Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiRULFO, ruAN

Pedm P{ramo / Juan Rulfo; tiad.; prcf; postf.; note: Ileana ScipioneBucure$i: RAO Intemational Publishing Company, 2006

ISBN (10) 973-s76-823-2 ; ISBN (13) 978-973-576-823-2

I. Scipione, Ileana (trad.; pr€e; postf; note)

821.134.2-31:135,1

IA presente lraduction fue rcaliaaila Sracias al PrcSrana de Apoyo a la'|'mducc 6n dc Obras Mexicanas en lznguas Exlronjeras ( Ptotrud).

Aceaste Eaducere a fost realizat2i cu ajutorul oferit de Progamulde Sprijinire a Traducerii Operelor Mexicane in Alte Limbi (Protrad).

RAO Intemational Publishing CompanyCrupul Editorial RAO

Str. Turda I l7-l19, Bucur€tti, Romenia$rr,w.laobooks_com

www.tao.no

JUAN RULFOPedlo Pdruno

@ Mo$tcnitorii lui Juan Rulfo, 1955

Tmducere din limba spanioli, prefalS, postfal.d $i noleILEANA SCIPIONE

Ilust aia copcn€iANGEL JovE

O Rao Int€mational Publishing Company, 2tXXp€ntru versiunea in limba roman;

Tiparul €xecutat de

ALFOLDI NYOMDA AGDebreccn, Ungaria

mai 2006

ISBN (10) 9?3-576-823-2 ; ISBN ( I3) 978-973-576-823-2

La izvoarele realismului magic:Rulfo 9i noul roman latinoamerican

' Singurul meu merit este

acela de afi uitat cam scriu sciitorii.

Juan Rulfo

O traiectorie literari sottiin anii l95l-1954, scrisul ii apare lui Juan Rulfo

drept o fomrd de lupt6 impotriva singuritn{ii in marele

orag. Aga se nas,te Pedro Pdramo, romanul unei false

biogafii, primit in ziarele 9i revistele din Ciudad de

M6xico cu recenzii favorabile, degi neangajate in jude-

cili de valoare definitive. Fapt ugor de acceptat, daci

ne gindim cd mulli critici feroce gi dugmani triditorinici nu inteleg pe loc norxilite naratologice pe care micul

sdu mare roman le pune in fala lor, mai ales cd majori-

tatea ii ignort enorma culturi secreti 9i inleleapta

miiestrie artistici. Cici, in primii ani dupi publicarea

acestui roman, nici cititorii, nici criticii nu izbutesc siii pdtrundi sensul, considerinduJ un text ,dificil".

6 lleana Scipione

Fac, desigur, excepfie prietenii apropiali, devotaticititori ai acestui roman niucitor: Efi6n Hemindezi,Juan Jos6 Arreola2 gi Juan Blanco Aguinaga _ acestadin urmn fiind primul explorator al subcons,tientului luiRulfo - care se intrec in a sublinia meritele scriitomlui,simplitatea omului, dar $i inteligenta qi ?nlelepciuneaneobignuite de care dd dovadi. Aldturi de ei, tradu_citoarea germani Mariana Frenk (gralie cireia cuce-re$te Europa), jumalista Elena poniatowska qi criticulEdmundo Valad6s.

Aga incepe, cu aproximativ patru ani mai tirziu,procesul mitizdrii lui Juan Rulfo, unul dintre cei maimari scriitori ai secolului XX. Daci Gabriel GarciaMiirquez l-a comparat cu Franz Kafkq D.H. l.awrence,William Faulkner qi Carlos Fuentes, e demn de men_lionat cI unii dintre cei mai subtili hispanigti romini(Paul Al. Georgescu, Andrei Ionescu s,i alf;i) i_au primitromanul cu entuziasm, intuindu-i cu remarcabilipromptitudine adevlrata valoare.

Romanul lui Rulfo, el insugi un ,,personaj.. timid,wlnerabil, fragil, care vorbe$te repezit sau se inchide

PREFATi 7

intr-o deconcertanti qi ironicd ticere ermeticd, spargetoate schemele genului clasic prin fiagmentarea tex-tului, vocile gi tdcerile nemaiintilnite pini la el, stilullaconic gi ciudilenia personajelor, virtuli literare luatela inceput drept imperfecliuni.

