Click here to load reader

Metodica predarii limbii romane la clasele 1-4 ed.2 ... predarii limbii romane... · PDF filestudiul sistematic al limbii''rnaterne si inceapd cu sfucturile limbii vorbite (de exemp^lu,

  • View
    37

  • Download
    3

Embed Size (px)

Text of Metodica predarii limbii romane la clasele 1-4 ed.2 ... predarii limbii romane... · PDF...

  • LIOZ .VASCI

    YilAIiI \ilUNIIC!I

    a

    B-II U YIIIOfl

    (urvxoriYt{ uoTdyuuot{rN f,TY flrrYoflud tr

  • PR

    CE

    PC

    N{, TE

    C( SP

    PR

    E) TI R( A( TI RI TI VI c( c( IN PI RI P( Ct F( TI J( J( A U U F(

    C J( E M A M

    P]

    A

    E B C

  • 9V2"""""' """" sNrudnJ 2v7"""""' aldYuool-IflIg t82"""""" "" [iIJUiIXiI 0t2"""""' (slicar ao'IruJEIoud 'auviynNl so Iiyrnn sd'YlVruJSiIntaS 'Y'IVnNV viruvclullwra) yNyl^tou vshrrr vI irJrrJvoro niyrntrJv vfluvJJillol{d s22"""""" """'uo-rgrvnNrrl I v iruvJJil]gs gc ruiIJIuc tS uvrocS rnrvnxvnt t22"""""" aJITJVCIIO UO'MCVC Vlnryn]VAiIOJnV trc"""""" 'aAIrv-InnIJS-AIrvn'IVAiI gflcilcoua tS acormnt 0I2 """""' v!ruvnTv^ll 102"""""' "' uorlnarg ff vrIAIJViruc viftIVJTo Lzita nurNild runoof r02"""""" """""':""' v:IJVJIAIJVITo 86r """""' "yunJJirl flc rsricsr v iruvunSygssa flG iII tuo{ 96I """""' """""1"""""" VunrJiI'I E6I """""' """"YSV-IJ iIC UO'IflUO \/uVdV NI YNYWOU VflI^II-I 88I """""' yNyI lOU vgntl-I AC iltttuo vf lldnuD ad V:IJVJIAIJJV s8I """""' Infffvghll'I viruvJ-ro1rzi{g.nrilNild runcof z8I """""' OIJJVCIC TnCOr BrI """""' "'uitcuora ac rundlr 81r"""""" """'gtivruJNnd ga rS irrdvuooruo gc uorruir(Nrudilct viftrvlrruo.f 21r"""""' 'IVJIxII'I -IndI IVc rS clrxwuas -IndI IVc OtI """""' """"""':""'(gu^Igsrroa 'aII^rINoJNv 'gIWINowo 'guruINoNrs) grvsgw NI ilclrNvrugs ilivrgu 29t"""""' "" Inlnuv.IngvJo^ vinlv(Iitud 6sI """""' ""uorruNndr loJ vudnsv uivcousrNl 89r """""' """""""'yixgcNoastruoc-ilrruilNndl loc 9SI """""' itUggI'I iIltUiINn&\tOC tgl """""' "'InuoJoc tS vgamn 291"""""' rullNn&{oJ lrc rundrJ 7il"""""' ]OJYWOZflU vnr"""""' rullNndwoJ gc rundlJ uo'MJTgJIO VlnryZItVgU NI UO'IIAA-IS V YII{IIONEdIICNI VIIVJIALL3V

    ?;i*t::?rvylle*1li:Xlui..Ti1:.l,lu:=*ffi 62r"""""' """"'-UVlrlrud 'Inrclc NIo IIAa'Ia v-I iITVcIJyrrMUc uornruioN Iruvralod -InJIJIciIds g2r"""""' "" uvfitnld -In'IJIJ NI yuvrocS yrurarcsIc'vfluvJlNru^loc v;r"""""' ""'":" iIAIJcvuJSIC iNVuitrIfNoN iIJ)GLr n21"""""' "il^ffINoruvnt go nulval !ru\4^l 0zI """""' """"Ilguo^ varsg^oa 0zI """""' """""INllrilf,d IOC I:IC 6II """""' UVIIIIJI-INONINTru)GIT\fiIuV(ItrUd

    t c

    t c(

    I I I n

    t I 9

    I I I 9

    I s

    , z I 0

    t €

    I 6

    9

    n

    0

    0

    6 s n I €

    9 z 6 L s

  • s

    un IS gcseeSnsuJ rS-ps JEp 'g;r-lclyl sqtul lueJnc ec4cerd ps rrlele Bc rsrunu nu eundun erec 'ctlcerd urp.ro ep runrier relsec€ EreJE u1" :st'rcs Inlxol el - rrclleurerE BeJ"proq€ ug 'lerceds uI - ee.repoder eu{sns 'rrr[crunruoc Ie I€ro rnlnlcedse e 'glsrgrr eorro e1 'reiueuprop epgod u1 ';ep 'gtercy1€qu4l ezez\llln gs gEunfu ps rr^ele ec r{glrseceu erdnss E}srsw '(Al-I roles€lc edele rS lcep 'liglyelocS uEe4ug €trBmp eJepel uJ n€ elBS elrreundord rS eprrelueruoc) BsorqC eleEroeg emlJ 'eeJrlselod rS pEolerp '(rSr*ul re nc 'eupcnf nc 'eSnded nc eerrqrorr) ln8olouour nes Eolouou InsleJ luns Ezaezll\tn o r* o-1ez1'1,\$ n€ Ie eJ€o uJ eleIIrJoJ ral 'Iquql IB llqJol lnpedse cseugdg1s urdoc 'pleocf uI eer€4ur e-I

