Mass Media Doc

7/28/2019 Mass Media Doc

1/12


2/12

de ansamblu, originea perceputa a gandului, sau dacaraspunsul poate fi plasat intr-o definitie presicrisa

pentru o clasa de raspunsuri cognitive(de ex pt a fi clasificat ca fiind counterarguing-contraargumentativ-

raspunsul cognitivtrebuie clar sa reflecte o pozitie impotriva mesajului, in timp ce sursa

derogariiclasificariinecesita o expresie de neincredere sau o diminuare a advertismentelor si a

advertiserului-aceste scheme cognitive de codare si definire au o mare variabilitate).

4.-ultimul pas- a acorda scorurile dintr-o categorie fiecarui subiect- prin punctareanumarului de

raspunsuri din fiecare categorie sau printr-un index al importantei care puncteaza fiecare categorie

de raspuns cognitiv. Aceste scoruri sunt apoi folosite pentru aoperationaliza raspunsul cognitiv postulat

sub teoria dupa care a fost investigat.

Arii in acre acest model a fost folosit: in domeniul studierii fricii, surse de credibilitate,efectivitatea

advertisingului,Factori distractori.In domeniul studierii friicii, Janis si Fleshbach(1954) au sustinut ca

anxietatea creata defrica va motiva individul sa produca diferite tipuri de raspunsul interne pentru aevitaevenimente care ii pot provoca anxietate. De asemenea, ei afirmau ca idividul va incerca sa

distorsioneze perceptia, sa depuna eforturi pentru a se apara sau sa diminueze sau sanege amenintarea.

Intr-un studiu viitor, Janis si Terwilliger (1962) au investigat directacest raspunsuri interne descaperind ca

acei subiecti care erau supursi unor amenintari periculoase eprimau mult mai explicit raspunsuri de

respingere a mesajului decat deacceptare a lui, studiu care vine in concordanta cu cel initial.

Crist ici aduse modelului-Wright si Ward (1974)- sublineaza trasaturi le pozit ive al

aces t u i mo d e l : 1 .folosirea raspunsului cognitiv nu duce la prejudicii legate

de ra spunsuri le posibile, permitandu-i in acelasi timp subiectului sa emita o gama larga deraspunsuri si

nu doar o simpla schimbare de atitudine2.metodologie RC permite sutierea reactiilor obiective

in timpul expunerii lamesaje, permitandu=le astfel cercetatorilor sa studieze mai bine procesul

decomunicare3.RC permite studiul efectelor comunicarii atat la nivel indiviul cat si la

niveleagretate

Modelul teoretic standard: ELM

Eforturile de depire a acestor limite au condus la construcia altor dou modele teoretice alecomunicrii

persuasive, ntre care exist unele diferene subtile de nuane, dar care se aseamnmult la nivelul ideilor

i principiilor de baz. Primul dintre acestea, elaborat de ctre ShellyChaiken i Alice Eagly, se numete

modelul euristicsistematic

Cel de-al doilea, care adevenit, pn n prezent, teoria standard n materie de comunicare persuasiv, a

fost dezvoltat dectre RichardPetty


3/12

i John Cacioppo i are o denumire nu tocmai sugestiv la prima vedere:

modelul probabilitii de elaborare

( Elaboration Likelihood Model).Aceast denumire necesit minime explicaii. Termenul

Elaborare se refer la gradul n careindividul proceseaz intelectual i modific argumentele actului de

comunicare. Sub acest aspect,unele mesaje sunt minuios procesate, descompuse analitic, interpretatecritic i raportate laopiniile i atitudinile preexistente ale receptorului. Alte mesaje sunt, ns, nghiite de

ctrereceptor pe nemestecate, fr a suferi un proces de elaborare. Termenul

Probabilitate are menirea de a sublinia faptul c elaborarea unui mesaj este predictibil sau nu, modelul

urmrinds indice factorii care i determin pe oameni s elaboreze ori s nu elaboreze

mesajele persuasive

mesajului, raportnd informaiile astfel procesate la cunotinele, intereselei valorile sale. Rutacentral

presupune c receptorii mesajelor persuasive sunt ateni, activi, critici i raionali.Atunci cnd oamenii

