Click here to load reader

med.int-ras

  • View
    71

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

M

Text of med.int-ras

  • 1

    1.Traheobronsita acuta :definitie,etiologie,patogenie,tablou clinic

    1.Definitie.Traheobronsita acuta (TBA) este o afectiune frecventa caracterizata prin inflamatia acuta a

    traheei si bronhiilor. In medie, un adult prezinta 2-3 episoade de TBA anual si aproximativ 25% din

    consultatiile acordate in ambulator sunt datorate acestei boli.

    2. Etiologia traheobronsitei acute: BA infectioasa:-(Virusuri:*gripal- cel mai frecvent virus implicat in TBA a adultului

    *paragripal

    adenovirusuri

    *rinovirusuri

    *coronavirusuri

    *virusul sincitial respirator - cel mai frecvent implicat la copil

    *virusul herpesului simplex-rar

    -Microplasma pneumoniae

    -Bacterii: pneumococ, Haemophilus influenzae, mai rar stafilococul si altii

    -TBA in cadrul unor boli infectioase simplicale - rujeola, tuse convulsiva, febra tifoida )

    TBA neinfectioasa-Alergica

    -Pulberi- de siliciu, bumbac, etc

    -Oaze iritante - eter, clor, gaze de lupta

    Aparitia TBA infectioasa poate fi favorizata de numarosi factori:

    Boli cronice- la adulti: ciroza, diabetul zaharal, insuficienta cardiaca, alcoolismul, boli neoplazice

    imunodeficiente, bronsita cronica

    - la copii: anemia, cardiopatiile congenitale, hipogamaglobulinemia

    Virulenta crescuta a virusurilor, mai ales in cadrul epidemiilor;

    Factori de mediu:- frigul (afecteza mecanismele de aparare ale cailor respiratorii prin vasoconspiratie si

    afectarea motilitatii ciliare).

    - aerul uscat si supraincalzit (prin cresterea vascozitatii mucusului si favorizarea dezvoltarii unor virusuri.)

    3. Anatomie patologica.

    Mucoasa bronsica apare congestionata, edematiata, iar microscopic prezinta necroze la nivelul epiteliului si

    infiltrat cu polinucleare si limfocite. La examenul bronhoscopic culoarea normala a traheei, roz cu alternanta

    unor inele palide (data de inelele cartilaginoase traheale) este alterata, lumenul tracheal aparand de culoare

    rosie uniforma, lucioasa, cu aspect uscat. Dupa 2-3 zile de evolutie, in lumenul traheei si bronhiilor apar

    secretii.

    4. Simptomatologie.

    Primele simptome ale infectiei virale de cai respiratorii superioare sunt stranut, rinoree, disfonie, durere

    faringiana. Ulterior, la 1-2 zile, apar manifestari TBA - tuse, expectoratie si durere retrosternala. La inceput

    tusea este ''uscata'' (neproductiva), pentru ca dupa 2-3 zile sa determine expectorarea unei spute mucoase.

    Daca se adauga infectia bacteriana, dupa 4-5 zile de boala expectoratia devine mucopurulenta. Uneori, sputa

    poate contine striuri de sange, datorita necrozei epiteliale.

    Durerea retrosternala, mai pregnanta in primele 3-4 zile, are caracter de arsura sau presiune si este

    accentuata de tuse. Ea este prosusa iritarea filtrelor nervoase din submucoasa datorita procesului inflamator.

    Iritarea acestor filete nervoase poate determina un grad redus de bronhospasm, de obicei insuficient pentru a

    produce manifestari de obstructie bronsica.

    Aproximativ 50% din bolnavi prezinta si semne generale ale infectiei(febra, de cele mai multe ori redusa,

    rareori peste 39 grade C, frisoane, cefalee, dureri musculare, astenie).

    5. Examenul obiectiv.

    La examenul orofaringian se evidentiaza congestie a mucoasei, iar la examenul pulmonar se pot percepe

    raluri ronflante, eventual si sibilante, raluri ce semnifica afectarea branhiilor distal de bronhiile de ordinul

    III. Limaitarea imflamatiei la nivelul traheei si bronhiilor principale nu are expresie stetacustica la adulti. La

    copii insa, secretiile de la acest nivel pot determina aparitia unei respiratii zgomotoase cu componenta

    palpatorie. Prezenta ocazionala a ralurilor subcrepitante semnifica afectarea branhiilor mici.

