Micro Partial NOU

8/8/2019 Micro Partial NOU

1/33

MICROBIOLOGIE SUBIECTE EXAMEN PARIAL

1. Celule eucariote i procariote, caracteristici comparative

Celula eucariota:

- nucleu: cu membrana, mai multi cromozomi, aparat mitotic- citoplasma: RE, mitocondrii, lizozomi, ribozomi 80S, mb cu steroli- Peretele celular: absent sau compus din celuloza sau chitina- Capsula: absenta

Celula procariota:- Nucleu: fara membrana, un singur cromozom circular, absentza mitozei- Citoplasma: nu are RE, nu are mitocondrii, nu are lizozomi, are ribozomi 70S, mb nu contine

steroli- Peretele celular: are structura complexa prezentand glicopeptid, proteine, lipide etc- Capsula: adesea prezenta

2. Clasificai bacteriile dup form i dispunere exemple

Dupa forma bacteriile se pot grupa in:a) de forma cocoidala diametre egale sau inegale dispuse izolat sau grupat. Majoritatea

streptococilor si stafilococilor sunt sferici, enterococii sunt ovalari, pneumococii sunt lancelatiiar meningococii si gonococii sunt reniformi. In functie de planurile de diviziune:

i. stafilococii in ciorchineii. pneumococii in diplo

iii. streptococii in lanturib) cu forma de bastonas (bacili), drepti cu capetele usor rotunjite (enterobacterii), drepti cu

capetele taiate drept (B anthracis), fuziformi (fusobacterium)c) cocobacili (H. Influenzae, B. Perlussis, B. Abortus)d) forma spiralata (bacili curbi V cholerae, spirali si spirochete)

Unele bacterii, inclusiv daca rezulta prin multiplicarea unei singure celule prezinta un polimorfismaccentuat (Proteus)

3. Enumerai componentele constante i facultative ale celulei bacteriene

Structuri constante:- peretele bacterian inconjoara mb citoplasmatica, 15-30nm- mezozomi structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membranei citoplasmatice

de care raman legati- citoplasma intens bazofila

o ribozomi forma sferica si marime variabila in f de Mg si K, esentiali in procesul debiosinteza proteica

- nucleu in contact direct cu citoplasma, contine ADN si nu are nucleoliStructuri inconstante:

- incluziile formatiuni structurale inerte care apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestereactiva, pot contine polimeri anorganici, substante anorganice simple, polimeri organici, lipide etc.

- Vacuole formatiuni sferice care contin diferite substante in solutie apoasa, au o membranalipoproteica numita tonoplast

- Capsula glicocalix, strans legat de celula bacteriana, structura polizaharidica (S pneumonae) saupolipeptidica (Anthracis), vizibila la mo

- Flageli confera mobilitate bacteriilor- Fimbrii formatiuni scurte cu rol in adeziune- Spori forma de rezistenta si conservare a speciei


2/33

4. Structura peretelui la bacteriile Gram pozitive i Gram negative

Gram pozitive: Peretele contine 80-90% mureina (peptidoglican, glicopeptid parietal). Mureina

este un heteropolimer al carui schelet este format prin legarea alternanta in lanturi polizaharidice a 2zaharuri aminate, acidul N acetil muramic (NAM) si N acetil gluczoamina.Fiecare molecula de NAM are substituit un tetrapeptid alcatuit din D si L aminoacizi. Intre

tetrapeptidele substituite, la lanturile polizaharidice alaturate se stabilesc legaturi peptidice prin grupareaterminala COOH a unui tetrapeptid si grupari terminale libere ale tetrapeptidului vecin. Astfel se formeazastructuri bidimensionale sub forma unor straturi care inconjoara intreaga celula bacteriana.Bacteriile gram pozitive retin violetul de gentiana (au culoarea violet la coloratia Gram). La unele bacterii,reteaua de baza este acoperita de retele suplimentare cu specificitate antigenica, alcatuite de exemplu dinacid teichoic. Dintre bacteriile gram pozitive fac parte: stafilococul, streptococul, enterococul, baciluldifteric, bacilul antraxului...

Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin deproteoglican (10-20% din structura peretelui) care este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintremembrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de vedere chimicmembrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide.Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O.Bacteriile gram negative se decoloreaza cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoarerosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul, gonococul,enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.

5. Rolul peretelui bacterian

- prin rigiditate asigura forma caracteristica bacteriei (coci, bacili etc)- asigura rezistenta bacteriei (ex: variatii ale presiunii)- flexibilitatea peretelui celular la unele bacterii poate fi explicata atat prin flexibilitatea membranei

cat si prin grosimea redusa a peptidoglicanului

- are rol antigenic (carbohidratul C la streptococ, antigenul O lipopolizaharidic etc)- are rol in diviziunea bacteriana formand septul transversal- la nivelul lui pot actiona unele antibiotice (ex: betalactaminele, vancomicina, D-cicloserina)

6. Coloraia Gram, timpi interpretare exemple

- diluam intr-un recipient fuscina (9 apa, 1 fuscina)- acoperim frotiul cu violet de metil sau cristal violet (violet de gentiana dpdv istoric)- asteptam 1-3 minute- inlaturam colorantul- acoperim frotiul cu lugol (mordant) pentru 1-3 min- indepartam lugolul

- acoperim frotiul cu un amestec alcool-acoetona (1 actenoa, 3 alcool) pentru 7-8 secunde- spalam insistent cu apa- acperim frotiul cu fuscina diluata pentru 1 min- spalam cu apa- asezam frotiul in stativ pentru uscare- examinam la microscop, notam observatiile, interpretam


3/33

7. Protoplati Sferoplati Forme L

Protoplastul este o sfera marginita de membrana citoplasmatica, reprezinta bacteria gram-pozitiva

dupa indepartarea completa a peretelui, de exemplu sub actiunea lizozimului care lizeaza mureina. In mediihipotone protoplastul se lizeaza. Este o structura care nu se poate multiplica.

Sferoplastul reprezinta bacteria gram negativa dupa degradarea partiala a peretelui contine ocantitate mai mica de mureina. Lizozimul poate actiona asupra peptidoglicanului numai dupa alterareamembranei externe. In medii hipotone sferoplastul se lizeaza. Spre deosebire de protoplast acesta se poatemultiplica.

Formele L germeni modificati structural, observati pentru prima oara in 1935.Denumiti L dupa numele institutului Dr Lister unde s-au descoperit. Nu sunt microorganisme distincte ciforme ale unor microorganisme cu peretele bacterian modificat. Utilizandu-se lizozim sau penicilina caagenti inductori s-au putut obtine forme L de la majoritatea bacteriilor. Este posibil ca aceste forme L saexplice prezenta in organism a anumitor forme cronice.

8. Coloraia Ziehl-Neelsen, timpi interpretare exemple

Coloratie utila in identificarea prezentei de bacili acid-alcool rezistenti (BAAR), solubilizand peretele princresterea temperaturii, facilitand patrunderea colorantului.

- punem frotiul uscat si fixat pe un suport situat deasupra tavitei de colorare- acoperim complet lama cu fuscina bazica nediluata- trecem becul de gaz aprins pe sub lama acoperita de fuscina pana incepe emiterea de vapori- se repeta procedura de 3 ori in 10 minute- spalam insistent cu apa distilata sau de la robinet- adaugam amestecul decolorant acid-alcool pentru 3 min- recoloram cu albastru de metilen, 1 minut

- spalam cu apa distilata sau de la robinet- asezam frotiul in stativ pentru uscare- examinam la microscop, notam observatiile, interpretam

9. Structura i rolul membranei citoplasmatice

Intre perete si citoplasma exista membrana citoplasmatica avand grosimea de 7-10nm. La MEapare formata din 2 straturi intunecoase separate de un strat mai clar. Este considerata un mozaic fluid,compusa dintr-un film fosfolipidic in care floteaza proteine globulare c extremitatile polare hidrofile expusespre spatiul intracelular, extracelular sau ambele. Fosfolipidele, dispuse in dublu strat, cu extremitatile

polare, hidrofile, expuse contactului cu apa pe ambele fete ale membranei si extremitatile nepolare,hidrofobe, proemyaye spre stratul mijlociu al membranei. Nu contine steroli.

Roluri:- filtru selectiv datorita pemeazelor (rol in permeabilitate si transport)- contine enzime ale metabolismului respirator (citocromi)- este sediul majoritatii activitatilor enzimatice ale celulei bacteriene- excreta enzime hidrolitice- intervine activ in procese de biosinteza- are rol in diviziunea celulara septul transversal- este implicata in chemotoxie prin receptorii de pe suprafata sa- asupra membranei pot actiona anumite antibiotice (polimixinele)


4/33

10.Ribozomii, structur i rol

- au forma sferica si o marime care depinde de concentratia ionilor de MG si K- unii apar liberi in citoplasma altii legati de fata interna a membranei citoplasmatice- contin circa 65% ARNr- ct = 70S = 1x30S+1x50S- intre cele doua subunitatio se formeaza un canal prin care trec moleculele de ARNm in cursul

sintezei proteice- rol esential in procesul de biosinteza proteica- ARNm transporta informatia genetica de la genom la nivelul ribozomilor- Traducerea se face la nivelul ribozomilor de catre ARNt care are dubla specificitate (pentru fiecare

din cei 20AA exista unul sau mai multi ARNt)

11.Mezozomi Incluzii Vacuole (n structura celulei bacteriene)

Mezozomii sunt structuri membranoase care se formeaza prin invaginarea membraneicitoplasmatice de care raman legati. Sunt prezenti in special la bacteriile gram-pozitive. Au structurachimica a membranei citoplasmatice si aceleasi functii in permeabilitate si respiratie. Sunt mai dezvoltati la

bacteriile gram-pozitive. Cu un capat se pot fixa de materialul nuclear, favorizand distribuirea in mod egala genomului intre cele doua celule fice. Au rol si in formarea septului transversal.

Incluzii sunt formatiuni structurale inerte ce apar in citoplasma la sfarsitul perioadei de crestereactiva. Pot contine polimeri anorganici (de exemplu corpusculii metacromatici ai genuluiCorynebacterium), substante anorganice simple, polimeri organici (rezervor energetic mai ales la germeniisporulayi aerobi, lipde, etc

Vacuolele sunt formatiun sferice care contin diferite substante in solutie apoasa. Au o membranalipoproteica numita tonoplast. Au fost descrise in special la bacteriile acvatice.

