuesc din urma, 15acoperind totul cu cadavre i regele gusta cu placere macelulMari lor. Vesel striga: 4 Syretem, syretem ))5) pe ungureste,ceeace inseamn: ash, ash-mi place *. Siretul curge de veacuripurtand acest nume dupl cuvantul regelui 6) si slava acesteiizbande nu va pieri in veci. i desi orasul Roman nu se aflhInca acolo, a fost astfel asezat pentru amintirea locului izbandei.Aceasta a facut ca toate aceste regiuni s fie mai libere decum fusesera mai inainte. 01 de trei ori, de patru ori maifericiti nepotii cleat stramosii vostri, cari pierdusera Tara cele fusese data! Aceh lupta de aur v'a deschis voua poarta spre 25a doua descalecare.

1) Glosd. Ungurii, MoldoNenii si Muntenii ii numesc Laslaw.2) Glosd. Sighet, ores in tinutul Maramuresului.5) Glosd Lupta cu Ttarii la Siret, mai jos de locul unde este azi orasul Roman.4) Glosd. Cruda infrfingere a Tfitarilor.5) Glosd. Siretem, pe ungureste: ash-mi place *

Glosd. Siretul, tit' mai mare ca Prutul se vars5 in Durare mai sus de Galati.

1-19. Ureche (Simion Dascalul),rpp. 9-10: De ijderenia Moldovenilor. Miro,Costin lasd la o parte din povestire amdnuntul injurios cd Romdnii se trag din tdlhari.

30

C)

ai

20

www.digibuc.ro

PARTEA III-a

Despre a doua descdlecare a Moldovei si Munteniei dupdalungarea Tdtarilor

Duph o ash mare infrangere in lupta dela Roman, oardelethtare se retraser peste tot si ne mai fiind nici o impiedecare 5din partea acelor, se face pe urmele lor a doua deschlecare,inthiu a Munteniei, curnd apoi si a Moldovei, ad prin voe-vodul Dragos 1) cu ai sal, dincolo prin Negrul cu Munteniipedestri. Deacum vor fi de o parte Moldovenii, de alta Mun-tenii si s'a arkat mai sus de unde vin aceste numiri. In aceast 10de a doua deschlecare cele douh tari si-au schimbat numelede Rumni, dar, trAgIndu-si originea dela Roma, nu pierdurcu totul acet nume. Rumin inseamnh Romanus si unul andintreabh pe cellalt despre limbh zice p hill in ziva de azi:stii runanote?, ceeace e aproape (scis 7omanice? )>, nu zice 15#moldoveneste *. *i numai acei cari au trecut in aceste dou06 si-au schimbat numele in Muntean si Moldovean, dar ceirhmasi pe loc in Ardeal 2) au pstrat neschimbat numele celvechiu si se numesc si azi Rumni, iar Ungurii ii numescOlahi 3), care nume vine dela Wlochy [Italia]. Ei nu se slujesc 20de numirile de Moldovean si Muntean, chci aceste numiri setrag dela riurile de aci, iar aceia slujesc Ungurilor. *i. 'Anaazi ei sunt mult mai numerosi ca Ungurii, incephnd dinBaCka 4) Sfirbilor temisoreni, peste tot Muresul, in Hateg[Herteg], in jurul Balgradului 5), unde locuesc principii, in 25

9 Glosd. Dragos, primul vaida, pe romneste Domn.5) Glosd. Rumfinii din Tara Ardealului.3) Redac(ia primd. Glosd Olah pe ungureste ruman, dela Olasz, Italian.4) Redactia primd, Glosd Baczka, provincie in apropierea de Temisvar.3) Glosd. Capitala principilot Ardealului. 3019-21, 28. Toppeltin, p. 48.

www.digibuc.ro


Tara Oltului 1) si in tot Maramuresul; ash de tare s'a inmultitpoporul, ca si cum n'ar fi deschlecat nici unul din Maramuressi dela Olt. *i. azi Maramuresenii au o limba mult mai fru-moasa si mai apropiath de cea italian, ei nu sunt supusi ni-manui, liberi, nu slujesc 'Ana' azi nici unui stall) an, numai candmerge si principele in persoana incaleca si ei la rzboiu si tinpe cheltueala lor garnizoana cetatii Hust. Au privilegii deo-sebite si sunt p Ana azi neintrecuti in treburile ostasesti.

