Metode de Analiza in Turism - Carte

8/16/2019 Metode de Analiza in Turism - Carte

1/29

Capitolul 6

Sisteme statistice utilizate in industria

turismului

6.1 Metode de obtinere a informatiei statistice

Turismul- analizat si urmarit in dinamica printr-un sistem

de indicatori bazat pe metode de calcul unice pe plan

mondial. Indicatorii turistici – furnizeaza informatii necesare

actiunilor de management turistic macroeconomic- permite si evaluarea efectelor deciziilor

macroeconomice de sustinere a

fenomenului turistic. Organismele internationale (OMT, Comisia ONU pentru

statistica, Organizatia pt Cooperare si ezvoltare

!conomica" – au formulat indicatorii si si metodele de

masurare unitare pentr industria turismului. Informatiile se pot culege- locul de se#ur

- diferite unitati de cazare- puncte de frontiera

Masurarea fenomenului turistic – are la baza un sistemde

indicatori ce se calculeaza pe baza informatiilor cu privire

la$

sosirile% plecarile la frontiera – furnizate de Min de&nterne

documentele primare statistice si contabile privind

modalitatile de gazduire a turistilor – agentii de turism statistici asupra mi#loacelor de transport proprii%

inc'iriate . surse secundare$ - alanta de plati !)terne

- *istemul Conturilor Nationale- bilanturile +nanciar – contabile ale

operatorilor de turism


2/29

Metodele cele mai utilizate de obtinere a

informatiilor statistice sunt$ Inregistrarile numarului de innoptari in spatiile de

cazare – sunt obtinute inormatii de natura cantitativa- Nu este foarte utila – pot e)ista turisti care se cazeaza in

mai multe unitati in timpul unui se#ur - numarul sosirilor

si innoptarilor sa +e denaturata

Inregistrarea turistilor la frontiera – met mai sigura -

se poate stabili cu siguranta persoanele care trec frontiera

indiferent de mi#locul de transport folosit

- ezavanta#$ nu toate persoanele care trec frontiera suntturisti

Metoda sondajelor – singura metoda prn care se obtn

informatii de natura calitativa$ - motivatia- gradul de satifactie

- obiceiurile de consum- *e bazeaza pe te'nica esantionarii- ezavanta#$ - necesitatea unor resurse +nanciare mari

-utilizarea unor specialisti in domeniu

Alte metode bazate pe olumul c!eltuielilor

turistice"- Metoda inregistrarilor bancare – incasarile valutare legate

de activitatea turistica- Metoda bugetelor de familie- reda o imagine asupra

volumului c'eltuielilor- ezavanta#e$ nu e)ista corelatii clare intre sumele alocate

consumului si volumul c'eltuielilor turistice.

Sursele de informatii necesare calcului indicatorilor

actiitatii turistice egistrele si rapoartele turistice ale intrarilor turistice la

frontiera apoartele permanente ale capacitatilor de cazare

egistrele ofertei turistice pe categorii de agentii- /utorit

Nationala de Turism

0


3/29

ezultatele anc'etelor efectuate in randul turistilor straini

si locali la locul destinatiei turistice ezultatele anc'etelor privind c'eltuielile turistice le

+ecarei categorii de consumatori

ecensamantul populatiei alanta de plati !)terne

Crearea sistemului de indicatori ai actiitatii

turistice – trebuie sa se tina seama de urmatorii factori$ 1actori de in2uenta a cererii$ - veniturile populatiei

- gradul de urbanizare - structura timpului - evolutia timpului liber - dinamica populatiei

1actori de determinare a ofertei$ - diversitatea si calitatea

serviciilor turistice - costul prestatiilor

turistice - nivelul de

pregatire al fortei de munca din turism - evolutia

investitiilor din turism

6.#. Criterii de clasi$care a indicatorilor

turistici

Indicatorii turistici tre sa furnizeze informatii

referitoare la"

Cererea turistica – prin masurarea circulatiei turisticeinterne si internationale in cadrul teritoriului national

