Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCUNNINGHAM, MARY

Maica Viefii: invifitqra ortodoxi despre Maica

Domnului lMary Cunningham; trad. din lb. englezd de

Dragog DAscd. - Iagi : Doxologia,2017

Conline bibliografie

Index

ISBN 978-6 06-666-545-2

I. DAscd, Dragoq (trad.)

232.931

First published by St Vladimir's Seminary Press as Gatewayof Life: Orthodox Thinking on the Mother of God

Copyright @ 2015 by Mary B. Cunningham. This translationpublished with permission.

@ Editura D oxologia, 2017ISBN : 97 8-60 6-666-s 4s -2

Mnnv B. CuxNTNGHAM

Maica Vietiiinvdldtura ortod'ox5

despre Maica Domnului

Traducere din limba englezdDnecoE DAscA

Carte tipdritd cu binecuvAntareainaltpreasfinlitului

TEOFANMitropolitul Moldovei qi Bucovinei

EprruRa Doxorocm2017

CUPRINS

I. Maica lui Iisus Hristos:Fecioara Maria in Scripturi ............ ...,....25

II. Dinfuind in SfAnta Sfintelor:Tradifiile apocrife gi liturgice .................................. 59

III. A Doua Evi qi Maica Vielii .............. 85

IV. Maica Domnului: feciorie gi maternitate ...... 11L

Y. Theotokos: Locul Marieiin dogma hristologici ............ ................ 135

VI. ,,Turn neclintit al Bisericii":Maica Domnului ca mijlocitoare .........1.61.

VII. Maica Domnului in gAndireaortodoxi moderni: simbol alinlelepciunii gi model pentru omenire ................. 189

VIII. Fecioara Maria gi ecumenismul ....................217

Concluzii ..............237

Indici scripturistici ............ .....245

CuvANr iNRrNrn

Biblia ne oferd pufine informafii despre Maria, fe-

cioara care a luat in pAntece qi L-a ndscut pe Iisus Hris-tos. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei Bisericii creq-

tine, ea s-a aflat in centrul unei iubiri gi al unui devota*ment de neegalat, subiect al unor rugdciuni arzdtoare.Pentru nenumdrafi oameni, ea este Maica cerurilor, pri-ma persoand cXtre care ei igi indreaptd speranlele grab-

nice gi nevoile dezndddjduite. in afar6,de aceasta , ea a

fost subiectul unei importante dezbateri de-a lungul vea-

curilor, in ceea ce privegte teologia qi cultul inchinat ei.

Din punct de vedere teologic, au existat din vechime in-trebdri centrate pe persoana lui Hristos, pe Care L-a pur-tat in pAntecele ei. Observdm cd mulli cregtini, dar qi ne-

cregtini, se arati nedumerifi: Care este fundamentul bi-blic pentru acest grad de atenlie ardtat Fecioarei Maria?

Nu cumva venerarea ei este o exagerare potenlial primej-dioasd, fiind asemdndtoare cultului antic al vreuneizei[e? Oare nu Dumnezeu gi Hristosul Sdu qi DuhulSdu sunt singurul centru al evlaviei noastre?

Astfel de intrebdri apar mai ales in Bisericile nds-

cute din Reformd, deEi ele pot proveni, de asemenea,

de la oamenii din Bisericile unde ea este deosebit de

Melca Vrerrr

venerate. Rdspunsul la astfel de cereri nu este intot-deauna uqor, fiindcd dragostea noastrd sincerd fald deFecioara Maria face cu neputinld si explic6m pe deplingi cu atAt mai pufin sd convingem pe cineva sd inlelea-gd importanla Fecioarei Maria. Cu toate acestea, puteminvdfa multe printr-o cercetare a modalitililor in careMari4 Maica Domnului, a fost infeleasd in Biserici. Aceas-td carte, scrisd de un cercetitor erudit gi credincios, ofe-rd exact acest lucru.

intrebdrile privitoare ia Maria continud sd fie atAtteologice, cAt gi devolionale; ele se referd la ceea ce Bise-rica invald despre Maica Domnului gi la modul in carecregtinii igi exprimd iubirea pentru ea. Aceastd carte ale-ge cu inlelepciune sd nu abordeze aceste doud aspecteca doud sfere foarte distincte. Aga cum ar fi inqeldtor sdfacem o deosebire clard intre ,,cap" gi ,,inimd" - chiardacd putem identifica diferite accente gi aborddri-, ar figregit sd spunem ci dogma despre Maria este catego-ric diferitd de relalia noastri personali, spirituald cu eagi de nddejdea pe care ne-o punem in ea.