12.Masa nuclear bacterian structur, caracteristici

- vine in contact direct cu citoplasma- contine ADN, nu are nucleoli- are afinitate pentru coloranti bazici dar pe preparatele colorate uzual este mascat de bazofilia intensa acitoplasmei bogata in ARN- unicul cromozom bacterian este alcatuit dintr-o singura molecula de ADN dublucatenar cu aspectul unuifir lung (1000-2000 Mm) inchis intr-un inel si replicat pe el insusi- Nucleul contine informatia genetica necesara proceselor vitale de crestere si multiplicare- Codonul din punct de vedere functional, 3 nucleotide consecutive din structura moleculei de ADNformeaza un codon. Codonii detin informatia genetica pentru a plasa intr-o anumita secventa un anumitaminoacid- Cistronul reprezinta o subunitate functionala a genei capabila sa determine independent sinteza unui lant

polipeptidic

- Gena reprezinta o portiune a genomului, o anumita secventa de nucleotide dispuse liniar- genele structurale reprzinta circa 90% din ansamblul informatiei genetice- gena poarta inscrisa in structura sa informatia genetica necesara pentru sinteza unei proteine specifice,structurale sau functionale (enzime)

13. Cum este nscris informaia genetic n genomul celulei bacterieneMai sus.


5/33

14.Enumerai i descriei succint etapele biosintezei proteice

- are loc la nivelul ribozomilor.- Initial are loc transcrierea informatiei genetice pe ARNm- ARNm va transporta aceasta informatie de la genom la ribozom, sub forma unei copii

complementare- De regula numai o catena de ADN este folosita drept matrita pentru ARNm- Transcrierea mesajului genetic este selectiva si se desfasoara intre promotor si semnalul de

terminare fiind controlata de ARN polimeraza ADN dependenta- Traducerea mesajului genetic este realizata la nivelul ribozomilor de catre ARNt- ARNt are dubla specificitate (pentru fiecare din cei 20 AA exista unul sau mai multi ARNt iar

enzime specifice fiecarui aminoacid controleaza legarea corecta a aminoacizilor activati pe ARNtcorespunzator

- Fiecare ARNt poseda un triplet de nucleotide (anticodon) complementar codonului corespunzatoraminoacidului

- Succesiunea specifica a nucleotidelor este transpusa intr-o secventa specifica de aminoacizi careintra in constitutia lantului polipeptidic din proteina in curs de formare.

15.Capsula bacterian structur, rol, localizare

- numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasanumita glicocalix

- la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula- exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K

pneumonae) sau cu structura polipeptidica (B. Anthracis)- la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate

fi separata de corpul bacterian prin centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila la mo.o Roluri:

- Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea- Permite aderarea unor bacterii- Bariera protectoare fata de bacteriofagi- Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) antigenul K

16.Flagelii bacterieni structur, rol, localizare

- cilii sau flagelii ofera motilitate bacteriilor- flagelii sunt formatiuni fine, alungite, flexibile cu origine la nivelul corpusculului bazal.- Din punct de vedere chimic flagelul este de natura proteica (flagelina)- Roluri:- In mobilitate (50Mm/s)- Antigenic (structura proteica, antigenul H)- In clasificarea bacteriilor

o Monotriche (cu un flagel)o Lofotriche (cu un manunchi de flagel)o Peritriche (cu mai multi flageli dispusi de-a lungul suprafetei)


6/33

17.Fimbriile bacteriene

- sunt formatiuni scurte, fine, nu au rol in mobilitate- pot fi observate numai la microscopul electronc- exista pilii comuni cu urmatoarele roluri:

o in aderenta bacteriana (adezine)o antigenic (la unele bacterii)

- exista plii F (sexuali) determinati genetic de factorul de fertilitate F (episom). Acestiaindeplinesc rolul canalului de conjugare

18.Sporii bacterieni structur, rol, localizare

- fenomenul de sporogeneza este mai des intalnit la bacillaceoe (clostridium si bacillus)- pe sol, in conditii de uscaciune, la adapost de lumina solara directa, endosporii persista zeci, chiar

sute de ani- materialul genetic este concentrat si impreuna cu apa legata, lipide, Ca, Mg este inconjurat de unstrat protector membrana sporala, cortexul sporal, invelisurile sporale)

- roluri:- forma de rezistenta si conservare a speciei- rezista la caldura, uscaciunea, substante chimice si antibiotice, UV- sporul poate fi localizat:- central sau subterminal, mai mic decat celula - anthracis- central sau subterminal, mai mare decat celula clostridium histoliticum- terminal clostridium tetani- poate fi evidentiat prin coloratii speciale (verde malachit) sau prin coloratia Gram (sporul ramane

necolorat)- este sensibil la formol, propiolactona etc, distrus prin autoclavare

19.Apa, substanele minerale i pigmenii n structura celulei bacteriene

Apa reprezinta peste 75-85% din greutatea umeda a bacteriei. Exista apa libera (mediu dedispersie) si apa legata fizico-chimic cu diferite structuri. Sporii au putina apa, in special apa legata.Bacteriile sunt fiinte acvatice prin excelenta. Roluri: mediu de dispersie, reactiv in reactiile metabolice,erapa finala a unor reactii oxidative.

Substante minerale 2-30% din greutatea uscata a bacteriei si variaza in functie de specie. Uneleelemente intra in compozitia diferitelor strucuri (sulful in str aa)Roluri:

- favorizeaza schimburile cu mediul- regleaza presiunea osmotica

- pot stimula cresterea si functia bacteriei- activeaza unele sisteme enzimatice- contribuie la reglarea pH-ului

Pigmentii pigmentogeneza este caracteristica bacteriilor cromogene si este dependenta de conditiilede cultivarePoate reprezenta un criteriu de identificare.Dupa localizarea pigmentului bacteriile pot fi:

- cromofore (pigmentul este legat in citoplasma)


7/33

- paracromofore (pigmentul este prezent in perete sau in stratul mucos)- cromopare (pigmentul este difuzibil in mediu

Roluri:- protectie fata de UV- antibiotic- enzimatic

20.Glucidele, proteinele i lipidele n structura celulei bacteriene

Glucidele in structura bacteriana se pot gasi glucide cu rol in metabolismul intermediar glucidicprecum si glucide complexe, polizoide. Acestea din urma au urmatoarele roluri:

- participa la realizarea structurii peretelui celular- fac parte din capsula unor bacterii

Exista teste biochimice in care se urmareste utilizarea sau imposibilitatea utilizarii unui anumit zahar decatre o bacterie. Aceste teste sunt utile pentru identificarea bacteriei respective (in special in cazulenterobacterilor, etc). Testariile biochimice sunt de mare utiliate in studiul fungilor.

Proteinele pot fi simple, cu rol in metabolismul intermediar pritidic si complexe, heteroproteinele:- mucoproteine- cromoproteine- nucleoproteine

De remarcat prezenta in structurile bacteriene a unui aminoacid special, acidul diaminopimelic, precum si aaminoacizilor in forma D (adaptare biochimica a bacteriilor fata de actiunea nociva a enzimelor

proteolitice)

Lipidele reprezinta mai putin de 10% din greutatea uscata a bacteriilor si variaza cantitativ in functiede specie, varsta etc. Lipidele se pot gasi libere in vacuole sau combinate, facand parte din diferitelestructuri ale celulei bacteriene (perete, membrana, mezozomi):

- acizii grasi speciali (ac mycolic la mycobacterii)- cerurile (acizi grasi + alcooli monovalenti superiori) bacteriile acid-alcool rezistente- fosfolipidele lipidul ubiquitar- lipidul A

21.Substane cu aciune antibiotic produse de bacterii

- piocianina elaborata de P. Aeruginosa fata de B anthracis- plasmida col codifica proprietatea unor bacterii de a elabora bacteriocine cu efect asupra unor

bacterii receptive inrudite (de exemplu colicinele elaborate de E.coli)- unele bacterii din genul bacillus produc antibiotice polipeptidice (de ex B licheniformis produce

bacitracina, B. Brevis gramicina, B. Plymyxa polimixina)

22.Nutriia principalelor bacterii studiate: tipuri de nutriie

- majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru om, suntchimiosintetizante, heterotrofe. Se diferentiaza in functie de tipul respirator. Exista si bacteriile

paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda. Sunt bacterii parazite strict intracelular(Rickettsia si Chlamydia)

- cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine,acizi nucleici, polizaharide, lipide.

- In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in:o Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc la lumina (photobacterii)o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic si

traiesc la intuneric- In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in:

o Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganicao Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici


8/33

- Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diferitemacromolecule iar secventa aranjarii componentelor in aceste macromolecule este deteminata fiedupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru proteine), fie cu undeterminism enzimatic pentru carbohidrati si lipide.

- Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structurisupramoleculare: ribozomi, perete, flageli, plii etc. Rata sintezei macromoleculelor si activitatea

cailor metabolice sunt foarte bine reglate.23.Clasificarea bacteriilor n funcie de tipul respirator

In raport cu utilizarea proceselor pentru obtinerea energiei si de relatia cu oxigenul din mediu, bacteriile sepot grupa in 4 tipuri respiratorii principale:

- strict aerob bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2 care este folositca acceptor final unic. Aceste bacterii poseda o catalaza, peroxidaza, citocromi si utilizeaza numai

procese de respiratie. Unele specii aerobe se pot dezvolta in medii lipsite de oxigen daca in mediusunt prezenti nitritul sau nitratul.

- Strict anaerob atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2. Nu pot supravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune bactericida. Nu au catalaza, peroxidaza. Aceste bacterii folosesc

pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Pentru cultivarea lor este necesarautilizarea unui mediu cu potential redox foarte scazut.- Aerob facultativ anaerob atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediile cu oxigen, prin

procese de respiratie, dar pot prezenta ambele tipuri respiratorii, in functie de potentialul redox.Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar au peroxidaze flavoproteice. In acest tip se incadreazamajoritatea bacteriilor studiate.

- Anaerob microaerofil atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2

24.Definii factorii de cretere bacterieni; exemple

- factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza

- aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv- bacteriile patogene sunt heterotrofe- adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele

sunt atat de dependente incat nu pot fi cultivate in vitro lepra)

25.Clasificai bacteriile n funcie de temperatura optim de dezvoltare; exemple

In functie de temp de dezvoltare, bacteriile pot fi:

a) mezofile-cu temp optima 30-37 grade(majoritatea bact studiate de microbiologia medicala);

b) psichrofile- temp optima in jur d 20 grade(unele accepta si temp aprop d 0 grade);c) termofile- temp opt de 50-60 grade(unele se multiplica si la ~95 grade:ex :thermus aquaticus).Nu sunt

patogene.