analizeaz un mesaj cu atenie, iar reacia lor depinde de fora coninutuluimesajului receptat, decodificat

i interpretat critic, mesajele au un impact cu att mai mare cu ctsunt mai uor de neles i de memorat,

stimulnd o elaborare preponderent favorabil. n ultiminstan, argumentele tari sunt persuasive,

reuind s modifice mai mult sau mai puin atitudineareceptorului, pe cnd cele slabe nu sunt: informaia

srac, inconsistent i argumentele subirinu reuesc s dizloce i s modifice atitudinea receptorului. Peruta central, procesul decomunicare este eminamente cerebral.

Modelul ELM (de la iniialele termenilorenglezeti)stipuleazcexistdoumodalitidistincte n care

oamenii recepteaziproceseaz mesajele persuasive, procese denumitemetaforic rute sau ci: ruta

centrali rutaperiferic.

Ruta central

se caracterizeaz printr-o elaborare cognitiv considerabil. Ea este urmatatunci cnd receptorul

analizeaz cu atenie toate componentele procesului de comunicare:emitorul, coninutul argumentativ al

mesajului, implicaiile ideilor transmise prin intermediul mesajului, raportnd informaiile astfel procesate

la cunotinele, interesele i valorile sale. Rutacentral presupune c receptorii mesajelor persuasive sunt

ateni, activi, critici iraionali.Atunci cnd oamenii analizeaz un mesaj cu atenie, iarreacia lor depinde

de foraconinutuluimesajului receptat, decodificat i interpretat critic, mesajele au un impact cu att mai


4/12

mare cu ctsunt mai uor de neles i de memorat, stimulnd o elaborare preponderent favorabil. n

ultiminstan, argumentele tari sunt persuasive, reuind s modifice mai mult sau mai puin

atitudineareceptorului, pe cnd cele slabe nu sunt: informaia srac, inconsistent i argumentele

subirinureuescs dizloce is modifice atitudinea receptorului. Pe ruta central, procesul decomunicare

este eminamente cerebral.

Ruta periferic

este total diferit. Receptorii mesajelor nu sunt ntotdeauna foarte raionali.Uneori, oamenii nu urmeaz

ruta central de persuasiune, ci prefer s-o ia pe scurttura uneirute periferice. n loc s ncerce s

neleag mesajul i s reflecteze asupra coninutului su, eirspund cu un efort minim de receptare,

bazndu-se pe indicii superficiale i pe aspecte deimportan marginal.Pe ruta periferic, oamenii

evalueaz un proces de comunicare pe baza unor euristici simplistei a unor reguli empirice. Dac un

comunicator se bucur de o bun reputaie, vorbete fluent oriscrie bine, suntem nclinai s presupunemc mesajul su trebuie s fie corect. Iar atunci cnd unvorbitor are reputaia de a fi un om onest, oamenii

sunt mai puin critici fa de coninutulmesajelor sale. De asemenea, presupunem c un mesaj este corect

dac el conine o lung list deargumente, numeroase date statistice sau dac este susinut de o list

impresionant deexperi;dac este primit cu ovaii sau dac vorbitorul pare s pledeze mpotriva

propriilor sale interese.n unele cazuri, numai faptul de a ti c un argument se bucur de suportul

majoritii estesuficient pentru a ne schimba atitudinile. Conceptele cheie ale explicaiei oferite de ELM

sunt motivaia i capacitatea de procesare areceptorului, pe care le vom analiza n continuare. Un receptor

ct de ct interesat de coninutulmesajului persuasiv este pe jumtate ctigat; iar dac este capabil s idecripteze mesajul, sneleag i s evalueze ceea ce i se comunic,persuasiuneaare anse de Succes.

Rezumat

1.ntr-o prim ncercare sistematic de studiere a persuasiunii, Carl Hovland i colaboratorii si au iniiatn anii 1950 Yale Communication and Attitude ChangeProgram. Pornind de la convingerea c

procesele de comunicare exercit o influenconsiderabil asupra atitudinilor, psihosociologii de la Yale

i-au propus s examineze

Cine ce spune cui, pe ce canale de comunicare i cu ce efect. De orientare behaviorist,coala de la

Yale a obinut unele rezultate concludente, mai ales n ceea ce privete conturarea unor teme de cercetare


5/12

valide. Carena principal a modelului Hovland / Yalerezid n cvasiidentificarea comunicrii persuasive

cu dresajul, postulnd c receptoruleste n totalitate pasiv, lsndu-se influenat de efectele mesajelor care

i sunt adresate.

