M3_PAS

7/31/2019 M3_PAS

1/159

TAMPLARIE din ALUMINIU si MASE PLASTICE

Tanaviosoft 2010

TAMP-Manual autor: Tanase Viorel

M3

7/31/2019 M3_PAS

2/159


Tanaviosoft 2010

TAMP-Manual autor: Tanase Viorel 1

M3

CURRICULUMPAS-M III

Modulul III: PROTECIA ANTICOROZIV A SUPRAFEELORI.Total ore 58

din care 29 ore - teorie29 ore - instruire practic

II. Lista unitilor de competen relevante

Protecia anticoroziv a suprafeelor

7/31/2019 M3_PAS

3/159


Tanaviosoft 2010


M3

III. Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor

Uniti decompeten

Competene Coninuturi tematice

Proteciaanticoroziv asuprafeelo

r

Indic tipurile decoroziune

Precizeaz metodele deprotecie anticoroziv

Efectueaz operaii delimitare a coroziunii

Factori generatori: variaiatemperaturii, compoziia chimica mediului, turbulena mediuluicorozivForme de manifestare: uniformsau neuniform repartizate pesuprafaTipuri de coroziune: chimic,electrochimic

Tipuri de acoperiri: metalice,nemetalice

Acoperiri nemetalice: cu lacuri,vopsele, emailuri, riniProcedee de metalizare: depunereelectrochimic, placare, difuziune,imersie la caldVopsire: utiliznd mijloacele dindotarea atelierului

Factori de risc: mediul extern,

mediul intern, starea suprafeeiAlegerea metodei: n funciede natura materialului icondiiilor de funcionareVopsire: conform documentaieitehnologice i dotrii atelierului

7/31/2019 M3_PAS

4/159


Tanaviosoft 2010


M3

IV. Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Proiectarea curriculumului colar pentru nivelul 2, clasa a XI-a, s-afcut dup un model nou centrat pe competene cheie, competenetehnice generale i competene tehnice specializate.

Elaborarea programei s-a realizat conform Standardului dePregtire Profesional, care are urmtoarea structur: Unitatea de competen Nivelul Valoarea creditului Competene Criterii de performan Condiii de aplicabilitate Probe de evaluare.

Prin calificrile de la nivelul 2, elevii trebuie s dabndeascabiliti i cunotine specifice calificrii, care s le permit s continuepregtirea la nivelul 3, sau s se integreze pe piaa muncii.

O pondere semnificativ n pregtirea elevilor, o are formarea

abilitilor cheie de comunicare si numeraie, de lucru n echip, deasigurare a calitii, igiena i securitatea muncii.Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-nvare

trebuie s fie direcionat pe formarea competenelor cheie, competenelortehnice generale i competenelor tehnice specializate, cerute de nivelulde formare i de calificarile Lctu construcii metalice i utilajtehnologic, Lctu construcii navale, Tubulator naval, Lctuconstrucii structuri aeronave, Constructor montator de structurimetalice, Confecioner tmplarie din aluminiu i mase plastice,

Lctu mecanic prestri servicii, Tinichigiu vopsitor autoi se varealiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, n careactivitatea didactic este centrat pe elev.

Exist numeroase metode i procedee didactice care pot fi folosite,ele alegndu-se n funcie de fiecare unitate de coninut, n aa fel ncts contribuie la formarea competenelor specifice.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea,brainstormingul, jocul de rol, mozaicul etc. au eficien maxim nprocesul de nvare, permit agregarea competenelor cheie cu cele

7/31/2019 M3_PAS

5/159


Tanaviosoft 2010


M3

tehnice generale i cele tehnice specializate, stimuleaz gndirea logic,

cauzal, analitic, ca i imaginaia i creativitatea elevilor.Evaluarea scoate n eviden msura n care se formeazcompetenele cheie, competenele tehnice generale i specializate dinStandardul de Pregtire Profesional. Se pot utiliza diferite metode deevaluare care s confere caracterul formativ al evalurii, folosind pelng metodele clasice i metodele alternative ca: observarea sistematica elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, teste de verificarea cunotinelor cu itemi cu alegere multipl, dual, itemi de completare,de tip pereche, itemi tip ntrebri structurate, itemi de rezolvare aproblemelor. Autoevaluarea este una din metodele care capt oextindere tot mai mare datorit faptului c elevii i exprim liber opiniiproprii, i susin i motiveaz propunerile.

Abilitile cheie sunt abiliti de atitudine i se dezvolt mai bineprin joc de roluri i metode active de nvare dect prin metodatradiional.

Metodele de evaluare utilizeaz o serie de instrumente care trebuieelaborate n conformitate cu criteriile de performan i cu probele de

evaluare prevzute de Standardul de Pregtire Profesional .

V. Sugestii metodologice Explicarea corelaiilor ntre competene i coninuturi

Din Standardul de Pregtire Profesional a fost selectat unitateade competen tehnic general :Protecia anticoroziv a suprafeelor,ale crei competene urmeaz a fi dobndite prin parcurgerea modulului Protecia anticoroziv a suprafeelor .

Corelarea s-a fcut conform Tabelului III - Corelareacompetene - coninuturi.

Coninuturile modulului sunt proiectate pentru Total ore/ an : 58 ore

din care : teorie: 29 oreinstruire practic: 29 ore

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului deore alocat fiecrei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de

cunotine anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului

7/31/2019 M3_PAS

6/159


Tanaviosoft 2010


M3

didactic implicat n strategia didactic i ritmul de asimilare a

cunotinelor i de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.Coninutul tematic se va parcurge n ordine cronologic, astfel

Tema 1. Noiuni generale despre coroziunea materialelor metalice Importanta economica a coroziunii materialelor metalice si a

organizarii protectiei anticorozive Definitia si clasificarea coroziunii materialelor metaliceTema 2. Coroziunea chimica a materialelor metalice si combaterea ei Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei de coroziune in gaze

- influenta caracteristicilor metalului- influenta caracteristicilor mediului gazos- influenta temperaturii mediului corosiv asupra vitezei coroziunii

chimice Coroziunea si protectia materialelor metalice in gaze industriale latemperatura inalta

- actiunea gazelor industriale asupra metalelor- protectia metalelor impotriva coroziunii in gaze Coroziune si protectia metalelor in medii lichide neapoase

- rezistenta la coroziune a metalelor uzuale in lichide neapoase- coroziunea in combustibili lichizi si in uleiuri de ungere

- inhibitori de coroziune in lichide neapoaseTema 3. Coroziunea electrochimica Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziunii electrochimice

- natura metalului- structura si starea suprafetei metalului- compozitia solutiei- temperatura- presiunea- viteza de curgere a solutiei- timpul

Pasivitatea metalelor

7/31/2019 M3_PAS

7/159


Tanaviosoft 2010


M3

Tema 4. Coroziunea metalelor in conditii specifice

Coroziunea atmosferica- coroziunea atmosferica umeda, generata de vaporii de apa dinatmosfera

- coroziunea atmosferica umeda, generata de apa de ploaie- protectia impotrtiva coroziunii atmosferice

Coroziunea in sol Coroziunea in apa de mare Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

Tema 5. Metode de protectie a materialelor impotriva coroziuniielectrochimice

Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor protectoare

- depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneri prin scufundarela cald, straturi aplicate prin pulverizare, placarea)- pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor, fosfatarea

fontei si a otelului, cromatarea)- pelicule de natura organica- emailuri

Prelucrarea mediului corosiv- indepartarea agentului oxidant- utilizarea inhibatorilor de coroziune

Alegerea metodei de protectie anticorosiva Sugestii privind instrumentele de evaluare

Plecnd de la principiul integrrii, care asigur accesul n coal atuturor copiilor, acceptnd faptul c fiecare copil este diferit, se va avean vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltareacompetenelor pentru acei elevi care prezint deficiene integrabile,adaptndu-le la specificul condiiilor de nvare i comportament(utilizarea de programe individualizate, pregtirea de fie individualepentru elevii care au ritm lent de nvare, utilizarea instrumentelorajuttoare de nvare, aducerea de laude chiar i pentru cele mai mic

progres i stabilirea mpreun a pailor urmtori).