26.Structura i sinteza peptidoglicanului

Sinteza:incepe prin sinteza in citopl a UDP-acid N-acetil muramic-pentapeptid(NAM).Acesta seataseaza de bactoprenol(lipid din mbr celulara),apoi urmeaza un lant d reactii biochim. Legarea incrucisata


9/33

finala se realiz prin o react de transpeptidare in care terminatiile amino libere ale pentaglicinei inlocuiescreziduurile terminale ale D-Ala de la peptidul invecinat.Reactia e catalizat de transpeptidaze, un set denzime aka PBPs(penicillin binding proteins), cu activit atat de trans cat si de carboxipetidaze, darcontroleaza si gradul de legare a peptidoglicanului.(lucru imp in diviz celulara).La niv lor se leaga

penicilinele si alte beta lactamice.Orice compus kre inhiba o etapa in sintea peptidoglicanului la o bacterie in crestere va produce

liza bacteriana.

27.Definii noiunea de cultivare a bacteriilor; enumerai pe ce substraturi se realizeaz

Cultivarea se realiz prin insamantarea bacteriilor pe medii de cultura.Se realizeaza pe medii solidesau lichide care asigura nutrientii si conditiile fizico-chim prielnice cresterii si multiplicarii

bacteriene(medii de cultura).Medii de cultura :

a)vii:ou de gaina embrionat, anim de lab, culturi de celb)medii artificiale ,kre pot fi simple sau complexe.

28.Definii noiunea de cretere i multiplicare bacterian

Cresterea oricarui orgs are loc prin sinteza de noi molecule;Multiplicarea= o consecinta a cresterii(se restabileste rap dintre volum si si supraf

celulei).Multiplicarea se face de obicei prin diviziune simpla.

29.Definii noiunea de mediu selectiv, electiv i de mbogire; exemple

M. selectiv = este mediul kre inhiba,prin continutul sau in subst antimicrobiene, dezv altor bacteriidecat cea a carei izolare se doreste.EX:Lowenstein-pt bacilul tuberculos, inhiba dezv florei d asociatiedatorita verdelui malachit sau a rosului de congo pe kre in contine.

M. electiv = mediul kre contine ingredientele ce convin c m bine dezv unei bacterii.EX:Loffler ,

cu ser coagulat d bou ,pt bacilul difteric.

M. de imbogatire = cel kre functioneaza si ca electiv si ca selectiv.EX:Chapman pt stafilococ

30.Definii noiunea de mediu diferenial; exemple

M. diferential = cel care contine un anumit substrat care poate fi sau nu metabolizat enzimatic, rezultandmodificarea aspectului sau culorii culturii.Exemple:1.AABTL - diferentiaza bact lactozo+ (E. Colli) de cele lactozo - (Shigella, Salmonella)2.ADCL

3.MIU, TSI

31.Ce este o colonie bacterian ? Cum se pot obine colonii bacteriene izolate ?

- pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia este totalitateabacteriilor rezultate din multiplicarea unei singure celule bacteriene.

- O colonie este o clona bacteriana


10/33

- Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie.- Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic, inoculul este dispersat pe latura

unui viitor poligon- Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata- Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului- Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura

- Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5- In mod normal pe aceste laturi se vor dezvolta colonii izolate

32.Fazele dezvoltrii unei culturi bacteriene

Dinamica reala a populatiei bacteriene in cultura discontinua are o evolutie caracterizata printr-o curba lacare distingem patru faze:

Faza de lag numarul bacteriilor insamantate ramane stationar sau scade, germenii se adapteaza laconditiile mediului. Bacteriile sunt foarte active, isi consuma pana la disparitie incluziile, cresc mult dar nuse divid

Faza de multiplicare logaritmica celulele prezinta caracteristicile specifice speciei, citoplasma esteintens bazofila si omogena, lipsita de incluziuni. Bacteriile sunt foarte sensibile la antibiotice. In aceastafaza se recolteaza pentru prepararea de vaccinuri

Faza stationara este realizata in progresie aritmetica dar pentru ca numarul bacteriilor care sunt distruseeste aproximativ egal cu numarul bacteriilor nou aparute rata de crestere devine nula

Faza de declin substratul nutritiv saraceste, apar metaboliti toxici, bacteriile sunt distruse progresiv. Laspeciile sporogene fenomenul de sporogeneza devine foarte intens

33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelaii ntre acestea i patogenitate; exemple

Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se examineazadimensiunea, conturul (circular, lobat, zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea(pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa)

Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare

Aspect


11/33

Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germeniipastreaza structura antigenica si nu aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.Germenii capsulati isipastreaza capsula.Virulenta este conservata. Exemple:S.aureus ,Spyogenes,E.coli etc.Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu estecaracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis,

C.diphteriae)Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiellapneumoniae).

34. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide; corelaii ntre acestea i patogenitate; exemple

Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de lichid,tulburandu-l.Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea)Variantele R-tulburare mai putin omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand flocoane care se depun

sau un strat(val) la suprafata mediului (b.difteric ,b.tuberculos)Se poate remarca si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui

miros caracteristic(miros de corn ars in cazul clostridiilor)Exemple:-Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.-mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.pyogenes)-mediu clar,cu val la suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina)-dezvoltare in ineladerent la peretii tubului,la suparafata(E.colli)-mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.subtilis)-mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. Anthracis)-mediu clar cu menbrana graosa ,plisata la suprafata(M tuberculosis).

35.Sisteme de culturi continue; definiii i exemple

Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este continuu reinnoit.Opopulatie bacteriana poate fi indefinit mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga

continuu mediu de cultura proaspat,cu omogenizare prin curent de aer steril si evacuare a unei cantitaticorespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat)

Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii,aflat in concentratie maredusa, functioneaza ca factor limitant al cresterii .Mediul de cultura proaspat este admis in vasul de culturain ritmul in care este consumat factorul limitant,iar cultura este evacuta cu acelasi ritm.Cultura estementinuta astefel la o valoare constanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.

36.Definii noiunile de asepsie i antisepsie; exemple de antiseptice; aplicaii

Asepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambiant cu germenimicrobieni sau prin care putem mentine sterilitatea tesuturilor,mediilor de cultura,medicamentelorinjectabile.

Aseptic-lipsit de microbi,chiar daca acestia sunt patogeni sau nepatogeni,forme vegetative sausporulate.Antisepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente,mucoase

sau din plagi.Se realizeaza cu ajutorul substantelor antiseptice,in vederea prevenirii infectiei.a)substante care denatureaza proteinele(rol bactericid):acizii,bazele,alcooli(ex alcool etilic 70

-antiseptizare tegumente)b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):hipermagnat de

potasiu1(antiseptizare mucoase),peroxid de hidragen 3% in apa (antiseptizare plagi),halogenii(Cl,I,Br)siderivatii lor (hipocloriti,cloramine,solutii iodurate)


12/33

c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metalegrele,sarurile de mercur,preparate organomercuriale(merthiolat de sodiu),saruri de argint,compusi de argintcoloidal(colargol,protargol),gruparile alchil ale formaldehidei,oxidului de etilen

d)substante care lezeaza mb celulare:fenolii,acidul fenic(utiliz limitate datorita causticitatii,dareste indice de masurare al activitatii antimicrobiene),crezolii, hexaclorofenul,clorhexidina,detergentiianionici(sapunuri perlan),cationici(saruri cuaternare de amoniu:bromocet) ,amfolitici(acid

dodecilaminoacetic), neionici (propilenglicolul)e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana,albastru demetilen,fucsina bazica),derivatii de acridina(rivanolul)

37. Definii noiunile de sterilizare i dezinfecie; exemple de dezinfectante; aplicaii

Sterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene,forme vegetative sau spori, de pe o suprafata sau dintr-un mediu(lichid sau solid).prin sterilizare serealizeaza asepsia.

Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din anumite medii(lichide,solide) sau de pe suprafete.Se realizeaza cu ajutorul unor agenti fizici sau cu ajutorul substantelordezinfectante.(realizeaza antisepsia)

Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternic germicide, care seutilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si suprafetelor(in functie de concentratie unele dezinfectante

pot fi folosite si ca antiseptice)Exemple:alcoolii,halogenii(clor iod),fenolii,compusi cuaternari de

amoniu,aldehide(glutaraldehida,formaldehida),peroxizii(apa oxigenata,acid peracetic)

38.Antiseptice i dezinfectante. Mecanisme de aciune-de la 36 si 37

39.Sterilizarea prin cldur umed; metode, presiune, temperatur, aplicaiiSterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism

coagularea proteinelor si degradarea enzimelor..Metode:autoclavare(120,30 min,variante),tindalizarea(65-70,o ora 3 zile succesiv)

Pasteurizare si fierberea.

40.Autoclavarea principiu, parametrii tehnici, utilizriautoclavarea-sterilizare prin caldura umeda

parametri:0,5 atm la 115C,1 atm la 121C ,30 minute si 2 atm la 134CAutoclavul are ca piesa principala un cazan su pereti rezistenti care se inchide etans si in interiorul

caruia, vaporii de apa sunt comprimati la presiunea necasare sterilizarii.Exista mai multe tipuri deautoclave.

Prin autoclavare se pot steriliza-substante in solutie,sticlarie(cu exceptia pipete silamele),materiale contaminate de laborator,instrumentare chirurgical(metalic,cauciuc sau bumbac),medii decultura,aparate de filtrat.

41. Sterilizarea prin cldur uscat; metode, presiune, temperatur, aplicaii

Sterilizarea prin caldura uscata are ca mecanism oxidarea sau carbonizarea structurilor bacteriene-incalzire la incandescenta(la rosu)-ansabacteriologica,spatula;flambare(nu se atingeincandescenta)-portansa,eprubete,flacoane,pipete Pasteur

-sterilizare cu aer cald(in etuva, 180,o ora)-obiecte de sticla,portelan,pulberi inertetermostabile,uleiuri anhidre,instrumentar chirugical

-incinerare(ardere cu obtinere de cenusa)-materiale de plastic,reziduuri organice solida,cadavregunoi.

42.CONGELAREA SI LIOFINIZAREA:


13/33

- temp joase au in general un effect bacteriostatic. La temp scazute, react biochimice incetinesc,multiplicarea este stopata. In fct d vit d racire avem sit diferitea) CONGELAREA LENTA la temp sup celei d -21,3 are ef. Bactericide prin formarea d cristale d gheatasi prin hiperconc salina cu denat prot.

b) CONGELAREA BRUSCA la -70 are ef d conservare a bact prin solidificare in masa a apei fara aparitiacrist d gheata.

c) LIOFIlIZAREA (criodesicarea) reprez congelarea brusca concomitent cu desicatia (deshidratarea in vid).O suspensie microbiana , in mediu protect, liofilizata poate fi pastrata in fiole inchise timp indelungat(vaccinul BCG).

