Linux - Curs 2 Instalare Linux

5/13/2018 Linux - Curs 2 Instalare Linux

1/13

InfoAcademyCisco Neti/(n:king Aca.demy

h.ntu CI"l....ian \kJor~lr2n~_)S N _ v -. ~ _ '. _ _.n _ fO _ a _ C _ d d _ e ,_ :m y _ . _ n e _ t . _

2. Instalarea sistemului de operare Linux

I.i

2.1 . Variante de instal are 2~.I.l. Discutie 2~.1.2. Instalare pe hard-disk-ul computerului 22.1.3. Instalare in masina virtuala 22.1.4. Live CD/DVD/stick : 2

' ) " J Partitionare 32.2.1. Notiunea de partitie si ratiuni 32.2.2. Utilitare de (re)partitionare 32.2.3. Tipuri de partitii 42.2.4. Denumiri de hard disk-uri, partitii si dispozitive de stocare in Linux 42.2.5. Exemplu de partitionare 52.2.6. Compunerea arborelui de fisiere unie prin montarea partitiilor 6

2.2.6.1. Ce se intampla la instalare si bootare 62.2.6.2. Aecesarea altor sisteme de fisiere 7

2.3. Instalarc Linux 72.3.1. Modalitati de instalare 72.3.2. Etape ale instalarii 8

2.3.2.1. Diversitatea rutinelor de instalare 82.3.2.2. Partitionare 82.3.2.3.2.3.2.4.2.3.2.5.

Selectia software-ului ee se doreste instalat.. 9Stabilirea parolei de root 9Instalare boot loader 9

2.4. Configurarea boot loader-ului si seenarii multi-boot.. 102.4. I. Notiunile de boot loader si boot manager 102.4.2. Locatii de instalare a boot manager-ului/boot loader-ului 102.4.3. Meniul boot manager-ului 102.4.4. Fisierul de configurare GRUB 1 1

2.4.4.1. Prezentare 1 12.4.4.2.2.4.4.3.2.4.4.4.

Denumiri de hard disk-uri, partitii si elemente de meniu 1 1Comenzi generale 1 1Comenzi per-element 12

.J:"

1


2/13

InfoAcademyCJ..sea Net o rk s .oq AcademY'

b)IlUI ('n"'llall :_In_Tal~~(I().~. "'"_"_' _ l _ . ' l _ l C ' _ , d _ c _ a d _ e _ , , ' _ , y _ . n _ e _ t _

2.1. Variante de instalare2.1.1. Discutiei',IL' p()~ibil ca. anterior instalarii de Linux, pe computerul in cauza sa existe deja un sistem de operare (eel rnai;'J!dhabil Windows) care ocupa tot spatiul disponibil. Atunci cand se doreste utilizarea Linux fara a renunta insai:l


3/13

InfoAcademyC_lSCO Netl-' lOrkJ.l1q ~Zl.cademy

1'111t11 ~r~~I~~_\_1(_)r~~(J{~.~~~~ ' \ IW_'_; . _ i _ n ._ 'o _ a _ c _ a o _ e _ m _ y _ .D _ e _ t _

.'

avantaj: arunci eand se foloseste 0 distributie Linux ce booteaza dintr-un mediu extern, computerulgazda este afectat minimal - el nici m acar nu mai are nevoie de hard disk, deoarece sistemul de fisiere alLinux-ului se va afla partial pe CD/DVD/stick si partial in rnemorie.

dczavnntaj: salvarea setarilor facute in sistemul de operare nu este imposibila, insa presupune manoperasuplimenrara fata de 0 distributie instalata direct pe HDD. Orice documente/setari salvate in timpuluti lizarii Linux in alta parte decat pe un mediu persistent (HDD,stick, CDIDVD) se pierd la reboot dacautil izatoru l nu ia m asu ri pentru salvarea lor