2.Modelul rspunsului cognitiv, din anii 1960, are meritul de a fi ncercat s ias dinstrmtoareaparadigmei behavioriste, accentund rolul activ al subiectului n prelucrareaintelectual i critic a

mesajelor. Contribuiile unor cercettori de orientare cognitivist precum McGuire sau Greenwald

sunt importante: efectele avertizrii receptorului,efectele distragerii ateniei receptorului, teoria inoculrii,

efectul placebo i altele. Cutoate acestea, i modelul rspunsului cognitiv este excesiv de raionalist,

atribuind opondere nerealist de mare proceselor reflexive n receptarea i evaluarea

mesajelor persuasive.

3. Cel mai bine articulat model teoretic de pn acum esteelaboration likelihood model (ELM), propus de ctre Petty i Cacciopo . Potrivit ELM, persuasiunea

se poate realizape dou rute: rura central cu grad nalt de elaborare i ruta periferic cu grad

sczutde elaborare. Probabilitateaca un receptor s se nscrie pe ruta central depinde n moddirect de doi

factori: [a] motivaia receptorului i [b] capacitatea lui de procesare amesajului

Paul Lazarsfeld este intemeietorul paradigmei efectelor limitate in

comunicarea de masa. Rezultatele cercetarii sunt publicate in 1944 in carteapeoples choice. Subiectul

cartii este legat de opinia publica, de modul in care seschimba atitudinea si comportamentul oamenilor

mai ales comportamentul de vot.Scopul urmarit de Paul Lazarsfeld era:

-

identificarea diferitilor factori care determina optiunea alegatorilor, evolutiacomportamentului

electoratului de-a lungul campaniei, dar si motivele siimprejurarile schimbarilor de opinie de la

un moment la altul al camapniei;

-

observarea schimbarilor intevenite sub influenta mijloacelor de comunicare.Cercetarea a avut loc in Eire,

statul Ohio, (43.000 locuitori); rezultateleinregistrate la alegerile prezidentiale in acest oras au coincis,

timp de o jumatate desecol, cu rezultatele obtinute la nivel national. Cercetarea a durat din mai pana


6/12

innoiembrie 1940, pe un esantion de 3.000 de persoane. Cercetarea a introdusconceptual de turnover, ca

re masoara schimbarile intervenite in intentie,comportament si asteptari.Cercetarea a scos la iveala faptul

ca atitudinile politice dovedesc o stabilitateremarcabila. Sunt mai multi factori care explica o asemenea

constanta: gradul deinteres, pozitia sociala, controlul exercitat de grup.Comportamentul de vot este

determinat si de o serie de variabile sicorelatiiexterioare care au o existenta independenta de campanie, de calitatea ei;Lazarsfeld identifica in

Index of political Predisposition care ar reprezenta

ungen de zestresociala,psihologica si culturala cu care oamenii vininarmati,pregatiti pentru campanie.

Votul este influentat de mai multe variabile intre care rolul cel mai importantil detin statutul economico-

social, afilierea religioasa si rezidenta, rurala sau urbanaa electoratului.Ex: persoanele mai bogate, in

SUA, manifesta preferinte pentru republicani; cei cuo pozitie sociala mai modesta

pentru democrati; protestantii inclinau sprerepublicani in timp ce catolicii spre democrati. Locuitorii

oraselor optau pentrudemocratie iar cei ai satelor pentru republicani. Cei tineri manifestau un interes

maimare pentru democratie. Potrivit Indexului de Predispozitie Politica, votantii aufost clasificati in 6

categorii: inclinatii republicane puternice, moderate, slabe siinclinatii democrate slabe, moderate si

puternice.Apar probleme cand intre variabile intrevin discordante.Intre variabile, fireste, cea mai

importanta este statusul economico-social.Politic o persoana exprima ceea ce aceasta este in viata sociala.

