La Fontaine -Cartea 3

7/26/2019 La Fontaine -Cartea 3

http://slidepdf.com/reader/full/la-fontaine-cartea-3 1/10

LUPUL SCHIMBAT IN CIOBAN

Nemaiputând să semene urgiei întristare-n turmă i prăpăd,ș ș

Un Lup mi e, !um rar upi se mai "ăd,ș

se #$$si atun!i de "i!enie%,,C-$ &âtă, !-un !imp$ii-$ ipingea,ș

nu s-ar puteas-a'ung i eu, !$ea !i$&an a $i(%%%)ș

i-ar mai #i s!ris i pe !ă!iuă, *$ $maenu+Ș ș ț

,,A#a i, "ă r$g, !ă sunt Pr$!$pie Ci$&anu )ț

ătit a a, Pr$!$pieș

de turmă de apr$piea !easu !ând ade"ăratu!i$&an !u &âtă i minteanș

i 'ae"reeș d$rmeau &u tean,ș pe !âmp, de-a ungu i de-a atu%ș

. i-a ăsat să d$armă-n pa!ei s-a-ndreptat spre d$&it$a!e,ș

s$!$tind !ă este "reme!*iar !u graiu să e !*eme,să e du!ă sutu $tru

până-n inimă de !$dru%/nsă asta-i #u pier0ania +gasu ui !umpit, de #iară,un!ie e în#i$ară,dând pe $! de g$ di*ania 1

iar duăii i !i$&anușîn!$ iră *$ $manuț ț

2"ai de pieea ui, sărmanu 3. ti up ( 4ii up #ără $!$ș

i dă nă"ani!, &u0na-n turmă,ș

!ă!i "i!enia, pân5 a urmă,$ri!ât n-ai "rea, te dă de g$

MO6A6UL, 4IUL S7U I M7A6ULȘ

i-n #a&uă, t$t primii gre!i,- !e "rei(-Șau pres!*im&at în anuri stră&unee paragini,i anurie-n aur i auru în pagini,ș ș

iar a0i "enim să spi!uim i n$iș

pe unde se!erară *arni!i, eia!ea i tâ!uri "e!*i în sti*uri n$i%ș

Tărâmu păsmuirii mai are din &e ugș

pâr$age !e a teaptă mântuit$ru pug%%%ș

8reau să "ă spun, - !e mai în!$a i-n!$$-ș

!um d$i în"ă ă!ei ai ui Ap$$,ț

mae tri n$ tri "redni!i întru "er&ș ș

-6a!an i !u Ma*er&e-ș

au stat $dată #a ă-n #a ă,ț ț

în mare taină a p$"a ă%ț



6a!an i-a spus +- ,, tii mute despre "ia ă,Ș ț

!a unu !e-ai tre!ut prin ae ei%9e!i, spune-mi, 0ău, i mie, da!ă "rei,ș

!e să aeg, !ă-i "remea să aeg%M-ai !ântărit i mă !un$ ti întreg%ș ș

A #i mai &un de arme $ri $m de !urte, p$ate (ș

9in #arme! i ne!a0uri sunt împetite t$ate%ș

6ă0&$iu, !ăsni!ia, p$pia, mute-mi pa!i, după gustu meu, tiu !e să #a! +ș ș

dar pe ai mei i !urtea i umea, !um i-mpa! (%%%ș ș

-,,. greu să #ii, &ăiete, pe pa!u umii-ntregi As!ută-mi p$"estirea i ai să în eegi +ș ț

Citisem într-$ !arte !ă un &ătrân M$rar s-a *$tărât să "ândă, $dată un Măgar%Bătrânu, în!ă 0dra"ăn, i 4iu, măr în pârg,ș

p$rniră, de!i, să- i "ândă Măgaru a un târg%ș

9$rind să #ie #er!*e i $di*nit, -au dusș ș

!a pe un !andea&ru, egat &urdu#, pe sus%9ar primu $m "ă0ându-i s-a prăpădit de râs%2Măgaruui pă!ându-i pim&area n-a 0is pâs3+,,Ce #arsă "$r să '$a!e, sminti ii, #ră i$are,ț ț

de i-au egat Măgaru i- p$artă în spinare (ș ș

Hei, !ât trăie te $mu pe ume, mute "ede ș

9ar mai măgar, #ire te, din trei, nu-i !ine-ai !rede%%%:ș

M$raru re!un$a te i, dându-i as!utare,ș ș

des#ere!ă Măgaru i- mână pe pi!i$are%ș

9ar e, "ă0ând !ă-i &ine să #ie dus pe sus,se !am !$dea%%% M$raru &ăiatuui i-a spussă-n!ae!e Măgaru% i e "enea agae%Ș

