Coleclia: IST0Rll SECRETI

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiBOERESCU,DAN-SILVIU

Capitalele romrinilor 9i ale $nuturilor romAnegti : docu_&amesi mituri istorice insogite de consemniri din prcs| / prczentatede Dan-Silviu Boerescu. - Bucuresti :Integral,2019

Conqine bibliografieISBN 978-606 -992_236-1

94

O INTEGRAL,2O78

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tip;rit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau partiali, a acestei lucriri,frrd acordri scris al editorului, este strict interzisigi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -992-236_1

(apitalele romenilor

si ale tinuturilor romen?tti11

Docu-drame gi mituri istorice

insolite de consemndri din presi

prezentate de Dan-Silviu Boerescu

IU

INTEGRAL

Sumar

inaintca rominilor - daciili romanii:

SamircAetun legia;i Sarmiregetun Utpia lraiana / I

(impulung Murcel - de la cstatsa lui Negru-Uodi

la bulevardul ,, Pardon" pi Gridina ,, Merci" / ll

(uilea de Arget, epopeea unei unguroaice aprige din vcchims,

Doamna (lara pi Neaopola lcaali moderni / ll

Tirgovi;te - oraplfarcinat tir totodati'

ingrorit de Ulad fepq / H

Bucurcpti, de la micula (etate a Dimbovilei

la (apitala Regatului lominiei,

confiuntati cu flagelul damelor cu ,,condicufi" / ll

Baia, avanportul catolicirmului in l{oldova;i ora;ul

celor patru iarmaroace ale lui Alexandru lipupneanu / l]

Peregrinirils domnitorilor moldoveni pe la repdinlele lor

din lirst, Ridiu[i, Uaslui, Piaka Neam!, Roman, llirliu / 19

Suceava, adici fuga unui domnitor de influenfacattratoare a mamd salc / 9l

lapi rau cum forta capitali a Moldovei

devine,,capitali de rerervi', a legatului lominiciin timpul Primului Rizboi Mondial/ 99

(emiufi, altrsilea ora; al Rominiei interlelice;i...rcl maifiumosl I l0l

ftfiniu - de la o mici obge monahicearcila regedinli de gaberniedernagionalirati / 109

Timipara, repdin!a Banatului ;i...fo*a capitali a Ungariei (!l / lll

(lujul, deloc un orap,,inrhir"! / ll!

llba lulia- jalonul irtoric al reintregiili ruccerive

a lominiei/ ll9

limuriri bibliosrafice / lll

lnaintea romenilor - dacii

ti romanii: Sarmizegstuta RegiaI

$ Sarmizegetuta Ulpia Traiana

Capitaladacilor a fost un centru defensiv fortifrcat,apd-

rat de alte cinci cetili din apropiere - Costegti-Blidaru, Cos-

testi-CetItuta,Piatra Rogie, Cepdlna gi Bnnila. Cetatea a

fost desivdrgiti in forma sa finall in jurul anilor'50 d. Hr. 9i

areprezentatcea mai mare locuire compacti a dacilor Pentruci 9i in afan cetdyii propriu-zise, pe toate terasele aldturate,

au fost gdsite numeroase urme de locuinle dacice. Denumi-

reaSarmizegetusa poate insemna, dupl unii autori, ,,cetatea

inaltil', ea fiind construitd strategic pe o culme impldurit[sau,,a lui Zilmoxis", zeitatea supremi a geto-dacilor, care-9i

avea ultimul mare templu aici, alituri de cele ale altor divi-

nitili - Gebeleisis 9i Bendis.Tot aici se afla 9i un altar solar,

un loc de sacrificiu al animalelor mari construit din piatrimasivi gi previzut cu o pdlnie d.e scurgere a singelui citre

canalizareacetllii. Este gtiut faptul ci, dupi al doilea dzboi

cu Decebal (105-106 d. Hr.), romanii au distrus cetatea, con_struind mai jos, pe ses, o alti, cetate) municipiul denumit Ul_piaTraiana Sarmisegefu za (dupd,numele impiratului romaninvingitor), pentru ridicarea cdreia au folosit o parte din pia_tra si elementele structurale ale construcfiilor de aici.