2.2. Partitionare2,2.1. Notiunea de partitie si ratiuniP arritio na rea u nu i hard-disk reprezinta operatia de definire a unor subdiviziuni logice ale hard-disk-ului, fiecarep utu nd d ep oz ita p ro priu l sistem de fisiere cu propriile date, separate de celelalte.M otivele pentru a defini m ai m ulte partitii pe un hard disk sunt diverse - iata cateva:

pentru a garanta spatiu pentru anumite parti ale sistemului de fisiere. De exemplu, in cazul unui server,putern piasa continutul directorului Ihome pe 0 partitie separata, garantand astfelacelui director 0anurnita cantitate de spatiu liber. Daca intregul sistem de fisiere s-ar fi aflat pe aceeasi partitie, nu am fiputut rezerva spatiu pentru un director

pentru a folosi sisteme de fisiere diferite pentru diferite informatii. Spre exemplu, pe un server de mailam putea dori ea locatia mailbox-urilor (casutelor postale) sa foloseasca un sistem de fisiere eriptat

pentru a activa op tiun i diferite pentru diferitele partitii. Spre exemplu, dorim ca pe un server pe careIucreaza diferiti utilizatori sa activam optiunea de quota (cota), astfel incat spatiul ocupat de fiecareu tiliz aro r sa n u d ep asea sc a un anurnit prag. I n L i nux /Un ix , activarea quota se face la n iv el de partitie, deaceea in acest scenariu s-a impune plasarea directorului Ihome pe 0 partitie separata

o pentru a s ep ar a d ate le u tili za to ru lu i de fisierele sistemului de operare. In Windows se practica crearea aeel putin doua partitii - cea denumita automat C: care contine sistemul de operare, si D: pe care semernoreaza datele. in aces! fel defectarea sau reinstalarea sisternului de operare neafectand datele

pentru a crea un spatiu dedicat pentru memoria swap (extensie a memoriei fizice care, impreuna cuaceasta. formeaza memoria virtuala). In Linux, desi este posibil ca memoria swap sa fie stocata intr-unfisier (ca in Windows), se practica crearea unei partitii de swap separate, asigurand astfel viteza de lucruiuuxuna a mernoriei swap

2.2.2. Utilitare de (re)partitionareIn ziuu de astazi exista 0 multitudine de posibilitati pentru (re)partitionarea hard-disk-ului. Amintim aici eatevasofturi bi necunoscute:

fdisk - utilitarul clasic de partitionare in DOS si UnixlLinux folosind linia de comanda. Permite creareasi stergerea de partitii, insa nu si redimension area eelor existente

Nota: desi exista l/Il executabil [disk atat in Windmvs, cat si in LiIlLlX si Safaris, este vorba de softuridiferite, I1lI into td ea un a com patibile JOOO /C ;) parted - utilitar GNU pentru partitionare si repartitionare in linia de comanda. Exista si interfete grafice

pentru parted - doua dintre ele sunt GParted si QParted. 0 solutie convenabila pentru (re)partitionarecste folosirea unui live CDIDVD ce contine unul dintre aceste utilitare - fie un CD dedicat (exista peinternet ISO de Gl'arted) fie un live CD Linux (spre exemplu, Knoppix contine si parted/gparted)

softuri comerciale - iata cateva exernple: Aeronis Partition Manager, Paragon Disk Manager, NortonPartition Magic

, . ,,'3


4/13

In foAcademyCISCO NeLi,,/ork~rlg .4cademy

! \ l l U t l C n -,1 ~ l I l : _ : _ ' _ : _ h _ : _ l r ~ : : : _ l l ' : : : _ 2 ( _ I I I X '//_ "_..._. i_ n _ fo _ d _ C _ d _ d e _ m .. . : . . ,y _ ._ n e _ t_ ~ _

,II 2.2.3. Tipuri de partitiiPc computcrele compatibile PC pot fi intalnite urmatoarele tipuri de partitii:

G' partitie primara _ un hard disk poate contine maxim 4 astfel de partitii partitie extinsa _ reprezinta un "hard-disk in hard-disk". Partitia extinsa a fost creata pentru a putea

trece de limita celor 4 partitii primare, en putand contine la randul ei alte partitii, Partitia extinsa, dacaexista, esre una dintre cele 4 partitii primare

partitie logica _ reprezinra 0 partitie creata in interiorul uneia extinseNota: una dintic partitiile primare poate fi deseninata ca "partitia activa'' - cea de pe care booteaza din oficiucr 1/11/ ntt I'll l.[ ..nux ponte fi instal at fie in partitie prirnara, fie in partitie Iogica, Acest lucru nu este valabil insa pentru to ate