7/31/2019 M3_PAS

8/159


Tanaviosoft 2010


M3

Evaluarea continu a elevilor va fi realizat de ctre cadrele

didactice pe baza unor probe care se refer explicit la criteriile deperforman i la condiiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metodede evaluare recomandm :

Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate carepermite evaluarea conceptelor, capacitilor, atitudinilor lor fa de osarcin dat. Investigaia. Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cuobiectivele i standardele educaionale i i poate impune / modificaprogramul propriu de nvare. Metoda exerciiilor practice Lucrul cu modeleCa instrumente de evaluare se pot folosi: Fie de observaie i fie de lucru Chestionarul Fie de autoevaluare Miniproiectul - prin care se evalueaz metodele de lucru,utilizarea corespunztoare a bibliografiei, a materialelor i ainstrumentelor, acurateea reprezentrilor tehnice, modul deorganizare a ideilor i a materialelor ntr-un proiect. Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator,ca o modalitate de nregistrare a performanelor colare ale elevilor.

ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc,competenele determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestoraasigur dobndirea de ctre elevi a competenelor dorite.

Pentru dobndirea de ctre elevi a competenelor prevzute nSPP-uri, activitile de nvare - predare utilizate de cadrele didacticevor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe elev, cu ponderesporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare, pe activitilepractice i mai puin pe cele teoretice.

Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi acompetenelor vizate de parcurgerea modulului, recomandm ca nprocesul de nvare - predare s se utilizeze cu precdere metodebazate pe aciune, cum ar fi:

efectuarea unor lucrri practice i de laborator

7/31/2019 M3_PAS

9/159


Tanaviosoft 2010


M3

realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii citirea i interpretarea desenelor simple, a unor schie i desenela scar.

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative(observarea direct, observarea independent), metode expozitive(explicaia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobndirea dectre elevi a competenelor specifice calificrii. Elaborarea i prezentareaunor referate interdisciplinare a cror documentare se obine prinnavigarea pe Internet, implicarea elevilor n diverse exerciii dedocumentare, sunt alte exemple de activiti de nvare predare carepot fi utilizate.

7/31/2019 M3_PAS

10/159

Grup Scolar N. Balcescu Oltenita

Anul de completare clasa a XI-a Aria curricular TehnologiiAnul colar 2009 2010Profesor: Tanase ViorelNr. ore/sptmn: 1 h

Domeniul: MECANIC

CALIFICARE:

CONFECIONER TMPLRIE DIN ALUMINIU I MASE PLAST

Modulul III: PROTECIA ANTICOROZIV A SUPRAFEELOR

Total ore 29 ore - teorie

7/31/2019 M3_PAS

11/159

Uniti decompeten

Competene Coninuturi tematice N

Protecia

anticoroziva suprafeelor

Indic tipurile de coroziune

Efectueaz operaii de limitarea coroziunii

. Noiuni generale despre coroziunea materialelormetalice

Importanta economica a coroziuniimaterialelor metalice si a organizarii protectieianticorozive

Definitia si clasificarea coroziunii materialelormetalice

Precizeaz metodele deprotecie anticoroziv

. Coroziunea chimica a materialelor metalice si

combaterea ei

Peliculele de coroziune Influenta diferitilor factori asupra vitezei decoroziune in gaze

- influenta caracteristicilor metalului

- influenta caracteristicilor mediului gazos- influenta temperaturii mediului corosiv

asupra vitezei coroziunii chimice Coroziunea si protectia materialelor metalicein gaze industriale la temperatura inalta

- actiunea gazelor industriale asupra metalelor- protectia metalelor impotriva coroziunii in

gaze

7/31/2019 M3_PAS

12/159

Coroziune si protectia metalelor in mediilichide neapoase

- rezistenta la coroziune a metalelor uzuale inlichide neapoase

- coroziunea in combustibili lichizi si inuleiuri de ungereinhibitori de coroziune in lichide neapoase

Efectueaz operaii de limitarea coroziunii

. Coroziunea electrochimica

Teoria coroziunii electrochimice Influenta diversilor factori asupra coroziuniielectrochimice

- natura metalului- structura si starea suprafetei metalului- compozitia solutiei- temperatura- presiunea- viteza de curgere a solutiei- timpul

Pasivitatea metalelorCoroziunea metalelor in conditii specifice

Coroziunea atmosferica- coroziunea atmosferica umeda, generata de

vaporii de apa din atmosfera- coroziunea atmosferica umeda, generata de

apa de ploaie- protectia impotrtiva coroziunii atmosferice

Coroziunea in sol Coroziunea in apa de mare Coroziunea metalelor sub tensiune mecanica

Metode de protectie a materialelor impotriva

coroziunii electrochimice

Clasificarea metodelor de protectie Alegerea rationala a materialului anticorosiv Aplicarea depunerilor si a peliculelor

7/31/2019 M3_PAS

13/159

protectoare- depuneri metalice (depuneri galvanice, depuneriprin scufundare la cald, straturi aplicate prinpulverizare, placarea)

- pelicule de natura anorganica (oxidarea metalelor,fosfatarea fontei si a otelului, cromatarea)

- pelicule de natura organica- emailuri

Prelucrarea mediului corosiv- indepartarea agentului oxidant- utilizarea inhibatorilor de coroziune

Alegerea metodei de protectie anticorosiva

7/31/2019 M3_PAS

14/159


Tanaviosoft 2010


C2

22..11.. NNoottiiuunnii ddeesspprree ccoorroozziiuunnee..22..22.. TTiippuurriillee ddee ccoorroozziiuunnee..22..33.. FFaaccttoorriiii ccaarree iinnfflluueenntteeaazzaa pprroocceessuull ddee

ccoorroozziiuunnee..

22..44.. TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

CCaappiittoolluullCCoorroozziiuunneeaa ssuu rraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

7/31/2019 M3_PAS

15/159


Tanaviosoft 2010


C2

1.Unitati de competente cheie. Comunicare si numeratie.

Competente

Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj despecialitate.

Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.Competente

Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.Competente


Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2.Unitati de competente tehnice generale. Interpretarea documentatiei tehnice.

Competente

Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea

practic.

3.Unitati de competente specifice. Vopsirea automobilului

Competente

Indica tipurile de coroziune. Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii. Identific factorii ce determin apariia coroziunii

UUnniittaattii ddee ccoommppeetteennttee
http://didactica/SPP%20Tinichigiu%20vopsitor%20%20auto.doc

7/31/2019 M3_PAS

16/159


Tanaviosoft 2010


C2

22..11..NNoottiiuunnii ddeesspprree ccoorroozziiuunnee..Coroziunea este procesul fizico-chimico-mecanic de degradare

lenta a suprafetelor metalice, prin actiunea unor agenti corosivi.Procesul de coroziune este influentat de urmatorii factori:

natura mediului de lucru; pH-ul mediului de contact cu surafetele metalice; compozitia chimica a metalelor supuse procesului de

coroziune;

compozitia chimica a mediului de lucru.Coroziunea are efecte tehnico-economice negative in exploatareautilajelor, instalatiilor, a mecanismelor.Procesele corosive trebuieprevenite si controlate.Dupa modul de manifestare, coroziunea poate fi:

1. Coroziune superficiala; se manifesta pe intrega suprafatametalica; poate fi uniforma si neuniforma.

2. Coroziune locala; se manifesta zonal sub forma depuncte,pete.

3. Coroziune intercristalina; se manifesta la limita grauntilorde metal.

Efectele procesului de coroziune determina inlocuirea saurepararea pieselor corodate.Cheltuielile datorate procesului decoroziune sunt legate de intretinerea protectiei anticorosive, denecesitatea supradimensionarii pieselor, de anumite finisari si deprevenirea unor accidente.

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular

MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA
http://didactica/MECANICA_XI%20PROTECTIA%20ANTICOROZIVA.pdf

7/31/2019 M3_PAS

17/159


Tanaviosoft 2010


C2

22..22..TTiippuurriillee ddee ccoorroozziiuunnee..