Oferta turistica – evaluata prin potentialul economic al

resurselor umane ezultatele valorice ale activitatii turistice – ev prin

estimarea c'eltuielilor, incasarilor, pro+tului si e+cientei

economice Calitatea serviciilor de turism prestate

In functie de scara de ealuare $

3


4/29

&ndicatori macroeconomici respectiv incicatori

microeconomici de caracterizare a turismului

%in punct de edere al rezultatelor alorice

C'eltuielile&ncasarile din turism ambele raportate in marimi absolute

si relativeA. Indicatorii macroeconomici

1. Indicatori de ealuare a capacitatii de cazare *tructurile de primire tiristica

Capacitatea de cazare e)istenta si in functiune

&ndicii de utilizare neta a capacitatii de cazare

turistica in functiune

#. Indicatori de ealuare a circulatiei turistice /ctiunea turistica

Numarul total de turistii

Numarul total de zile% turist

Numarul mediu zilnic de turisti

urata medie a se#urului

ensitatea circulatiei turistice

4referinta relativa a turistilor

&. Indicatori $nanciari &ndicele participarii turismului la incasarile valutare

&ndicele contributiei turismului la c'eltuielile

valutare &ncasarile +scale

5aloarea adaugata bruta

'. Indicatori microeconomici

1. Indicatorii cererii turistice

Cererea totala

4rovenienta cererii

*tructura cererii pe principalele mi#loace detransport

6


5/29

*ezonalitatea cererii

epartitia cererii pe modalitati de organizare a

calatoriei

epartitia cererii pe criterii sociale

!lasticitatea cererii

4reviziunea cererii turistice

#.Indicatorii ofertei turistice Capacitatea de cazare si alimentatie publica

Transporturile turistice

Mi#loacele de agrement si indicatorii fortei de

munca

&. Indicatorii relatiei cerere oferta Coe+cientul de utilizare a capacitatilor de cazare

&ndicele evolutiei innoptarilor

&ndicatori ce re2ecta realitatea comerciala

(. Indicatori de rezultate&ndicatorii c'eltuielilor turistice

&ndicatorii incasarilor din turism- &ncasarile din turismul intern si international- &ncasarile din prestatiile stricturilor de primire

turistica- &ncasarile din activitatile de management,

transporturi etc.

C. Indicatorii de e$cienta a turismului

1. Indicatorii de e$cienta econimica ai bazei de

cazareCoe+cientul de utilizare a capacitatii de cazare

&ncasarea medie pe un pat

C'eltuiala medie pe un pat

#. Indicatorii de e$cienta econimica ai actiitatii din

alimentatia publica &ncasari din productia proprie de m0

7


6/29

Coe+cientul de utilizare a utila#elor

5aloarea incasarilor pe un loc de masa

Coe+cientul de folosire a capacitatii de desfacere

a salii de consum

Numarul consumatorilor pe ospatar&. Indicatorii de e$cienta econimica ai actiitatii de

transport turistic &ncasarea medie pe mi# de transp utilizat

Coe+cientul de utilizare a parcului turistic auto

Coef de utiliz a capacitatii de transport

(. Indicatorii de e$cienta econimica ai actiitatii de

agrement 8radul de ocupare a capacitatii utila#elor

C'eltuieli la 999 de lei incasari din prestatii de

agrement

). Indicatorii e$cientei sociale Numarul de unitati turistice la 9 mii de turisti

Nr de anga#ati la 9 ii de turisti

Capacitatea de cazare pe categorii de confort

4onderea incasarilor din servicii suplimantare intotal incasari din turism

%. Indicatorii calitatii actiitatii turistice

Ma#oritatea actiunilor de evaluare a calit activit

turistice de realizeaza in mod indirect, evaluarea

calitativa concentrandu-se asupra efectului produs de

prestatia turistica respectiva e e), indicatorii calit ofertei pot + evaluati prin

cresterea sau descresterea cererii ca urmare a

imbunatatirii ,inrautatirii sau a divrersi+carii ,

nediversi+carii serviciilor turistice

:


7/29

Capitolul *.Inrastructura si sericiile de

transport turistic

+erfectionarea mijloacelor de trabsport a dus la

e,tinderea in spatiu a fenomenului turistic si la

dezoltarea unor noi forme de turism Cresterea numarului de autoturisme personale a

favorizat aparitia resedintelor secundare de vacanta Multiplicarea infrastrusturii de transport aerian si

aparitia de noi linii aeriene a favorizat includerea in

circuitul turistic a unor noii destinatii turistice, pana

nu demult condiderati e)otice

Transportul turistic este o componenta aproductiei turistice reprezentand un element

dinamizator al circulatiei turistice &n valoarea totala a prod turistic, serviciile de

transport detin intre 07 si 79;, transportul +ind

singura componenta de care turistul nu se poate

dispersa.