I tcmcle de operure (spre exemplu, Solaris nu poate fi instalat in partitie logica), Minimul necesar pentru Linux"~ll' de 0 partitie - in conditiile in care memoria swap este stocata ca fisier in partitia Linux. Daca se doreste camemoria s\vap sa aiba propria partitie dedicata, minimul de partitii creste la doua. Daca in plus este necesaraplasarea unor portiuni al sisternului de fisiere Linux pe partitii dedicate, numarul de partitii necesar se modificaill consccinta.Utilizutorul trebuie sa fie constient de limita de 4 partitii primare atunci cand planifica 0 instalare de Linux. Decxemplu, daca pe hard-disk se atla instalat sistemul de operare Windows, care foloseste doua partitii (C: si D: )o a treia partitie este una de recovery (cum se intalneste la multe laptop-uri din ziua de astazi), iar utilizatoruldoreste sa instaleze Linux cu partitie de swap, solutia obligatorie este crearea unei partitii extinse, urmand caLinux-ul sa fie instalat in doua partitii logice din interiorul acesteia (sunt posibile si alte solutii, insa toateprcsupun crearea unei partitii extinse),2.2.4. Denumiri de hard disk-uri, partitii si dispozitive de stocare in LinuxIn Linux. dispozitivele de stocare si partitiile sunt vizibile sub forma de fisiere speciale in directorul/dev.Dcnurnirile lor depind in general de tipul de dispozitiv si de modalitatea lui de conectare la sistern:

dispozitive IDE (hard-disk-uri sau unitati optice CD/DVD). 0 statie dispune in general de eel putindoua controllere ID E (pri mar si secundar), fiecare putand avea maxim doua dispozitive coneetate - unulconfigurat ca master si celalalalt ca slave. In functie de acestea, denumirile dispozitivelor sunt:

o Idev/hda - primary mastero /dev/hdb - primary slaveo /dev/hdc - secondary mastero /dev/hdd - secondary slave

o dispozitive SCSI sau SAT A _ denumirile acestora sunt /dev/sda, Idev/sdb etc in ordinea coneetarii lacontroller

11 0 medii de stocare USB - au acelasi tip de denumire ca si dispozitivele SCSJJSA TA: Idev/sda,/dev/sdb ...

In cuzul hard-disk-urilor, denumirile partitiilor sunt dupa cum urmeaza (exempleJe sunt date pentru un hard-di:--k SATA):

/dev/sda l . Idev/sda4 - cele 4 partitii primare. Chiar daca nu sunt folosite toate cele 4 partitii primare,numerele 1-4 Ie sunt oricurn rezervateAtentie! Partitia extinsa este una dintre cele 4 partitii p rimare/

'":f" .

4


5/13

" InfoAcadernyC.l seo Net ~/or k~[J9 .Z!.cademy

h-unt (_'~~l~_:-'l_or_iu_:!(~(_)~ "_'''_~_._,-7 _ f_ O _ B c _ a _ d _ e m _ y _ . _ n _ e t _ ' _

o Idev/sda5,/dev/sda6, - fisierele corespunatoare partitiilor logiee. Intotdeauna partitiile Iogiee incepde la 5. indiferent cle numarul partitiilor primare

"2.2.5. Exemplu de partitionareSa considerarn exemplul unei statii ce dispune de un hard disk de 120G. Pe statia in cauza vor luera (local saude la distuntn) diferiti utilizatori, si se doreste limitarea spatiului oeupat de fiecare utilizator in parte (astfel ineatimpartirea spatiului intre utilizatori sa fie echitabila). AdministratoruI gandeste urmatoarea impartire in partitii a


6/13

l

II

.. InfoAcademyc:s co Net ~.vork~ng Academy

l4 -uut t " 1 ' 1 , > 1 1 , \ 1 1 'vtor.u- 2D0(-1 i-\IW;V. in toec edemv , net-----------------------------=---------------------

vor fi create una salt mai multe partitii de swap. Dimensiunea si numarul lor nu sunt standard - eledepind de scopul sisternului instalat, de cantitatea de RAM, de configuratia hard-disk-urilor etc. Spatiulde tip swap joaca in general rolul de supapa de siguranta, permitand fie eliberarea memoriei RAMpentru programe ce 0 necesita, fie alocarea de memorie suplimentara atunci cand unui proces nu iiestesuticienta memoria RAM disponibila,Dorim ca partitia swap sa of ere performante cat mai bune (desi nu Ie va egala niciodata pe cele alemcmoriei RAM). In acest scop. ea poate fi plasata pe aIt hard-disk decat eel ce contine sistemul deoperare. sau pot fi create mai multe partitii swap distribuite pe mai multe hard disk-uri. De asemenea, sepoate folosi pentru swap 0 configuratie RAID care sa sporeasca viteza de transfer a acelei partitii.Dimensiunea partitiei swap poate varia de Ia 0 B (poate lipsi) la 16TB. Ca solutie empirica, se folosestein general 0 partitie swap Cll 0 dimensiune cuprinsa intre cea a memoriei RAM si dublul acesteia.