ln jurul datelor biografice ale copillrieiRevoluliar gi rdzboiul (a gueta cristera2) au fost

adevdrate dezasre, lisind urme de ne$ters in literaturana$onali, producindule mexicanilor suferinle teribile,cirora copilul Rulfo le-a fost martor direct. Nu-i demirare, deci, ci nu numai romani Pedro Pd.ramo, ci$i usprezece dintre povestirile care formeazi volumulEl llano en llamas (Cimpia in fldcdri) au ca temlI in l9l l, presedintele ales F ancisco L Madero inigazi reformerevolulionare, pe care fo4ele conservatoiue !i capitalul strdin leconsidere excesive. iar muncitorii s.i ldranii - insuficiente. in cli-matul de anarhie gene..alizj'tA, Emiliano Zapata 9i VictorianoHuerta se riscoali, acesta din urmi il asasineazd pe Madero qi

pune mina pe putere in 1913. Urmind Planul Guadalupe, consti-tulionaliltii - VeDustiano Cananza, Pancho Villa etc. - se ridicd lalupti; in 1914, Huerta demisioneaza. Insureclia lui Zapata $i Villaelueazi in urma neinlelegerilor dintre cei doi. in 1916, Carranzaconvoaci Congresul de la Queretaro, care aprobi in l9l7 o noueConstitufie- in 1920, dupn ce il infiinge pe Carranza, generalulAlvaro Obregon se proclami preFdinte $i duce o politici de paci-ficare li reconstructie naliomli.2 Riscoala numitd guerra cristera (^proximativ, rizboiul cristic)sau Cristiada a avut loc in 1926, urmirind ristumarca prc$cdinteluimexican Calles, care proclamase o serie de legi anticlericale, printrecare li cea care interzicea manifestdrile publice ale cultului catolic,subordonind Biserica statului ( 1926). Rdzboiul a durat pini in 1929,cind pre$edintele Portes Gil a semnat un modus vivendi cu arhi-episcopul Ruiz din Morelia, Ruiz, deqi unele grupdri au continuatsi lupte pine la moartea ultimului general revolulionar, LauroRocha, in 1936.

I Scriitorul mexican Efren Hernandez (1904-lg5g) este cunoscurpenlru romarele Tachus (pete. lg2g), El seior de palo (Domnulde lcnfi, 19321 j La paloma, el s6tano y la torre (porumbelul,beciul 5i nrnul, 1949). ca li pentru volumele de versuri llorascte.horus-lorek, 19361 Si Entrc apagados muros (printre ziduristinse, 1943).2 Scriitorul mexican Juan Jose Arreola a scris volumele de povestiri*li.1":^d:...T:

_"ColIe fotmate Confabu tarto m"t tCorloiriiiu

total, l94l 1961. 962). piese de leatru: La hora de ia^ protuttnot., 1954lt Terceru llamada,,., tetcera,,. o enpezamos sin wtedUl_treilea gong, al treilea sau incepeu pri au^n"oro*ii,l9lJ). precum Si romantrl Laleria (Titgul. 1963).

8 lleana Scipione

centrali violenta gi asasinatul. pierderea ambilor pirinliSi crimele la care asisti in timpul Cristiadei muiileazddefinitiv sufletul viitorului scriitor.

Moartea tat5lui, cind scriitorul abia implinise gaseani, ;i a mamei, dupd mai pulin de patru ani. ii mar_cheazi pentru lotdeauna viata. cdci isi petrece copildnaintre zidurile unui orfelinat din Guadalajara. bperarulfiani, restrinsi, dar prodigioasa, se nrenegte Ain

. vidul intunecat al acestor doui absenie.Scriitorul ,,se na$te.. chiar in noaptea cruntd a

asasinirii tatilui, scrisul siu incepind sl-9i tragd seveledin insusi cogmarul mortii. Din acel moment, ;eafitateadevine pentru Juan Nepomuceno Carlos p6rez RulfoVizcaino ceva difuz, ce trebuie reinventat zilnic. iararta literari - cdularea a ceea ce_i mai valoros dinceea ce se pierde. Biografia sa inregistreazd socantecoincidenJe literare cu Walter Benjamin, D.H. Sebald,Robert Walser, Hugo von Hofmannstahl si alti mariscriitori ai ticerii.

Astfel, Rulfo nu numai ci devine capabil sd creezeo. versiuue miticd a mo4ii tatdlui (la 2 iunie 1923, ina.junul Sfintului Ion), dar isi si sprijini pe

"u int."ugu

operd narativd - lornanul pe&.o priramo gi volumul iepovestiri Cimpia in Jtdcdri - 9i romanul propriei vieli.Cici, asemenea lui Juan preciado, n*ut"-f .i.gr"rf"is:lu.rornan, Juan Rulfo i;i consacrd intr eaga exlstenliinfrigurarei cdutdd a propriilor origini:

. Am- deschis mormintele pdrinfilor !i n_am gdsit inele decit cioburi de piatd. Tot ce am aflat e ci buniculdin partea tatei a fost avocat, iar cel din partea marnei _

PREFATi g

mogier. Se pare ci primul meu strdmog a ajuns in Mexicpe la 1870. Venea din nordul Spaniei (basc). Pdrintiimei sint de la nord de Jalisco. Nici nu qtiu cum au nimeritin sud. Pe tata nu l-am cunoscut. Iar mama a mudt cind

aveam opt ani. M-au trimis la un orfelinat. Sint fiulunor oameni instiri;i, care au pierdut totul in Revolufie.