  • 2

    2. Traheobronsita acuta : diagnostic, diag,diferential, tratament, profilaxie, pronostic

    6. Examenele paraclinice.

    Examenul rediologice pulmonar este in limite normale; celelalte examene paraclinice nu sunt necesare.

    7. Diagnosticul pozitiv.

    Diagnosticul de TBA se afirma fara dificultate la un bolnav care se adreseaza medicului pentru tuse

    productiva, dureri musculare, febra, rinoree si dureri faringiene, aparute cu cateva zile inainte, si care

    prezinta raluri ronflante diseminate si examen radiologic normal.

    8. Diagnosticul diferential

    - Obstructia bronsica localizata se manifesta cu tuse si raluri bronsice, dar ralurile sunt localizate pe o arie

    restransa.

    - Pneumonia prezinat semne clinice si radiologice de condensare.

    - Tuberculoza pulmonara poate debuta sub masca unei bronsite recurente sau prelungite, dar examenul

    radiologic este relevant.

    - Astmul bronsic are un istoric de criza de dispnee expiratorie cu wheezing.

    9. Evolutie, complicatii, prognostic

    Evolutia TBA este benigna, in forma comuna, boala vindecandu-se spontan, fara sechele, in 15-20 de zile.

    Traheobronsita acuta nu se cronicizeaza. Febra dispare in 4-5 zile, tusea si expectoratia se amelioreaza in

    decurs de 7 zile si dispar in 2-3 saptamani. Desi uneori tusea din cadrul unei TBA poate dura 6-8 saptamani,

    in cazul persistentei sale peste 3 saptamani se impune un control radiologic, pentru a exclude prezenta unei

    afectiuni, cum ar fi tuberculoza pulmonara.

    Complicatiile TBA sunt rare si legate de afectarea virala a altor segmentedin vecinatate: otita medie,

    sinuzita si adenopatii submandibulare, laterocervicale sau chiar hilare, uneori determinand obstructie

    bronsica compresiva. La un bolnav cu bronsita cronica, TBA agraveaza insuficienta respiratorie si poate

    favoriza aparitia bronho-pneumoniei. Persistenta sau chiar agravarea febrei dupa a 5-a zi de evolutie

    sugereaza aparitia complicatiilor.

    10. Tratament

    Tratamentul traheobronsitei acute se efectueaza la domiciliu, recomandand bolnavilor repaus intr-o camera

    cu aer cu umiditate crescuta la temperatura de 20 grade C (aerul uscat si cald prelungeste evolutia bolii).

    Febra si mialgiile se amelioreaza cu aspirina, 0,5 g la 6 ore. Tusea se calmeaza cu codeina fosforica; 20 mg

    de 3 ori pe zi. Cand tusea devine productiva, nu se mai administreaza antitusive, ci se recomanda

    umidifierea aerului inspirat si ingestia de cantitati suficiente de lichide pentru a pastra fluiditatea sputei.

    Fluidifiantele secretiilor bronsice nu au un efect notabil. Obstrcutia nazala raspunde temporar la

    simpatomimetrice de tipul efedrinei sau nafazolinei. Antibioticele nu sunt indicate in forma comuna a TBA.

    Ele sunt indicate daca, dupa 5 zle de evolutie, febra nu cedeaza si expectoratia nu scade cantitativ si devine

    purulenta, daca boala survine pe fondul unei bronsite cronice cu insuficienta respiratorie sau daca bolnavul

    este imunodeprimat. Antibioticele folosite sunt: ampicilina, 2 g/zi, la 6 ore, amoxicilina, 750 mg/zi, la 8 ore,

    tetraciclina, 2 g/zi, la 6 ore, doxiciclina, 100mg/zi. La bolnavii cu bronsita cronica care pot prezenta infectie

    bacteriana cu Haemophilus influenzae rezistent la ampicilina, se recomanda cefaclor empiric, se practica

    culturi de sputa pentru a surprinde o eventuala infectie bacteriana cu un germen rezistent. Medicatia

    antivirala poate fi utila in gripa cu virus A: amantadina sau analogul ei, rimantadina, 100-200 mg/24 de ore,

    iar la copilul sub 9 ani 4,5-9 mg/kg corp (fara a depasi 150 mg/24 de ore). La copiii cu infectie cu virus

    sincitial respirator si risc crescut datorita asocierii cu malformatii cardiace congeni-tale, imunodeficienta,

    prematuritate, displazie bronhopulmonara sau bronsiolita, se recomanda ribavirina in aerosoli, 20 ng/ml, cate

    4 ore de 3 ori pe zi, 3-5 zile .