2.2.6. Compunerea arborelui de fisiere unic prin montarea partitiilor2.2.6.1. Ce se intampla la instalare si bootareliccurc partitie confine un sistern de fisiere, care este structurat arborescent, avand 0 radacina proprie. Daca inwimlows informatia fiecarei partitii era vazuta sub forma unui arbore separat (cu radacina in e:\, d:\ etc), inL in ux co ntin utul p artitiilo r este campus astfel incat sa formeze un singur arbore de resurse, cu radaeina in I.. \ .:c:--( lucru se realizeaza prin "cuplarea'' la arborele de fisiere din partitia I a radacinilor arborilor proveniti depc celelalte partitii, Punctele in care se face cuplarea sunt "cioturile" amintite in exemplul de la 2.2.5; ele poartadenumireu de "mount point" (de la utilitarul mount eu care se realizeaza aceasta operatie din linia de comanda),iar termenul ce desernneaza operatia de cuplare, incetatenit in jargonul administratorilorde sistem, este eel de"montare".: )a u rma rim ce s e i nt amp la Cll arborele de fisiere din momentuI instalarii Linux. La instalarea oricarui sistem deoperare exista 0 etapa dedicata partitionarii. In cazul Linux, aceasta etapa presupune doua aspecte:

III crearea partitiilor conform schernei de partitionare elaborate in avans. Daca urmam exemplul prezentatanterior. vor fi create 3 p artitii: u na de 15 GB, una de 5GB si inca una de 100 GB.

III stabilirea portiunii din sistemul de fisiere Linux ce se doreste plasata pe fiecare dintre partitiile create.o partitie proaspat creata nu contine niei 0 proprietate intrinseca care sa 0 indice ca fiind alocata unei anumiteparti a xisternului de fisiere Linux; adrninistratorul este ee l care trebuie sa transmita intentiile sale installer) -ului"j\lelllului de ope rare. Acest lucru este realizat prin specificarea mount point-ului pentru fiecare partitie inparte. Etectcle sunt doua:

e in momentul instalarii efecti ve (Ia copierea fisierelor de pe CD/DVD pe hard disk), pe fiecare partitievor fi copiate fisierele din directorul corespunzator ei. Spre exemplu, daca la instalare configurammount point -ul pentru 0 partitie ca fiind tves, installeruI va crea in radacina ei directoare precum log,run. spool etc (continutul obisnuit a1 directorului Ivar).

G installerul va genera fisierul [stab (aflat in subdirectorul etc aI partitiei I) ce specifica partitiile din carese cornpune sistemul de fisiere Linux si mount point-uri le acestora. Fisierul este necesar pentru arecompune sisternul de fisiere Linux la bootarea sistemului de operare de pe hard-disk, ulterior instalarii

I in-taller - un program care realizcazu instalarea unui sistern de operare sau a unei aplicatii pc un computer

6


7/13

lonct Crisnan Morar 2008 _InfoAcademy

Cseco Netwc~'king AcademyfNww_infcaca.de-my.net

Dupa ce sistemul de operare a fost instalat si booteaza de pe hard disk, primul lucru dupa incarcarea siinitializarea kernelului este montarea partitiei I (kernelul "stie" care este partitia I prin intermediul unor optiunipasate lui din boot manager). Odata aceasta partitie montata, fisierul letc/fstab dicteaza ce alte partitii vorparticipa cu continutullor la arborele unie de fisiere, sl unde anume va fi vizibil acest continut. Asa se face eadirectoarele prezente in radacina partitiei cu mount point-ul Ivar (log, run, spool etc) vor fi vizibile dupa bootarein directorul/var.2.2.6.2. Accesarea alter sisteme de fisiereUtilizarea uzuala a computerului implica deseori accesarea unor sisteme de fisiere altele decat eel prezent inpartitiile Linux. lata exemple:

accesarea altor partitii de pe hard disk-urile aflate in computer. Linux ofera posibilitatea accesariidatelor de pe partitiile Windows (FAT si NTFS)

jt accesarea datelor de pe medii portabile (CD, DVD, floppy, stick etc) accesarea datelor partajate in retea - fie directoare exportate de pe servere Linux, fie share-uri Windows