Angoasa existenlial5 e miezul scriiturii rulfiene, iarmexicanitatea - metafora conditiei umane in general.

Scriitorul Rulfo refuzd intotdeauna cu obstinalieposibila lecturd autobiografici a literaturii pe care oscrie, declarind pur fi simplu: ,,Eu nu exist. Sint unstrigoi. Un mit". Poate de aceea inventeaze multiplestrategii, incercind sd evite orice coincidenld intrerealitatea vietii personale gi adevSrul vielii literare.Dar e adevlrat gi cI tdcerea fi1 care igi invdluie intimi-tatea ii face pe cititon si fie tot mai curiogi cu privirela viala personald.

Tatdl scriitorului, Juan Nepomuceno P6rez Rulfo,cunoscut de toti ca bunul Don Cheno, e ucis chiar laintrarea pe propria mo;ie: la addpostul intunericului,un tindr betivan, fiul unui potentat local, pe care ilmoralizase pentru viala dezordonati pe care o ducea,

ii descarcd in ceafe toate gloantele din arma sa de foc,i5ri a fi vreodati arestat pentru aceastii crime.

Legenda spune cd miculul Juan, al doilea fiu al luiDon Cheno, ar fi avut in noaptea ce a precedat asasi-natul un coqmar, visind chiar moartea tatllui. Poate cd

aqa incepe sd se formeze privirea scriitorului, unaingdduitoare cu minciuna. in dorinla de a nu crede inmoartea tatilui, Rulfo se simte nevoit si o inventeze,

l0 lleana Scipione

se povesteasci gi rdspovesteascd minciuna la nesfirgit,s-o treacd sub tdcere, s_o imbrace mereu in alte haine.Peste tot in opera sa domnesc singurdtatea, nevoia dea avea pe cineva aldturi, de a nu se mai simfi orfan. Ceil impinge si scrie? Juan Rulfo admite: ,,poate cdabsen.ta pdrintilor. Poate caut ce n-am a\,,ut niciodate...

Pulin dupd moartea tatelui, in 1927, Juan Rulfo isiintovdri$e9te fratele, pe Severiano, cu patru ani maimare decit el, la o gcoald linuti de maici: bdielaguluiretr. as din clasa a treia, mereu pus pe plins, ii place sisejoace singur, inchis in dormitor. Suferi atit dL intens,incit niciodatd mai tirziu nu face referiri l" u""ustitristi epocd de solitudine, pe care pare a fi trut sI si-ogteargd din minte. Tot ahuci, odate cu moartea mameibolnave, pier asasinate rind pe dnd, in tot atitea tragediide familie, alte rude apropiate; viitorul scriitor cieqteintr-un climat de moarte gi violenli. $ederea in orfeli_nat se prelungegte pini la virsta de cincisprezece ani:

La ceva tot a fost buni acea experienfd: am ajunsmorocdnos qi inci mai sint. Am invetat sd mdninc pulinsau aproap€ deloc. Am mai inviFt $i ce ce nu se gtie nuse doregte gi cd, la urma urmelor, singura pi cea maimare bogd{ie pe pimint e linigtea.

Dacd realitatea e difuzd, numai miturile sint sigure.$i, daci pini la urml nu-s adevdrate, ele cel put; finin viatd minciuna cotidiand, crede Rulfo. Vlo1" iuisimpli - repetd scriitorul pini la salietate _ nu are nicio legituri cu ceea ce scrie. Totul se datoreazl ima_ginatiei. Mdrturiseste cu mindrie cd e un mincinos

PREFAT,T I I

inniscut, cdci ,,singurul lucru pe care nuJ acceptii unmexican e adevirul". Scriitura rulfiand se na$te totugidin umbre triite fi uitate: sate moarte, case goale,

oameni mumificali. Peisaje ale sufletului. De aceea,

fiul refuzd si accepte moartea tatilui qi o impinge inlumea mitului. Degi o descrie aproape cu precizie inpovesttea Diles que no me maten (Spune-le sd nu mducidd), P.:rulfo refvzA si recunoascd similitudinea dintrecele narate gi crima lagd din realitate. Dar e greu de

crezut ci dfuiala prin scriituri nu poate fi $i nu este, incazul sdu, o forme de artd a supraviefuirii, in care se

impletesc ura vina rdzbunare4 uitarea. De altfel, Rulfoigi creeazd qi recreeazi, la infinit datele biografice.lncepe chiar cu locul qi data nagterii. $i continul cucelelalte. Minte qi e greu de gdsit o explicalie pentru

minciunile lui, ajunse proverbiale. Poate crede ci unorfan n-are biografie gi, ca atare, gi-o inventeaz5.