    'pJspu€ls Bqurfi eg Es ernqe4'pugr pruud uy'levnurur8 r* reurud mFIcIc eles€lc uI 'eu€uror 1qul5 lpgigrrug-yrgpe.rd Inlcerqo gc ureurisns IoN

    '(Zg'A (6errrelsru IIqruI rn1nrpn1s IB ]celqo pdrcuud -gpr4m grareilI BqrrIT' :loqdecqns ep npp un-4ul'ecqceprp $gfl,r$ce sluti IS UCtEZIIpn cr1srnEurl mlnlsrrsrstu eml"u uue; rS rBIc euBoJ e$eFqep €eraolne lgp rycep llnul pW .preprrsts Eqru{ rS gpoc$ r{ eugruor

    IIqUI eenaperd e4ul Ecrrre8ro erieler o trlpqe}s g es B ep Insues 14'epcgpolel Irns nu prepue$ equql el I4reJeJ €Aelpc elsecv

    @b1g 'd) ',.ereuotir,ntg ep Ie Jolerusilnaceru € r$ pc4eurer8 re mpruelsrs e 'te ntnlcn4s eere1f,:uounc Ig4uJ I€w p:prnErse emqe.4 lgoul eSe '('u 'u - Iqtull eF) e1rrEuEA rS +lcedse 4IBIeIac gzlaeyt.e-fr erruEc Irunl uI p1o,ud glurzetdu pr"pusls Elenpe EqurlT' :eJsmnluoc q IS gnez\Eer es pJepusls Bqru{ q ueregodug

    36''' pJeprrsls gurarodureluoc €qur1l'elelqerceds ap elueceJ eIIJErsn1u1 llsoloJ lueace{l ueuuel un nc 'nes glenpe EJeJelrI Equr1 pugJ Inupd ug azerrlJoJ I-Es ernqe4 - Jolrlele nrpruudxe B oJslr{nc ep eeunricu rs Flilue$ls ?ereucsgp - rnlnrpqs Inlrperqoo' gc EUIIIIE '(vg 'd) aug,wo,t Uqu4l 11,rypad octtco"td $ n1na7 nquad antsu8uu azDg ug 'esorq3 epEroeg ewlJ'eueruor llqql Eererpnls u; pluyi rrrEuruuelep €tuelqoJd lS-npugrm4

    'eclJolq JolerpruoJ IIJoPeJc IJo Ilueruop JolesJe,rlp liuerres rS 1gc '114ce1erp luolrqJoa ryqr puudnc es ldecuoc lsec€ uI gc n4ued'ilrguryurecsrp nc nrdrcuud lsec€ pugcllde 'puguror Equry ep roluoilqrol e gleil squql erJ ps Inqe4 re pperd es ec BeeC

    'purpd nc Uoder uI erellTxns ep IoJ nc 'enllcerqo alp

    "uopJoqns 1od es I BIrugc '- pcg11uep1

    ernqe.B slsecs r$ - leluerrrepurg Arlcerqo un olmuc eleqrrre ug 'g1s1xg 'grrruuoc purelqord o erepel r{ eele E ep €qrol else '.repe$y 'epuorieu rolfgrlrouyu pugu{:ede I^eIe q rS yga 'eueuloJ else grrreFru gquql rorPc e ll,rele

    "l €1e errguroJ rrquq ee.mperd ege,rpd ec eeec 14 e1eflllqelel ns 'elrmsundsgr rS ryc teurelqord eereund tgtr- gc eetezrcetd tueced 'eugruor rrquq grgperd F erepe^ ep Fptmd ulp 'gleocS ug pie,rug es ec ?uruuelep s elso apilrrueJ nc elelcedser elnqe4 rrznlcuoc leJpc e1e 1S a1eluelc nc gxrlrqu1s elnqe4 erec ermrlseqc O

    CnIVCIT{MJS VgruI'I _ InIViVANI -NJCIIISO

  • numar de cunogtinte despre compone,ntele ei gi despre modul cum se organizeazI ele (nu sunt avute in vedere clasele ciclului primar - n. n.), mai sunt gi alte argumente care pledeazd caindeosebi studiul gramaticii limbii materne sd se il(eze pe aspectul scris gi nu pe acela de limbn vorbitii". G. 70)

    Acest mod de a aborda studiul limbii materne nu era imp5rt6git de toli lingvigtii care se ocupaseri gi de aspectele teoretice gi practice ale preddrii limbilor in inv6!6mdnt, ,,care, influenlafi de primatul limbii vorbite, cereau ca studiul sistematic al limbii''rnaterne si inceapd cu sfucturile limbii vorbite (de exemp^lu, Ch. Bally)".(p. 70)

    In ceea ce ne privegte, suntem pentru identificarea limbii standard ca obiectiv al preddrii limbilor in gcoald gi pentru considerarea aspectului oral al limbii cabazd de inv6{are gi de abordare.