Fig.2.2.1.Clasificarea tipurilor de coroziune

Coroziunea chimica uscata este un proces de degradare, care semanifesta la suprafata metalelor, la contactul cu un mediu agresiv, in

absenta unor sarcini electrice.Mediul corosiv poate fi un amestec de substante chimice; oxizi,

sulfuri, cloruri,ioduri.In atmosfera , coroziunea chimica poate fi cauzatade actiunea unor gaze:oxigenul, dioxodul de carbon, azotul.

In cazul unor metale si aliaje (aluminiul, zincul) se constata aparitiafenomenului de pasivare(pasivizare).

Pasivarea este procesul de oxidare a unei suprafete metalice, princare se formeaza o pelicula densa de oxid, care stopeaza manifestarea , incontinuare, a procesului de coroziune.

22..33..11..CCoorroozziiuunneeaa cchhiimmiiccaa uussccaattaa

7/31/2019 M3_PAS

18/159


Tanaviosoft 2010


C2

Coroziunea chimica produsa de agenti corosivi lichizi se datoreazareactiilor chimice directe intre metal si agentul corosiv.Agentul corosivdizolva suprafata metalului,fara a forma pelicula de oxid specificacoroziunii chimice uscate.

Acest tip de coroziune se manifesta la contactul direct dintresuprafata unui metal si hidrocarburi lichide( ulei, benzina,motorina),solutii acide, solutii alcaline, saruri.Cresterea temperaturiifavorizeaza accelerarea procesului de coroziune chimica lichida.

Coroziunea electrochimica are loc la contactul dintre suprafatametalica si solutii apoase de saruri( electrolit) , generatoare de sarcinielectrice.In prezenta electrolitului, la suprafata metalului se formeazamicropile galvanice.

Procesul de coroziune electrochimic este accelerat de prezentaacestor sarcini electrice.Apar zone anodice si zone catodice.Micropilagalvanica dizolva zonele anodice, ionii formati difuzand insolutie(electrolit).

Coroziunea atmosferica este o coroziune electrochimica.Inatmosfera, prezenta oxigenului determina formarea unor oxizi pesuprafetele metalice.Coro-ziunea este influentata de concentratia deoxigen , punand in evidenta coroziunea prin aerare diferentiata.

Concentratia mai redusa de oxigen favorizeaza un proces de

coroziune mai intens.

22..33..22..CCoorroozziiuunneeaa cchhiimmiiccaa lliicchhiiddaa..

22..33..44..CCoorroozziiuunneeaa aattmmoossffeerriiccaa..

22..33..33..CCoorroozziiuunneeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

7/31/2019 M3_PAS

19/159


Tanaviosoft 2010


C2

Viteza de coroziune este influentata de o serie de fenomene

meteorologice: variatiile de temperatura; vantul; roua; starea de umiditate.

Consideratii tehnice:

variatiile de temperatura determina fisurarea peliculelor deprotectie.

pozitionarea suprafetelor metalice vertical si inclinatfavorizeaza procesul de coroziune.

pozitia orizontala reduce considerabil manifestareaprocesului de coroziune.

in prezenta unor fisuri, depunerea de roua favorizeazaprocesul de coroziune.

coroziunea chimica uscata este mai putin daunatoare decatcoroziunea chimica lichida.

atmosfera industriala si urbana, bogata in agenti corosivi,determina o coroziune intensa.

coroziunea atmosferica influenteaza si conductivitateaelectrica.

Se manifesta intr-un mod agresiv in apropiere de mare, ocean,

lacuri sarate.Suprafetele metalice sunt foarte afectate de actiunea mediului salin.

Acest tip de coroziune se manifesta in zonele muntoase, dealtitudine, in asociere cu o atmosfera industriala poluata.

22..33..55..CCoorroozziiuunneeaa ssaalliinnaa..

22..33..66..CCoorroozziiuunneeaa ddee aallttiittuuddiinnee..

7/31/2019 M3_PAS

20/159


Tanaviosoft 2010


C2

Este un proces care are loc prin asocierea actiunii agentilor corosivicu solicitarile mecanice.Solutiile pe baza de cloruri determina fisurareasi corodarea suprafetelor metalice.

Pentru diminuarea acestor efecte negative se iau urmatoarelemasuri:

se elimina tensiunile interne(recoacere dedetensionare);

se utilizeaza oteluri cu nichel si siliciu; se elimina la operatia de sablare cu alice utilizarea de

solutii pe baza de cloruri;

se evita socurile mecanice in timpul exploatarii.

Coroziunea de contact se manifesta la suprafata de contact a douametale cu potential electrochimic diferit.

Metalul sau aliajul cu potential electrochimic mai scazut este supusunei coroziuni intense.O suprafata de contact intinsa favorizeaza unproces de coroziune intens.

Prevenirea coroziunii de contact poate fi realizata prin urmatoarelemasuri tehnologice:

cromarea suprafetelor metalice care realizeaza contactul laasamblare;

utilizarea de materiale izolante; la vopsirea pieselor de aluminiu si otel, nu se va utiliza

vopsea pe baza de plumb;

se recomanda utilizarea vopselelor pe baza de cromat dezinc.

22..33..77..CCoorroozziiuunneeaa ssuubb tteennssiiuunnii mmeeccaanniiccee..

22..33..88..CCoorroozziiuunneeaa ddee ccoonnttaacctt..

7/31/2019 M3_PAS

21/159


Tanaviosoft 2010


C2

Se manifesta la suprafata unor metale, cum ar fi: otel, aliaje dealuminiu si de magneziu.Aparitia acetui tip de coroziune are labaza prezenta apei intre suprafata metalului si pelicula de vopsea.

La o umiditate de 65-95% si o temperatura de 15-300 C,coroziunea filiforma se manifesta intens.Acest tip de coroziune estepericulos , datorita caracterului sau ascuns.Prin coroziuneafiliforma se formeaza filamente de oxid, care in cazul otelului esteoxidul feros.

Coroziunea filiforma este influentata de urmatorii factori:

permeabilitatea vopselei; umiditatea mediului; temperatura; prezenta solutiilor pe baza de saruri, pe suprafata

metalului.

22..33..FFaaccttoorriiii ccaarree iinnfflluueenntteeaazzaa pprroocceessuull ddeeccoorroozziiuunnee..

Fig.2.3.1.Factori care influenteaza viteza de coroziune.

22..33..99..CCoorroozziiuunneeaa ffiilliiffoorrmmaa..

7/31/2019 M3_PAS

22/159


Tanaviosoft 2010


C2

Consideratii teoretice:

suprafata metalica cu aspect lucios corodeaza mai lent; structura cristalina cu aspect omogen, cu graunti de metal

mici, determina o coroziune mai lenta;

suprafetele metalice cu pelicula de oxid initiala suntprotejate de coroziune(pasivare);

prezenta in compozitia chimica a aliajului, a fosforului, acuprului si a cromului determina o rezistenta la coroziunesuperioara;

aliajele cu structuri simple(metalul pur, solutia solida), nufavorizeaza procesul de coroziune;

metalele si aliajele calite prin tratament termice, corodeazamai usor decat in cazul aplicarii tratamentului termic derecoacere;

prezenta ionilor de hidrogen accelereaza procesul decoroziune in cazul aliajelor de zinc, aluminiu, cupru siplumb;

in cazul oxigenului sunt doua situatii:pasivarea(concentratie mare de oxigen) si coroziunea(concentratie mica de oxigen);

cresterea temperaturii accelereaza viteza de coroziune insolutiile acide de electroliti.

22..44..TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

Testul de evaluare sumativa NOTIUNI DESPRE COROZIUNEeste realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in formatpdf.Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF
http://teste/Notiuni%20despre%20coroziune_Test%20de%20evaluare.doc

7/31/2019 M3_PAS

23/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..11.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee pprreeggaattiirree aassuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee..