Acest lucru se datoreazdfaptului cd teologia este, pedrept cuvAnt, o realitate holisticd. Aceasta inseamnd do-ud lucruri. in primul rAnd, nu putem separa,,mariolo-gia" sau orice alt subiect de altele, deoarece toate se in-fluenleazd reciproc gi, in cele din urm5, dobAndesc coe-renfd in Iisus Hristos. in al doilea rdnd, teologia nu estedoar un exerciliu intelectual. Ea se nagte dintr-o viaficregtini deplind gi duce la aceasta. Teologia influenleazd

Cuahnt inainte

viafa noastrd de rugdciune, starea noastrd morali gi

dragostea noastrd - unul fald de altul gi pentru lumeacreatd. $i invers. Mai mult, teologia este legatX indisolu-bil de Liturghie: conlinutul credinlei noastre este confi-nutul rugXciunii noastre-. $i invers. Liturghia in sine este,

prin definifie, un efort holistic, la care participdm cu ini-ma, cugetul gi trupul nostru.

Cunoagterea istoriei gi confinutului cultului inchinat

Maicii Domnului, prin urmare, ne va imbog5li viafa noas-

trd creqtind. Dar gi cufundarea noastri in viala liturgicda Bisericii, realizatd. din iubire. De asemenea, va spori cu-

noagterea noastri a lui Iisus Hristos, pe Care ea L-a nds-

cut qi L-a crescut. Atunci cAnd o numim,,Maica lui Dum-rtezerJ" , recunoaqtem identitatea lui Iisus ca Persoanidumnezeiascd: Fiul lui Dumnezeu Tatdl. Dar aceasta

arat|, de asemenea, identitatea Sa ca om, pentru cd ea

I-a ddruit firea Sa omeneascd deplind gi complet5; ea

este izvorui alcituirii Sale omeneqti. A o numi,,Theo-tokos" sau ,,Maica lui Dumnezeu", prin urmare, este unact de o profuhzime nemdrginitd.

Ea este, de asemenea, numiti,,Pururea Fecioard".La fel ca,,Theotokos", acest titlu are implicalii profun-de pentru modul in care inlelegem identitatea lui Hris-tos. Maria L-a zdmislit pe Hristos fdrd un tati omenesc.

Daci ar fi fost altminteri, dacd ar fi avut un tatd pdmAn-

tesc (de exemplu,Iosif sau un sutag roman), Iisus ar fi fost

eng; rNhat we belieae is what we prny. (n. tr.)

10 Marce Vrerrr

o persoand noud, care nu ar fi existat inainte de primulsecol. Dar el nu a venit in existenli odatd cu zdmislireaSa in pAntecele Mariei: El a fost qi este Fiul Care existd dinvegnicie al Tatdlui Care existd din vegnicie.

Maria a fost, intr-adevdr, fecioard qi a rdmas astfel de_alungul viefii ei. La fel cum o bisericd este sfinliti pentruun singur scop gi doar unul singur, pAntecele ei - tem-plul lui Dumnezeu - a fost tnchinat exclusiv acestui scop.Prin urmare, ea este Pururea Fecioard; ea gi-a oferit tru_pul, sufletul gi mintea pentru a-L purta pe Dumnezeu.Inlelegem astfel de ce Biserica o cinstegte ca ,,preacu-tatd" si ,,PreasfAntd",intt-un mod aparte.