Conditiile deexistenta, pozitia sociala, apartenenta la un grup sau la o clasa modeleaza oanumita

psihologie comuna, solutii si aspiratii, interese si optiuni

similare.Existenta unui background existential comun determina preferinte siorientari politice similare.

Caracteristicile sociale determina preferinta politicaspre Lazarsfeld. Indicele de efectivitate

al mesajelor, mijloacelor de comunicare,variaza in functie de intensitatea predispozitiei politice; o

predispozitie puternica,adica o convingere bine consolidata are o selectivitate a mesajelor iar

posibilitateade schimbare este minima.Cercetarea a evidentiat ca interesul fata de campania electorala

corespundecu alegerea si decizia de vot pentru candidatul preferat. Lipsa de interes fata decampanie,

afecteaza decizia. Astfel de persoane sunt mai permeabile la diferiteinfluente, adesea contradictorii sau

accidentale.In situatia presiunilor incrucisate, apare fenomenul amanarii deciziei de vot.Aceasta este

cotata ca o decizie rationala de asteptare a unor evenimente care safavorizeze o varianta sau

alta.Intre argumentele de convingere cel mai bun este cel care convinge persoanele respective ca alegerile

le vor putea schimba viata in

bine.Fenomenul de absenteism este explicat de interesul redus cuplat cu o presiune incrucisata un cumul

de forte egale dar in directii opuse.Principalul public caruia ar trebui sa i se adreseze managerii de

campaniesunt cei cu interes scazut pentru politica si cei aflati sub presiunea incrucisata.Cercetarea a


7/12

identificat 3 categorii de efecte pe care campania le poate aveaasupra cetatenilor:a. activarea sub

presiunea mesajelor electorale - votul se cristalizeaza,ceea ce era latent devine manifest;

b. consolidarea, mai mult de jumatate din cei intervievati se hotaraseradeja la inceputul campaniei in

privinta partidului, relativ independent de persoanadesemnata;c. convertirea, numai 81% dintre cei supusi

cercetarii au manifestat unastfel de comportamente.Votul este in mod esential o experienta

de grup.Discutiile fata in fata, conversatiile pe teme politice, sunt mentionate ca

celemai eficiente mijloace de informare. Teorema lui Lazarsfeld descopera rolulagential detinut de grup i

n modelarea opiniilor, a comportamentului si rolulminoritar al presei.*Exista sanse foarte mari ca oamenii

care muncesc si traiesc impreuna saucare isi petrec timpul impreuna sa voteze aceiasi candidati. Este pusa

in valoareomogenitatea politica a mai multor grupuri, organizatii religioase, cluburile desport, alte

structuri institutionalizate.*Oameni cu caracteristici comune au sanse mai mari sa apartina

acelorasigrupuri. Oamenii se apropie intre ei pe baza unor caracteristici commune:

varsta, profesii sau segment socio-profesional. Ei tind sa dezvolte interse si nevoisimilare, interpretari

comune si experiente comune. Pe masura ce campania sederuleaza ea induce un proces de omogenizare

crescanda in intentiile de vot alemembrilor grupului. Evident este vorba de o tendinta probata statistic.

Indexul de predispozitie politica al grupului contribuie la mentinerea stabilitatii politice aunor grupuri.

Aceasta stabilitate nu trebuie perceputa ca o reactie inertiala ci maiales ca forma de securitate

personala.Conservarea atitudinilor de baza pe un spatiu sociocultural determinat

(vezirolul Vaticanului, al Papei) duce la conservarea structurilor cu existentaindelungata; este vorba de

baza functionala si nu de coagularea temporara de persoane; grupul devine o matca de protejare a unor

valori si moduri de abordarecu rol exemplar.

Primul mecanism este identificat in existenta liderului de opinie, care are unrol bine determinat in

comunicarea de masa. Geneza termenului este identificabila pe filiera Lippman, Edward L.Bernays, in

fine, Paul Lazarsfeld. Liderii de opiniesunt persoanele cele mai active ale grupului, cele mai sensibile fata

de intereselecomune si cele mai preocupate sa-si exprime punctele de vedere in problemele deinteres

general.Functia lor este aceea de a media intre mass media si membrii grupului. Ceimai multi membrii ai

unui grup primesc informatia din discutiile cu liderii deopinie ai grupului. Teoria celor 2 pasi ai fluxului

de informatieva marca noua pardigma in studiul comunicarii de masa.