Nota: partajarea resurselor in retea se face cu protocoale de retea diferite sifolosind terminologii diferite: inWindows protocolul fo losit este 5MB iar sintagma folosita este de "file sharing ",pe cand in Linux protocolulnativ este NFS iar termenul este de "exportare". De remarcat insa ca exista softuri de Lima care pot crea un"share" accesibil elientilor Windows.Oricare ar fi provenienta si modul de accesare al unui sistem de fisiere aditional, pentru accesarea acestuia eltrebuiemaiintaimontat.Acestlucruserealizeazafiemanual.cuajutorulcomenziimount.fieautomat.prinintermediul unor programe care sesizeaza introducerea unui CDIDVD/stick si il monteaza automat. In ambelecazuri, continutul sistemului de fisiere respectiv va fi vizibil intr-un anume director din arborele unic - maiexact, in eel care joaca rolul de mount point.Sa consideram cateva exemple:

daea din Linux montam partitia C: a Windows-ului in directorul Imntlwindows, atunci calea catredirectorul Windows va fi /mnt/windows/windows, iar catre directorul Program Files -/mnt/windows/Program Files.

daca avem un CD ce contine in radacina poza pl.jpg, iar acesta este montat automat la introducerea sain direetorul/medialcdrom, atunci calea catre poza devine /media/cdrom/p I.jpg

daca am ignora destinatia partitiei IvaI' si am monta-o in Imnt, atunci am vedea directoarele Imnt/log,Imnt/run etc

Observam ca, in Linux, calea catre un fisier este doar partial determinata de locatia sa in cadrul partitiei/share-uluilCD-uluiIDVD-ului; decisiv este locul in care va fi vizibil continutul sistemului de fisiere din care face partefisierul (mount point-ttl folosit).Nota: daca montam un sistem de fisiere intr-un director care nu este gal, continutul directorului vafi mascat(si deci inaccesibil) cat timp sistemul de fisiere ramane montat. Dupa demontare, continutul directoruluiredevine vizibil.2.3. Instalare Linux2.3.1. Modalitati de instalareLinux ofera 0 foarte mare flexibilitate in privinta modalitatilor de instalare. Din punct de vedere alinteraetivitatii CLl utilizatorul, instalarea poate fi:

7


8/13

t .

..In foAcademy

;:_~~5CO NetN'o.:_k_lng Academyj,lfllH ~~~~~~~.~lr ~{_I()_l\ ~ " , . .._ I" '_ ._ in _ -_ F o _ a _ c d _ G _ 'e _m . : :_ Y _ . n _ e _ r : ~ _

interactiva - installerul ghideaza utilizatorul pas eu pas prin proeesul de instal are, lasandu-i aeestuiadccizi ile

G autornatizata - atunci cand cste necesara instalarea unui numar mare de statii eu configuratii identice,administratorul poate fumiza installerului un fisier cu raspunsur ile la toute intrebarile puse de installer,astfel incur instalarea, odata demarata. sa se desfasoare fara a avea nevoie de prezenta fizica aadministratorului In fiecare pas

In functie de sursa din care instalJerul obtine software-ul ce compune distributia Linux, distingem douamodnlitati majore de instalare:

instalare traditional a, boot and din CD-ulIDVD-ul distributiei si urmand pasii installer-ului. Sistemul deoperare si softul ce compune distributia se gasesc pe CD-urile/DVD-urile de instalare, accesulla reteaualocala sal! internet in timpul instalarii nefiind necesar (dar ramanand po sibil)

instalarc ce folosesrc ca sursa de pachete software un server HTTP, FTP sau NFS. Spre deosebire deprima varianta, in care era neeesara descarcarea prealabila a irnaginilor de CDIDVD (un downloadconsiderubil), in acest caz este necesara doar 0 imagine bootabila minimala de CD/DVD/stick, cepermite configurarea retelei pe statia pe care se instaleaza sistemul de operare, urmand ca software-ulnecesar sa fie downloadat automat in timpul instalarii, in functie de necesitati

2.3.2. Etape ale instalarii2.3.2.1. Diversitatea rutinelor de instalare:--.ill cx ista 0 suita standard de pasi la instalarea unui sistem de operare Linux, ci mai degraba un set de operatiicomune diferitelor installere. Este posibil ea ordinea operatiilor sa fie diferita de la un installer la altul, iar inplu-, numarul de optiuni oferite utilizatorului poate diferi semnificativ in functie de scopul distributiei si demodal itatea de instalare aleasa. Pentru a oferi at a t usurinta de instalare, cat si flexibilitare pentru utilizatoriiavansari. distributiile Linux folosese diferite abordari:

unele Linux-uri (ex: Mandriva) au 0 instal are facila, bazata pe interfata grafica, in care fieeare pasexpune din oficiu un set minim de optiuni iar acestea au default-uri rezonabile. In schimb, acolo undecste nevoie. exista butoane ce permit treeerea intr-un mod avansat, in care un cunoseator poate modificam ult mai m ulte optiuni

alte Linux-uri (ex: Debian) of era de la bun inceput optiunea unei instalari obisnuite sau de tip expert,complex itatca setari lor fiecarui pas fiind deterrninata de aceasta alegere initiala