43.BACTERIOFAGII

- sunt virusuri care paraziteaza bact (bact T ai e coli.) si au o struct mai complexa decat cea a virusurilor. Sedescriu:

capul fagului forma d prisma hexagonala bipiramidala. Contine adn dublu catenar helicoidal sauarn inconj d capsida formata din capsomere.;;

coada fagului struct proteica si rol d absorbtie; - fagul penetreaza bact. Prezinta: cilindru axial,teaca cozii, placa bazala, fibrele cozii.

Relatii bact bacteriofag: sunt 2 tipuri: de tip litic sau productiv; de liogenizare sau d tip reductiv.Sunt strict specifice si sunt mediate d R.

44.CICLUL LITIC:

1. adsorbtia: atasarea este specifica, exista R strict specif la niv fagului ce rec R d la niv bact. Fixarea p Reste initial reversibila ( prin fibrele cozii) apoi ireversibila (prin crosetele placii bazale)2. Penetrarea: fagul elibereaza muramidaza care lizeaza mureina . teaca cozii se contracta si antreneaza

cilindrul axial injectarea adn fagic in citoplasma bact;3. multiplicarea dupa 4 min adn-ul bacty este blocat, fct este preluata d adn fagic.4 maturarea (asamnblarea) fagului;

5. liza bact si eliberarea fagului matur, virulent. EVIDENTIERE: - in mediu lichid (tulbure), inoculareafagului duce dupa un timp la limpezirea mediului p mediu solid insamantat uniform, apare o zona dliza, clara, bine circumscrisa (plaja d liza).Bact lizosensibile permit adsorbtia, penetrarea si multiplicarea fagilor pana la realizarea lizei cel.

45.CICLUL LIZOGEN. PROP BACT LIZOGENE:.

Dupa adsorbtie si penetrare, adn fagic: - fie se integreaza liniar in crz bact gazda su se replicasincron cu aceasta; fie se circularizeaza su atasat d mb citopl se replica sincron cu diviz bact. Bact a devenitlizogena, se reprod si transmite descendentilor fagul latent (profag, fag temperat) in anumite cond el poatedeveni fag virulent.

Prop bact lizogene:

1. este imuna fata de un fag omolog profagului2. pot aparea fenomene importante dpdv genetic: transductia, conversia, recombinarea genetica(bact parazitata d 2 fagi diferiti, dar inruditi), inductia fagica (sub infl ag inducori ex raze UV sau spontan

profagul isi recastiga virulenta>fag virulent liza bact. Bact lizorezistente nu permit infect cu un fag fiedatorita lipsei R specifici, fie datorita unei stari de imunitate. Bact lizogene sunt imune la fagii virulentiomologi profagului.


14/33

46.ADN BACTERIAN:LOCALIZARE STRUCT ROL adn

-este un macropolimer de dezoxiribonucleotide.-Unit struct este formata dintr-o baza azotata purinica (A, G) sau pirimidinica (T, C), o pentoza(dezoxirioboza) si a fosforic. Legaturi fosfodiester unesc carbonul 5 al unei molec d dezoxiriboza cu carb 3al molec adiacente, formand o catena lunga polinucleotidica. ADN apare ca o macromolec formata din 2

catene polinucleotidice antiparalele si complementare rasucite in dublu helix. Cele 2 catene sunt unite prinpunti d H formate intre bazele azotate. Rol: depozitarea inf genetice; replicarea; transcrierea si traducereagenetica; protejarea mat genetic propriu; reglarea si controlul activ celulare.

47.REPLICAREA ADN:

- consta in sinteza unor molecule de ADN identice cu molecula parentala si identice intre ele, pe baza decomplementaritate (replicare semiconservativa). Dupa ruperea legaturilor de H si separarea celor 2 catene,fiecare catena serveste drept matrita pt sinteza unei noi catene.

Repliconul in vivo se pot replica numai molec d ADN constituite intr-o unitate d replicareindependenta = replicon. Repliconul este o molec d ADN bicatenara si circulara caract prin: o secvnucleotidica specifica narcand inceperea replicarii, gene care codifica sint unor prot specifice numiteinitiatori, o secv nucl semnal pt rerminarea replicarii. Ex d repliconi: crz si plasmidele bact; genomulfagilor etc.

48.PLASMIDELE

- sunt elem genetice extracromozomale capabile d replicare fizic independenta d crz (replicon). Contin infgenetica neesentiala pt viata cel bact. Unele plasmide (episomi) pot exista alternativ in stare autonoma(libere in citoplasma) sau integrate in crz cel gazda (fact F, profagul) Celalalte plasmide persista indefinitnumai in stare autonoma (plasmida R, col, F). Cls: in rap cu caract exprim fenotipic:

1. plasmide care codifica rezistenta la ag antibacterieni: (fact R, de rezist la UV etc)2. plasmide care codifica sinteza unor agenti antimicrobieni (fact Col)

3 plasmide de patogenitate care codifica sinteza de: hemolizine, fact d colonizare, enterotoxine.4. plasmide care codifica enzime ale unor cai metabolice particulare.5 . plasmide criptice pt care nu se cunosc caract somatice exprim

49.FACTORUL F SI FACT R fact F

- (d sex, d fertilitate) controleaza capacitatea unor bact d a actiona ca donatoare d material genetic in proc dconjugare.- Fact f codifica struct (pilul F) si enzimele necesare transferului d ADN in fct d prezenta plasmidelor d sexF, d rap lor cu crz bact si d modul in care faciliteaza transferul d mat genetic, bact se pot grupa in 4 categdistincte:

bact F-: sunt lipsite d fact F (echivalente cu celulele femele care s comporta ca receptoare d mat

genetic) bact F+ - detin fact F autonon in citoplasma. (cel mascule, donatoare d mat gen)Bact Hfr (cu frecv mare d recombinare) deitn fact F intregrat in crz bact. Se comporta ca

donatoare d mat gen cu o mare frecv d conjugare si recombinare. Prez fact F integrat determ d obiceitransferul unui nr variabil d gene crz si mai rar chiar transf fact F.

Bact F- detin o struct plasmidica de tip specific care a fost ant integrata in struct unui crz si s-adesprins din aceasta incorporand in struct sa unele gene crz. Au caract d mascul si se comporta cadonatoare d mat genetic. Fact R(de rezistenta la antibiotice)confera celulei purtatoare rezistenta la unulsau la mai multe antibiotice. Au o struct genetica complexa fiind alc din: gene care asig prop d rezist sila


15/33

antib; gene care formeaza fact d tranfer al rezist . Asigura capacitatea d replicare autonoma si d transferprin conjugare. Transf plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediata d fagi.

50.GENOM GENOTIP FENOTIP VARIABILITATE GENOTIPICA SI FENOTIPICA

genomul = suma genelor din org.Totalitatea inf genetice a unui org = genotip. Suma caract observabile, specifice unui org, produse degenotip in interactiune cu mediul ambiant = fenotip.Variabilitatea fenotipica: reprez modificari morfologice sau fiziologie d tip adaptativ, care nu se transmitereditar. Genomul nu este afectat.Variab. Genotipica: reprez modif definitive ale mat genetic (crz sau extracrz) se transm descendentilor.Mecanisme: mutatie ; transf genetic urmat d recombinarea genetica.

51.MUTATIILE LA BACT

- mutatia reprez o modificare accidentala in secv nucleotidica a unei gene ducand la modificari ale msggenetic.- Mutatii pot aparea prin: substitutii la niv mat genetic, inversii, insertii, deletii.

MUTATIA SPONTANA apare in cond d mediu obisnuite si fara interv unui fact decelabilMUT INDUSA care s e produc sub act unor fact fizici (radiatii, raze UV) sau chimici care

actioneaza ca agenti mutageniMUT PUNCTIFORMA alterarea unui singur nucleotid, resp a unui singur codon;MUT EXTINSE alterrari care depasesc limitele unui codon, putatnd afecta secv mai mari

aleuneia sau mai multor gene.MUT REGRESIVE (retromutatii) afect cel mutante, determ revenirea acestora la tipul initial.

MUT SUPRESOARE permit exprim fct anterioare a genei, desi o modif a secv bazelor nuclpersista.

52.TRASFORMAREA LA BACT

este un transf genetic realizat at cand bact accepta ADN liber provenit d la o bact donor sau din altesurse. Patruns in cel receptoare, un fragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secvnucleotidica omoloaga, bact receptoare dobandind un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare)Transf genetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie, conversie lizogenica.

53.TRANSDUCTIA

- reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact la alta prin interm unui fag (profag dobicei).- Fagul = transductor. Bact receptoare = transductant.

SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care au proprietatea d a transf numaiun nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a situsului d legare a profagului in crz bact.

GENERALIZATA (nerestricitva) oricare din genele crz bact, indiferent d pozitia lui in genom,pot fi incorporate in mod accidental in particula virala matura pt a forma un fag transductor, care le poatetransmite unor bact recept. Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclullitic.


16/33

54.CONJUGAREA BACTERIANA

- reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sau extracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. -- Este conditionata d prez fact F in cel donatoare. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R dsupraf atat la cel donator cat si la cel receptor. Ei permit recunoasterea reciproca . dupa un nr d ciocniriintamplatoare, bact F+ form cu cele F- perechi d recomb si intre cel alat se form un canal d conj. Prin canal

se realiz transf unidirectional al mat gen.

55.Aib + chimioterapice antimicrobiene

= gr d subst medicamentoase capabile s distrug sau blocheze multiplicarea unor microorganismeimplicate etiologic n boli infecioase / transmisibile. Au aciune selectiv asupra celulelormicroorganismelor, exercitnd aciuni minime asupra celulelor organismului gazd. Aceste substane pot fi:antibacteriene; antivirale; antifungice; antiparazitare.