Când, iată, se i"iră trei pre!upe i în !aeți !e-au "ă0ut, desigur, nu e-a pă!ut de #e,ș

!ă!i unu, mai în "ârstă, s-a i răstit a e +ș

,,4rum$s a!*eu, &ăiete, !u &a&a !$iie /n $!u tău, &ătrânu s-ar !u"eni să #ie%Ia dă-te '$s i asă- pe tai!ă-tău !ăare %%%ș

i dân ii, !e să #a!ă ( îi deteră-as!utare%Ș ș

9ar, după trei minute, un !ârd de #ete "inei una, mai im&ută, e spune + ,,Ce ru ine ș ș

Ia uite !um aeargă &ăiatu, !*i$apa, !*i$apa,ș ș

iar dumneaui, neg*i$&u, a-n!ăe!at !a p$pai #a!e pe "i eu, de teptu, pe măgar :ș ț ș

,,Nu #et$r, răspunse M$raru !u amar,a "ârsta mea, desigur, $ri!ât a i da pe ei,ț

"ă r$g să-mi da i !re0are, dar nu mai sunt "ie i ț ț

8ede i-"ă mai &ine, de !ae, a adar%%%:ț ș

i, !*i&0uind în sine !ă gura e astupă,Ș

M$raru se $pre te i- i ia #e!i$ru-n !rupă%ș ș ș

9ar nu p$rnise &ine, !ând, iată, at &u!u! +8ă0îndu-i Nu- tiu-!ine, rămase !a nău!%ș

,,Uita i-"ă sărmanu Măgar, a !e $sândăț

/ pun .u #a! prins$are !ă "$r a"ea să-i "ândăa târg, de-$r mai a'unge, d$ar pieea i samaru%ș

Că!i, 0ău, ar #i minune de n-$ pesni Măgaru :,,Ne&uni 2gândea M$raru3 sunt !ei !e t$t mai "$r să #a!ă-n umea asta pe pa!u tutur$r



9ar eu, !u t$ate astea, mă-ntre& !e să mai #a!să nimeres! $dată "reunuia pe pa!%%%:9as!ăe!ară-n gra&ă, ăsându- singure +Când, iată- pe Cutare + ,,Ce met$dă a i mai s!$s (ț

Măgaru 0&urdă i&er i "$i um&a i pe '$s (ș ț

Mai &ine-ar #i să- pune i în ra!ă, !a pe m$a te ț ș

2Ce tri$ de măgari, să ai !e pa te3:ș

,,Curat măgari răspunse M$raru% /nsă eude astă0i înainte, #a! după !apu meui as pe #ie!are să spune !e-$ să "rea :ș

A a #ă!u, - după părerea mea%%%ș

/n!*ină-te Iu&irii, ui 8$dă sau ui Marte,îns$ară-te, ia- i su'&ă ai!i sau mai departe,ț

!ă de &âr#ei, #ii sigur, t$t ai parte

LUPUL SI BA6;A

P$#tit $data a un pra0ni!,Un Lup i*nit, mân!au napra0ni!,s-a a!$mit atât, în!âti s-a în#ipt adân! în gât,un !i$t de $s !am tapig$s%9ar spre n$r$!u 9$&it$!uui,s-a nimerit prin partea $!uui$ Bar0a !are i -a s!$s%

Bar0a , gata ,!ere pata%-</ti mai arde si de saga(S!api din gura mea întreagaSi mai "rei, a!um, pita!i(;au , !umatra, stii !a-mi pa!i(=Sterge-$, r$gu-te, degra&aSi sa nu-mi mai !a0i în a&a:

B6OA>T.L. CA6. C.6 UN 6..