Agadar, ea continud si fie veneratd, nu numai pen_tru rolul ei in viafa lui Hristos - si, prin urmare, ca sca_rd intre cer gi pdm6nt -, ci qi pentru propriile ei virtufi.unele dintre nenumdratele rugiciuni gi cantdri inchinateMariei accentueazi puritate4 tandrefe4 inlelepciune4 iu-birea qi mijlocirea ei pentru noi inaintea Fiului ei, in timpce altele se concentreazd asupra identitd{ii divino-uma_ne (teantropice) a Fiului ei. UrmXtorul exemplu reunegteun concept teologic riguros, al identitdfii iui Hristos cudorinla fierbinte de a dobAndi mijlocirea ei:

Cum sX nu ne mirXm de nagterea Ta, cea dumneze_iesc-omeneascd, cu toful cinstiti.

Cd nefiind ispititd de bdrbat, ceea ce egti cu totul fd_rd de prihand, ai ndscut fdrd tati pe Fiul cu trup, pe Celndscut din Tatil mai inainte de veci fdrd mamd.

Cuohnt inainte

Care nicicum n-a suferit schimbare, sau amestecare,

sau despdrlire; ci a pdstrat ir:rtocmai deosebirea celor do-ud firi.

Pentru aceasta, Maicd Fecioari, StipAni, pe Acestaroagd-L sd mAntuiascd sufletele celor ce cu dreaptd cre-

dinfd, de Dumnezeu Ndscdtoare, te mdrturisesc pe Tine1.

Fecioara Maria a fost si continui sd fie centrul viefiicregtine ortodoxe. in acest sens, ortodocqii au o moqte-nire comuni cu romano-catolicii gi anglicanii, degr, dupdcum aceasti carte arat6, existi gi unele deosebiri semni-ficative. Acest studiu iqi propune sd ofere o cunoagteremai deplind a identitdfii Fecioarei Maria gi a moduluiin care ea a fost in{eleasd in istoria Bisericii. Fie ca o ast-

fel de infelegere sd ne ajute si aprofunddm relalia noas-trd cu Maria, PreasfAnta Ndscdtoare de Dumnezeu, darqi cu Cel pe Care L-a niscut gi cdtre Care se roagd pen-tru noi, Domnul nostru Iisus Hristos.

PErEn BournNsrp

11

1 Dogmatica invierii, gl. IIIpp. 113-1161. (n. tr.)

fV e cernier, EIBMBOR, Bucuregti,

24 Malcn VreTrr

Lecturi suplimentare:

Boos, Sarah Jane, ed., Mary: The Complete Resource,London and New York: Continuum,2007.

Gabriel, George 5., Mary, The Untrodden Portsl of God,Ridgewood, NJ: Zephyr Publishing, ed.2,2005.

[Maximovitch], Blessed Archbishop John, The Ortho-dox Veneration of the Mother of God, Platina, CA: St Her-man of Alaska Brotherho od, 1.987.

Pelikan, Jaroslav, Mrry Through the Centuries: Her Pla-ce in the History of Culture, New Havert CT and London:Yale UNiversity Press, 1996.

Schmemann, Alexander, The Virgin Mary, Celebrationof Faith,3 vol., Crestwood, NY: St. Vladimir's SeminaryPress, 2001.

Capitolul I

Marca LUr Irsus Hrusros:FncIoene MnnrA iN ScnrprunA

Scriptura este fundamentul pentru mare parte dininvd!5tura cregtind despre Maica Domnului: ne oferdo naraliune istoricS, dar gi o interpretare teologici a aces-

tei naratiuni. Scriptura, in tradilia ortodoxi gi nu numai,include Vechiul qi Noul Testament. Ultimul nu ar fi pu-tut fi alcituit fdrd cdrlile care au circulat inilial gi careau fost folosite de evrei ca Scripturd. Fiecare text pe carecregtinii l-au scris incepAnd cu mijlocul secolului I d.Hr.a fost pldmddit intr-o modalitate intertextuali sau intre-

!esut5, care exprimd unitatea Scripturii prin cirli ce apar-

lin tradiliilor istorice, profetice, poetice gi sapienliale aleVechiului Testament.

Aga cum cercetdtorii au accentuat recent, Scriptu-ra este,,cuvAntul lui Dumnezeu in cuvinte omeneqti"s.