Al 2 lea mecanism, este aparitia si cristalizarea opiniei. Viata de grup,viata interna, joaca rolul pe care o

campanie il are pentru cristalizarea

opiniilor existente. Cele puternice sunt consolidate, cele slabe si rarefiate sunt aduse,transformate in


8/12

accord cu valorile grupului.Influenta personala in formarea opiniilor comparativ cu cea a media,

estelegata de avantajele de ordin psihologic.Discutia fata in fata are valoarea de flexibilitate si lanseaza

dialogul.Media in schimb lucreaza cu audiente medii, cu reactii medii. Mesajulmediatic nu poate avea

adaptibillitatea pe care o intruneste discutia interpersonala.Oamenii sunt pusi in miscare tot

de oameni.Cercercetarea, preponderent pe teme politice, inceputa de Paul Lazarsfeld aavut ca finalizaredescoperirea unei noi paradigme pentru comunicarea propriu-zisa, fluxul comunicarii in 2 pasi. Noua

teorie a putut sa apara ca urmare a unor noi viziuni despre impactul media care nu se adreseaza unor

oameni izolati si nu-iinspecteaza pe fiecare in parte.In drumul sau spre individ presa intalneste mai intai

grupul si liderul deopinie care nu transmite doar informatia dar si prelucreaza mesaje.

Teoria supraestimarii presei a fost inlocuita cu teoria supraestimarii rolului grupului.Oricum Paul

Lazarsfeld surprinde complexitatea vietii sociale care primeste siaccepta informatii dupa ce le prelucreaza

si dezbate.Legaturile sociale dintre oameni sunt cruciale pentru filtrarea si interpretareamesajului. Grupul

contribuie la construirea realitatii sociale care nu este cevaabsolut ci difera de la un grup la altul.De

asemenea, s-a conturat idea ca liderii de opinie sunt recunoscuti ca atarede cei din jur, urmare unei mai

mari competente pe o tema/problema specifica.Liderii de opinie nu transmit pur si simplu informatia ci

interpretari ale acesteiinformatii, deci valori de orientare.S-a evidentiat in cadrul cercetarii ca liderul de

opinie trebuie sa aiba atat ocompetenta profesionala cat si una manageriala.Intre adevarurile lansate de

cercetarile lui Lazarsfed cateva sunt deosebite:campania adevarata pentru partide, cat si pentru candidati

este perioada dintrescrutinurile electorale. Teoria efectelor limitate a fost lansata intr-o perioadacand

acceptiunea de efect era asimilata in sensul strict imediat al conceptului,adica pe termen scurt.

Fluxul comunicrii n dou treptea reprezentat o surpriz inclusiv pentru Paul Lazarsfeld,

acesta fiind convins c mass-media, mijloacele de comunicare n mas sunt cele

responsabile de diseminarea informaiei. Lucrurile nu stau ns chiar aa..

Alegerile electorale din SUA 1940 i-au adus fa n fa pe preedintele n exerciiu Franklin

D. Roosevelt (FDR) i republicanul Wendell Willkie, un candidat surpriz, perceput ma i

degrab ca un afacerist iscusit care se opusese politicilor sociale ori aa numitului New

Deal promovat n anii administraiei Roosvelt. A fost o campanie simpl pentru FDR care-i

va asigura un al doilea mandat graie voturilor venite din partea sindicatelor, a minoritilor

etnice i, nu n ultimul rnd a sudului Statelor Unite perceput ca un bazin electoral ce

voteaz preponderent cu democraii, ns care va dezvlui specialitilor n comunicare

americani cteva surprize. Iar acestea vor veni cu puin nainte ca Roosevelt s-i ncheie

mandatul, fiind consacrate de lucrarea lui Paul Lazarsfeld, Peoples Choice. How the


9/12

Voter Makes Up His Mind in a Presidential Campaign(ro. Mecanismul votului. Cum se

decid alegtorii ntr-o campanie prezidenial).