33..22.. CCuurraattaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

ffeerrooaassee ssii nneeffeerrooaassee..33..33.. DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

ffeerrooaassee..33..44.. DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

nneeffeerrooaassee..33..55.. CCuurraattaarreeaa cchhiimmiiccaa aa ssuupprraaffeetteelloorr

mmeettaalliiccee ffeerrooaassee..33..66.. CCuurraattaarreeaa cchhiimmiiccaa aa ssuupprraaffeetteelloorr

mmeettaalliiccee nneeffeerrooaassee..33..77.. TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

Fig.3. Instalatie de sablare cu transportor suspendat

CCaappiittoolluullPPrree aattiirreeaa ssuu rraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee

7/31/2019 M3_PAS

24/159


Tanaviosoft 2010


C3

1.Unitati de competente cheie. Comunicare si numeratie.

Competente


Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei.Competente

Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet.

Asigurarea calitatii.Competente


Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2.Unitati de competente tehnice generale. Interpretarea documentatiei tehnice.

Competente

Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea

practic.3.Unitati de competente specifice. Vopsirea automobilului

Competente

Identific prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele

specifice pregatirii suprafetelor metalice.

Pregtete suprafeele metalice. Aplic tehnologii de pregatire la o suprafa metalica dat.

UUnniittaattii ddee ccoommppeetteennttee

7/31/2019 M3_PAS

25/159


Tanaviosoft 2010


C3

Remediaz defectele aprute dupa pregatirea suprafetelormetalice.

Standarde de pregatire profesionala

33..11.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee pprreeggaattiirree aa

ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee..

Fig.3.1.1.Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice
http://didactica/SPP%20Tinichigiu%20vopsitor%20%20auto.doc

7/31/2019 M3_PAS

26/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..22..CCuurraattaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee ssiinneeffeerrooaassee..

Fig.3.2.1.Metode de curatare a suprafetelor metalice

CURATAREA MANUALA

Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase serealizeaza cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile:

razuitoare; perii de sarma; hartie abraziva; polizoare de mana.

Fig.3.2.2.Pietre abrazive Fig.3.2.3.Perie de sarma Fig.3.2.4.Perii

7/31/2019 M3_PAS

27/159


Tanaviosoft 2010


C3

Fig.3.2.5.Materiale utilizate la curatarea manuala

Fig.3.2.6.Curatarea prin polizareConsideratii tehnologice:

curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit. folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder,

strat gros de oxizi.

periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor devopsea, rugina sau de var.

pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prinpolizare.

3.2.1.SABLAREA CU NISIP

33..22..11..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree..33..22..11..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..33..22..11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu

nniissiipp..

33..22..11..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu nniissiipp..33..22..11..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

7/31/2019 M3_PAS

28/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..22..11..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree..

Sablarea cu nisip uscat se aplica pentru inlaturarea de rugina,tunder, urme de vopsea sau alte impuritati.Metoda are la baza actiunea abraziva a particulelor de nisipproiectate pe suprafetele metalice.

Fig.3.2.1.1.1.Cabina de sablare

33..22..11..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..

Instalatia este constiutita din:-recipient cu nisip;-conducta de aductie;-dispozitiv de proiectare anisipului;-instalatie de aer comprimat;-separator de apa si ulei.

Fig.3.2.1.1.2.Instalatie de sablat

7/31/2019 M3_PAS

29/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..22..11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinnssaabbllaarree ccuu nniissiipp..

Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete:1. Sablare usoara.2. Sablare medie.3. Sablare finala.

La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pesuprafata metalica.Se inlatura zone de impuritati usor detasabile.La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea

completa a tunderului, a ruginii.La sablarea finala, suprafata se curata cu un jet de aer uscat , panala metalul curat.Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un

jet de aer comprimat,uscat.La sablare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.

Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablatSablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C

si umiditate maximum 65%.Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului

comprimat se determina in functie de: natura materialului piesei; dimensiunile pieselor.

Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunilegranulelor de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunilesunt 1-2 mm.Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si

se regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat.Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350

mm.

7/31/2019 M3_PAS

30/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..22..11..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarreeccuu nniissiipp

Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupaoperatia de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana lagrunduire sau vopsire.

Controlul indepartarii impuritatilor se face vizual.Pastrareapieselor se face in incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie apieselor sablate in vederea vopsirii nu trebuie sa depaseasca 1/3 dingrosimea peliculei de vopsea.

La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat aregranule cu dimensiuni maximum 1-1,5 mm.

33..22..11..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiiimmuunncciiii..

Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari,bocanci pentru protectie.

Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilarecorespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.

Fig.3.2.1.5.1.Echipament pentru sablare

7/31/2019 M3_PAS

31/159


Tanaviosoft 2010


C3

3.2.2.SABLAREA CU ALICE

33..22..22..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree..33..22..22..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..33..22..22..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ssaabbllaarree ccuu

aalliiccee..33..22..22..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree ccuu aalliiccee..33..22..22..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

33..22..22..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarree..Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice

proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor.

Fig.3.2.2.1.1.Instalatie de sablareMateriale utilizate la sablarea cu alice:

alice rotunde de fonta; alice din sarma de otel; alice sparte din otel; amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

7/31/2019 M3_PAS

32/159


Tanaviosoft 2010


C3

Fig.3.2.2.a.Alice din otel Fig.3.2.2.b.Alice din otel inoxidabil

33..22..22..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ssaabbllaatt..

Instalatia cuprinde urma-toarele:-instalatie de aer comprimat-sistem de proiectare centri-fugala a alicelor;-sistem de ventilare si purificare a aerului;

-transportor cu lant,role;-sistem de control al tempe-raturii si a umiditatii.

Fig.3.2.2.2.1.Instalatie de sablarecu transportor cu role

33..22..22..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn

ssaabbllaarree ccuu aalliiccee..Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si

umiditate de maximum 65%.In functie de natura materialului piesei serecomanda urmatoarele categorii de alice:

piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel saualice din sarma de otel;

piese din otel turnat: alice de fonta si alice spartedin otel;

piese laminate: alice sparte din otel;

7/31/2019 M3_PAS

33/159


Tanaviosoft 2010


C3

piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte deotel;

Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumulde alice din fonta.In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360mm.Dupa curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vormanipula cu manusi de protectie.Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca maimult de 3-4 ore.

33..22..22..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ssaabbllaarreeccuu aalliiccee..

Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele:

pe suprafata metalica nu se depune praf; nu prezinta pericol de imbolnavire cu silicoza; materialul abraziv se utilizeaza pana la epuizare;

metoda se aplica la curatarea suprafetelor pieselor obtinuteprin turnare, forjare, laminare;

nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri; prin sablarea cu alice ,suprafata pieselor se durifica; prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari

dimensionale;

nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi: indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin

suflare cu aer comprimat, uscat;

dupa suflarea cu aer comprimat, piesele se sterg cu perie depraf.


Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentrua evita accidente nedorite;

7/31/2019 M3_PAS

34/159


Tanaviosoft 2010


C3

Sistemul de ventilare trebuie sa elimine particulele finede praf si impuritati, pentru a evita imbolnavirileprofesionale

Fig.3.2.2.5.1.Echipament de protectie la sablare

3.2.3.TOBAREA USCATA

si

TOBAREA UMEDA

33..22..33..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree..33..22..33..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ttoobbaarree..33..22..33..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn ttoobbaarree..

33..22..33..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree..33..22..33..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

33..22..33..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree..

Metoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in toberotative, cu sau fara adaos de material abraziv.

7/31/2019 M3_PAS

35/159


Tanaviosoft 2010


C3

Curatarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu

materialul abraziv.Prin tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile,vopseaua veche si impuritatile.

33..22..33..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ttoobbaarree..Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente:

tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prismahexagonala sau octogonala;

capac de inchidere; orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului; motor electric de antrenare; reductor de turatie; sistem de ventilatie.33..22..33..33..TTeehhnnoollooggiiaa ccuurraattaarriiii mmeeccaanniiccee pprriinn

ttoobbaarree..Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de

impuritati.Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de

fonta alba de 14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta.Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda

curatarea tobei de impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul detobare este de 1-8 ore.

Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat departiculele fine de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera

purificata, iar dupa maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea.In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si materialabraziv.Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rececurgatoare si apoi uscarea cu aer cald.

33..22..33..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ttoobbaarree..Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin

urmatoarele:

7/31/2019 M3_PAS

36/159


Tanaviosoft 2010


C3

nu se pot curata decat piese cu dimensiuni mici simijlocii;

piesele cu forme complexe sunt curatate incomplet; metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si

modifice dimensiunile si forma;

la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarteeficient.

33..22..33..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii

mmuunncciiii.. la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de

protectie;

in timpul tobarii este interzisa manevrarea capaculuide acces;

la inceperea lucrului se verifica legatura la pamant ainstalatiei.

33..33.. DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee ffeerrooaassee..

Fig.3.3.1.Clasificarea metodelor de degresare

7/31/2019 M3_PAS

37/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..33..11..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree ccuu ssoollvveennttiiaallccaalliinnii..

33..33..11..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree..33..33..11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii ccuu ssoollvveennttii aallccaalliinnii..33..33..11..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree..33..33..11..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

33..33..11..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree ccuussoollvveennttii aallccaalliinnii..

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetelepieselor metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventiiorganici.

Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelormetalice dupa operatia de curatare.

Materialele utilizate la degresare sunt:

hidroxid de sodiu. carbonat de sodiu anhidru. silicat de sodiu.

33..33..11..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree..

Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode:1. Degresare cu solventi organici prin imersie.2. Degresare cu solventi organici prin stropire.

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel pentru degresare;

3.3.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI

1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

7/31/2019 M3_PAS

38/159


Tanaviosoft 2010


C3

sistem de incalzire a solutiei de degresare; sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare; cuva de otel cu captuseala antiacida pentru

neutralizare;

dipozitive pentru manevrarea pieselor.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STROPIRE

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente:

sistem de duze pentru pulverizarea solutiei dedegresare;

preincalzitoare pentru solutia de degresare; sistem de recirculare a solutiei de degresare; rezervoare pentru solutia de degresare; dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.

33..33..11..33..TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii ccuu ssoollvveennttiiaallccaalliinnii..

1.Degresarea cu solventi organici prin imersie.Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce solutia a fost

filtrata si incalzita la temperatura optima.In timpul degresariisolutia se agita continuu; se evita lipirea pieselor intre ele sidesprinderea materiilor grase de pe suprafata pieselor.Stratul de

grasime va fi inlaturat prin decantare si filtrare.Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare.Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau acid

acetic(concentratii mici).Dupa neutralizare se face uscarea cu aercald sub presiune.

Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie.In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ;

aciditatea baii si temperatura de regim.

7/31/2019 M3_PAS

39/159


Tanaviosoft 2010


C3

2.Degresarea cu solventi organici prin stropire.Degresarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau

automatizat.La degresare se utilizeaza solutii de degresare cuconcentratia redusa cu 50% fata de degresarea prin imersie.

Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentrudegresare.

CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI

Controlul gradului de degresare se face prin doua metode:1. Metoda filmului de apa.2. Metoda chimica.

1.Metoda filmului de apa.Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza stareasa.Daca pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete,calitatea degresarii este corespunzatoare.

2.Metoda chimica.Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apadistilata si glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala seface prin aparitia unor pete de culoare roz.

33..33..11..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddeeddeeggrreessaarree..

degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace. daca stratul de grasime este prea gros se recomanda

degresarea prin imersie urmata de degresarea prin stropire.

degresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelorcauze:

concentratie insuficienta a solutiei dedegresare;

temperatura de regim prea scazuta; timpul de lucru prea scurt;

7/31/2019 M3_PAS

40/159


Tanaviosoft 2010


C3

scoaterea pieselor prin stratul de grasime dela suprafata baii;


muncitorii vor avea echipament de protectia munciicorespunzator.

instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul deventilatie la parametri normali.

piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cumanusi de protectie.

33..33..22..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa..33..33..22..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa..33..33..22..33..TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii eelleeccttrroolliittiiccee33..33..22..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarree

eelleeccttrroolliittiiccaa..33..33..22..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii mmuunncciiii..

33..33..22..11..PPrriinncciippiiuull mmeettooddeeii ddee ddeeggrreessaarreeeelleeccttrroolliittiiccaa..

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetelepieselor metalice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezentacurentului electric.

Pentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele :

hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu anhidru; cianura de potasiu; cianura de sodiu;

3.3.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA

7/31/2019 M3_PAS

41/159


Tanaviosoft 2010


C3

acid sulfuric; cianura de cupru.

33..33..22..22..UUttiillaajjee ssii iinnssttaallaattiiii ddee ddeeggrreessaarreeeelleeccttrroolliittiiccaa..

Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarelecomponente:

cuva din otel pentru degresare; cuva din otel captusita cu PVC pentru neutralizare; sistem de incalzire si filtrare a solutiei; sistem de ventilare; conductori si bare de suspendare; dispozitive de manevrare a pieselor.33..33..22..33..TTeehhnnoollooggiiaa ddeeggrreessaarriiii eelleeccttrroolliittiiccee

Degresarea electrolitica se realizeaza in doua variante:1. Degresarea electrolitica fara cuprare.2. Degresarea electrolitica cu cuprare.

Degresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri:

1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE

a. Degresare electrolitica anodica .b. Degresare electrolitica catodica.c. Degresare electrolitica combinata.La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de

degresare; la degresarea catodica, piesa este legata la catodul baiide degresare; la degresarea combinata are loc schimbareapolaritatii cu o anumita frecventa.

Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel.Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rececurgatoare,se neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spaladin nou in apa rece curgatoare si se usuca.

7/31/2019 M3_PAS

42/159


Tanaviosoft 2010


C3

Aceasta metoda se aplica numai inaintea acopeririielectrolitice a pieselor cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care aufost prelucrate prin aschiere

2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE

(strunjire, rabotare).Indepartarea materiilor grase este urmata dedepunerea unui strat subtire de cupru pe suprafata piesei.Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaza tablade otel nichelata sau din cupru electrolitic laminat.

La degresarea pieselor complexe, in baia de electrolit seadauga sulfit de sodiu cristalizat.

Dupa degresare, piesele se spala cu apa calda, apoi cu aparece curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%,urmata de o noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele seusuca in aer cald.

33..33..22..44..CCaarraacctteerriissttiicciillee mmeettooddeeii ddee

ddeeggrreessaarree eelleeccttrroolliittiiccaa.. degresarea se face nitr-un interval de timp scurt; piesele de otel cu continut de carbon ridicat, prin degresare

devin fragile;

metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat grosde grasimi;

piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseazanumai anodic;

verificarea operatiei de degresare se face vizual; la degresare se controleaza permanent concentratia ,pH-ul si

natura electrolitului;

stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform.33..33..22..55..NNoorrmmeellee ddee tteehhnniiccaa sseeccuurriittaattiiii

mmuunncciiii.. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii

corespunzator.

instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul deventilatie la parametri normali.

7/31/2019 M3_PAS

43/159


Tanaviosoft 2010


C3

piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate .3.3.3.SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR

Spalarea se face in cazi din materiale rezistente la coroziune,prevazute cu urmatoarele componente:

robinet de alimentare cu apa; orificiu de preaplin; robinet de evacuare;

sistem de duze pentru pulverizare.Spalarea se face prin doua metode:1. Spalarea prin imersie.2. Spalarea prin pulverizare.

Apa de spalare trebuie sa fie lipsita de impuritati, sa fiededurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-250 C, iarpentru spalarea la cald de 50-850 C; durata spalarii este de 3-5 min.

Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cuajutorul unor duze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai

redus decat la spalarea prin imersie.Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara

urme de impuritati, grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei severifica cu hartia de turnesol.