Dintre cetitile de apdrare ale capitalei dacice se remarciin primul rdnd Cetatea Blidaru, de la Costegti, cea ai cdreiluptdtori au protejat pdnalaultima suflare frumoasa cetatesarmizegetusa, unde Decebal si rizboinicii lui s-au retrasdupx beteha de laTapae pierduti in fagaromanilor. A fostcea mai puternicd fortificatie a dacilor pentru apilrasea capi_talei regatului si ultima redutd de pe acest traseu care s_aimpotrivit armateicuceritoare . interitd cu tipicele ziduri,,mu_rus dacicus" (fhcute din blocuri masive de piatrd regate intreele cu bdrne de lemn si umplute cu pimint), cetatea avea maimulte turnuri de apdrare si era dotati si cu o serie de don_joane in care erau amenajate catapulte. Accesui in cetate seftcea doar prin unul dintre turnurile de apdrare, iar inamiculeraforgat si treacd printr-un culoar strdmt de ldngl zid, undeera expus aitor lovituri.

Complexul de fortirefe dacice din Mungii Oristiei, situatin Grddistea Muncelului, a suscitat mai multe controverseprivind etimologia sa. Practic, nu se cunoaste pronuntareaexactd'din limba dacici si nici in mod cert sensur cuvdntului.Atdt Constantin Daicoviciu in lucrarea Ulpia Traiana, cdt siLiviu M drghitan in C i r., i / iza li a g e to - d a c i / o r pr ezintd, teoriaprofesorului Ioan I. Russu (tn Limba traco_dacilor)care spunecI numele este compus din doui elemente debzzd:,,zermi,,(stdnci, innlgime) si,,zeget, (palisada, cetate), avind agadarintelesul de ,,Cetatea de pe stAnci,, ,,,Cetateainaltd',,,,Cetate

de palisade (construitd) pe indllime (sau stAnci)". Deoarece

Sarmizegetusa inigial nu era o fortifica;ie militard, ci o a9e-

zarc rcIigioasi 9i civili, etimologia trebuie luatl in conside-

rare cu anumite rezerve. Se poate ca numele sd, fi, ardtat chiar

sacralitatea acelui loc, sau faptul cd erz o cetate regeasc[, la

origine. O alte teorie spune ci numele ar insemna: ,,zsezarea

sarmaplor gi a ge1ilor" de la termenii: ,,sarmis et getusa" din

latini. Vasile Pdrvan a respins aceasti ipotezd., ardtdnd cd.

sarmafii au inceput si pitrundi in teritoriul getic abia dupiepoca lui Traian 9i ci numele capitalei era mult mai vechi.

Pdrvan a propus lectura ,,Sarmiz-egetusa"in sensul ,,Egetusa

a lui Sarmos" satu,,Zarmos", aritdnd cd. Zarmos/Zermos a

fost un nume tracic cunoscut si citat de cercetitorul austriac

Wilhelm Tomaschek, in lucrarea standard Wchii traci,un stu-

diu etnologic. Opinia lui Pdrvan a fost impirtngitn gi de savan-

tul bulgar tracolog Dimitir Decev, c re a adus in disculie,

comparativ, numele de persoane din Lycia - Zermounsis,

Ro-zarmas, Ia- zarmas rTtoko-zarmas gi varianta tracdbazatd

pe Zermos,Xermo-sigestos sau Zermo-sigestos. Tomaschek

propusese in acea lucrare din secolul al XIX-lea ,,Zermi-ze-gdtousa", prima parte comparind-o cu harmyd din sanscriti

,yattd.,clmin, familie", sensul final presupus fiind ,,c s^ na-

flunii (getice)".

Cetatea de pe Dealul Gridigtei este cea mai mare dintre

fortificaliile dacice. Aflatd.pe virful unei stdnci,la L.200 de

metri inilgime,fortdreala a fost centrul strategic al sistemu-

1ui defensiv dac din Munt'i Origtiei, gi cuprindea gase citadele.