Erori in utiliz antibioticelor: un numr IMENS de prescrieri abuzive + folosirea IRAIONALa unor antibiotice uzuale sau de excepie (60% = RISIP inutil) apariia de specii sau de tulpinimutante + nmulirea reaciilor adverse + modificarea tablourilor clinice clasice ale patologieiinfecioase + patologia iatrogen post-Ab ;

1) ESTE incorect utilizarea antibioticelor n lipsa diagnosticului clinic,n orice stare febril, nbnuiala unei infecii, n cursul unui tratament la ntmplare sau pe ncercate, nefundamentat pecriterii raionale

2) Utilizare fr a interpreta corect datele de laborator noiuni elementare de bacteriologie = anulal II-lea ,recoltarea produsului patologic , efectuarea unor ex. paraclinice elementare (leucogram, VSH,radiografie, sumar de urin etc), efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen, Giemsa etc) ,interpretarea corect a sensibilitii la antibiotice,evitarea tratamentului unor germeni saprofii

3) Prescriere nejustificat, spre ex. n stri febrile neinfecioase (boli cu mecanism alergic, boli decolagen, neoplazii etc) n boli infecioase cu ageni patogeni insensibili la antibiotice (absurd ntratamentul gripei) n cazul unor supuraii colectate neglijnd sau temporiznd incizia i drenajul

4). Erori n alegerea antibioticelor, prin necunoaterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian ,necunoaterea antagonismului antimicrobian, necunoaterea reaciilor adverse fa de antibiotice,nefolosirea antibioticului de elecie, utilizarea de antibiotice nedifuzibile n focar , neconsiderarea situaieiclinice particulare a unui anumit pacient

5) Utilizarea antibioticelor n scop profilactic n principiu, trebuie privit cu rezerve exist situaiin care antibiotico-profilaxia este util i recomandabil

56. Antibiotice bactericide si bacteriostatice

= efect limitat la oprirea multiplicrii bacteriene (de exemplu tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina,clindamicina, sulfamidele etc).

BACTERICIDE = aciunea duce la distrugerea bacteriilor (de exemplu penicilinele,cefalosporinele, aminoglicozidele, rifampicina, vancomicina etc)


17/33

57. CLASIF SUBST. ANITIMICROBIENE DUPA MECAN DE ACTIUNE:

a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid antibioticele beta lactamice (ex. peniciline,cefalosporine, bacitracin, vancomicin, cicloserin etc);

b). inhibarea funciei membranei celulare = efect bactericid (ex. polimixine, colistin, imidazoli, nistatin,amfotericin B etc);

c). inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol,macrolide, licomicin, clindamicin etc);d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex. rifampicin, chinolone, sulfamide, trimetoprim, pirimetaminetc)

58.CLASIF. ANTIB. DUPA STRUCT CHIMICA

1. Antibioticele betalactaminice - penicilinele naturale (ex. penicilina G); - aminopenicilinele(ex. ampicilina);- penicilinele penicilinazorezistente (ex. oxacilina, dicloxacilina); - carboxipenicilinele(ticarcilina);- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina); - alte peniciline i inhibitori de beta-lactamaze (ex. acid clavulanic + amoxicilin / ticarcilin, sulbactam + ampicilin,; - Cefalosporinele -generaia I (ex. cefalotina); - generaia a II-a (ex. cefamandola); - generaia a III-a (ex. ceftriaxona);generaia a IV-a (ex. cefepima). - Alte antibiotice beta-lactaminice - monobactamii (ex. aztreonamul);

penemii (ex. ritipenemul);- carbapenemii (ex. imipenenul, imipenemul + cilastatina).2. Aminoglicozidele - streptomicina (un oligozaharid); kanamicina, gentamicina, amikacina,3. Ciclinele (ex. tetraciclina, doxiciclina);4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina)5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,)6. Polipeptidele ciclice (ex. polimixinele, bacitracina)7. Antibioticele care nu se ncadreaz n nici una din grupele de mai sus - cloramfenicolul; -

lincosamidele (lincomicina i clindamicina); glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) - antibioticeantistaficlococice de rezerv (acidul fusidic) Chimioterapicele Sulfamidele (sulfonamidele);

2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol)3. Dapsona (diaminodifenilsulfona);4. Ethambutolul;5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN);6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina, ciprofloxacina etc);7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina);8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.

59. Rezistena microbianla antibiotice

- capacitatea unor microorganisme de a supravieui i de a se multiplica n prezena Ab / Ct poate finatural (rezistena tuturor membrilor unei specii bacteriene fa de un antibiotic este determinat genetic

ex. rezistena bacilului Koch la penicilina G) sau dobndit (necaracteristic unei specii bacterieneachiziionat de anumite subpopulaii din acea specie n circumstane date Ex. antibioticul acioneaz ca unpresor selectiv poate fi cromozomial sau extracromozomial)

Rezistena cromozomial se poate dezvolta ca rezultat al unei mutaii spontane la nivelul unuilocus ce controleaz sensibilitatea fa de un anumit produs antimicrobian prezena substanei active =mecanism selector, suprimnd organismele sensibile i favoriznd dezvoltarea unei populaii provenite dinorganismele mutante, rezistente la antibiotic. mutaia spontan apare cu o frecven ntre 10-12-10-7.Mutaiile cromozomiale: - sunt definitive - afecteaz numai un anumit antibiotic - se transmit vertical latoi descendenii


18/33

Rezistena extracromozomial mult mai frecvent (circa 90% din cazurile de rezisten -transmiterea materialului genetic se poate face transversal (orizontal), la toi membrii populaiei bacterieneexistente la un anumit moment dat prin: - plasmide, - material plasmidic sau - transpozoni.

Tipuri de rezisten:A. monovalent (monorezistena), plurivalent (rezistena multipl la mai multe antibiotice);B. - direct (leag o anumit bacterie de un singur anumit antibiotic); - ncruciat (rezistena unei bacterii

fa de mai muli ageni antimicrobieni cu structur i/sau mecanism de aciune asemntor);C. Dup ritmul de instalare, rezistena poate fi: cu tip rapid de instalare (monostadial), tipstreptomicin; de tip intermediar, tip eritromicin; cu tip lent de instalare (pluristadial), tip

penicilin; cu tip foarte lent de instalare, tip vancomicin.

60. ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA : principiu, interpretare

- se insamanteaza germenul testat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face prin inundarea placii,apoi aspirarea aseptica a excesului).- Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care sunt incorporate ATB in conc standardizata (cu ajut

pensei sau aplicator automat) 5 atb p o placa. Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usorcu o pensa) ; dupa 15 20 min incubam placile in termostat; atb difuzeaza in mediu zone d inhibitie incare coloniile nu se dezvolta ; cu cat zona este mai larga, cu atat germenul va fi considerat mai sensibil.Daca in int col se dezv colonii germen rezistent; metoda permite elim atb inactive si selct celor f active.

Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor complet inactive si eventual selectionarea aTB factive. STANDARDIZATA: elem necesare: mediul (agar mueller hinton in maj cazurilor) (grosime phcompozitie standard) inoculull timpul d incubare (16 18 h)atm d incubare, umiditatea atm d incubare;conc subst antimicrobiene; utilizarea tulpinilor d refernta; interpretarea rez (cu tabele d referinta)

61. CMI SI CMB

CMI = conc minima inhibitorie, respectiv conc c m mica d ag antimicrobian, exprimata inmicrograme, care mai exercita o actiune bacteriostatica asupra germenului testat. Determinarea CMI se face

prin testul E (reprez o metoda d testare in vitro a sensib la atb pt dif microorg, inclusiv pt bact pretentioasesi germ anaerobi). Principiu: asem metodei difuzimetrice. E test necesita un inocul bact standardizat ceurmeaza a fi depus p mediul d cult potrivit microorg studiat. In placi petri. Benzile e test se aplica dupainsamntare si contin un gradient d agent antimicrobian. In fct d atb gradientul acopera un sir continuu dconc. Dupa incubare se form o zona eliptica d inhibitie. Valoarea CMI se citeste acolo unde cresterea bactintersecteaza banda e.

CMB = conc minima bactericida, resp conc c mai mica d ag antimicrob care mai exercita o actbactericida asupra germenului testat. Determinare: pornind d la rez obtinut prin met dilutiilor in mediulichid, se vor utiliza ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbiana a fost inhibata. Avem nevoie d o

placa petri cu agar M H. Care va fi impartita in sectoare, nr sectoare = nr d tuburi fara cresteremicrobiana. Incubam. CMB coresp ultimei conc d atb care a distrus microorg insamantate (sectoare faracultura) . se considera k atb va fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca4 8 ori CMB. Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene a unui atbasupra unei tulpini microbiene. + pt tratam infect severe (endocardite, septicemii) si la imunodeprimati .


19/33

62. DEF NOTIUNIILE DE SIMBIOZA, COMENSUALISM PARAZITISM

Simbioza = convietuire folositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care participa uniicoliformi intestinali)

Comensualism = germenii depind nutritional de gazda, careia nu ii creeaza prejudicii (floranormala). Aceasta convietuire exprima un echilibru instabil, care poate fi usor tulburat.

Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei, cu manifestari clinice mai mult sau maiputin evidente. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacterium leprae, t pallidum) sau facultativparazite (clostridium tetani)

63. DEFINITI PATOGENITATEA SI VIRULENTA

patogenitatea = capacitatea unui germen de a declansa in org gazda fenomene morbide, patogene, modiflocale, generale si functio laesa. Este un atribut d specie si este determinat genetic.Virulenta = gradul diferit d patogenitate exprimat in cadrul unei specii. Este un atribut al tulpiniimicrobiene agresoare. Variabilitatea in exprim patogenitatii depinde d cond in care traieste germenul. Factde patogenitate: pilii comuni, glicocalixul, capsula, subct ale peretelui bact: proteina M, ag Vi (salmonellatyphi), polizar A, ag O, Ag K.

64. FLORA MICROBIANA NORMALA

- poate fi divizata in 2 grupuri:

REZISTENTA care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata se restabileste promt siTRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp, (ore sapt) .

A) la niv tegum variabila, in fct d ctct cu mediul inconj. Mai frecv: staf alb, bacili difteroizi aerobi sianaerobi. Temporar germeni coliformi si chiar staf patogeni dar fara manifestari.B) muc nazala staf albi si aurii, streptococi, pneumocociC) cav bucala si faringe coci si bacili gram poz si gram neg, aerobi si anaerobiD) tract digestiv difera in fct d segm(enterobact in colon)E) vaginal lactobacili , coci.

65. Def term de exotoxina, endotoxina, anatoxina, antitoxina; ex

EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) sau codificat

plasmidic (clostridium tetani), dar si d bacili gram -, prin mecan crz sau sub control plasmidic (e coli);struct proteica; prez un domeniu B obligatoriu (necesar penetrarii) si o port enzimatica A.sunt secretate intimpul vietii. Difuzibile la dist. Toxicitate f mare. Au afinit diferita in fct d specie. Manif clinice apar dupao per d latenta. Au putere antigenica mare.