3.3.4.USCAREA PIESELOR

Fig.3.3.4.Metode de uscare

7/31/2019 M3_PAS

44/159


Tanaviosoft 2010


C3

Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de

pe suprafata piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200C).Atmosfera in care are loc procesul de uscare trebuie sa fie lipsitade praf,gaze,fum.In timpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atinga.

Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugaresau al razelor infrarosii.

Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-1200C.Timpul necesar uscarii este mai redus, atmosfera de uscaretrebuie sa fie filtrata.

Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pesuprafata piesei cu utilaje speciale, datorita forteicentrifuge.Timpul de uscare este de 2-3 min.

Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafatapieselor la contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici,simple.Uscarea se poate face si cu rumegus incalzit.Dupa uscareeste necesara suflarea cu aer curat si uscat.

Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale siprezinta avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu

uscarea cu aer cald.

Fig.3.3.4.1.Cabina de pregatire a suprafetelor

7/31/2019 M3_PAS

45/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..44..DDeeggrreessaarreeaa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliiccee nneeffeerrooaassee..

33..44..11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeggrreessaarree..33..44..22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeggrreessaarreeaa ccuu ssoollvveennttii

oorrggaanniiccii..33..44..33..MMeettooddee ddee ddeeggrreessaarree..CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnnoollooggiiccee..33..44..44..MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii llaa ddeeggrreessaarree..

33..44..11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeggrreessaarree..

Fig.3.4.1.Metode de degresare.

33..44..22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeggrreessaarreeaa ccuu

ssoollvveennttii oorrggaanniiccii..Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline.Se utilizeaza urmatoarele materiale:

hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt; tricloretilena; tetraclorura de carbon; hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).

7/31/2019 M3_PAS

46/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..44..33..MMeettooddee ddee ddeeggrreessaarree..CCaarraacctteerriissttiicciitteehhnnoollooggiiccee..

3.4.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE

Degresarea prin stergere consta in stergerea suprafetelor metaliceale pieselor cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solventi: whitespirt, benzina.

Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se stergesuprafata degresata cu o carpa uscata si curata.La degresarea prinstergere, solventul utilizat nu poate fi recuperat.Metoda se aplica ladegresarea pieselor mari.

3.4.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si

mijlocii.Piesele se cufunda, succesiv in trei cuve: cuva cu solvent pentru degresare initiala; cuva cu solvent pentru degresare intermediara; cuva cu solvent pentru degresare finala.

In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanandeventuale urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.Inultima cuva, urmele de solvent sunt eliminate complet, solutia nutrebuie sa depaseasca 1% continut de impuritati.

3.4.3.DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI

Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent esteproiectat sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai:prin dizolvare chimica si prin presiunea lichidului.

Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi mari de solutieprin evaporare.

Metoda nu se aplica pentru piese cu configuratie complexa.

7/31/2019 M3_PAS

47/159


Tanaviosoft 2010


C3

3.4.4.DEGRESAREA CU VAPORI

Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati secondenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimiledizolvate.

Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperaturapieselor trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare asolventului.

Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.

Caracteristici tehnologice:

dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer. controlul degresarii pieselor se face vizual. dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de

protectie.

la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiunu se utilizeaza solventi organici clorurati si nicitricloretilena.

pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii,umiditatii si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitatimici.

degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si serecupereaza o mare parte din cantitatea utilizata.

procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol deexplozie.

33..44..44..MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii llaaddeeggrreessaarree..

la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevazuta cusistem de ventilatie.

instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor. se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de

degresare.

muncitorii vor avea echipament de protectia munciicorespunzator.

se va evita prezenta unor flacari deschise.

7/31/2019 M3_PAS

48/159


Tanaviosoft 2010


C3

degresarea se va realiza in atmosfera controlata cutemperatura sub 1000 C, atunci cand se folosesc solventiclorurati.

la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologiade lucru.

33..55..CCuurraattaarreeaa cchhiimmiiccaa aa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliicceeffeerrooaassee..

33..55..11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeccaappaarree..33..55..22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeccaappaarree..33..55..33..MMeettooddee ddee ddeeccaappaarree..CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnnoollooggiiccee..33..55..44..MMaassuurrii ddee pprrootteeccttiiaa mmuunncciiii llaa ddeeccaappaarree..

Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta inindepartareastraturilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiuneacoroziva a solutiilor utilizate.

7/31/2019 M3_PAS

49/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..55..11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee ddeeccaappaarree..

33..55..22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa ddeeccaappaarree..Decaparea se poate face cu:

acid sulfuric; acid clorhidric; detergenti; soda caustica; substante neutre.

33..55..33..MMeettooddee ddee ddeeccaappaarree..CCaarraacctteerriissttiicciitteehhnnoollooggiiccee..

3.5.3.1. DECAPAREA CU ACID SULFURIC

Metoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder depe piesele turnate, forjate sau laminate.

Decaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode:

7/31/2019 M3_PAS

50/159


Tanaviosoft 2010


C3

1. Decaparea prin imersie.2. Decaparea prin tobare.

1. Decaparea prin imersie


cuva de otel captusita cu plumb sau captusealaantiacida;

sistem de incalzire a solutiei; sistem de ventilare; cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor.

Consideratii tehnologice:Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din

volum), completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Seincalzeste solutia la temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de

acid sulfuric va fi de 10-20%.La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele.

Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperaturapentru a mentine ritmul de decapare.

Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie decarbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in aparece curgatoare si uscare.Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai estenecesara operatia de uscare.

Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpullucrului se controleaza parametrii tehnologici(temperatura,concentratie).

Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatieide decapare este influentata de urmatorii factori:

timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare.

7/31/2019 M3_PAS

51/159


Tanaviosoft 2010


C3

La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandarilegate de protectia muncii:

muncitorii vor purta echipament special si masti deprotectie la actiunea nociva a vaporilor toxici;

reziduurile si apele de spalare se vor arumca numaidupa neutralizare.

2. Decaparea prin tobare

Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.In tobe seintroduc piesele de curatat, materialul abraziv si solutie de acidsulfuric si carbonat de sodiu anhidru.

Durata tobarii este intre 1-6 ore.La tobare nu se producepraf.Piesele se spala in apa rece curgatoare.

Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carbonat de sodiu 3-5%(deca-pare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-

1%(decapare cu carbonat de sodiu).Dupa neutralizare urmeazaspalare in apa rece curgatoare si uscare.

Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se facevizual.Dupa tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie,se depoziteaza intr-o atmosfera neutra cel mult 3-4 ore.

3.5.3.2. DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC

Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarelecomponente:

cuva din material antiacid sau captusita cu materialplastic;

instalatie de incalzire a solutiei de decapare; sistem de ventilare; cuva de otel pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor.

Solutia utilizata la decaparea cu acid clorhidric are la baza carbonatde sodiu anhidru si acid clorhidric.

7/31/2019 M3_PAS

52/159


Tanaviosoft 2010


C3

Decaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri:

1. Decapare cu acid clorhidric la rece.2. Decapare cu acid clorhidric la cald.1. Decaparea cu acid clorhidric la rece

Parametrii tehnologici sunt:

concentratia de acid clorhidric de 14-15%; temparatura solutiei este intre 20-300 C; durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.

Parametrii tehnologici sunt:

2. Decaparea cu acid clorhidric la cald

concentratia de acid clorhidric de 6-8%; temparatura solutiei este intre 40-500 C; durata de mentinere in solutie este de 7-12 min.

Consideratii tehnologice:Piesele se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupadecapare, piesele se spala in apa rece curgatoare, se neutralizeazain solutie de carbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Se spala dinnou cu apa rece si se usuca.

Daca, dupa decapare , piesele se vor acoperi chimic sauelectrochimic, nu mai este necesara operatia de uscare.Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei dedecapare este influentata de urmatorii factori:

timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare.

La decaparea cu acid clorhidric prin imersie sunt catevarecomandari legate de protectia muncii:

muncitorii vor purta echipament special si masti deprotectie la actiunea nociva a vaporilor toxici;

7/31/2019 M3_PAS

53/159


Tanaviosoft 2010


C3

reziduurile si apele de spalare se vor arumca numaidupa neutralizare.