\. elr 1 'i prczentate in continuare operatiile uzuale ee intervin in instal area unui sistem de operare Linux.2.3.2.2 . Partitionare.vccasta etapa presupune:

crearea partitiei/partitiilor pe care se va instala sisternul de fisiere Linux stabilirea mount point-ului pentru fiecare dintre ele (eu exceptia eventualei partitii de swap, care nu aremount point, deoarece nu contine date accesibile direct utilizatorului)

Stratcgiu de partitionare va depinde de scopul sistemului instalat: daca se urmareste instalarea unei distributii de test, pentru familiarizarea cu Linux si deprinderea

uti lizarii, e~te mai cornod sa se foloseasca 0 singura partitie pentru intregul sistem de fisiere (partitia vaavea mount point-ul in I). In acest fel. spatiul liber se gaseste tot la un loc, utilizatorul putand instalasoftware suplirnentar fara grija epuizarii spatiului dintr-un anumit director al sistemului de fisiere.

'", ;.;"

8


9/13

I .~.

i,.

. . InfoAcademy...:_...$CO Network.J.ng .4.cademy

11111111 {_- r- I "- t ,an '\lllr~~r ( H I0 _ ' ~ " _ t ; - , _ f i v _ . _ i n _ f _ o _ d C _ a _ d _ e _ . r n y_._ ll_e_t _

In funct ie de d is trib utia L in ux folosita, de setul de software pentru care se opteaza la instalare si de celinstalat ulterior, d im en siu nea a ce ste i p artitii poate varia intre eateva sute de M B si > 10 GB. Orientativ,lin Linux eu in terfu ta g ra fic a. su ita office, programe pentru red are media etc se incadreaza de obicei in 5GS.

e daca se instaleaza Linux pe 0 rnasina ce va juca rolul de server, se va dori probabil distribuireaxi-remului de fisiere pe mai multe partitii. Nu exista 0 reteta general valabila, strategia de partitionaredepinzand de scenariul specific. Se practica insa de obicei plasarea pe partitii separate a unor directoareprecum IVaI" (pentru izolarea logurilor), Iboot (pentru izolarea kernelurilor), Ihome (pentru izolareadirectoarclor personale ale utilizatorilor si folosirea de setari diferite la nivelul acestui director) etc.

2.3.2.3. Selectia software-ului ce se doreste instalatR earnintim cititorului ca 0 distributie Linux contine in general toate tipurile de software necesare operariicornputerului in orice scop (programe pt redare/editare de muzica si filme, suite office, programe messenger,dar ~i-crvere, firewall etc), si de aceea nu are in general sens instalareafttll a unei distributii Linux. Setul de,orr l'e se doreste instalat va fi ales in concordanta eu scopul dorit al statiei in cauza:

o pentru 0 statie cu rol de desktop, va fi instalata interfata grafica impreuna Cll aplicatii de tip office,rcdare media. browsing, email etc

e pcntru 0 stutie cu 1 ' 0 1 de server, in dese eazuri mediul grafic va lipsi, impreuna eu toata suita de aplicatiiadiacente. in schimb va fi instalat soft pentru lucrul din linia de eomanda, acces de la distanta,monitorizarc, securizare, compilare de soft (pentru instalare din surse)

2.3.2.4. Stabilirea parolei de rootContul ell usemame-ul roof este eel Cll permisiuni depline in Linux. EI este asemanator, dar TIU identic Cll contulde administrator din Windows: daca in Windows puteam crea mai multe conturi echivalente ell administrator,ill L inux , ell sisternul de permisiuni traditional, nu se pot crea mai multe conturi egale in drepturi cu root, acestarum.mand singurul ce dispune de toate privilegiile posibile in sistemul de operare.