ENDOTOXINELE = evid la bact gram -; sunt elaborate si apoi incluse in peretele bact, elib inurma distr germenilor. Au struct lipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa, dar

pot actiona la mai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilitate vasc) implicate in aparitia soculuiendotoxic. Putere antigenica mai redusa,

ANTITOXINELE = struct proteica, imunogene si determ ap Ac specifici care pot neutraliza activtoxica prin cuplare specifica cu toxina seruri imune


20/33

ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-un anumit interval d timp sub act conjug a temp siformolului. Isi pierd puterea toxica dar isi mentin puterea imunologica . se utiliz in profilaxia unor boli si inhiper imunizare animalelor pt a obtine seruri antitoxice.

66. INFLAMATIA

= proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative, fenom d tip reactiv (vasculo-exudative siproliferative) si fen reparatorii, cu scopul limitarii si / sau neutralizarii agresorului (indif d natura). . poateinteresa tesuturi, organe, sist sau chiar org. Si cuprinde in mod clasic: tumor (edem), rubor (eritem) calor(temp cresc) dolor (durere) insotite sau nu d functio laesa (impotenta functionala)Ag determinanti:microorg( prioni, bact , vir, fungi etc) ag fizici (radiatii frig caldura traume etc) ag chimici exogeni si sauendogeni(uree , a biliari) care produc leziuni la niv sediului elim lor din org

67. ETAPA MECAN DE DECL A INFLAM:

Agentul implicat determina modificari atat la nivelul tes interstitial, cat si la niv celparenchimatoase, avand rez eliberarea unor factori chemotactici si a unor proteaze si kinaze.

Rezultatul acestei etape = rasp inflamator acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata), exsudarea proteinelor plasmatice (edem) si acumularea PMN. In plan molec, pp prot sunt reprez d componentele sistC. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito macrofag, colagenul vasc, citokinele si nu in ultimulrand ficatul. Acumularea cel inflam la locul unde se afla AG detine un loc central in decl inflam. PMN simacrofagele se deplaseaza conform gradientelor chemotatice, urm apoi fagocitoza nonselfului, proc fav d

prezenta opsoninelor.

68. SUB-ETAPA VASCULARA SI EXSUDATIVA ;

VASCULARA modificari ale calibrului vaselor mici, ale vitezei d circ a sangelui, alepermeabilitatii vaselor mici. Mai intai are loc o faza d vasoconstrictie (sec sau min), urmata d faza ddilatatie arteriocapilara (cu cresterea nr d capilarea ctive, hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cuhipoxie, creste perm vaselor mici).

EXSUDATIVA in ea se form exsudatul inflamator (plasma exsudata la care se adauga elemfigurate extravazate, elem cel mobilizate local, prod rez din modif locale). Prin constituentii sai cel simolec, exsudatul asaneaza focarul inflamator si tinde s blocheze procesul infectios la poarta d intrare

bariera fibrino imuno leucocitara.

69. CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM

- rez proc inflam este reprez d aparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca mai multe formeclinice evolutive (acuta, subacuta, cronica) si mai multe forme anatomoclinice.

1. evol spre cronicizare se dat: agentilor inflam, care au prop d a stimula in special sist efectortimodep; autoag; conc inhibitorii ; persist stim inflamator.

2. evol spre vindecare presupune : asanarea focarului inflam si vindecarea propriuzisa. Seintersecteaza cu fen lezionale p care incepe s le substituie ink d la inceputul fazei d asanare. a)vindecareanatomica sau b)cicatrizarea. Aspecte anatomo clinice: - inflam alternative cu predom proc distrofice sinecrobiotice. inflam exsudative seroase , fibroase, purulente, hemoragice.


21/33

70. Def term de infectie, infectie inaparenta, stare de boala, stare de purtatori de germeni

INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene si org gazda. Ptrealizarea infectiei microorg tre s patrunda in org gazda, sa-l colonizeze, s depaseasca barierele si mecan d

aparare, s se multiplice si s intre intr-un lant d transmitere prin interm caruia poate contamina o noua gazda.INFECTIE INAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab.Este limitanta in timp si contribuie la crearea unei stari d imunitate.

STAREA DE BOALA= se datoreazainteract microorg gazda si este urmata d leziuni manifestesi d reactii funct din partea gazdei. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala, putand fi inaparenta,sublicnica sau latenta. Poate aparea si starea d purtator.

STAREA DE PURTATOR DE GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa, laconvalescent, pers aparent sanatoase care adapostesc germeni patogeni. Reprez atingerea unui echilibrurelativ intre cele 2 elem, d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni din focarele latente. .

71. Definiti notiunea de raspuns imun si precizati principalele atribute:

Raspunsul imun circumscribe totalit even care au loc dupa introducerea unui antigen si careconstau in activarea limfo, eliberarea de div molec, multipl cel specifice, producerea d LT citotoxice sau deAc capabili sa se fixeze pe Ag sis a-l eliminde direct sau indirect. Dupa acest prim contact si al imunizariiconsecutive, sist imun produce LT si LB de memorie, capabile de reproducerea unui RI accelerat cu ocaziaunei reintroduceri ulterioare.

ATRIBUTE: este specific, discerne intre self nonself, are memorie, reactioneaza numai fata de

moleculele care indeplinesc definitia d Ag. Poaet fi de tip umoral (mediat de Ac) sau cellular (mediat decelule).

72. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa:

RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). Imunitatea umoralaintervine in distrugerea bacteriilor extracelulare, neutralizarea virusurilor, inhibarea toxinelor. Ag fata decare se dezv

RIU: poliozide, proteine, subst sintetice (rar lipide, acizi nucl sau anticorpi procese autoimune)

73. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt:

Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie, transmisa ereditar) si dobandita. Eapoate fi dobandita active, dupa contactul cu un Ag. Evenimentul putand surveni dupa o infectie(natural), sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tip d imuniz este kde regula, protectia este de durata.dezavantaj- instalearea RI are loc lent.

Imunitatea poate fi dobandita si pasiv, bazandu-se p producerea de Ac de catre o altagazda. Ex. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune la dispoz


22/33

gazdei infectate, imediat, o cantitate import de antitoxina, in vederea neutralizarii cat mai promptea toxinei implicate patologic. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza d protectie prin interm Ac(IgG transplacent, IgA din lapte) proveniti d la mama. Avantaj - rapiditatea; Dezavantaje -timpul scurt pt care este oferita protectia + riscul unei hipersensibilizari. Exista si posibilitateaobtinerii unei imunitati activ-pasive, atunci cand se administreaza concomitent (dar in locuridiferite)ser imun si vaccin.

74.Organele centrale si periferice ale sist imun: localizare functii:

Organele limfoide primare: Timus, maduva hematogena.Sunt situate in afara cailor de acces si circulatie antigenica. Aici diferentierea apare precoce, in

viata embrionara, inaintea celor secundare. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stimantigenica. Ele permit 1.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B (burso/maduvo dependente). 2.gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LB mature, apte sa recunoasca si sa fie stimulate deAg. 3. efectorii invata la acest nivel sa recunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism. Unlimfocit T sau B care a parasit timusul/maduva hematogena, nu mai revine niciodata, cele 2 organe fiind inafara cailor de recirculare a limf Ag-specifice din organele limf secundare.

Rolul timusului: local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature, cu achizitia de

receptori pentru antigene (TCR). Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2, CD3, CD4, CD8, si TCR. Apoio dubla selectie, pozitiva si negativa. Sel pozitiva - timocitele care recunosc antigenele straine fixate pemol MHC pot prolifera. Selectia negativa - timocitele care recunsc selful sunt distruse supravietuiescdoar 1-2% dintre limfocite. La distanta:prin factori timici peptidici, umorli. Acesti factori au fctii diverse,unii influentand diferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice.

Maduva osoasa: 3 functii:1. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere spre linia limfocitara.2. maturarea si diferentierea completa a LB, apte sa colonizele organele limf secundare3. homingul primirea LB activate de Ag, prov din org limf sec, care se transf in plasmocite

sintetizatiare de Ac.

Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare, ating maturitatea deplinadupa stimularea antigenica. Sunt colonizate de LT si LB care aici iau contact cu antigenul.

Ganglionii limfatici: au triplu rol colecteaza Ag corespunzat terit vaselor limf aferente, liberesau captate de macrif sau cel dendritice; - indc un rasp imun fata de Ag de tip celular, i reg paraqcorticala,dand nastere la LT specif sau fata de Ag de tip umoral, in folic limf cu LB active, maturate in maduva; -stocheaza onfo prin limf de memorie.

Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la nivelul zonei marginale.Sistemul limfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp, tract dig si uro-genit sunt inconj p

toata lungimea de tesut limfoid difuz, bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. Se subdivide in: sist imunitnazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite amigdate si vegetatii adenoide. Amigdalele = un

prim obstacol in calea infectiilor. Sitemul asociat tubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peyer siformatiunile limfoide ale apendicelui. Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT), sistemul asociat cailor


23/33

uro-genitale...in spec la nivelul vaginului. Sistemul asociat glandelor mamare laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive.

75.Enumerati celulele implicate in rasp imun:

Toate celulele prov din sist hematopoietic intervin in grade diferite in imunitate. LT si LB suntelementele principale ale rasp imun spec, urmate de cel NK, celule fundamentale alaturi de fagocite inimunitatea naturala. Monocitele/macrofagele, neutrofilele, bazofilele, eozinofilele si mastocitele actioneazain diferite momente ale rasp imun. Plachetele intervin in lupta antiparazitara, iar hematiile permiteliminarea complexelor imune.

76. Limfocitele T origine, evolutie, tipuri, functii:

- sunt majoritare in circ sangvina, ~70% din totalul limfocitelor, din care 2/3 sunt CD4+ iar 1/3 sunt CD8+.Sunt localizate la niv org limf secundare in zonespeciale: zona precorticala a gg, mansonul limf din jurularterelor centrale splenice. Cea mai imp fct: inducerea unui raspuns sau a unei reactii imune specifice laantigene, prin recunoastrea unor peptide antigenice legate d mol MHC. Lt se matureaza in 2 organe,maduva osoasa si timus. De la celula stem hematopoietica multipotenta (CD34+, CD38-), o primadiferentiere probabila se face in CFU-L (colony forming unit-lyphocyte) comuna limf T si B cu fenotipulCD34+, CD45RA+, CD10+. Ulterior apare protimocitul capabil sa paraseasca MRH si sa se cantoneze incorticala subcapsulara a timusului.. in timpul maturarii doar 1-2% din celule ajung LT mature, restul sunt

fagocitate de macrofage. Activarea unui LT specific se face printr-o dubla actiune: contact cel-cel cu o celprez de Ag; stimularea d catre citokine: IL-1, IL-6, IFN-gamma si IL-2. limfocitul produce el insusi IL-2 silantul alfa al receptorului IL-2, mecanism de autoactivare.