8 1. Breck, Scripture in Tradition. The Bible qnd its Interpretation

in the Orthodox Church (Crestwood, NY: St Vladimir's SeminaryPress, 2001), p.9; citat din T. Stylianopoulos, ,,Scripture and Tra-dition in the Church", in M.B. Cunningham gi E. Theokritoff, ed.,

Mnrcn Vrerlr

Tradi(ia cregtine ortodoxd interpreteazd Scriptura cuajutorul comentatorilor patristici gi al Liturghiei, prin in-suflarea Duhului SfAnt. Cu alte cuvinte, Biserica este cd-Lluza pentru cei care citesc Ai doresc sd infeleagd mdr-turia biblici. Contextul in care cregtinii primesc aceastdcdliuzire este cel mai adesea in slujbele bisericeqti un-de Scriptura este cititd cu voce tare, interpretatd de preoligi intrefesutd in fiecare text folosit in cultul liturgic.

in acest capitol vom examina textele biblice care auinceput si circule in timpul secolului I pentru a afla cene spun ele despre Maria, mama lui Iisus Hristos. Dupdcum vom vedea, astfel de surse nu erau menite sd slu-jeascd pur gi simplu ca naraliuni istorice; ele dddeaumirturie despre revelatia dumnezeiascd. Evanghelig-tii o considerau pe Fecioara Maria o persoand menitdde Dumnezeu sd-L:poarte pe Fiul Sdu, aga cum au ves-tit mai inainte profelii Vechiului Testament. Chiar inaceasti perioadi timpurie a istoriei creqtine, scriitorii auincercat si lind dumnezeirea qi umanitatea lui Hristosin echilibru; acest paradox a fost, totodati, manifestat incaracterul gibackground-ul Maicii Sale. Pentru astfel descriitori timpurii, Maria era deja considerati SfAnta Nds-cdtoare a lui Hristos, Fiul gi CuvAntul lui Dumnezeu;in acelagi timp ins5, ea a fost o tAndrd femeie, pe de-plin umand, care gi-a trdit viala in Palestina primuluisecol.

The Cambridge Companion to Orthodox Christinn Theotogy (Cambridge:Cambridge University Press, 2008), p. 23.

Maica lui lisus Hristos: Fecioara Maria in Scripturd

Vom cerceta mai intAi mdrturia Vechiului Testament

despre Mari4 Maica Domnului, de vreme ce aceste cdr{i

istorice gi profetice oferd fundamentele pentru interpre-tarea cregtind a nagterii lui Hristos. Dupd aceasta, vomanalizace anume spun despre Fecioara Maria textele dinNoul Testament. i.r timp ce anumite cdrfi, precum epis-

tolele pauline, sunt surprinzdtor de tdcute in privinlarolului Maicii Domnului in viala lui Hristos, Evanghe-

liile dupi Luca gi Ioan au mai multe de spus pe acest su-

biect. Scopul principal al tuturor scriitorilor noutesta-mentari a fost sd dea mdrturie despre intruparea, Peti-mirea gi invierea lui Hristos. Maica Domnului a jucat unrol important, atAt fizic, cdt gi moral, fiindcd a ajutat ca

Fiul lui Dumnezeu sd vind in lume, dar Evangheligtii nuo zugrdvesc drept centru al slujirii sau Pitimirii Sale.

Aceastd decizie a fost inversati ulterior, aga cum vom ve-

deain Capitolul al Il-lea de anumili scriitori cregtini apo-

crifi gi medievali, dar libertatea de a interpreta nara-(iunea biblicd intr-o astfel de manierd s-a dezvoltat tAr-

ziu. in sfArgit, spre sfArgitul acestui capitol, vom aruncao privire pe scurt asupra altor doud cdrli din Noul Tes-

tament: Faptele gi Apocalipsa, pentru a vedea ce ne spunele despre Maica Domnului. Mdrturia combinati a tex-telor care au fost in cele din urmX acceptate in canonulbiblic ne oferd un tablou incomplet al Fecioarei - in ceea

ce privegte mediul in care a crescut gi personalitatea -,dar care-i ajuti pe cregtini sd inleleagd cine a fost Hris-tos qi cum a fost profelitd venirea Sa.