Intre dezoltarea industriei turistice si atransporturilor e,ista o relatie de directa

proportionalitate Crestrea volumului circulatiei turistice se datoreaza

dezvoltarii fara precedent a sectorului transporturilor

Modul in care diferite categorii de transport

satisfac cerintele speci$ce deplasarilor turistice

se analizeaza prin"


8/29

8radul de mobilitate si accesibilitate necesare pentru

aigurarea deplasarii pe spatii cat mai e)tinse si in

directii diferite Capacitatea de transport

apiditatea Conditiile de securitate

egularitatea si confortul oferit

*.1 Tranporturile turistice aeriene

Au cunoscut o dinamica deosebita in ultimeledoua decenii

Utilizarea tot mai frecventa- crestrea interesului

pentru destinatii periferice situate la distante mai

mari si pentr zone mai greu accesibile

+este (- din sosorile turistice internationale

se efectueaza pe calea aerului

Transportul aerian situandu-se pe locul 0 dupa celrutier

=onele cele mai active sunt$ -!uropa

- /merica de N - >aponia - /sia de *! ( toate

detin


9/29

a. Infrastructura 1acilitatile din aeroporturi

Controlul tra+cului aerian si stemele aeriene de

navigatie

b./apiditatea in cauza vitezei de deplasare sidtantele luni sunt

atenuate &n acelasi timp sunt depasite unele nea#unsuri$

conditii meteo ostile

c. Confortul /eronavele de pasageri asigura conditii placute si

civilizate calatorilor fara a obosi organismul

d. Siguranta 4entr atingerea unui standard de sguranta ridicat in

timpul zborului companiile aeriene fac eforturi pentru

a introsude in tra+c aeronave cu performante te'nice

ridicate

e. Securitatea /eroporturile si aeronavele sunt tinte predilecte de

actiune in cadrul terorismului international &n domeniu securitatii, te'nologia informatiilor are o

importanta ma#ora prin introdurea unor sisteme care

sa asigure securitatea zborurilor

Operatorii europeni inspirandu0se dupa politica

americana Open S2344 au trecut laliberalizare transportului aerian prin aplicarea

urmatoarelor principii"1. Aiberul acces la toate rutele#. Aibera alegere a capacitatilor si frecventelor

Cursele c!arter

&n tarile dezvoltate di punct de vedere turistic, cursele

c'arter au o pondere mai ridicata decat media

mondiala

?


10/29

Transporturile internationale c'arter s-a u dezvoltat

mai repede decat cele de cursa regulata astfel ca au

aparut companii de transporturi c'arter c'iar in

cadrul companiilor aeriene regulate de e)emplu$ /ir

C'arter si Meridian pentr /ir 1rance *unt 6 categorii de baza

1. C'arterele de grup#. C'arterele &T&. C'artere oentr uz propriu(. C'arterele specilizate

/ran#amentele c'arter &T reprezeinta forma

predominanta de c'erter in !uropa

&n /cordul Multilateral asupra repturilor comercialepentru curse c'arter in !uropa s-a impus curselor de

avioane inc'iriate in sistem c'arter tre organizata de

o forma specializata de turism iar plata tre efectuata

integral inaintea efectuarii zborului.