Urându-i-se !u dem$!ra?ia,Br$a@tee $ră!ăiau atât de stra@ni!,Că $e, !a să !urme găăgia,Le a0"âri din !er un rege pa@ni!%>i, t$tu@i, în !ăderea ui, se pare,6egee #ă!u un 0g$m$t mare,Că-ntreaga semin?ie &r$s!ăreas!ă,

Nătângă @i #ri!$asă de a &a@tină,S-as!unse iute-n &$rtee din ma@tină,

Ne!ute0ând, $ "reme, pe 8$dă să- pri"eas!ă,9e teamă !a gigantu, !um"a, să nu e prindă%9ar n$u uria@ era $ grindăCu !âtă spaimă prima &r$s!u?ă din grămadă



S-a #uri@at, !u gri'ă, din as!un0i@, să- "adăPe urmă, părăsindu-@i @i !eeate &ata,8eniră t$ate, una după ata,>i a'ungând !urând #amiiareI se ur!ară mute în spinare,Că 8$dă e-ndura !u resemnare%9ar &r$a@tee, !u timpu, p$rnes! !u tără&$iLa upiter, să-i !eară un rege mai "i$i%A#ând M$nar*u 0ei$r !e "$r,Le *ără0i, de data asta, un C$!$r,Care, !ând prin smâr!uri, !ând pe a!,Le îng*i?ea, satrapu, după pa!%>i &r$a@tee spre $e !ă@unară iar !u pânsu>i 0ar"a $r s-aude prin sa"ă pâna dânsu%

Ia termina?i $dată smintitu tără&$iCe, s$!$ti?i !ă-i numai după "$i(9e prima gu"ernare,

Cum @ti?i, n-a?i #$st în stare%/ntâiu "$stru rege se nimerise &ând,9ar -a?i s!*im&at, !um &ine @ti?i, !urând%S-a ispră"it de astă0i !u $ri!e tăm&ăău9e-a!um, ne!*i&0uite$r, ră&da?i>i regee !e aprig "i- păstra?iSă nu da?i peste atu @i mai rău

8ULP.A I APULȘ Ț

Mergea !umătra 8upe-n "$ia pasuui,!u miie-ide "i!enii în !ap,aăturea de-n!$rn$ratu ap,Ț

!e nu "edea mai mut de ungu nasuui%9ar setea $r, stârnită de d$g$are,îi #a!e-ntr-$ #ântână să !$&$are,să &ea $ gură-d$uă de ră!$are%Băură amând$i pe săturatei 8upea-i 0ise apuui + -,,4ârtate,ș Ț

2 erau, pre!um se "ede, &uni ami!i3 &ăurăm n$i, dar !um ie im de-ai!i(%%%ș

.u am un pan% 6idi!ă-te pe 0id

i !$arnee pr$pte tee, s$id ș șMă "$i ur!a pe tine !a pe-$ s!arăi de pe g*i0d am să te trag a#ară%)ș

-,,Pe &ar&a mea, răspunse apu,Ț

mă &u!ur !ă te taie !apu% Ni!i eu -de !e să nu i-$ spun (-ț

n-a #i găsit un pan mai &un %%%)ș

Ur!ându-se pe găgău ,ț!umătra, #ără piedi!ă,îndată i ie i din puș ș ț

i-i mai inu i-$ predi!ă+ș ț ș

-,,O, da!ă !eru i-ar #i dat, &ădie,ț

i minte !âtă &ar&ă pe &ăr&ie,ș

n-ai #i intrat !u-atâta u urin ăș ț



în pu %%% .u am pe!at 9e-a!um,ț

!ă0ne te-te i tu, !u stăruin ă,ș ș ț

!ă eu am tre&uri i îmi "ăd de drum%%%)ș

/n $ri!e u!ru, negre itș

să ne gândim i a s#âr it ș ș

PISICA, 8ULTU6UL I SC6OA4AȘ

S-au nimerit $dată trei mame a un $! +$ Pa'ură !u puii în !ui&u de umină,$ S!r$a#ă de mistre a rădă!inăț

i $ Pisi!ă-n s!$r&ură de a mi'$!%ș

C$tr$&ăind, a r$stu $r, în!$$-n!$a!e,

i mamee i puii trăiau, ti*ni i, în pa!e%ș ș ț9ar iată !ă mâr a"a a!eea de Pisi!ăș