    Pentru profilaxia gripei sunt utile vaccinul antigripal si profilaxia cu amantadina a contactilor.

  • 3

    3. Bronsita cronica :definitie, epidemiologie, etiologie, patogenie, clasificare

    Definitie Bronsita cronica este o afectiune in care simptomul caracteristic este reflexul constant de tuse,

    cu expectoratie, care se manifesta aproape zilnic, cel putin trei luni, doi ani consecutiv.

    Etiologia Bronitei Cronice (BC) 1. Fumatul (are loc alterarea micrilor cililor celulelor epiteliului bronic, inhibarea funciilor

    macrofagelor alveolare, hipertrofia i hiperplazia glandelor mucosecretoare) 2. Poluarea atmosferic bioxid de sulf sau de azot, pulberi, gaze toxice. 3. Factori ocupaionali expunere la pulberi minerale sau vegetale, acizi, solveni organici, toluen (n

    industria materialelor plastice), scame(industria bumbacului).

    4. Infecii virale, bacteriene (pneumococi, haemophilus influenzae) 5. Factori genetici deficite imune, n special de IgA favorizeaz infeciile bronice.

    Patogenia BC

    Prin aciunea factorilor etiologici enumerai are loc hipertrofia celulelor caliciforme cu hipersecreia mucusului.

    Se modific componena mucusului i viscozitatea lui, reacia devine acid. Apare deficit de unii fermeni (lizocim, lactoferin).

    n aa condiii se altereaz funcia de drenaj, fapt care contribuie la activarea infeciei n bronhii. Scade rezistena local a organismului, scade activitatea macrofagilor alveolare.

    Obstrucia bronic se instaleaz cu: ngroarea mucoasei i submucoasei (prin hiperplazia epiteliului, edem i infiltraie inflamatorie) Fibrozarea pereilor bronici Micorarera aciunii surfactantului n bronhiile mici Hipersecreia mucusului Bronhospasmul Hipertrofia musculaturii netede Dezvoltarea emfizemului

    Dup evoluia clinic:Acut, Cronic Dup etiologieViral, Bacterian, Alergic, n urma aciunii patogene a factorilor chimici (acizi, formalin, ali iritani) sau fizici (aer rece sau fierbinte). Dup rspndire:Segmentar, Difuz Dup localizarea preponderent:Traheobronit (afectarea traheii i a bronhiilor de calibru mare), Bronit propriu-zis (bronhiile de calibru mare i mediu), Broniolit (bronhiilor de calibru mic i bronilolele) Dup gradul de lezare a peretelui bronhiilor:Superficial, Profund (panbronit) Dup caracterul sputei:Cataral, Muco-purulent, Purulent, Hemoragic, Necrotic Dup indicii funcionali:Neobstructiv, Obstructiv Dup tabloul clinic Bronitele cronice se clasific n:BC simpl, BC muco-purulent, BC obstructiv, BC astmatiform

  • 4

    4. Bronsita cronica : tablou clinic, diagnostic, diag.diferential

    Simptomatologie

    Simptomul principal al bronsitei cronice este tusea persistenta, cu expectoratie alba, vascoasa, care

    devine galben purulenta in infectii. Toaleta bronhiilor ( prin expectoratie) se face mai ales dimineata.

    Bronsita cronica evolueaza de obicei in trei stadii care indica deterioararea progresiva a starii de sanatate:

    Stadiul 1: forma simpla, vindecabila prin renuntarea la nicotina, caracterizata de tuse frecventa cu

    expectoratie alba ( galbena in caz de infectie bacteriana). Bronhiile nu sunt inca ingustate cronic, iar

    dispneea lipseste;

    Stadiul 2: afectiunea progreseaza spre bronsita obstructiva cronica, cu ingustarea bronhiilor. Dispneea si

    accesele de tuse apar mai ales in urma incordarii fizice. Capacitatea de efort scade considerabil;

    Stadiul 3: caracterizat de degradarea cronica a plamanilor prin aparitia unui emfizem pulmonar. Cresterea

    presiunii in vasele pulmonare suprasolicita inima si deterioreaza functia cardiaca (CPC - Cord pulmonar

    cronic).