Companiile aeriene lo5 cost44

Caracteristici speciale$

-practicarea unei politici tarifare prietenoase

-reducerea sau lipsa unor servicii la bord-efectuarea de curse regulate intr-un sistem point-to –

point-retribuirea anga#atilor sub media transportului de

activitate al transporturilor aeriene de pasageri educerea costului calatoriei poate + realizata de

catre o companie loB cost pe mai multe cai$- comercializarea serviciilor pe internet fara a apela la

agentii de voia# care opereaza prin comision-utilizarea ,,biletului electronic- utilizarea aerodromurilor secundare care percep

ta)e de transport mai mici- incorporarea unui personal cu o vec'ime in munca

mai mica si e)perienta redusa care sa #usti+ce

acordarea unor salarii mai mici

Sistemele de rezerari

9


11/29

*istemul 8lobal de istributie (8*" reprezinta o

treapta superioara in ceea ce priveste rezervarea si

comercializarea serviciilor biletelor de calatorie, prin

intermediul internetului operand la scara globala

Aa nivel global actioneaza in prezent 6 mai sisteme de

distributie care detin impreuna cca @7; din

terminale, acestea +ind$-*abre-Dorldspan-/madeus-8alileo

*.#. Transporturile turistice terestre

Transporturile turistice rutiere /ceasta categorie bene+ciaza de cea mai dezvoltata

retea de cai de comunicatie ceea ce asigura accesul

cel mai cuorinzator la obiectivele turistice /vand in ved ca reteaua de drumuri rutiere este cea

mai densa si mai accesibila este #usti+cata prezenta

multor turisti pe sosele ceea ce a dat mastere

fenomenului turistic automobilistic &n analiza e+cientei ac forme de turism trebuie avut in

vedere faptul ca, turistul automobilist este un

consumator potential mai bun decat unul stationar 4t turismul organizat de grup, autocarele reprezinta

mi#loacele de transport cele mai folosita datorita

costului scazut care permite comercializarea pe piata

la tarife relativ mici Transportul cu autocarele este speci+c /mericii de N

si tarilor europene unde functioneaza companii de

renume$-*U/$ 8reE'ound Fouse-!uropa$ !uropabus si !urolines

Transportul cu autocarele este utilizat de tineret (sub

07" si de persoanele de varsta a treia &n prezent sosirile turistice internationale pe caile

rutiere au o ponere de 67;


12/29

*unt tari care din acest punc de vedere se situeaza cu

mult peste media mondiala$- !lvetia si /ustria$ peste

@9; -8ermania si &talia$ peste


13/29

-Aondon Underground$ ceam mai vec'e retea de

metrou din lume- viaductele /ustrerlitz si eroE (1ranta"-Metroul din NeB GorH $ cea mai mare lungime din

lume Mai pot + folosite alaturi de autoturismele personale,

cele inc'iriate pentru o anumita perioada de timp

turistilor internationali si interni cu sau fara sofer in

sistemul ent a carezavanta#$ supraaglomerarea traseelor urbane si

suburbane

Transporturile turistice naale &n prezent este mai putin utilizata

Cracteristici$

- 5iteza redusa de transport-durata mare de timp a calatoriei- pretul ridicat

Mi#loace de deplasare

-1errE- boat-urile-marile transatlantice

-vasele de croaziera-Eac'turile de tip c'arter etc.

Transporturile navale se realizeaza astazi mai mult

subforma croazierelor din cauza dotarii acestora cu

piscine, baruri, restaurante etc. Cele mai importante zone

-bazinul Marii Caraibelor-azinul Marii Mediterane

&n ceea ce priveste transportul 2uvial, intensitatiremarcabile se constata pe tronsoanele intraurbane

ale 2uviilor ce strabat orase mari sau pe lacurile cu

suprafte mari$-Tamisa, *ena, unare, 5olga,Nil-Marile Aacuri /mericane, Ae'man, 8eneva

&n !uropa turismul 2uvial de croaziera se practica mai

ales pe in, unare,'one si 5olga

Navigatia pe canalele urbane$ 5enetia

3


14/29

Capitolul

Structuri de primire turistica

.1.Structuri de cazare

!valuarea rezultatelor e+cientei ectivitatii de cazarese face prin analiza urmatorilor indictori$

C'eltuiala medie pe loc de cazare

&ncasarea medie pe loc de cazare

4roductivitatea muncii activitatii de cazare

ata pro+tului in unitati de cazare

Managerii unitetilor de cazare turistica au in vedere

cresterea e+cientei activitatii de cazare prin$ ezvoltarea si diversi+care serviciilor

&mbunatatire raportului calitate-pret

Cresterea gradului de ocupare

4regatirea suparioara a personalului

'aze de cazare

&n functie de structura retelei de cazare

-aze de cazare principale$ 'oteluri, vile, cabane

6


15/29

-aze de cazare secundare$ pensiuni, ferme

agroturistice, campingurile etc.