î i puse t$ată "i!eniaș

să e destrame arm$nia%%%La Pa'ură se ur!ă i-i spune + -,,Mi-e !am #ri!ăș

să nu ne pierdem pui $rii, dragă%ș

Tu n-ai "ă0ut !ă 0iui!a-ntreagăa#urisitei S!r$a#e i-a !ă unat să râme (ș

i-a pus în gând, pesemne, ste'aru să- dărâme%Ș

Ne-$ prăpădi "ăstaree, p$!i-$-ar ursit$aree Per#ida, îngr$0indu-i !umpit pe !ei de sus,

s-a dusdire!t a rădă!ină,spunând e*u0ei + - ,,S!r$a#ă, iu&ita mea "e!ină,a "rea, de data asta, $ "este rea să- i spui%ș ț

29ar, "e0i, tu n-$ mai spune nimănui, !ă e prăpăd3As!ută, !um mă "e0i i !um te "ăd,ș

de-$ #i să pe!i pe unde"a, *ai*ui,î i prăpăde te Pa'ura sărmanii pui :ț ș

9e0ăn uind i-ai!i a!eea i "$&ură,ț ș ș

Pisi!a s-a înt$rs a ea în s!$r&ură%Cum Pa'ura nu !ute0a să 0&$aresă- i #a!ă r$st de !ee ne!esare,-ș

a rându ei, ni!i S!r$a#a nu îndră0nea să pe!e,temându-se de !e s-ar mai petre!e,-i stând a a mereu i a teptând,ș ș ș ș

s-au prăpădit de #$ame rând pe rândi !ei din "ântș

i !ei de pe pământ%ț

-,,A!um, i-a spus Pisi!a,ș

s-a ispră"it !u #ri!a + p$t ini tită puii să-mi îm&ui&ș

!u !ei din tină i !u !ei din !ui& :ș

9i !âte ree s-au "ărsat din strania!utie a Pand$rei pe pământ,eu !red !ă nu e atu !a 0â0ania,

pe !are-$ is!ă $mu prin !u"ânt%



B76BATUL B.DI8 >I MUI.6.A LUI

Nu-i $m !are să n-ai&ă $ să&i!iune-a ui1 Ni!i teama, ni!i ru@inea n-a'ung să mi- de0&are%>tiu în pri"in?a-a!easta $-ntâmpare%2. &ine !a prin pide să întăre@ti !e spui%3Se p$"este@te !ă un $are!ineAtât se deprinsese ui Ba!*us să se-n!*ine,în!ât i se-ne!ase în pa*ar>i !uget, @i a"ut, @i sănătate%A@a sunt t$?i &e?i"ii+ a !aea 'umătate,Se p$menes! #ără-$ para în &u0unar%9ar într-$ 0i, !um $mu n$stru se-ntre!use,în!ât, !u "inu-$dată, @i min?ie-@i &ăuse,

Ne"asta-sa, de !iudă, E-a-n!*is într-un !a"$u%

A!$$, pân5 a 0iuă, "inu n$uîn &e!iu ră!$r$s s-a impe0it,Iar !ând &e?i"u s-a tre0it, în giugiu m$r?ii-n"ăuit,La !ap !u umânarea-n s#e@ni!,>i-a-n!*ipuit !ă d$arme s$mnu "e@ni!%

F Ce s-a-ntâmpat( a 0is% Adi!ă, e "ădu"ă ne"asta mea(în"e@mântată !a Ae!t$E, !u !*ip as!uns @i gas s!*im&at,4emeia a "enit a ra!a unde &ăr&atu ei 0ă!ea>i-$ stra!*ină din ter!iu ui Lu!i#er i-a dat1Iar presupusu m$rt a!um !redeaCă a'unsese-n iad, !u-ade"ărat%

Intrând în "$r&ă !u sta#ia, a între&at-$+- Cine e@ti( .a i-a răspuns+ FSunt !*eăreasă peste !ămărie dră!e@ti%>i din p$run!a ui Satan-!e-Mare9au !e$r din m$rminte de mân!are%Iar e, !a-n "is+ F 4rum$asă su'&ă ai,9ar de &ăut, !e"a, nu dai(

1Una dintre Furii, zeiţe ale infernului, care aveau în paza lor pe cei morţi.