Ace leasi schimbari s'au produs si cu numele proprii: Bogdan,Dragos la Moldoveni, Stan si Vlad la Munteni, precum si I 0Dragomir si Stanimir. Acestea si altele nu mai sunt nume ro-mane ci chiar sarbesti, de unde se poate vedeh ca limba sla-voneasa s'a rasp andit in aceste tari, caci astfel de nume suntnumai la Slavi. Toate aceste schimbari nu sunt lucru de mirare,pricina sta in lunga trecere de vreme. Dupa cum sunt si locurile 1-)ash si obiceiurile stramosesti ale fiecaruia :

In lam Maramuresului se afl un sat numit Cuha 2). Acololocuih Dragos fiul lui Bogdan impreun cu ai lui. Bogdan selaudh ea se trage din domnii cei vechi 3), iar fiul sau se pre-gatih s arate ce poate faptui. Mu lta vreme mama lui 1-a im- 20piedecat s plece, ca sh nu-I piarda in aceste locuri ash de pri-mejdioase. Tana ce un zimbru se arata in sat ; tineretul se re-pede pe urmele lui. Dragos il socoate ca un semn prevestitor,si-si alege trei sute de tineri inarmati, obisnuiti s sufere cubarbatie orice truda. Pornese pe urmele zimbrului in adanci- 25mile muntilor si urmele ii duc la un parau necunoscut pitaatunci. Sperand sa gaseasca vreun semn, ei merg dealungulraului, oriunde-i duce albia lui. Iar cateaua Molda 4) ii ajutacu mirosul ei, caci oriunde s'ar fi ascuns zimbrul: fie in strain-tori, fie intre stanci, ca s scape lsand pe gonasi s treaca 30inainte, ea gidilath in nari de mirosul animalului, latr, adu-nand cu glasul ei ca la un clopot pe soldatii risipiti, pina ce si

9 Glosd. Terra Olti.2) Glosd. Cuha, sat in Maramures.3) Glosa. Se afltt in Maramures hrisoave dela acel Bogdan. Mi le-au arlitat.3) Glosd. Cateaua Molda cautfi zimbrul.

5

17-19. Ureche (Mihail CllugArul), p. 16 2227. eDragoF-Vodd fcciorul lui BogdanVodd, earele era din domnii Rdmului*. 22-32. Ureche, pp. 6 1-4, z6 4-4.

35

www.digibuc.ro


trambita dadea de tire despre animalul ascuns. Tinerii sereped intr'acolo, dar zimbrul, vazandu-se descoperit de ne-obositii lor urmaritori, isi face loc cu putere printre gonaqi iei iara incep goana dupa dinsul. Deja au trecut muntii Car-pati 1), de pe coama muntilor 2) privesc spre pamantul 5viitoarei Moldove. Ochiul cuprinde luncile Prutului, in carese oglindesc campiile curate ce se intind pana la Nistru, campiiintinse, ce se arata ca o intindere fumurile sau asemenea Ocea-nului ca marime. Nistrul cel mare; i are izvoarele in Wilecoroanei polone, e mai frumos ca Nilul 3) i chiar acolo unde iodesparte in doua Podolia curge intre stanci sculptate natural,ca i cum ar fi fost lucrate de mina de om; desi Nilul e vestit,curge inconjurat de trestii. Nistrul intrece chiar Dunk-ea, acarei ape sunt nesupuse albiei 4). Valurile Nistrului uda maluricu pereti strimti in umbra si fluviul poarta rasboiu cu Phoebus 15ca sl prinda din razele lui, cad stancile aplecate Ii ascundcerul. Tantarul, dusmanul somnului oamenilor, nu se afl ad.

cand se arat totu maluri joase la vaduri, sunt asemenealabirintelor de gradini pe ape sau sprincenelor sublime de pefruntea vesell a regelui celui mare; cu Eta senina ca cerul. 20Daca zeitele din fabulele greceti ar fi aflat de aceste tinuturiar fi venit de sigur, aci din Olimpul lor. Peste tot campii ma-noase, pauni intinse, care alte pamanturi se pot asemana inlume cu acestea ? i Prutul 5) iese din acest regat, rau bogat,erpuind pe esuri intinse cu campii manoase pe maluri. Aci 25zadarnic te mai lauzi Egiptule c acolo in tara ta intreci Prutulin bogatie. Ad o jumaate de copeica produce sapte masuri 6)de grau, ceeace cu greu s'ar vedeh intre granitele tale nisi-poase. In anii roditori, ovazul, secara dau unsprezece masuri,

1) Glosd. Moldovenii Ii numesc Muntii Ungure9ti.2) Glosd. Muntele CeahlAu de pe care se poate vedei i peste Nistru, este an

de inalt incit mai jos de el e ploaie, fulgere ci trAsnete, iar sus pe vArful munteluie scare.

5) Glosd. Nilul are un aspect urit. Redac(ia primd, Nistrul curge mai frumos caNilul, care are foarte multe trestii pe maluri.

4) Cloth. Dunlirea curge mai ales impartitA in brace rar impreunate. Dunk-ea emai mare ca Nilul.

5) Glosd. Prutul e un r Au, deosebit ad de cum este in Pocutia.9 Gloso. MAsurli moldoveneascil, i8 ocale.