&n functie de capacitatea de primire

- structuri de cazare mari de tipul comple)elor

turistice$Mari – peste 999 de locuriMi#locii – 099- 699 de locuriMici- 0-69 locuri

&n functie de perioada de utilizare a bazelor de cazare,

acestea pot avea$

- /ctivitate permanenta-/ctivitate sezoniera

&n functie de durata se#urului "-Unitati de tranzit $ in centrele urbane-Unitati de se#ur$ din statiuni balneoclimaterice-Unitati mi)te$ deservesc atat turismul de se#ur cat si

pe cel de tranzit

A. Structurile !oteliere 4rima gazda a unitatilor 'oteliere a fost orasul

Aondra$ apare prima data un imobil destinat careindeplinea minimul de cerinte de ospitalitate in

Covent 8arden (


16/29

*tabilirea catagoriei de confort pentru unitatile

'oteliere presupune indeplinirea unor criterii de

calitate

otarea interioara /cesoriile si serviciile puse la dispozitia turistilor

&n general pe plan mondial sunt recunoscute 7 trepte

de confort, cea mai utilizata +ind cea cu atribuire de

stele

Aa inceputul noului mileniu capacitatea de cazare

'oteliera cea mai mare avea

!uropa 3?;

/merica 3,


17/29

*unt rentabile dar presupune investitii mari

! foarte dezvoltat in *U/ ,a aparut prima data in

1lorida-*pania

-1ranta mai recent /partamente detinute in multiproprietate

Cu proprietate divizata in timp pe perioada -0

saptamani 1iecare perioada este vanduta separat, iar costul este

impartit intre mai multi proprietari *U/ detine primul loc

- Marea ritanie'.#. Structurile de cazare destinate inc!irierii

Cazarea intr-o locuinta privata

1orma cu traditie in Marea ritanie- sist ,,bred and

breaHfast 4returile sunt accesibile si negociabile

8enereaza venituri suplimentare pt pop locala

/ustria, &rlanda, 4ortugalia, &talia si 8recia

/partamente inc'iriate de +rme sau companii fara

asigurarea unor servicii Una dintre cele mai ieftine forme de cazare adaptata

turimsului de masa Aitoralul Mediteranean francez si spaniol

Capacitatile de cazare din mediul rural

1orma cu evolutie recenta

1ranta

5arietate de unitati sociale de cazare ieftine

estinate pt categoriile cu venituri reduse $ tineret,

fam cu multi copii 8ermania, 1ranta

'. Structurile de cazare nepermanente /u ca forme principale campingul si caravaningul

Campingurile- zonele de litoral, speci+ce tarilor din

!uropa


18/29

.#. 8nitatile si sericiile de alimentatie

publica

!+cienta activitatii de alimentatie publica este

masurata prin intermediul unor indicatori$

4roductivitatea muncii din activitatea de alimentatie

publica

ata pro+tului in unitatile de alimentatie

/2u)ul de consumatori la masa

&ncasarea medie pe consumator

&n pac'etele turistice gastronomia ocupa un rol

important, de accea se urmareste constant cresterea

e+cientei economice in unitatile de alimentatie

publica prin$

1olosirea intensiva a spatiilor din unitatile de

alimentatie

iversi+carea structurala a produselor si serviciiloroferite

evederea periodica a incadrarii unitatilor de

alimentatie in categoria de confort pentru care a

obtinut functionarea

/ctivitatile de pro+l in alimentatie au urmat structura

*patii destinate servirii consumatorilor$ saloanele p-

zise ale restaurantelor *patiul destinat productiei$ bucatarie, laboratoarele

de patiserie

*patiul de depozitare si pastrare$ magazii, camere

frigori+ce

estaurantele- cele mai importante unitati care ofera

servicii de alimentatie

@


19/29

4ot presta servicii de alimentatie atat pentru

consumatorii individuali cat si pentru grupurile

organizate de turisti

/stfel serviciile de alimentatie devin componente ale

pac'etului de servicii

ucataria sau speci+cul unui restaurant face parte

din gama de atractii a unei calatorii

estinatii ca 4aris, oma, *an 1rancisco, Fong Iong

sunt renumite ca centre culinare in intreaga lume

aspandite si foarte apreciate de turisti suntrestaurantele cu speci+c ce pun in valoare traditiile