28 MRrcrr Vrsrrr

Vrcurur Trsranarxr

,,Pentru aceasta Domnul meu vd va da un semn:Iatd, Fecio ara va lua in pAntece gi va nagte fiu gi vorchema numele lui Emanuel" (Is. 7,14)e. Aceasta este ceamai explicitd referin!5 profeticd la Maica Domnului dinVechiul Testament gi conline aspectele esenliale referi-toare la intruparea lui Hristos. Emmanuel, insemnAnd,,Dumnezeu este cu noi" in ebraicd, se refer5 la Mesia;mama Sa, care-L va zdmisli in pAntecele ei, va fi o fe-cioard (parthenos). Folosirea lui parthenos in Septua-ginta greacd reprezintd fird indoiald o interpretare a

ebraicului almah, care are sernnificalia mai generaldde ,,fatd tdndrd" . Cu toate acestea, scriitorii cregtini, in-cepAnd cu Evanghelistul Luca, au acceptat mereu aceas-ti versiune a textului, impreund cu misterioasele saleimplicalii referitoare la nagterea lui Hristos.

e Traducerile Vechiului Testament dupd versiunea Septua-gintei grecegti sebazeazdin dceastd carte pe J. Allen gi M. Najim,ed., The Orthodox Study Bible (St Athanasius Academy of Ortho-dox Theology. Nashville, Dallas, Mexico City, Rio de Janeiro andBeijing: Thomas Nelsory 2008), gi A. Pietersma gi B.G. Wright, ed.,A New English Translation of the Septuagint (Oxford: Oxford Uni-versity Press, 2007). in fiecare

"at, sursaprincipald, impreuni cu

oricare alte modificdri pe care le voi fi introdus, vor fi mentionatein notele de subsol. Traducerile din Noul Testament, urmAnd in-strucfiunile oferite de St Vladimir's Seminary Press, sunt luate dinThe Holy Bible. Reaised Standnrd Version (New York: Thomas Nelsonand Sons, 1953).

Maica lui lisus Hristos: Fecioara Maria in Scripturd

Profelia de la Miheia1,Z-3. se adauge informaliei ofe-

rite de Isaia. Aici afldm cd naqterea va avea loc intr-unorag din Iudeea numit Betleem, cd Cel Ndscut va fi ,,Ste-

pAnitor peste Israel" gi cd aceasta [nagterea] a fost pld-

nuite din vegnicie:

$i tu, Betleeme Efrata, degi eqti mic intre miile lui Iu-da din tine va iegi StipAnitor peste Israel, iar obArqia Luieste dintru incepu! din zilele veqniciei. Pentru aceasta iiva ldsa pAni in vremea cdnd aceea ce trebuie si nascd

va nagte...

Expresia ,,aceea ce trebuie sd nasci" se refere la ,,fe-

cioara" lui Isaia; rolul sdu esenlial in venirea Domnu-

lui este indicat de aceasti avertizare adresatd lui Israel

sd agtepte pAnd ce va veni timpul ei. Majoritatea comen-

tatorilor patristici au socotit cd aceastd Profetie o reflec-

td pe cea de la Isaia 7, L4, degi cercetdtorii moderni au

oferit ocazional explicalii alternative cum cd Miheia se

referd nu la maica feciorelnicd, ci la tribul Efrata din Be-

tleem din care Se va na$te Mesialo.

in timp ce Isaia gi Miheia conlin cele mai explicite pro-

fe(ii referitoare la nagterea lui Hristos din Fecioara Mari4exegelii cregtini sunt de p5rere ci multe alte pasaje dinVechiul Testament se referi la ea. Unele texte, PrecumPsalmii qi CAntarea CAntirilor, aduc laudd indirect celei

- Miheia 5,1.-2,in edilia romAneascd sinodald' (n. tr.)

10 H. Graef, Mary. A History of Doctrine and Deaotion (ed. rev.

Notre Dame, IN: Ave Maria Press, 2009), p. 4.