Date fiind aceste caracteristici ale contului root, se fac in general doua recomandari:o parol a de root trebuie sa fie una cat mai sigura. Cel care intra in posesia acestei parole va aveaperrnisiuni c1epline in sistem

utilizatorul unci statii L inux nu trebuie sa lucreze logat ca root. Distributiile iau mas uri diverse in acestscop:

o erearea unui cont de utilizator inca din timpul instalarii, pentru ca utilizatorul sa nu fie tentat saIoloseasca contul de root dupa instalare

o avertizarea utilizatorului atunei cand foloseste contul root pentru a se loga in mod grafic (ex:fu ndalu l este rOSLl , este af i sata 0 fereast ra de dialog in care utilizatorul este sfatuit sa sedelogheze)

o interzicerea login-ului ca root, in mediul grafic sau ehiar si in eonsolele virtuale. Utilizatorul esteobligat sa foloseasca un cont obisnuit, iar de acolo poate executa ca root doar operatiile care eeracest privilegiu

Vola; ()parola buna coniine 0 combinatie aleatoare de Were mici, mari, cifre sf semne de punctuatie, calitateaparolci crescand de asemenea odata ell lungimea acesteia.2 ..3.2.5. Instalare boot loaderIn Linux exista eel putin doua softuri (LILO si GRUB) care potjuca rolul de boot manager si/sau de bootloader. Installerul Linux perrnite de obicei selectia intre aeestea doua, precum si - in cazul scenariilor multi-

9


10/13

i.

I

,' InfoAcadernyCisco Ner wcxkinc )1cademy

it.mol (:',,,ll.lrl Vlorur ~()OS " 1 i . _. . . . _ i D _ f _ o _ a _ c a _ Q _ e _ " 'y : _ . _ I l_ e _ t _

bout - cditurea configuratiei de sisterne de operare si a meniului prezentat utilizatorului la bootarea statieiipcntru dctalii suplimentare legate de boot loader/manager consultati sectiunea de material dedicata subiectului)2.4. Configurarea boot loader-ului si scenarii multi-boot2.4.1. Notiunile de boot loader si boot managerProcesorul unui computer executa numai instructiuni aflate in memoria RAM. Pentru a pomi un sistem deopcrarc. este necesara incarcarea nucleului sau in RAM, iar acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui programcc rulcaza la boot are, numit boot loader. Acesta este prezent de obicei in primul sector al hard-disk-ului sau alpartitiei active. In cazul Windows 2000 si XP bootloader-ul se numeste ntIdr si se gaseste in radacina partitiei!. k sistem, in Windows Vista se numeste Winload.exe, iar in Linux exista doua astfel de softuri - LILO siCRUB. ultimul dintre ele fiind prezentat pe larg in cadrul acestui material,Un program de tip boot manager este un soft ce ruleaza la pornirea computerului si permite bootarea la aIegerea unuia dintre mai rnulte sisterne de operare instalate pe aceeasi statie. Deseori programele de tip bootloader au~i fncilitati de boot manager, de aceea cei doi termeni sunt uneori folositi interschimbabil.Cclc doua programe traditionale Linux, LILO si GRUB, au capabilitatea de a juca atat roIuI de boot manager, ' ; ; ( . . .j eel de boot loader. In acest scop, adrninistratorul sistemului trebuie sa stie sa instaleze si sa configurezelHI asttel de soft, de el depiuzand corecta bootare a sistemelor de operare existente pe hard-disk-urile statiei.2.4.2. Locatii de instalare a boot manager-ului/boot loader-uluiLa instalarea sistemului de ope rare Linux, una dintre etapele obligatorii este cea dedicata instalarii siconfigurarii bootloader-ului, Utilizatorul are la dispozitie optiuni precum:

lnstalare bootloader in MBR ("first sector of drive") - in aceasta configuratie, 0 parte a bootmanagerului este instalata in primul sector al hard-disk-ului, iar cea de-a doua in partitia Linux. Bootmanagerul va fi primul executat la pornirea statiei (dupa BIOS), dand utilizatorului posibilitatea aIegeriiintre sistemele de operare disponibile. Avand in vedere ca LILO si GRUB au amandoua capabilitatea dea boota at a! Linux, cat si Windows, Solaris etc., solutia are avantajul folosirii unui singur soft pentru 0intreaga suita de sisteme de operare posibile

instalare bootIoader in partitia / ("first sector of root partition") - LILO/GRUB va fi instalat integralin partitia Linux - partial in primul sector al partitiei /, partial in directorul /boot. Aceasta inseamna ca,pentru ca bootloader-ul sa se execute, alt program trebuie sa fie eel care directioneaza executia catrepartitia I. Acest lucru poate fi realizat in doua moduri:

o partitia Linux / este partitia primara activa, iar codul din MBR identifica S 1 booteaza partitiaactiva

o partitia 1 nu este activa salt primara, insa in MBR exista alt soft de tip boot manager care poatedirectiona executia catre partitia Linux