culinare ale unui anumit spatiu geogra+c

4ub-ul irlandez este unul dintre cele mai cunoscute

unitati de servire traditionale- Clientii sunt serviti cu faimoasa bere 8uinness sau

unul dintre variatele sortimente de B'isHE- razen Fead, >ames Toner, Mulligan

estaurantele cu speci+c italian- Meniul traditional italian incepe cu ,,antipasto-felul principal din paste si pilaf -felul doi din carne sau peste-festinul se inc'ide cu o salata asortata-Tavola calda, osticceria

estaurante tipic austriece

-8ast'of,eisl estaurante in ulgaria

- Me'anas Ce'ia$ Fostinec, Fospada

8recia$ tavernele 4ristaria

Turcia$ Iebapci

.&.Structuri si sericii de agrement

/grementul este de+nit ca$ ansamblul mi#loacelor,

ec'ipamentelor, evenimientelor si formelor oferite

?


20/29

de unitati, statiuni sau zone turistice, capabile sa

asigure individului%grupului social o stare de buna

dispozitie. &n functiile de destinatiile de calatorie, se contureaza

mai multe forme de agrement +ecare cu speci+culsau de$

Aitoral

Montan de vara sau de iarna

alnear

Urban etc.

/grementul poate + clasi+cat prin intermediul mai

multor criterii de analiza$

upa spatiul de desfasurare *ezonul turistic

*tructura participantilor

A.Criteriile si normele de amenajare turistica a

litoralului

Marimea unei statiuni litorale este data de

capacitatea de suport a pale#elor avand in vedere

urmatorii parametrii$ *uprafata e)ploatabila a pla#elor – det de conditiile

concrete ale con+guratiei si a cardului natural de

ansamblu Capacitatea optima de primire a pla#ei- numarul de

vizitatori sositi pe pla#a *imultaneitatea prezentei vizitatorilor pe pla#a

Capacitatea zilnica a pla#ei – numarul de vizitatori ce

pot folosi zilnic pla#a

'.Amenejarea spatiului montan /mena#area domeniului sc'iabil reprezinta punctul

de plecare in realizarea unei statiuni turistice pentru

sporturi de iarna /stfel se iau in vedere o serie de parametrii$

Numarul si lungimea partiilor de sc'i in total pe

categorii

09


21/29

Transportul turistilor catre partiile de sc'ii prin

intermediul instalatiilor det transport pe cablu

&n amene#area statiunilor montane o atentie

deosebita s-a acordat structurilor de cazare, dealimentatie publica, precum si dotarilor speci+ce

practicarii sc'iului 1oarte respandit si utilizat de cca J dintre turisti

este sHipass-ul care ofera posibilitatea practicarii

sc'iului pe o perioada delimitata contre unie sume

+)e Tariful include$ cazare, transport, utilizarea

instalatiilor de urcat,lectii de sc'i etc. &n privinta agrementului se apreciaza ca gama

oferita sa +e atat de bogata incat sa satisfaca si

e)igentele celor care nu vin sa sc'ieze $ piscina

acoperita in aer liber, bar, *ali de sport, sauna

oBling, pationare arti+ciale, manifestari cultural

artistice

C.Spatiile destinate agrementului din marile

orase /cestea sunt edi+cate atat pentru turisti cat si

pentru rezidenti, in vederea satisfacerii nevoii

acestora de destindere si reconfortare +zica,

divertisment *patiul destinat agrementului poate +$

&nc'is $ sali de teatu, cluburi, discoteci

&n aer liber$ gradini publice, parcuri de distractii

Un rol important in desavarsirea agrementului in

cadrul marilor orase il au spatiile verzi NeB GorH detine cele mai mari parcuri urbane$

Central 4arH, 8reat Iills 4arH &n !uropa parcurile si gradinile publice sunt nelipsite

din spatiu urban$

-4arc de CiKuantenaire- ru)elles-4'oeni) 4arc –ublin

0


22/29

-8radinile e)otice- Monaco-8radina otanica din Tomso-Norvegia-8radina otanica din alcic-ulgaria