30 Marca VrrTrr

care L-a cuprins gi I-a dat nagtere lui Dumnezeu. Deexemplu, in Psalmul86,4 citim: ,,Mamd va ziceSionu_lui omul gi om s-a ndscut in el gi insugi cel preainalt l-aintemeiat pe el"; sau in psalmul 109,3:,,Din pAntecemai inainte de luceafdr Te-am ndscut,,. CAntarea CAn_tirilor oferi numeroase aluzii ia locul Fecioarei atat increa(ie, cAt gi in intrupare, precum, de pildd, in versetul:,,Cum este crinul intre spini, aga este dragamea intre fe_te" (CAnt. 2,2). O astfel de imagine poetici este mai de_grabd evazivd, decAt expliciti gi doar exege{ii creqtiniau pufut interpreta acest pasaj ca o referire la FecioaraMaria. Cu toate acestea, astfel de asocieri au inceput sdfie realizate de exegelii cregtini chiar de timpuriu. Meta-fora poetic6, in special intr-un context biblic, a fost vd_zutd drept una dintre cele mai eficiente modalitdli princare putea fi exprimate taina rolului Mariei in intru_parea lui Hristos.

Tipologia sau prefigurarea iconomiei cregtine inistorie, oameni sau locuri din Vechiul Testament, joacdun rol important in invd{dtura ortodoxd despre MaicaDomnului. Tipologia este o metodd de interprelare scrip_turisticd ce s-a dezvoltat foarte devreme in tradigia creg-tini. Este strAns asociatd cu exegeza alegorici _ sau poa_te este o formX a ei - prin dezviluirea legdturilor pro_funde dintre vechiul qi Nour restament gi planul divincare s-a desfdgurat de la un capdt la celdlalt al istoriei ome-nirii. sfantul loan Damaschinul, in primul sdu tratat scrisin apirarea icoanelor, caracter izeazdtipurile VechiuluiTestament drept,,imagini ale viitorului,,:

Maica lui lisus Hristos: Fecioara Maria ln Scriptura 31

Din nou, se zice despre icoane cd sunt imagini ale vii-torului, care descriu in taine umbrite cele ce vor fi, aga

cum chivotul [Ieg. 25, t5] o prefigureaz1, pe SfAnta Fe-

cioard, Maica lui Dumnezeu, sau toiagul [Num. 17,23],

sau vasul [cu mand; Ieg. L6, 33]; aga cum garpele [Num.12,191prefrgureazd pe Cel care prin cruce a inldturatmugcdtura acelui qarpe incepdtor al rhului; sau marea/

apa gi norul [prefigureazi] Duhul botezuluill.

Dupi cum putem vedea in acest pasai, astfel de sem-

ne se pot referi nu doar la Maica Domnului, ci gi la Hris-tos sau la Tainele cregtine. Arhimandritul Efrem LashsugereazX cd Pdrinlii au identificat tipurile VechiuluiTestament in timp ce se rugau gi meditau la versete dinSfAnta Scripturdl2. Ei au recunoscut natura ascunsd, chiar

tainicX a unor astfei de semne. Frances Young, inspi-ratd de studiile scriitorului liturgist din secolul al IV-leaEfrem Sirul, scoate in evidenfi modul in care tipurile Ve-

chiului Testament aparlin unui timp sacru: ele inallievenimentul, persoana sau obiectul din contextul siuistoric qi ii dezv5luie semnificalia vegnicdl3. DeEi

tt Ioan Damaschinul, Tratat 1.12, trad. A. Louth, Three Trea-tises on the Ditsine lmages (Crestwood, NY: St Vladimir's Semi-nary Press, 2003), p. 27.

12 Archimandrite Ephrem Lash, ,,Mary in the Eastern ChurchLiterature", in A. Stacpoole, OSB, ed, Mary in Doctrine and De-aotion (Drblin: Columba Press, 1990), pp. 58-80.

tt Frances Young, Biblical Exegesis and the Formation of Chris-tian Culture (Cambridge: Cambridge University Press, 2002), pp.152-157; Sebastian Brock, The Luminous Eye. The Spiritual World Vi-sion of Saint Ephrem the Syrian (Kalamazoo, MI: Cistercian Publi-cations, 1985), pp. 29 -30.