3.5.3.3. DECAPAREA CU DETERGENTI

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitatecu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatateanterior cu peria.

Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovatorsi un detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeazaspalarea in apa rece curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod,piesa este pregatita pentru revopsirea zonei supuse remedierii.

Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cutendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anteriorcu peria.Metoda se aplica cu succes pentru piese vopsite anterior cu

vopsele vascoase sau cu vopsele oleorezinoase.

3.5.3.4. DECAPAREA CU SODA CAUSTICA

3.5.3.5. DECAPAREA NEUTRA

Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatoriaplicati prin pensulare sau pulverizare.Metoda se aplica cu succes pentrusuprafete vopsite cu vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilicesau poliuretanice.

Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen,acetona.Se mai poate utiliza clorura de metilen.

7/31/2019 M3_PAS

54/159


Tanaviosoft 2010


C3

33..66..CCuurraattaarreeaa cchhiimmiiccaa aa ssuupprraaffeetteelloorr mmeettaalliicceenneeffeerrooaassee..

33..66..11..MMeettooddee ddee ddeeccaappaarree..33..66..22..DDeeccaappaarreeaa aalluummiinniiuulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee..33..66..33..DDeeccaappaarreeaa ccuupprruulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee..

33..66..11..MMeettooddee ddee ddeeccaappaarree..

Fig.3.6.1.1.Metode de decapare

33..66..22..DDeeccaappaarreeaa aalluummiinniiuulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee..Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii

alcaline, in scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase depe suprafetele metalice.

Materiale utilizate la decapare:

hidroxid de sodiu;

carbonat de sodiu; acid azotic; acid sulfuric; acid fluorhidric.

Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarelecomponente:

cuva din otel; sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a

solutiei;

7/31/2019 M3_PAS

55/159


Tanaviosoft 2010


C3

dispozitive de manevrare a pieselor.Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in douaetape:

1. Decaparea initiala in solutii alcaline.2. Decaparea finala in solutii acide( albirea).

1. Decaparea initiala in solutii alcaline

Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul degrasime si de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prindecantare si filtrare.

Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoiin apa rece curgatoare.

2. Decaparea finala in solutii acide

Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplicapentru aliaje de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersareapieselor.Dupa aceasta operatie, piesele se spala in apa rece curgatoare sise usuca cu aer cald.

33..66..33..DDeeccaappaarreeaa ccuupprruulluuii ssii aa aalliiaajjeelloorr ssaallee..

Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartareaoxizilor de pe suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie deacid sulfuric sau in amestec de acizi.

La decaparea in solutie de acid sulfuric se utilizeaza cuva de otelcaptusita cu plumb sau din material plastic.

Decaparea in acid sulfuric

Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea

in amestec de acizi.Dupa umplerea baii cu solutie, aceasta se incalzeste la40-600 C.Durata de imersare este de minimum 15 min.

7/31/2019 M3_PAS

56/159


Tanaviosoft 2010


C3

Pentru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu

concentratie de 5%.

Decaparea in amestec de acizi

Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acidazotic.Solutia se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se neutralizeaza in solutie decarbonat de sodiu cu concentratie de 3-5%.Urmeaza o noua spalare siapoi uscarea.

33..77..TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

Testul de evaluare sumativa PREGATIREA SUPRAFETELORMETALICE

este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in formatpdf.Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricularMECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

FISIER VIDEO
http://video/Fosfatarea_1.mpghttp://didactica/MECANICA_XI%20PROTECTIA%20ANTICOROZIVA.pdfhttp://teste/Pregatirea%20suprafetelor%20metalice_Test%20de%20evaluare%20sumativa.doc

7/31/2019 M3_PAS

57/159


Tanaviosoft 2010


C4

44..11.. CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee aaccooppeerriirreemmeettaalliiccaa..

44..22.. MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa aaccooppeerriirriilleemmeettaalliiccee..

44..33.. CCaaddmmiieerreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..44.. ZZiinnccaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..55.. CCrroommaarreeaa dduurraa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..66.. CCrroommaarreeaa dduurraa ccoommbbiinnaattaa

eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..77.. CCuupprraarreeaa--NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa

eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..88.. EEllooxxaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..99.. SSttaannaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..1100.. NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..1111.. AArrggiinnttaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..44..1122.. AAuurriirreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

44..1133.. FFoossffaattaarreeaa cchhiimmiiccaa..44..1144.. PPaassiivvaarreeaa cchhiimmiiccaa..44..1155.. GGrruunndduuiirreeaa rreeaaccttiivvaa cchhiimmiiccaa..44..1166.. SSttaannaarreeaa tteerrmmiiccaa..33..1177.. ZZiinnccaarreeaa tteerrmmiiccaa..44..1188..AAccooppeerriirrii mmeettaalliiccee pprriinn ppuullvveerriizzaarree..

44..1199.. TTeessttee ddee eevvaalluuaarree ssuummaattiivvaa..

CCaappiittoolluullPPrrootteeccttiiaa aannttiiccoorroossiivvaa rriinn aaccoo eerriirree mmeettaalliiccaa

7/31/2019 M3_PAS

58/159


Tanaviosoft 2010


C4

44..11..CCllaassiiffiiccaarreeaa mmeettooddeelloorr ddee aaccooppeerriirree mmeettaalliiccaa..Metodele de acoperire metalica se clasifica astfel:

dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva: depunere electrochimica; depunere chimica; depunere termica. dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele

anticorosive:

prin imersie; prin pulverizare.

Fig.3.1.1.Acoperire metalica in vidAURIREA

ARGINTAREA

STANAREA

ELOXAREA

NICHELAREA

ACOPERIRECu+Ni+Cr

CROMAREA DURACOMBINATA

CROMAREA DURA

ZINCAREA

CADMIEREA

Metode de acoperireelectrochimica

Metode de acoperirechimica

Metode de acoperiretermica

FOSFATAREA STANAREA

PASIVAREA ZINCAREA

GRUNDUIREAREACTIVA

PLUMBUIREA

ALUMINIZAREA

7/31/2019 M3_PAS

59/159


Tanaviosoft 2010


C4

44..22..MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee llaa aaccooppeerriirriillee mmeettaalliiccee..Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor

metalice anticorosive sunt:

http://www.freshney.org
http://www.freshney.org/http://video/3.3.mpghttp://www.freshney.org/

7/31/2019 M3_PAS

60/159


Tanaviosoft 2010


C4

44..33.. CCaaddmmiieerreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

CADMIEREA

Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica asuprafetelor cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde:

-cuva de otel;-captuseala din PVC;sistem de ventilatie;-sistem de incalzire asolutiei;-sursa de curent continuu;-anozi din cadmiu.

Fig.4.3.1.Instalatie de cadmiereSolutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:

oxid de cadmiu; sulfat de cadmiu; acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica.

Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru ocalitate superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cucaseina, glicerina, gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului decadmiu este de 5-20m.Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere:

degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de cadmiere; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare;

7/31/2019 M3_PAS

61/159


Tanaviosoft 2010


C4

uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.

Consideratii tehnologice:

timpul necesar depunerii stratului de cadmiu sedetermina cu relatia:

DK

dt

60

unde:

t- timpul de mentinere [min.];- densitatea cadmiului [g/cm3];d- grosimea stratului depus [mm];K- echivalentul electrochimic [g/Ah];- randamentul de curent [%];D- densitatea de curent [A/dm2].

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1sau 3:2;

pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de15-300 C; dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C,

timp de 1,5-2 ore.

44..44.. ZZiinnccaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

ZINCAREA

Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica asuprafetelor cu un strat de zinc(depunere electrolitica).

7/31/2019 M3_PAS

62/159


Tanaviosoft 2010


C4

Instalatia cuprinde:-cuva de otel;-captuseala din PVC;sistem de ventilatie;-sistem de incalzire asolutiei;-sursa de curent continuu;-anozi din zinc.