4arcurile de distractie

-Aumea lui Dalt isneE- 1lorida

.( 7orta de munca in turism Aa nivel international, industria turistica mobilizeaza

un numar important de lucratori mai ales in

perioadele cu sezon turistic

*pecialistii OMT- personalul anga#at in ind turismului

reprez cca ; din totalul fortei de munca la niveluleconomiei mindiale

&nd turismului se situeaza in primul loc in lume prin

contributia la ocuparea fortei de munca

Turismul poate genera locuri de munca in zone cu

nivel ridicat al ratei soma#ului

/sigura un numar mare de locuri de munca in zone

cu nivel ridicat al ratei soma#ului

/sigura locuri de munca pentr incepatori

Capitolul 9.+iata turistica0 caracteristici si

indicatori de ealuare

9.1.+articularitatile pietei turistice

&n desfasurarea actului turistic se face simtita

interferenta dintre oferta turistica si cererea turistica

/ceasta sfera de interferenta poarte numele de piata

turistica

&n centrul pietei turistice se situeaza turistul privit ca

un consumator potential, caruia ii sunt destinate

produsele turistice si care detine puterea de a

selecta din produsele turistice Caracteristicile pietei turistice$

00


23/29

este alcatuit dintr-un cumul de elemente materiale si

imateriale

prod si consumul turistic se suprepun in spatiu si

timp

oferta turistica ca sursa a productiei turistice poate +

mai mare sau cel putin egala cu aceasta

4iata turistica- spatiu geogra+c si economic in care

au loc contactul dintre oferta turistica (prod turistica"

cu cererea turistica (cons turistic"

4rodus turistic- ansamblul bunurilor si serviciilor

necesare pentru stimularea activitatii speci+ce de

consum turistic Oferta turistica- ansamblul avtivitatilor

indispensabile pentru productia si distributia

produselor turistice

Cerere turistica- ansamblul nevoilor sociale pentru

consumul produsului turistic

&n termeni calitatativi, piata turistica poate +

analizata prin intermediul urmatorilor indicatori$

Capacitatea pietei turistice (CT" 4otentialul pietei turistice (4T"

5olumul pietei unui anumit produs turistic (5T"

Aovul de piata al produsului turistic (AT"

Capacitatea pietei turistice

Necesarul pietei analizate pentru consumul unui

numit produs turistic*e calculeaza folosind capacitatea medie de consum

turistic e)primata in unitati monetare (H" si numarul

consumatorilor ipotetici dupa formula$CTLH)N

+otentialul pietei turistice

*e estimeaza cererea de consum pentr un anumit

produs turistic in functie de veniturile consumatorilor

si de nivelul preturilor

03


24/29

:olumul pietei produsului turistic

Ne arata valoarea tranzactiilor inc'eiate pentru un

anumit produs turistic pe o piata data, intr-un numit

interval de timp

;ocul pe piata al unui anumit produs turistic eprezinta o parte a volumului pietei acoperita prin

van)arile realizate sau posibil de realizat de catre

+rmele de turism

9.#. Cererea turistica si factorii

determinanti ai consumului turistic

/nsamblul persoanelor care isi manifesta dorinta dea se deplasa periodic si temporar in afara resedintei

proprii 1orma materiala a cererii turistice – consumul turistic

Caracteristici

Caracterul dinamic

iversitatea, elasticitatea si sezonalitatea

accentuata datoritafactorilor naturali si sociali

Caracter comple) – variate categoriide srviciituristice

&ntensitatea cererii turistice poate + cuanti+cata cu

a#utorul unor modele matematice ambau) propune un indicator net care e)prima

plecarile in vacanta ale populatiei pe un anumit

teritoriu cel putin odata pe an. &ndicatorul se

calculeaza dupa formula$

&nc ¿ T

Pst x100

&ncL intensitatea neta de calatorie TL numarul turistilor care au plecat in vacanta cel