L.UL BI6UIT 9. OM

T$t dis!uta mu?imea pri"ind a un ta&$u/n#ă?i@ând un Leu nespus de mareAăturea de un er$uCe i0&utise să- d$&$are%Tre!ând un Leu năprasni!, e-n!*ise-ndată gura,Lim&u?i$r, spunându-e !ă @i pi!tura. &ună !ă dă un$ra prie'Să pară, !e pu?in, !ă sunt "ite'i%GArti@tii p$t pe mu?i să-n#ă!ăre0eCu #ante0ia $r înaripată%O, de-ar putea @i eii, !a $mu, să pi!te0e,A?i @ti @i ade"ăru !um arată:



8ULP.A >IST6UU6II

Pri&eagă @i i*nită9e #$ame, dă de-$ "ieCu ni@te struguri rumeni, #rum$@i,9e ra0a!*ie%

Ci$r!*inii-s pini @i "upea,9e sine în?ees,Ar #i mân!at !u p$#tă>i ni!i n-ar #i aes%%%

9ar a-ndemâna a&eiO-mpiedi!ă s-a'ungă

Până a ei 0ă&reaua uu!i$r, prea ungă,>i g*impii-n !are gardu e prins @i împetit1Ci$r!*inee-i apr$ape de &$t1 s-a t$t su!it,S-a ridi!at+ se-n?eapă>i-i asă gura apă%%%

- Ce struguri "er0i @i a!ri, $#tea0ă, Nu-s de teapă>i-s prea !ru0i%%%Mie, !e-mi pa!e-i gustu de sta#idă,

Nu-mi strepe0es! eu din?ii !u a!eastă aguridă%%%

L.UL MU6IN9

îm&ătrânise eu !e !umpit>i î@i 'eea puterea de-atădată%Supu@ii ui, "ă0ându- !ât e de prăpădit,Săriră t$?i asupra ui, să- &ată%I-a tras în spate !au $ 0dra"ănă !$pită,L-a rupt !u din?ii upu, iar &$u E-a împuns%%%;ă!ea pe a&e eu, !u inima 0dr$&ită,>i ni!i să ragă-$ dată puteri n-a"ea de-a'uns%

Atun!i "eni măgaru @i-i trase un pi!i$r%- 8ai mie 0ise eu, nu-mi pare rău !ă m$r,9ar de-am a'uns să #iu $"it de tine,8$i mai muri $ dată, de ru@ine

L.B79A >IBUC7TA6UL

/ntr-$ $gradă pină de păsări, a !$na!u

9in prea'ma unui mândru !aste, trăiau ânsa!u>i Le&ăda, în "ra'a @i-n ini@tea naturii1.a, pentru #rumuse?e1 e, *ără0it #ripturii%



/n @an?urie pine !u apă stră"e0ie,P$n'au, puteau aene, 0&urdau !u "$i$@ie%%%9ar Bu!ătaru Cur?ii de &ăutură-n!ins,Cre0ând !ă e ânsa!u, !*iar Le&ăda a prins>i îi #ă!ea, nătângu, pe $! de petre!anie,9e nu !ânta de spaimă sărmana $rătanieUn !ânte! minunat, !u "ra'ă stranie%Surprins de !ântu minunat,8ă0u atun!i !ă s-a-n@eat%:Sunt un neg*i$& î@i 0ise &e?i"u% Mai e "$r&ă(%%%Ar #i pă!at să #a!em din !ântărea?ă !i$r&ă%%%

Ni!i!ând - #ereas!ă s#ântu - n-am să-i rete0 gâte'u,A@a, d$ar pentru sa?iu nemerni!uui pânte!,Când @tiu, a!um, prea &ine !ă p$t să-i dau prie'uSă @i- păstre0e tea#ăr, pentru !ânte!%)

Adesea, întâmparea în greu impas ne du!e,

9ar "$r&a du!e - 0i!e 0i!aa - mut adu!e%

4.M.IA /N.CATA

In $! să sară-n "auri, sunt unii !are 0i!+:Se-nea!ă $ #emeie, nu-i nimi!%%%).u, unu, !red atminteri, @i nu spun !a a!eia,Că!i &u!uria "ie?ii e #emeia%A!esta nu-i un în!eput nep$tri"it,Iar #a&ua de #a?ă "ă "$r&e@te