30

35

inalti

www.digibuc.ro


iar meiul peste douasprezece 1). Tu ce poti aveh mai mult,de te lauzi cu protectia Cererei ? deck ca in tkile tale crestezaharul ? Aci iapa adesea fad doi minzi si oaia trei miei de-odata, iar vaca tinara de trei ani fat un vitel. *i pe tine,Bklade2), du roditor nu pot sa nu te mentionez, e greu s uiti 5cum curgi in bogatie imbelsugata, desfatari ca in raiu, ducindcu unda ta miere si lapte. Mai departe ei \rad si paduri si peunde curg raurile, sesuri intinse si chnd aplecara ochii va-zur o tad cum ar fi o gradina inflorit cultivata intre gardu-rile ei ptrate. Privind care rasarit se minunara de ash tad 10cu cimpii pline de flori asemenea raiului. Acum nadejdeapentru luarea pradei sigure, zimbrul, se schimbase, alta do-rinta le umple sufletul. Privesc locurile si apoi pornesc maideparte dealungul riului si acum iesind din ceata muntilordau de cknpiile curate. Aci deodata cateaua latra cu glasul ei 15obisnuit si toti la sunetul cunoscut se reped deodata. Pe stingadului se afl o 1:4:lure foarte dead inconjurad de jur imprejurcu santuri, acolo zimbrul obosit si fad putere dui:4 atkeaoboseli se odihni linistit, dar narile catelei agere nu-1 pierduranici ad. Acolo tinerimea dornica de prada il inconjud ca si 20cum tunurile dese ar fi fost indreptate asupra lui. Animalula simtit din instinct el i-a venit ultima clipa a vietii si nu iesedin desis in camp. Atunci tineretul navaleste asupra lui cuunelte de fier, unii cu top oare unguresti, altii cu lncii deRohatyn si acolo ucid zimbrul. 25

# 0 ! tineri ! # striga Dragos,

i o6 P. P. PANAITESCU 470

isprava, cad zimbrul se numeste pe moldoveneste bour.. Deacolosi tara are drept pecetie un cap de zimbru si pe acel kc eiintemeiara cel dintaiu sat si-i dau numele Boureni dela bour.Cateaua obosit sau ranit in desis de catre fiara slabit de pu-teri, dupa atata muncl alearga incalzita la apa, dar dupa ce 5bail, crapa acolo istovit. Dandu-i-se pe vecie numele de Mol-dova dela Molda, acest rau a pastrat si azi numele dintriu.Izvoraste in apropierea Maramuresului din muntii Carpati sise vars in Siret langa Roman. Raul Moldova a dat un numevesnic si Orli si poporului. r0

Dela Moldova Dragos fixeaza locurile fiecarui moldovean sicerceteaza peste tot imprejurimile, 'Ana' ce vad un film cenusiucare se ridica dimineata in zorile linistite ca un stalp dreptpan la nouri. Raman immarrnuriti: cine s locueasca in ashpustietati ? Fara foc nu iese fum nici din pesteri, deci pornesc 15gra tearna deadreptul spre fum. Calauziti de dansul, dau deun al doilea eau si pe rnalul lui \rad dumbravi rotunde si vesele.Inconjura paduricea de unde carbunii scoteau fum, dau deroiuri de albine, gsesc pe un btranel incarcat de ani in prisaca.El acoperih stupii si umblh in jurul kr sa dreaga Cate ceva, s 20vad &a vreo matca isi scoate albinele, sau s indrepte faguriis ia ceara asemenea chihlimbarului 1) si indemnh albinele lamunca mai zeloas. Faria ce ei striga: e Binet ome 1 *2). [Binec].Tresare batranul. Ii pun intrebri, el: e Nu pricep, pe Dumne-zeu I Ei mai incearca sa vorbeasca prin semne, dar el, turburat 25de asemenea oaspeti cu totul necunoscuti de cand locuih pe aci,nu stie ce sa zica. Il due la fruntasul kr si-1 intreaba printalmaci: de and s'a asezat ad si de unde a venit ? El ras-punde: eSunt Iatco din Sniatyn, m'am asezat de cativa aniad si am o prisaca mica. Afara de voi n'am vazut pe nimeni *. 30Dragos ii spune de noua descalecare, care acum nu mai arede intimpinat piedici din partea Tatarilor. Dna are oamenide-ai lui, sa-si aduca rudele , le darueste in acelas timp cu dreptde mostenire toate pamanturile peste toate locurile dimprejur.

1) Glosd. In tars Moldovei se aflit in stupi cearli cu miros de chihlimbar.2) Glosd. Binet, bene tibi, in loc de MI te ajute Dumnezeu s.

x iv. Ureche, pp. 6 7'11. 12 34. Ureche, pp. 14" 1 5 is.

35S

www.digibuc.ro


Batranul ii multumeste pentru vorbele binevoitoare si faga-dueste sa aduca act toate r

Documents

Miron Costin - Istorie in Versuri Polone Despre Moldova Si Tara Romaneasca (1684)