.. evitarea instalarli bootloaderului ("skip") - folosim 0 astfel de optiune atunci cand avem deja un bootmanager/loader instalat si dorim sa-l folosim si pentru bootarea nou-instalatului Linux. Spre exemplu,daca avern deja pe hard-disk 0 distributie Linux si instalam 0 a doua, putem folosi boot loaderul instalatin cadrul primeia pentru a boot a ambele distributii Linux

2.4.3. Meniul boot manager-uluiLa pornirea computerului, boot manager-ul afiseaza un meniu eu sisteme de operare disponibile. Numarul declemente din meriiu nu corespunde neaparat cu numarul de sisteme de operare instalate; spre exernplu, multe

10


11/13

_ ,

~

, ' In foAcademyCisco Net~' Jor kl ng Academy

lonl!ICri"-t l i_~I_l\_II l_r~l_r2{_J,(_'_:_;\ ~/_!r/;'"_ ' . _ i_ n _ f o _ a _ c _ a _ c le _ m . : : _ Y _ ,_ n e _ t . _

.h-arrhutii Linu x j ; - , i configureaza in rneniul GRUB eel putin doua elemente - unul eorespunzator bootariiIl,rlllal..: ~i altu l p en tru b oo ta re a in modul single-user (un mod avarie, asemanator eu safe mode din Windows),

L a ufisarea m cniului. unul dintre elemente este selectat din oficiu,\i \< 1 fi bootat automat daca utilizatorul nu apasa nici a tasta intr-u n .m um it interval de tim p. A tat elementul default, cat si timeout-u l -u nt reg la bile din fisierul de configurare al boot managerului.l.fectuarea setarilor esentiale legate de boot manager se realizeazaill general in cadrul installerului, utilizatorul avand ulteriorpoxibilitatea fie de a folosi aplieatii grafice pentru modifieari


12/13

I.In foAcademy

c~sco Netvlor 'j~.!.ng Academy1'lllUll'rI'11i,1I1\'lllrar.:!l)(.~l;_"; ' _ I " / _ " _ : , : " , ' r . _ . f_ o _ a c _ a _ d _ e m _ :. > _ . . _ n _ e t _

cornanda default precizeaza elernentul ce va fi selectat din oficiu la afisarea meniului, si care va fibootat automat daca utilizatorul nu apasa nici 0 tasta in intervalul specificat ell parametrul timeout.Elcmentele de m en iu su nt n um ero ta te de la 0 , in ordinea in care apar in fisierul de configurare

\ola: sunt disponibilc dijerite alte comenii - pentru stabilirea culorilor meniului, a imaginii de fundal etc.2.4.4.4. Comenzi per-elementAcc '- .l l 'a sunt comenzile ce se aplica numai cate unui element din meniul GRUB. Fisierul de configurarec on iin e. p en tru fie ca re element al meniului, 0 sectiune de comenzi ce incepe Cll title. Argumentul comenzii titlecste chiar tex tul ce va fi afisat in m eniul G RU B corespunzator acelui element. Comenzile ce urmeaza lui title sea plic u d oa r ele me ntu lu i re sp ec tiv .In tuuctie de rolul pe care il joaca GRUB pentru sistemul de operare corespunzator unui element din meniul


13/13

In foAcademyc~sco NetNork~ng Academy

;,/:v"",'. infoacaderny. net

Mcniul GRUB va avea doua elemente - "Windows" si "Mandriva 2008.1 "; eel de-al doilea este selectat dinoficiu la aparitia meniului (gratie comenzii default) si va fi bootat automat in 10 secunde (efectullui timeout)daca utilizatorul nu apasa niei 0 tasta. Sistemul de operare Windows se afla pe prima partitie primara, care va fi',L'lata ca activa la bootare. Distributia Linux se afla pe prima partitie logica a hard-disk-ului primar (ldev/sda5," , < I 'hd().-i-) in tcrminologic de GRUB). Kernelul se numeste vmlinuz si se afla in /boot; el foloseste 0 imaginel i t . ' H.\~vl disk aflata in fisierul initrd.img din acelasi director.

,~):.,1 3

Documents

Linux - Curs 2 Instalare Linux