T$t despre una !are, pre!um se p$"este@te,în "aurie apei a pierit%A!um &ăr&atu, &ietu, $ !ăuta prin apă,8$ind !a trupu ei ne-nsu#e?itCu !instea !u"enită să i- a@e0e-n gr$apă%Pe ma, !u !â?i"a tre!ăt$ri s-a întânit,

Ne@tiut$ri de !ee întâmpate,>i $mu i-a-ntre&at da!ă-au 0ărit8re$ urmă a #emeii îne!ate%

- Nu, i-a spus unu1 ia-$ mai a "ae,- Pe unde, p$ate, apa s-$ #i dus%%%- Ni!i "$r&ă 0ise atu, pe s$a?a dumitae

- N-$ !ăuta de"ae, !i mai a dea, în sus%- Ori!ât ar !urge râu pe-$ a&ie-n!inată,

4emeia, !um $ @tiu de în!iudată, Nu s-a ăsat, desigur, purtată de taa0Un pas mă!ar Ci, !a să-i #a!ă un ne!a0,A apu!at-$-n sens !$ntrar%%%A!eui $m îi mai ardea de gume

Nu @tiu de-a"ea sau nu dreptate,Cum n-a@ putea să spun despre #emei, anume,9a!ă sunt t$ate în!ăpă?ânate%9e-ar #i a!esta un !usur a $r,

Nu !red !ă "$r s!ăpa de e u@$r%în "e!i de #irea ei nu se desparteCând e-ndărătni!ă din na@tere #emeia1



î?i "a înt$ar!e "$r&a pân5 a m$arte,Iar da!ă s-ar putea, @i după-a!eea%

LUPII SI OILE

În urma multor veacuri de necurmat razboi,Se încheiase pace între lupi si oi;Iar cei de-atîta vreme învrabitiErau, deopotriva, la !el de multumiti"#aci lupii, ce e dreptul, !urau din miei destui,$ar piei de lup si bacii puneau destule-n cui"%vea primedii multe pasunatul,$ar nu mer&ea prea lesne nici vînatul,Si nu-si traia în tihna nici unul viata lui"%cum !acura pace, si-asa precum sta scris,

$e-o parte si de alta, ostatici si-au trimis'(ioarele, dulaii, iar lupii, pui de lup"#u timpul, însa, puii acestia se-ntaresc,Pîna-ntr-o zi, ciobanii lipsind, se napustesc,Înhata mieii-n &heare, îi s!îsie si-i rup)#u prada-n &ura, lupii cei tineri au !u&it,%poi pe ceide-acasa în taina i-au vestit;Iar cîinii care-n codru ostatici se &aseauSi !ara nici o &ria, încrezatori, dormeau,În somn pe nesimtite au !ost ucisi, încît*ici unul n-a scapat neomorît"Precum vrea sa arate aceasta întîmplare,

#u raii se cuvine sa lupti !ara crutare"Stiu ca razboiul e urît,$ar cu dusmani vicleni cînd ai de-a !ace,La ce-ti slueste sa-nchei pace+

N.87STUICA INT6AT7 /N HAMBA6

Adume!ând mereu i dândș târ!$ae,$ Ne"ăstui!ă, sa&ă !a un &ă ,ț

spri'ită de pe urma unei &$ae, pătrunse-ntr-un *am&ar !u &unătă i%ț

i dă-i $spă Ș ț

Cam dup-$ săptămână, d$ar, de *ranăa'unse &u!ăată, grăsu ă, d$$#ană%ț

/ntr-$ 0i, "$ind să s!ape,2s-au0ea pe s!ară gură3"ru să iasă prin spărtură,dar "ă0u !ă nu în!ape%-GAm gre it, !um"a, de gra&ă%%%ș

N-am gre it%%% Ciudată trea&ă%%%:ș

-GCe t$t murmuri( Ce t$t 0i!i(Când intra i, întâi, ai!i,ș



erai sa&ă!a $ s!$a&ă%8rei să nu rămâi pe !*e (ș ș

Sa&ă tre&uie să ie iș

nu !um e ti, un #edee :ș ș

Documents

La Fontaine -Cartea 3