Cu siguranli insi cI falsa biografie pe care ne-oface cunoscuti e, mai ales, rodul fricii de a fi un altul -un strigoi. O fantasmi intr-o casi frumoasd de tard, dar

intunecoasi, cu ferestrele mereu inchise gi cu un pcliocentral mereu indoliat, cu coloane dorice, plante adtoase,

pomi fructiferi gi mici fintini arteziene, in care se intriprintr-un coridor .si care di intr-o serie de oddi sime-trice, dupd care urmeazd o ogradd cu capre gi giini.

in casi se afln, pe lingi pulinele cdrli ale familiei,gi bibilioteca parohului din sat, ce alimenteazi vocaliade scriitor a miculului Juan. $i totu$i, cei care l-aucunoscut bine pe Rulfo consideri ci literatura lui s-a

hrinit nu atit din cd4i, cit mai ales din vocile ascultate

in copilSrie, murmure intretiiate, care iqi deschid dnrm

12 lleana Scipione

s,i igi fac loc printre cdrfile bibliotecii personale de maitirziu: Biblia, Marcel Proust, Knut Hamsun, WilliamFaulkner, Virginia Woolf, dar mai ales James Joyce.

$i iarigi nu-i de mirare cI Rulfo a intentionat si-$iintituleze romanul Pedro Pdramo chiar Los murmullos(Murmurele), aga cum comenteaze prietenul sdu,

scriitorul mexican Juan Jos6 Arreola:

Pentru ce el a auzit murmurele gi i-au fost pHcute

nu numai auzului, ci Si inimii. A ascultat la gura foculuifaimoasele poveqti de groazi" istoriile Revoluliei 9i apoi

ale Cristiadei.

Tocmai de aceea, Rulfo sfirgeqte prin a mirturisi cd:

,,in Pedro Pdramo, vorbegte un intreg sat, vocile se

definesc una prin cealaltd, de nu se mai $tie a cui efiecare. Dar lucrul acesta n-are nici o importanli".

Vocafia literariDintre evenimentele copiliriei zbuciumate, doar

moartea mamei gi totala ei asumare (care ii accen-hleazi obsesia mo4ii, introversiunea gi tdcerea) coincidcu conturarea, inci din orfelinat, a vocaliei literare. Laplecarea din s,coald, pentru a urma, incepind din 1932,

cursurile seminarului San Jos6 din Guadalajara, elrenunlS la numele de P6rez, cdci a te numi Juan P6rezi se pare a accepta anonimatul gi disprelul societilii.Scriitoarea spaniold Nuria Amat consideri ci:

Un autor care acord5 atita importante num€lorpurtate de personajele lui trebuie si se ingrijeasci si

PREFATi 13

de-al siu. [.'.] Opteazi penfu unul literar, cel ce-i cores-

punde, al cronicarului Juan del Rulfo, aventurier spaniol

sosit in Mexic la sfirqitul secolului al XVIII-lea' Unul

dintre stramolii sdi. Nume ce va explica $i placerea

scritorului de a citi 9i de a incerca sd se ia la intrecere

cu cronicarii din Nueva EsPafra'

Despre acea epoci Rulfo vorbegte tot atit de pulin

ca gi despre orfelinat, cici seminarul ii place la fel de

pulin qi i se pare la fel de trist, iar regula de baz a

supravielui.ii continud si i se pard a fi uitarea' Deqi

iiect tabu, seminarul lasd totu9i urme adinci tr gin-

direa gi opera rulfiani: nu incape indoiald ci Rulfo

poate descrie exceplional lumea Comalei tocmai

pentru ci a asimilat profund invSllturile despre calea

spre Purgatoriu 9i iluminare. Tot la seminar se naqte 9i

pu.i*"u lui pentru istoria .Mexicului' Cronicile

Indiilor, cunoaqterea provinciei natale'

in acea epocd, ia nagtere in Guadalajara Grupul

literar Contemporanii, urmagii avangardi$ti ai simbo-

lismului gi ai modemismului ln fruntea lor sti roman-

cierul Agustin Yinez, ale cdrui scrieri marcheazi

-ptu.u * tradilionalismul 9i realismul' deschizind

drumul naratiunii rulfiene. in jurul lui 1930' cind

grupul descoperd modemitatea lui Kafka ;i Proust'

Rulfo i se aliturd in secret.

Continud sd-si petreac[ vacanlele la San Gabriel'

satul natal, iar in 1935 decide si abandoneze seminarul'

E o perioadd de profunde refleclii personale' Face

lungiplimbdri prin munli, in cursul cerora prind contur

puJi,,rril" up.oup" simultane pentru scris qi fotografie'