Tipuri de LT: T-helper este un veritabil mesager orientand imunit catre RIC sau RIU. T-citotoxic se refera in pp la LT CD8+, cu toate k proprietatea a fost obs si la unele LT CD4+, insa CD8+

poate liza orice celula ce ecxprima molecule HLA I in timp c CD4+ nu poate liza decat cel c exprima HLAII. LT inductoare ale hipersensibilitatii intarziate: cele acre secreta IL-2 si in acelasi timp IFN-gamma,activatoare pt alte LT, NK si macrofage. LT supresor: este o cel CD8+ k si LT citotoxic.

77. Limfocitele B origine, evolutie, tipuri, functii:

Reprez 5-15% din cel din sange si constituie majorit cel din foliculii limf, gangl si splina. Rolul lor

esential este sinteza d Ac, in contextul imun umor spec. Ele provin la om si la mamifere din cel stemhematopoietice (CD34+, CD38-) ale progenitorilor limfoizi. LB paraseste maduva si trece in zonele B dinorganele limfoide secundare. Prez markerid e supraf sepcifici CD19 si CD20 si CD10. LB abia migrat incel limf sec se numeste naiv (virgin) si are urm caract: -exprima Igm si IgD membranare; -exprima R pt IL-1 si Il-4; - expr rec pt complement CR1 i CR2; exprima R pt anumite lectine ca PWM. Transformaera unuiLB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventia secventiala a unei serii de citokine. Lb sedif progresiv intr-un limfoblast (imunoblast)secretant de IgM, sub act unor citochine are loc comutareaizotipica din IgM in IgG, IgA sau IgE, unele LB nu se transf in plasmocite ci persista k Lb de memorie. Are2 fctii: 1. prezentarea Ag catre LT; 2. secretia imunoglobulinelor.


24/33

78.Sistemul mononuclear origine, tipuri de cel, functii:

Monocitele/macrofagele repr o linie cel cu fct imp in imunologie, prin interv lor in imun naturala,in prezentarea antigenica si in react imuna specifica. Macrofagele exista in toate tesuturile. Se form inmaduva osoasa hematogena, dintr-un precursor comun monoblast-mieloblast, cand devin mature poarta

numele de monocite. Monocitele circul ain sange 6-8 ore dupa care migreaza in tesuturi unde iau nume difsi au fct dif: histiocite in t conj, celule microgliale in t nervos, osteoclaste, macrofage alveolare pulmonare,macrofage peritubulare in rinichi, celulele kuppfer in ficat, macrog\fage splenice, Mf gg-lionare, in maduvaosoasa si timus (macrofagele d aici nu tre confundate cu celulele dendritice, care pot avea la randul lor ocapacit de fagocit fata d L apoptotice)

79.Granulocitele tipuri, rol in imunitate:

Neutrofilele intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza, si in imunitatea specifica datoritarecept proprii pt Ig si complement.

Eozinofilele 1-5% din leucocitele sangv, proc lor creste in alrgii sau inf parazitare, fct lorfagocitara este limitata. Granulele lor contin produsi toxici pt diversi paraziti, pe de alta parte prtoduchistaminaza si arisulfataza care inactiveaza histamina si leucotrienele produse de mastocite procesulinflamator + migrarea leucocitelor la focarul infectios.

Bazofilele: au rol in reactia de hipersensibilitate mediata umoral.

80.Sistemul complement definitie, elem componente, roluri si efecte biologice:

Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul dintre elemimport ale reactiei imune survenite ca urmare a actiunii Ac. Are 3 fct esentiale:

1. apararea nespecifica contra infectiilor;2. eliminarea complexelor imune;3. regalrea fiziologica a rasp imun. Poate aeva si efecte daunatoare.Cuprinde circa 30 de comp plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita

clasica, iar cealalta alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre substactivatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna, implicand ultimele componente alesistemului cimplement. In fiecare etapa interv prot activatoare, inhib, reglatoare precum si rec pt

complement. Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la nivelul peretelui celular. In mod curent sist compleste desemnat prin litera C. Pt fiecare componenta se adauga o cifra d la C1 la C9, care poaet fi urmata d olitera c semnifica o subdiviziune.

81. Calea clasica de activare a complementului:

Componentele C se gasesc in ser in stare inactiva. Pt a declansa activarea lor este necesar unstimul, pt calea clasica pct de pornire este reprez de complexele Ag-Ac, unde Ac sunt IgM sau IgGco1respunzand subclaselor IgG1, IgG2 sau IgG3. compl poate fi activat d o sg mol IgM sau de 2 mol IgG


25/33

apropiate una d alta, activarea este posibila si in cazul unor molecule IgG agregate. In mod asemanatorcalea clasica poate fi activata si de microorganisme sau dif subst chimice: bact gram -, retrovirusuri,glicoprot anvelopei HIV, complexe heparina-protamina. In cursul activarii intervin urm proteine:

C1 compl plurimolec form din C1q, 2* C1r, 2*C1s asociate C1inh. Componenta C1s are activserinesterazica prin care cliveaza C4 si C2.

C4 fragmentat in C4a(mol mica) si C4b de dim m ai mari care se leaga prin fie de frag Fab al

anticorpului fie de anumite celule

complexul C1-C4b notat p scurt C14b.C2 clivata in C2b (mol mica cu activ d tip kinina) C2b mol mare care se leaga de str tinta.Ansamblul necesita Mg si formeaza C3 convertaza caii clasice sau C4b2a (in acest moment Ac si comp C1

pot lipsi fara a stopa activarea)C3 este clivata in C3a si C3b de C4b2a, C3a = mol mica cu activitate anafilactoida si

chinmiotactica, C3b se fix pe str tinta printrun radical tioester si grupare OH si NH2 din celula acceptoare.

82. Calea alternativa de activare a complementului:

Constituie una dintre primele linii de aparare a organismului contra unui agent patogen, inainteaconstituirii rasp imun. Aceasta cale poate fi activata de diferite microorganisme, dar si de substanteneimune, precum: bacterii gram + sau -, virusuri, fungi, paraziti, diverse substante: endotoxine bacteriene,zymosan, insulina, fibre de azbest, gluten, hemoglobina, prafuri, unele prod de contrast utiliz in radiologie.

Calea alternativa poate fi activata de complexe imun care cuprind IgG si IgA.Substantele caii alternative cuprind: C3 - in plasma, prin proteoliza spontana sunt formate in permanentamici cant de C3b se fixeaza pe pe supraf acceptoare, (peretele microorg sau al celulelor infectate saualterate). C3b actioneaza asupra factorului B este clivat in Ba si Bb. Complexul C3bBb format in prez

Mg constituie C3-convertaza alternativa care cliveaza noile mol d C3 in C3b. Acest clivaj accelerat d C3,da nastere la C5-convertaza (C3bBb)n.

Factorul D este sub forma activa in ser inainte de activarea C, cliveaza factorul B faciliteazaformarea C3bBb.

Ansamblul factorilor activatori: ai caii calsice si alternative realiz o bucla de amplificare, carepermit transformarea numeroaselor molecule de C3 in C3b astfel incat C3b sa opsonizeze peretelebacterian.

83.Interleukinele origine, tipuri, efecte:

Sunt proteine frecvent glicozilate, solubile cu greutate moleculara mica 8-70 kDa, cel mai frecventsunt sintetizate de celule dupa o activare prealabila, actionand ca mediatori asupra altor celule sau asupra

lor insusi, la doze de ordinul pico sau nanogramelor. Citokinele actioneaza datorita prezentei receptorilorIL-1R, IL-2R, TNFR etc. Ei sunt prezenti uneori p aceiasi celula care a asintetizat citokina (efect autocrin)sau p alte celule. TIPURI:

Citochine pro-inflamatorii: TNF si TNF (tumor necrosis factor) TNF este sintet demonocite/ macrofage in special activ antivirala, antiparazitara, anti-tumorala; TNF produs d LT activatesi NK are act identice cu TNF , actionand p aceiasi rec. IL-1 si IL-6 sunt 2 citokine cu rol apropiat. Sunt

produse de numeroase celule: APC, LT, LB, celule endoteliale vasculare, keratinocite, astrocite si celgliale.


26/33

Citokine cu activ anti-virala si anti-proliferativa: IFN si IFN , IFN este produs demonocite si cel hematopoietice iar IFN de celule d tipul fibroblastilor si cel endotel. Stimul cel NK, crescexpresiv molec MHC I, activeaza prod de Il-2 de catre monocite/macrofage si cel dendritice, induc sintezaIFN.

Citokine activatoare ale RIC: IL-2 produsa in spec d LT CD4 transforma cel NK in LAK(limphokine activated killer cells) antreneaza prolif LB. IFN prod de LTh1 si cel NK, rol pp activarea

macrofagelor cu producere pecii reactive de O2.Citokine activatoare ale RIU: sunt sint de LTh2 si unele mastocite si orienteaza RIU sprediferite clase si subclase de Ig. Sunt reprez de IL-4, IL-5, IL-10, IL-13.

Chemokine: aceste mol de adeziune cuprind mai multi membrii divizati in 2 familii CC si CxC.Ele prez o activitate chemotactica fata de limfocite, monocite si eozinofile.

Hematopoietine: SCF(stem cell factor) si IL-3 sau multi-CSF (multi-colony stimulating factor).

84.Cooperar celulare directe, in raspunsul imun:

85. Cooperari celulare indirecte, mediate d citokine, in rasp imun:

86.Prezentati schematic pp cooperari celulare ce intervin in RI:


27/33

87. precizati succ de even din cadrul RIU, pana la sint de Ac:

- dupa patrunderea Ag si recunoasterea lui k non-self urmeaza fagocitoza si prelucrarea lui de catre celuleleprezentatoare de Ag, acestea prezinta Ag ca epitop ce este recunoscut de LB.- Pt majoritatea Ag (mai ales a celor proteice), activarea si etapele urmatoare ale RIU necesita orez LThCD4+ (cu interventia TCR< APC cu peptide antigenice si MHC II, molecula CD4 si molec de aderenta).LB pot fi activate si direct in cazul antig timoindependente de origine polizaharidica, cu epitopi repetitivi. -- Prima etapa consta in activarea Lb di stadiul G0 s[re stadiu G1 (cel sintet ARN si creste in vol) stimululeste reprez de contactul cu Ag. In acest stadiu (G1) LB activat exoprima molecule moi CD23, CD34 siCD40. a doua etapa corespunde proliferarii clonale a LB activate, care trec din stadiul G1 in fazele S si M.Aceasta faza necesita prezenta IL-2 si IL-5..