    Limba standard este varietatea limbii in care toli vorbitorii unei limbi acceptd sE se recunoascd. intre vorbitorii aceleiagi limbi existi diferenle sesizabile: intr-un fel vorbegte un profesor, in alt fel un pddurar, in alt fel un func$onar sau un elev. Dar ceea ce au ei in comun este capacitatea de a se raporta la un model idealizat de limbd, pe care l-ar numi - in caanl nosbrr- ,,romdna". (Aserfiunea, in ceea ce privegte franceza, apar,tine lui Jean-Marie Klinkenbtxg, La variete linguistique: Des langues et des hommes - Windows Internet Explorer).

    O limbd standard este rezultatul unei puternice institufionalizdri.Institufie lingvisticd inseamn6 regulile sociale ale schimbului lingvistic. Locul int6i, in ansamblul acestor institu,tii, il reprezintd gcoala. Prin intermediul ei, elevii inva!6 anumite norme gi inva!5 si le respecte. ii urmeazd alte institu,tii: mass-media, diclionarele, gramaticile, familia, grupurile informale.

    E posibil ca, in interiorul aceleiagi societ[fi, s[ se poati opta tnhe mai multe limbi standard; acest fapt constituie un aspect al fenomenului numit diglosie.

    Pentru Dubois qi al1ii, varietatea standard a unei limbi este ,,aceea care se impune intr-o tar6, datd,, in fafa varietdlilor sociale sau locale. Este mijlocul de comunicare cel mai adecvat, pe care-l intrebuinleazd persoane care sunt capabile sd se serveascd de alte variet[li. E vorba, in general, de limba scrisd gi proprie rela{iilor oficiale. O difrneazd gcoala qi mediile de comunicare".

    Aduc precizdri acestei definilii Pascual gi Prieto, argumentdnd caracterul convenlional al limbii standard, suprapusd variet[filor geografice, sociale gi stilistice ale unei limbi.

    Limba standard nu este echivalentd cu limba comun6. Dupd Borrego, ea este un ideal de limbd, ,,o construclie mentald".

    intr-o lucrare din 1982, Lewandowski aftma cd reprezintd instrumentul de ascensiune sociald aI utilizatorilor ei; considera c[ limba standard este ,,Limba intercomunic[rii intr-o comunitate lingvisticd, legitimatd qi institufionalizatl, istoric, cu un caracter supraregional, care se situeazd deasupra limbii (limbilor) colocviale gi dialectelor gi este normatd qi transmisi in acord cu

    n{

    a a! gl

    ir

    Cl

    d E

    a u

    u p d d

    1l

    ir n p

    S

    S

  • L

    Eclldq ecer€oep 'e11e el plsrg^ o €l ep 'e11e el eunrseJoJd o e1 ep 'e11e el el€lercos o ?l ep gzefiuenSrp es elsece Inlqtu€sue 'eeece eC[ 'etr€]eroos urp eu€run eiuerrces Ierm elrruuoc luns orec eiurlSounc ep e.redruE o pprxe (re1s"rgrr 1e 'rrunrsegord p 'Iipllc1ule IE erepel ep Intrcund rlp El€urrrlelep) g;n11nc orecelJ u1 'feseru rm ?pocep e n4ued eJesecou eleiur$ounc epurrdnC 'erecrunruoc ep eli€nlls o-4ul ele e4urp ||ie1er IS 11uml ele elcerqo 'u.rgurrrdxe e1e rrueuop ez\\tn rS e1erfue1ur

    " ep Eete1qrqe eundnserd gcrpedolcrcue nrs gluliueroJor uiuoledruoc -

    erecruruuoc ep e$eru1s nc p.rqgEel uI eleJnqnc elelcerqo ezl1Jn rS eprdrelul s ep €el€lrpqe else Flurnllncolros uiueleduroc , 'eJeseJpe ep elelruuJoJ .trnl€s ep eleprruoJ :elercos eprieler cnpuoc erec eltpEer ep grrr€es eu{ rorr llro}lqro1 'lncol 'tt.rpcrunutoc In}ueuoul 'uolncolJelq er1ulp e111ie1e.r erepel uI EqtB es ES gEIqO 'puoridece.r rnlnfeseur seleiul lrumu€ un €ep gs rws {n4suoc op FFf€-seur EruroJ Elfrunue o Bep ES lruo}rqrol ?c eundnse;d s1seecv 'erecrrmruoc ep erienlls ep ericury uI srncsrp ep undll e lreJlp Ezlllti. rS eprdre