Publicat mpreun cu suportul a doi colaboratori, Bernard Berelson, respectiv Hazel

Gaudet, analiza respectiv avea s influeneze nu doar percepia asupra mijloacelor decomunicare n mas aflate ntr-o permanent expansiune, ci i atenia acordat formatorilor

de opinie, liderilor informali, care primeau informaia de la surs, o interpretau, i o

diseminau n cercul lor de cunotine. Era ceva revoluionar, numit de Lazarsfeld Fluxul

comunicrii n dou trepte (eng. Two-step flow of communication) sau F luxul comunicrii

n doi pai. Iar pentru a nelege n ce consta revoluia, trebuie amintit c n epoc circula

teoria conform creia oamenii, avizi de informare, i preiau aceste date din mass-media,

mai precis din ziare i de la radio, teorie contrazis acum de Paul Lazarsfeld.

n anii urmtori, alturi de Elihu Kats (un alt sociolog important de numele cruia se leag

alte teorii precum difuzarea informaiilor, ori teoria utilizrii i a recompenselor despre care

sper s vorbesc ntr-un articol viitor), Paul Lazarsfeld va extinde studiul pentru a include

preferinele de consum ale americanilor, axndu-se asupra influenei liderilor, influen

descris ntr-o alt lucrarePersonal Influence din 1995 ca paradigma dominant. Ce

presupune aceast paradigm?

1. Fluxul comunicrii n dou trepte

nti de toate se pleac de la premisa c oamenii nu triesc separat, nu reprezint o mas

amorf ce poate fi atins prin mass-media (aici intra n discuie o altteorieglonul magic

sau seringa hipodermic), ci sunt integrai n grupuri sociale.

Aceste grupuri mediaz informaiile primite din exterior i, de ce nu, le filtreaz acionnd ca

un cenzor.

Indivizii i asum roluri diferitei, n timp ce unii mai activi prefer s contribuie la

rspndirea informaiilor, ba chiar fcndu-i un titlu de glorie din accesul direct la mass -

media, alii prefer s se informeze prin contactele personale. V amintii probabil de

Moromete i celebra Poian a lui Iocan unde aceste roluri sunt evidente.
http://www.stefamedia.com/mass-media/http://www.stefamedia.com/mass-media/http://www.stefamedia.com/mass-media/http://www.stefamedia.com/teorie/http://www.stefamedia.com/teorie/http://www.stefamedia.com/teorie/http://www.stefamedia.com/teorie/http://www.stefamedia.com/mass-media/


10/12

Informaiile sunt receptate de membrii grupului, fr ca asta s implice automat acordarea

ateniei, iar rspunsul poate veni sub forma acceptrii ori a respingerii influenei liderilor de

opinie.

Liderii de opiniei, dincolo de accesul la mijloacele de comunicare n mas amintit, prezint oserie de caracteristici ce le permit s se impun n grupurile respective. Sunt sociabil i,

deschii, mereu disponibili i, contieni de rolul asumat.

Fluxul comunicrii n dou trepte

nc ceva. Spuneam de indivizi c i asum aceste roluri. La fel de bine cum cineva poate

fi lider ntr-o anumit chestiune, prerea sa contnd n grupul din care face parte (n baza

competenelor demonstrate, a pregtirii, amd), ntr-o alt problem, grupul i rezerv

statului de simplu membru al audienei, n timp ce altul devine formator de opinie. Asta

pentru c discutm de lideri informali.

Dei nu lipsit de critici (cea mai evident fiind negarea influenei directe a mijloacelor de

comunicare n mas, modelul fluxul comunicrii n dou trepte elaborat de Paul Lazarsfeld

subliniaz un adevr de netgduit, anume importana relaiilorsociale, a cercurilor sociale

(Google+ v sun cunoscut?) care prevaleaz asupra informaiei provenite din mass-
http://www.stefamedia.com/wp-content/uploads/2012/08/fluxul-comunicarii-in-doua-trepte.png


11/12

media. Sigur, nu pentru toat lumea. i nu oricnd. Dar de cele mai multe ori aa se

ntmpl.