- Ultima faza consta in celule producatoare de Ac, plasmocite, secretia de IL-6 ajuta procesul de maturareiar diferite interleukine permit orientarea izotopica spre sinteza unei clase particulare de Ac.

88.Expuneti principalele teorii ale selectie clonale in raspunsul imun:

89.raspunsul imun primar si secundar; caracteristici principale:

Raspunsul imun primar: daca inaintea contat cu ag nu exista ac specifici impotriva acestuia laprimul contact cu acesta se dezvolta un raspuns imun primar cu urmatoarele caracteristici: latenta


28/33

perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac (5-15 zile) natura Ac: primii care aparsunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lor creste in timp c cel al IgM scade, eventualii Ac care

persista sunt d tip IgG.Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de Ag,

latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG diferenta dintre cele doua rasp este datorata prezenteiLB de memorie

90.Vaccinuri; ce sunt si in ce scop se utilizeaza?:

Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni demicroorganisme in vederea stimularii mecanismelor de raspuns imun de obicei prntru prevenirea aparitieiunor infectii.

Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica care urmareste crearea rezistentei specifice aunei gazde prin imunizarea activa cu stimularea rasp umoral sau celular, dupa caz. In strategiile devaccinare se vor avea in vedere mai multe ascpecte incepand cu conditia gazdei (imunocompetenta sauimunodeprimata). Unele vaccinuri se pot administra si in timpul unor epidemii pentru prevenirea aparitieide cazuri noi. Exista si posibilitatea admin in scop curativ, gazda fiind deja infectata in mom inocularii.

91.Clasificarea vaccinurilor, exemple:

In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile pot fi bacteriene sau virale. /// Infunctie de modul de preparare exista :

- vaccinuri corpusculare (vii , atenuati sau distrusi)prin factori fizici sau chimici. Ex BCG,hepatiti

- vaccinuri subunitare preparate prin inginerie genetica au un grad superior de siguranta (hep B)- vaccinurile care contin anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral (DTP, DT,

ADPA, atpa)

In functie de numarul componentelor organice exista:- vaccinuri monovalente

- vaccinuri asociate.

92.Descrieti schematic structura unei molecule de imunoglobulina:

Str generala a unui monomer (ex IgG1)cuprinde 2 lanturi frele identice si 2 lanturi usoare identicelegate intre ele prin punti disulfurice: 2 punti intre cele 2 lanturi grele(in cazul IgG1) si o singura punteintre fiecare lant greu si usor. Fab = prima jumatate a lantului greu + intregul lant usor legate intre ele

printr-o punte disulfurica. F(ab) 2: constituie un fragment deasupra celor 2 fragm Fab si constituie 2situsuri d legare. Fc:jumatatile terminale ale celor 2 lanturi grele unite prin punti disulfurice la niv regiunii

balama. pFc: inttregul domeniu CH3 situat dupa aa 333 al lantului greu. Fd: coresp primei parti a lantuluigreu. Fv: corespunde partilor variabile ale lantului greu si usor.

93.Tipuri de imunoglobuline:

IgG se subimparte in 4 tipuri IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.

IgM este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMs


29/33

IgA forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2- forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2-

IgD nivel seric scazut, rol putin cunoscut

IgE are o concentratie serica infima (0.0001 g/l )

94. IgM si IgG, structura, rol:

IgM membranar (IgMm) este expr p supraf LB. Are str monomerica si se termina prin aa 556-597, cuprinzand in mod particular o parte intermediara hidrofoba, si 3 aa intracitopl. Fiecare moleculaIgMm este asociata cu cu 2 lanturi Ig si 2 Ig, ansamblul foemand BCR (B cell receptor).

IgM seric (IgMs) cuprinde un lant greu cu un dom variabil VH, 4 domenii constante C 1 C2 si un proc ridicat de hidrati de Carb (12%). Molecula insasi este un pentamer cu un prim inel al puntiidisulf la sf lu C 3, un al 2-lea la terminarea lui C 4 si un lant J (joining chain). Masa mol f mare(970.000 D), cu un coef de sedimentare de 19 S. Conc serica este d 1.2 g/l.

Exista 4 subclase d IgG cu str asemanatoare si greutate mol d 146.000 (exceptie facand IgG3 careare 170.000), 3 domenii ct pt lantul greu, si un proc mic d hidrati de carb (2-3%). Conc plasm a IgG este deordinul 11g/l din care IgG1=66%, IgG2=23%, IgG3=7% si IgG4=4%.

95.IgA si IgE, structura,rol:

IgA seric sub forma d IgA1(80%) si IgA2 (20%) ea se gaseste k monomer (GM 160.000, 7 S) sauca dimer sau trimer, ultimele 2 forme contin si lantul J de jonctiune. IgA2 are o str originala. Lanturileusoare unite intre ele printr-o punte disulfurica nu sunt legate printr-o leg covalenta cu lanturile grele. Concsangv =2,4 g/l.

IgA exocrina sau secretorie cuprinde 2 subclase IgA1 si IgA2, masa mol este d 400 de mii, coef

de sedimentare 11 S.molecula cuprinde 2 unitati d IgA unite printr-un lant J.IgE desi conc lor serica este infima (0.0001 g/l ), fixarea pe bazofile si mastocite le confera un rol

important in hipersensibilitatea de tip imediat. Poseda k si IgM un al 4-lea domeniu constant, care ii conferamasa de 190.000 si un coef de sedimentare 8S superios IgG, IgE se fix pe rec prin interm domeniilor C 2si C 3.

96.Ce sunt antigenele; definitie, tipuri , exemple:

Antigenul se defineste drept o substanta recunoscuta specific de catre sistemul imun, mai exacteste o substanta capabila sa induca un raspuns imun(imunogenicitate) si sa fie recunoscuta de catre sistimun(specificitate).

Heptena = un antigen incomplet, are specificitate dar nu are imunogenicitate. Recunoasterea

depinde de str complem ale sist imun, preexistente introducerii sale. Molec simple k apa, saruri min, ureesau comune majoritatii speciilor k: AG, creatinina, mono- si dizaharide, fibrina, nu sunt Ag. Pe de alta partemoleculele mici de tipul metalelor grele(Cr, Ni), responsabile de a[paritia alergiei sau medicamentele potdeveni Ag daca se asociaa cu macromol.

97.Antigenele, factori de care depinde imunogenicitatea:

1. str chimica cat mai diferita (provenind de la o specie cat mai indepartata) fata d str proprii.


30/33

2. Greutatea molec cat mai mare(in general >10.000 Da), Ag mici pot stimula rasp imun dupacuplarea cu o prot carrier.

3.str chimica cat mai complexa.4. doza d antigen, calea de admin, momentul admin.5. utiliz unor adjuvanti (ex. Hidroxid sau fosfat de Al in cazul vacc DTP) totul in contextul CMH

al gazdei care urmeaza sa reactioneze fata de resp Ag.

98. Reactii Ag-Ac, mec general + forme de evid:

Este o R intre un Ag si un Ac, si consta in legarea gruparii determinante de p supr antigenului(epitop = o proeminenta) cu situsul de combinare de pe supr Ac (paratop = o adancitura). Prpr principale:specificitatea si reversibilitatea.

Interactiunea primara: - se datoreaza legarii efective Ag de Ac si depinde in mod direc decantitatea si afinitatea Ac. Reactiile Ag-Ac in care reactantii se afla in interactiune primara pot fi puse inevidenta prin nefelometrie.

Interactiunile secundare: - apar la cca 30min dupa cea primara. Datorita faptului ca Ag poate aveamai multi epitopi iar Ag are minim 2 paratopi, complexele primare mici solubile interactoneaza intre eleformand complexe secundare, produsul final finnd o reatea 3d insolubila. Pot fi evidentiateimunofluorescent, chemiluminescent, enzimatic si izotopic.

99.Reactii de precipitare in mediu lichid, exempl, utilizari:

Au la baza unirea ag cu ac in mediul lichid formand complexe ag-ac care vor precipita atunci candag si ac se gasesc in anumite proportii

Rc de precipitare in amestec:- rc de precipitare intre ac si ag se poate cuantifica si este foarte utila pentru a demonstra prezenta sau

absenta precipitatului in functie de concentratiile relative de ag si ac.

Reactia de precip in inelpunearea in contact a Ag si Ac astfel incat sa nu se amesrece, R va apaerala interfata dintre Ag si Ac, apare k un inel de precipitare, albicios

Reactia de precipitare in tub capilar: a fost fol pt evid prezentei proteinei C reactive dozajulnefelometric: se formeaza complexe Ag-Ac care modifica intensitatea si dispersia luminii direct prop cuconcentratia Ag sau Accu ajutorul unui nefelometru se masoare difractia razelor luminoase c trec prin

precipitat, se dozeaza Ag sau Ac in fct d o curba d etalonare. Folosit frecvent.

100. reactii de precipitare in gel, exemple, utilizari:

- folosirea gelozei, in care pot sa migreze cei doi reactivi va duce la vizualizarea reactiei ag-ac printr-unarc/linie de precipitare

Imunodifuzia radiala simpla mancini

- se bazeaza pe difuzia spontana si radiala a ag din proba de cercetat intr-un gel care contine o cantitateconstanta de anticorpi, determinand aparitia unui cerc de preciitare al carui diametru este directproportional cu cantitatea de ag din proba.Este necesara o placuta in pe care se toarna un gel in care exista o cantitate constanta de anticorpi specificiin functie de ag ce trebuie determinat. Se perforeaza godeuri de cca 3mm in care se pune serul de cercetat.Se tine 10 min pe masa si apoi 48h la 37CRezultatele se masoara cu o linie speciala.

Imunodifuzia dubla radiara se bazeaza pe difuzia ag-ac unul spre celalalt in gel Se dau 7 gauri 1in mijloc si 6 in jur In mijloc se pune ag iar in poz 1 si 4 martorii


31/33

Imunoelectroforeza: se realiz separearea electroforetica a prot in mediu gelozat, apoi oimunodifuzie dubla cu antiser corespunzator.

Contraimunoelectroforeza o imunodifuzie dubla in care deplasarea Ag fata de Ac este eccelerata dun cp electric reactie mai rapida si mai sensibila.

101.Ractii de aglutinare, principiu, tipuri exemple:

In rc de

Documents

Micro Partial NOU