putin odata pe an4stL populatia stabila a teritoriului studiat

9.#.1.Motiatia turistica

06


25/29

!ste unul dintre cei mai importanti factori care

e)prima modul de percepere selectiva a ofertei

turistice in functie de nevoile socio-culturale si

posibilitatile materiei individuale

!ste un element c'eie care genereaza cererea de

turism si in anumite conditii determina consumul

turistic Categorii de motivatii turistice de vacanta$

1. Motivatia de evedare#. Motivatia de rela)are&. Motivatia ludica(. Motivatia familiala

). Mentinerea sau cresterea prestigiului social6. &nteractiune sociala*. Motivatie educationala. /uto regasire9. /ctivare onirica1-. /c'izitionarea de bunuri

upa problematica motivatiilor turistice ce satu la

baza conturarii cererii turistice se diferentiaza 0 mari

categorii Motivatii de tip negativ care e)prima refuzul

consecintelor negative ale mediului din centrele

urbane si industriale in care traieste turistul virtual Motivatii de tip pozitiv care se identi+ca cu interesul

bine de+nit pentru anumite obiectove turistice

9.#.#. 7actorii sociali si economici

esavarsirea actului turistic ce presupune

deplasarea de la locul de resedinta catre zona de

destinatie, depinde de o suma de factori /stfel in ceea ce priveste factorul demogra+c,

cresterea longevitatii si a ponderii populatiei de

varsta a treia se re2ecta in participarea tot mai mare

a acestei categorii la miscarea turistica

07


26/29

1actorii socio- economici prezinta o mare diversitate

si in2uenteaza in mod semni+cativ accesul la turism

al diferitelor categorii socio-profesionale ugetul pe timp liber reprezinta un element foarte

important care in2uenteaza participarea la turism urata intervalelor de timp liber difera foarte mult

de la o tara la alta, in functie de gradul lor de

dezvoltare economica, dar si de la o grupa sociala la

alt, respectiv de la o categorie de varsta la alta

categorie Orasul lumii contemporane, in conditiile modernizarii

economiei si a trecerii acesteia de la faza industriala

spre cea de tertializare, ofera locuitorilor sai unbugent de timp liber suplimentar, fapt ce faciliteaza

accesul catre activitatile recreative 5eniturile populatiei sunt legate de capacitatea

economica, iar pentru turism prezinta importanta

cresterea acelei parti din venit ce ramane disponibila

dupa satisfacerea necesitatilor curente 5eniturile in2uenteaza alegerea tipurilor si formelor

de turism practicate Corelarea intre venturi si preturi imbraca un model

matematic de calcul$

Ct =V

P

Ct L cererea turistica5Lvenitul

4L pretul

*pecialistii in turism apreciaza ca in tarile dezvoltate

turismul incepe sa devina o activitate sistematica din

momentul in care venitul pe locuitor depaseste 799

9.&. Oferta turistica si comercializarea

produselor turistice pe piata

0:


27/29

eprezinta o suma de elemente atractive care pot

motiva vizitarea lor si care pot + puse in valoare la

un moment dat pentru stimularea cererii turistice /lcatuire

a.potentialul turistic dintr-un anumit spatiu geogra+cb. infrastructura turistica si generalac. forta de munca di sectorul turisticd. serviciile turistice

4oate + structurata in$

Oferta turistica potentiala

-of tur primara$ tot res turistice naturale- of tur secundara$ t antropice

Oferta turistica reala

- are ca suport oferta turistica potentiala care devine

efectiva in masura in care va intruni o serie de

caracteristici pentru stimularea consumului turistic$

dezvoltarea infrastructurii, a structurii de primire a

turistilor, a formelor de recreera si agrement

9.&.1. +olitici destinate organizarii si lansarii

ofertei turistice pe piata

1. +olitica de programe si inestitii Construirea unei oferte turistice tentante implica un

insemnat efort din partea statului, materializat in

investitii utilizate in consolidarea elementelor de

infrstrustura *tatul isi asuma si rolul de protector al industriei

turistice prin politica +scala si cea de credite

adresata investitorilor

#. +olitica de pret 4rezinta caractere diferite de la o tara la alta

4retul prcaticat pe piata turistica constituie frecvent

unul dintre motivele ma#ore in alegerea locului de

vacanta

0


28/29


29/29

Documents

Metode de Analiza in Turism - Carte