Un exemplu de cum arat fluxul comunicrii n dou trepte din zilele

noastre?Reelele MLM (Multi-level marketing). Sau marketing-ul afiliat, prezent din ce nce mai des n online.

Caracteristicile sociale determin preferina politic

(Index of Political Predisposition)Ce anume? Mai muli factori,de bun seam. ntre factorii care determin comportamentulde vot al persoanelor, cercettorii au identificat o serie de variabile i corelaii exterioare, cu omare importan n decizia de vot, dar care au o existen independent de campanie, de calitateaei.Este ceea ce Lazarsfeld i colaboratorii au numitIndex of Political Predisposition IPP. Elreprezint un gen de zestre social, psihologic i cultural cu care oamenii vin n campanie.S-a observat c votul este influenat de mai multe variabile, ntre care rolul cel maiimportant l dein statusul economico-social, afilierea religioas i rezidena, rural sau urban, aelectoratului. Deci persoanele mai bogate manifest preferine vizibile pentru republicani, cei cupoziie social mai modest, pentru democrai. Protestanii nclinau spre republicani, n timp ce

catolicii, spre democrai. La fel, persoanele care locuiau n mediul rural i exprimau preferinacuprecdere ctre republicani, n timp ce locuitorii oraelor, ctre democrai. Vrsta juca i ea unroltinerii prefernd pe democrai, iar cei mai n vrst pe republicani.Firete c n cadrul acestor categorii existau deosebiri. De pild, tinerii protestani erau maipuin republicani dect protestanii n vrst, iar tinerii catolici mai puin democrai dectcatolicii nvrst (n general, tinerii prefer opoziia indiferent ce partid se afl n opoziie). Potrivit acestuiindex, votanii au fost clasificai n 6 categorii: nclinaii republicane puternice, moderate, slabe,nclinaii democrate slabe, moderate, foarte puternice. O persoan era inclus de la bun nceput

nprima categorie, dac era fermier i de religie protestant.IPP nu este la fel de fidel precum un indicator cu multiple corelaii; el este ns ilustrativpentru legtura dintre intenia de vot i variabilele care intr n compunerea sa. Iat reprezentareagrafic a acestui indice, aa cum este conceput de autori (p. 26).

Dup cum se poate observa, proporia de intenii de vot republicane scade pe msur ce


12/12

intensitatea nclinaiilor republicane scade. La fel se prezint situaia i n cazul democrailor.Acesttabel exprim corelaiile mari. Lucrurile devin mai interesante n cazurile nu puine cndintervin discordane i conflicte ntre variabile: depild catolic, dar cu statut economic foartebun;

protestant, dar cu statut social mai modest Apare n acest caz ceea ce autorii numescpresiuneancruciat, tem pe care vom ncerca s o discutm de sine stttor.Ar mai fi de menionat dou aspecte care ni se par importante pentru tema de fa. Dac amface o ierarhie a importanei acestor variabile, cea care exprim statusul economico social este cudeosebire relevant. Politicete, o persoan exprim ceea ce esteea, n fapt, n viaa social.Condiiile de existen, poziia social, apartenena la un grup sau la o clas, modeleaz oanumitpsihologie comun sau foarte apropiat, favorizeaz abordri nrudite, interpretri i dezlegriasemntoare. Pe acest backgroundexistenial comun sau asemntor apar opiuni i orientripolitice similare. Cum, sugestiv, observ autorii: caracteristicile sociale determin preferinapolitic (p. 27).

n al doilea rnd, indicele de selectivitate la mesajele mijloacelor de comunicare, ca i la altetipuri de mesaje, variaz n funcie de intensitatea predispoziiei politice. Dac avem de-a face cuopredispoziie puternic, n ali termeni, cu o convingere bine consolidat, selectivitatea estesever.Persoana sau persoanele respective sunt foarte puin atinse de alte mesaje dect cele carecorespund propriilor convingeri. De aceea i posibilitatea de schimbare este minim. Asemeneapersoane ies din campanie cu convingerea cu care au intrat. Eventual cu o convingereconsolidat nurma procesului de selecie a mesajelor de care am amintit.

Documents

Mass Media Doc