Fig.4.4.1.Instalatie de zincare

Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza:

oxid de zinc; cianura de zinc acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica.

Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%.Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt:

degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de zincare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate.


timpul necesar depunerii stratului de zinc sedetermina cu relatia:

DK

dt

60

unde:

7/31/2019 M3_PAS

63/159


Tanaviosoft 2010


C4

t- timpul de mentinere [min.];

- densitatea zincului [g/cm3];d- grosimea stratului depus [mm];K- echivalentul electrochimic [g/Ah];- randamentul de curent [%];D- densitatea de curent [A/dm2].

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este2:1;

decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic,la temperatura de 10-300 C;

44..55.. CCrroommaarreeaa dduurraa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

CROMAREA DURA

Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a

suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).

Fig.4.5.1.Instalatie de cromare

Instalatia cuprinde:-cuva de otel captusita cuplumb(cromare);-cuva de otel captusita cuPVC;

sistem de ventilatie;-sistem de incalzire asolutiei;-sursa de curent continuu;-anozi din plumb.

Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt:

anhidrida cromica; sulfat de strontiu;

7/31/2019 M3_PAS

64/159


Tanaviosoft 2010


C4

acid sulfuric.Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt:

degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme); decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; introducerea pieselor in baia de cromare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa

calda; uscarea pieselor la aer; dehidrogenarea suprafetelor pieselor.


timpul necesar depunerii stratului de crom sedetermina cu relatia:

DK

d

t

60

unde:

t- timpul de mentinere [min.];- densitatea cromului [g/cm3];d- grosimea stratului depus [mm];K- echivalentul electrochimic [g/Ah];- randamentul de curent [%];D- densitatea de curent [A/dm2].

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este2:1,1:1,1:2;

distanta intre anod si catod este de 100-150m. anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de

plumb.

electrolitul din baia de cromare care se evapora seinlocuieste cu solutie din colector(50-600 C).

portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lacvinilic,care se detaseaza ulterior.

7/31/2019 M3_PAS

65/159


Tanaviosoft 2010


C4

metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturipentru pistoane.

decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafeteiinainte de cromare.

la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozidin plumb.

44..66.. CCrroommaarreeaa dduurraa ccoommbbiinnaattaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

CROMAREA DURA COMBINATA

Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperiremetalica a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptossi altul de crom dur(depunere electrolitica).

Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic lauzura.Instalatia utilizata este similara cromarii dure.

Consideratii tehnologice complementare:

dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentrucromare dura.

cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cucromarea dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500C, in 3-4 min.

dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000C, timp de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

44..77.. CCuupprraarreeaa--NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaaeelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

ACOPERIREA Cu + Ni + Cr

Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica atrei straturi succesive: cupru, nichel si crom


7/31/2019 M3_PAS

66/159


Tanaviosoft 2010


C4

cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprarecianurica,cuprare acida si nichelare;

cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare; cuva din material ceramic pentru decaparea finala; anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice)

pentru cuprare;

anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in sacidin fibre sintetice, pentru nichelare;

anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn; sistem de ventilatie; dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor.

Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cuporozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rececurgatoare.Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratulde cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodicaeste de 1:1 sau 2:1.Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator

cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoaresi se usuca cu aer cald.

44..88.. EEllooxxaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

ELOXAREA ELECTROCHIMICA

Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o

pelicula de protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a

suprafetei piesei.

7/31/2019 M3_PAS

67/159


Tanaviosoft 2010


C4

Fig.4.8.1.Instalatie de eloxare

Solutiile utilizate la eloxare sunt:

-baie de otel captusita cuplumb;-manta de racire a baii;-sistem de ventilatie;-dispozitive de manevrare;

acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru.

Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt:

degresarea pieselor in solutii de solventi organici; decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide; spalarea pieselor urmata de uscare; introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru

eloxare;

spalarea pieselor cu apa rece si uscare; lustruirea pieselor dupa eloxare; colorarea suprafetelor pieselor eloxate; compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare; spalarea in apa rece si apa calda; uscarea pieselor.

Cosideratii tehnologice: electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric. tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-

1,5 A/dm2.

durata de mentinere este de 15-20 min. Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m. dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de

carbonat de sodiu, timp de 3-5 sec.

stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiuneatmosferica.

7/31/2019 M3_PAS

68/159


Tanaviosoft 2010


C4

stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m.

pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de25m.

la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acidsulfuric,acid azotic, acid boric si azotat de cupru.

lustruirea se poate face chimic si electrochimic. la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici. compactizarea se face cu apa distilata. la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30

min.

pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu siapa distilata.

44..99.. SSttaannaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

STANAREA

Stanarea este operatia tehnologica de depunere electroliticaa unui strat de staniu pe suprafata unei piese.

-cuva de otel captusita cuplumb, material plastic;-sursa de curent continuu;

-dispozitive de manevrare;-sistem de filtrare aelectrolitului;-sistem de agitare a solutiei deelectrolit;-sistem de ventilatie;-sistem de incalzire.

Fig.4.9.1.Instalatie de stanare

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat stanos;

7/31/2019 M3_PAS

69/159


Tanaviosoft 2010


C4

acid sulfuric; gelatina.

Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt:

degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici; decaparea pieselor. spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea pieselor. introducerea pieselor in baia de electrolit; spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda;

uscarea pieselor cu aer cald sub presiune.Consideratii tehnologice:

grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m. densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2. se recomanda filtrarea periodica a electrolitului. raportul anod-catod este de 2:1. stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice.Acoperirea electrochimica staniu-nichel.

Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva(sulf,acid sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB.Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 m.Metoda seaplica pentru echipamentul electric la automobile.Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorurastanoasa,fluorura de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu sinichel sau din anozi separati de staniu si nichel.Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material

plastic,sistem de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive deprindere.Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rececurgatoare,apa calda si se vor usca cu aer cald.

7/31/2019 M3_PAS

70/159


Tanaviosoft 2010


C4

44..1100..NNiicchheellaarreeaa--CCrroommaarreeaaeelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

Acoperirea Ni + Cr

Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelormetalice cu doua straturi succesive de nichel si de crom.Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii:

sulfat de nichel; clorura de nichel; anhidrida cromica; acid sulfuric.

Fig.4.10.1.NichelareaSuccesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt:

-baie de nichelare captusita cuPVC;-baie de cromare captusita cuplumb;

-sistem de ventilatie;-dispozitive pentru manevrareapieselor.

degresarea pieselor in solventi organici. montarea pieselor pe dispozitive. introducerea pieselor in baia de nichelare. dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare siapa calda. uscarea pieselor. lustruirea mecanica a pieselor. degresarea pieselor in solventi organici. introducerea pieselor in baia de cromare. spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare.


grosimea stratului de nichel este 12-30m, iar a stratului decrom de 1m.

7/31/2019 M3_PAS

71/159


Tanaviosoft 2010


C4

la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb. operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia denichelare.44..1111..AArrggiinnttaarreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

ARGINTAREA

Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelorcu un strat de argint, prin depunere electrochimica.

La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii: cianura de argint; azotat de argint; cianura de sodiu; cianura de potasiu.

-cuva de otel captusita cu

PVC;-sistem de ventilare;-dispozitive pentrususpendarea pieselor.

Fig.4.11.1.Argintarea

Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea: degresarea pieselor in solventi organici; degresare alcalina si decapare fara uscare; spalarea pieselor; preargintarea; argintarea; dubla spalare a pieselor in apa distilata; spalare in apa rece curgatoare si in apa calda; uscarea pieselor cu aer.Consideratii tehnologice:

7/31/2019 M3_PAS

72/159


Tanaviosoft 2010


C4

grosimea stratului de argint este de 10-14m. anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%. operatia de protectie consta din preargintare urmata de

argintare.

preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2,tensiunea electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timpde 15-30 min.

argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.44..1122..AAuurriirreeaa eelleeccttrroocchhiimmiiccaa..

AURIREA

44..1133

Documents

M3_PAS