32 Mrrrca VlErrr

aceaste interpretare a semnificaliei vegnice a tipologieieste valoroasd, ar fi corect si se evalueze _ aga cumface John Breck - mdsura in care atAt tipurile, cAt gi an_titipurile rdman gi ele inrdddcinate in naraliunea isto-rici a iconomiei divine. Aceastd metodd de interpre_tare scripturisticd este mai mult decat o alegorie; ea esteo juxtapunere paradoxald a semnificaliei temporale gia celei vegnice.

Tipologia indeplinegte, totodatd, o funcfie metaforiciprin faptul cd exprimd o conexiune intre Maica Dom_nului qi obiectele sau locurile create. Tipurile biblicecare se referd la Maria, Maica Domnului, dezvdluie dife-rite aspecte ale rolului sdu tainic in intrupare. Din rAn_dul acestora fac parte scara lui Iacob (Fc.2g, 10-17), rugulaprins (Ieg. 3, 1-8), chivotul gi multele sale impodobiri(Ie1.26,35,36 9i 40), lAna lui Ghedeon (Jud. 6,27-40) gimulte altele. in termeni teologici, astfei de imagini ex-primd rdddcinile Mariei in creafie: ea este o fdpturdomeneascd, totugi confine gi transmite divinitate in zd_mislirea gi purtarea in pAntece a lui Hristos intrupat. Ast_fel, tipologia exprimd atAt in termeni teolggici, cA1 gi poe_tici taina paradoxald care se afld in centrul dogmei .t.gtr,".

Tipurile mariane sunt folosite in slujbele care alcd_tuiesc privegherile pentru sdrbdtorile importante (cu anu-mite timpuri alese pentru anumite contexte, precum tem_plul gi podoabele sale, pentru sirbdtoarea Intririi MaiciiDomnului in templu)ra. Astfel de tipuri au reprezentat

]a P. Ladouceur, ,,Old Testament prefigurations of the Motherof God", in St Vladimir's Theological euartelq 50:1-2 (2006), pp. S_57.

Maica lui lisus Hristos: Feciosra Maria in Scripturd JJ

o parte a tradiliei ortodoxe pentru atAt de multe secole,incAt inlelegerea cregtind a semnificaliei lor este de lasine inleleasd. Meritd de asemenea subliniat faptul cd

tipologia reprezintd o formd de invdfare despre adeviruricare sunt inefabile. Pentru Grigorie de Nazianz, cel maibun teolog este cel care ,,aduni mai mult din umbraAdevdrului"ls. Astfel de semne nu doar prezic, ci gi in-truchipeazi rolul tainic al Mariei in intruparea lui Hris-tos. Aga cum tufigul era invdluit de flacira dumneze-iescului foc, dar rdmAnea in acelagi timp nemistuit (Ieg.

3,2), tot astfel Maria zdrnislegte gi dd nagtere lui Dum-nezeu in timp ce rdmAne fecioard. LAna lui Ghedeon,aga cum ne reamintegte Ioan Gurd de Aur, exprimd mo-dul tainic Ai smerit in care S-a intrupat Hristosl6. Chi-votul gi, mai tArziu, templul lui Solomon au prefiguratmodul in care Fiul lui Dumnezeu avea sd Se sdl5qlu-iascd in pAntecele Fecioarei. incepAnd cu aproximativsecolul al IV-lea, tipologia a devenit in Biserica Orto-doxd modalitatea preferatd de a invHla gi medita laScripturd, in special cu referire la rolul Maicii Domnuluiin iconomia dumnezeiascd. Aceastd tendinld este evi-dentd in special in imnurile gi lecturile de la marile sdr-bdtori inchinate Maicii Domnului.

1s Grigorie de Nazianz, Cuahntarea 30, trad. F.M. Young, God's

Presence: A Contemporary Recapitulation of Early Christianity (Cam-bridge: Cambridge University Press, 2013), p.793.

'6 Ioan Gurd de Aur, Comentsriu Is Psslmi (Ps. 49 [50] 2), trad.R.C. Hill (Brookline, MA: Holy Cross Press, 7998),1..352; citat inLadouceur, ,,Old Testament Prefigurations of the Mother of God",pp.25-26.