    Tabloul clinic

    Debutul este n general insidios, uneori dup mai multe episoade de bronit acut. Simptomatologia este reprezentat de tuse i expectoraie:

    Tusea este mai ales matinal, declanat de contactul cu aerul rece, atmosfera poluat sau fumul de igar, poate fi productiv sau uscat.

    Apoi tusea devine mai frecvent, apare i n timpul zilei i se accentuiaz noaptea Expectoraia este de obicei mucoas, de culoare alb, cenuie sau neagr (din cauza reziduurilor

    din fumul de igar sau polurii atmosferice). n timpul puseelor de exacerbare (acutizare) a bronitei, sputa devine muco-purulent sau purulent. Cnd sputa devine cronic purulent, atunci se consider c boala a progresat spre stadiul de bronit

    cronic purulent Examenul obiectiv

    Examenul poate fi normal n forme uoare de BC Pe msur ce boala avanseaz, se determin: - Respiraie aspr - Raluri ronflante i/sau sibilante i subcrepitante (umede) diminuate, bilateral

    Bronita cronic obstructiv Formele de BC, care evolueaz cu creterea rezistenei la fluxul de aer (i anume obstrucia cilor aeriene din afectarea bronhiolelor cu scderea debitului expirator maxim i cu expir forat i prelungit sunt definite ca bronit cronic obstructiv (BCO). Cel mai frecvent simptom la acesti bolnavi este dispneea expiratorie.

    Poate fi nsoit de wheezing respiraie uertoare ce se aude la distan. Dispneea se datoreaz obstruciei bronhiolelor i/sau emfizemului asociat BCO.

    Alte acuze n BCO

    Tusea, care variaz ca intensitate, de la tuse uoar pn la sever Sputa poate varia cantitativ i calitativ, de la sput mucoas redus cantitativ, pn la sput

    abundent, mucopurulent. Bolnavii mai pot prezenta:

    astenie fizic Scdere ponderal

    Bronita cronic astmatiform Se manifest prin episoade de bronhospasm, caracterizate prin dispnee predominant expiratorie,

    nsoit de wheezing. Dispneea se instaleaz brusc i este reversibil

  • 5

    La examenul obiectiv

    se determin modificri prezentate de bronita cronic simpl, iar n timpul acceselor de bronhospasm apar:

    - Expir prelungit

    - Accentuarea ralurilor ronflante i sibilante diseminate bilateral. Diagnosticul diferential cu alte afectiuni pulmonare (cum ar fi astmul bronsic sauemfizemul pulmonar)

    se face foarte simplu: bronsita cronica simpla provoaca daor tuse cu expectoratie, fara ingustarea bronhiilor

    si fara dispnee.

    Diagnostic

    Diagnosticarea bronsitei cronice se face in principal pe baza simptomului caracteristic- tuse permanenta cu

    expectoratie alba, vascoasa, mai ales la fumatori.

    Examenele care se efectueaza sunt:

    Clinic

    - auscultatia pulmonara;

    - percutia pulmonara;

    - examinarea cailor aeriene;

    Paraclinic Analizele de sange evidentiaza eventualele complicatii ( prin infectii sau afectiuni asociate);

    Analiza functiei pulmonare prin spirometrie permite diferentierea de bolile pulmonare obstructive (

    astmul, emfizemul pulmonar, bronsita obstructiva cronica) si restrictive (boli in care parenchimul pulmonar

    este distrus, iar tesutul de sustinere este modificat patologic prin depuneri de colagen);

    Radiografia pulmonara pentru excluderea altor patologii pulmonare ca tuberculoza saucancerul pulmonar;

    Electrocardiograma (EKG) evidentiaza eventualele complicatii la nivelul inimii (cauzate de

    suprasolicitarea cordului datorita presiunii sangvine crescute din sistemul pulmonar- complicatie mai putin

    frecventa in bronsita cronica simpla) sau la nivelul vaselor coronariene (boala coronariana);

    5. Bronsita cronica: tratament, profilaxie, pronostic

    Tratament

    Vindecarea bronsitei cronice este posibila doar in stadiile incipiente, cu evitarea absoluta a substantelor

    toxice declansatoare. Simptomatologia poate fi ameliorata prin diferite medicamente.

    Evitarea substantelor toxice declansatoare

    Diagnosticul de bronsita cronica impune renuntarea absoluta la nicotina. Cu toate acestea, foarte put...

Search related