Fortlreafa, un patrulater alcituit din blocuri masive de pia-

tr6, a fost construitl pe cinci terase, pe o suprafafi de apro-

ximativ 30.000 m2. Sarmizegetusa confinea de asemenea o

zone sacrd,. Printre cele mai importante si mari sanctuarecirculare dacice se afli si calendarul circular. Zidutcetitiiavea3 metri grosime 9i o inilgime de aproxim ativ 4_5 metriin momentulfinalizdrii constructiei rui. Deoarec e zidur careingrideste o suprafagl de circa 3 hectare este construit in a9afel incdt respect[ marginile indltimii, cetatea are o configu_rafie mai neobisnuiti, de hexagon cu laturile inegale. inapropiere, spre vest, se aflL, pe o suprafayd de 3 km, o intinsiagezare civild, in care se observl foarte multe locuinte, ate_liere,magazri, hambare, rezetvoare de apd,.La 100 de metrispre est, in dreptul porlii cetltii, din acelasi punct cardinal,se afli sanctuarele, care au forme si mirimi variate. Sanc_tuarele erau situate pe o terasi, care fusese legatd,de poartaamintiti anterior printr-un drum pavat.Nu se stie d.aci eraugapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost dis_truse de romani in timpul ostilitlfilor si nu se poate apreciadacd, era un singur sanctuar mare sau doud mai mici con_struite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar douI.Se remarcd 9i pavajul de andezit sub forma unui soare curazele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimen_siuni reduse, gisite la Gridigtea Muncelului, sunt de forme9i dimensiuni diferite.Ies in evidenfi un vas cu o inscriptie culitere ale alfabetului latin,,,DECEBALVS pER SCORILO",niste blocuri de calcar cu litere grecegti si monedele din aurcu inscrisul,,KOSON". Civilii locuiau pe ldngn fortdreatd,pe terasele construite injosul muntelui. Nobilimea dacicd.aveaapd in rezidentele 1or, adusd prin tevi ceramice. Inventarularheologic g[sit la sit dovedeste cL societatea dacici avea unstandard inalt de viatd.

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac

infrdnt de Imperiul Roman in timpul domniei impiratului

Traian. Dup[ infrdngerea dacilor, cuceritorii au stabilit o gar-

nizoand mihtard. acolo 9i au inceput si dirdme cetatea. Noua

capitald,romani, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sar-

mizegetusa a fost construitila o distanli de 40 km de Sarmi-

zegettrsa Regia. impiratul Hadrian, voia ca noua capitali

construiti deTiaian si fie percepttilczo continuatoare a celei

dacice, de aceea i-a 9i adiugat numele de Sarmizegetusa'

Asemenea oragului interzis Machu Picchu, a?ezarca s)-noscut[ sub numele de Sarmizegetusa este inci inviluitl inlegendi. Cea mai recenti ipotezd,este cd acest loc constituie

doar o mic[ parte dintr-un oras uriag, de aproaPe 200 de kilo-

metri pitrafi. Povestea incepe in1993,cAnd in Romdnia era

demaratl o ampli campanie de punere in valoare a cetllilordacice de la Gridigtea 9i de verificare a informaliilor vehi-

culate de istorici, potrivit cdrora aici ar fi existat o metropoh

comparabili cu marile ora;e ale lumii antice. Aceste cercetiri,

lansate de Ministerul Lucririlor Publice, Ministerul Cultu-

rii 9i Ministerul Cercetdrii, aveau drept scop dehmitareafizicd"

a complexului de fortificafii prin alte metode decdt slpiturile

arheologice. Rezultatele, care nu au fost niciodat[ date publi-

citilii in mod oficial, sunt uluitoare. Astfel, fortifica,tiile nu

reprezintd,doar cetili disparate, agez^te pe culmile munfilor,

ci un ansamblu compact, o vasti alezarc militaro-civili, cu

mai multe nuclee, intinsi pe o suprafafl aproape cit Bucu-

regtiul de astdzi.

Majoritatea vestigiilor sunt inci acoperite de pdmint.

Primele declaragii ale persoanelor implicate in aceste studii

au fost fbcute de generalul de divizie Vasile Dragomir, intr-o

Il

serie de articole apirute in presa vremii. Acesta spunea cLdescoperirea a fost fbcuti de armatd., care cduta in zonelemontane locuri unde puteau fi amenajate unititi militare.A9a au fost descoperite constructiile scufundate in pimdnt,dar 9i incintele subterane care i-au uluit pe cercetitori. Con_form datelor din studiu, regedinta regilor daci era situati pemasivul $ureanu, care coboari citre est, nord si vest in podi_sul tansilvaniei, intre rdurile Sebeg gi Strei.,,Fiecare indltimea acestui munte a fost terasati de jos in sus. Fiecare terasi,care era locuitd.,era apdratd.de ziduri proprii. pe culmi au fostconstruite una sau mai multe cetiti fortificate. S-a mers pAniacolo incdt fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mariera la rdndul lui apdrat de un zid propriu", a scris Dragomir.

Faptul cd. agezarca dacici pe care o stim nu reprezintidecdt o micd parte a metropolei vechi de peste 2.000 de anieste confirmat si de geful sitrilui arheologic,profesorul dr.IoanPiso.,,Mai pufln de So/a dinceea ce reprezintd.sarmizegetusaRegia a fost decopertat. E nevoie de un proiect amplupentru dezvdluirea a ceeace existi aici,,,aspus piso. Cea maiincitanti ipotezd,este insi cA metropola din Munpi Origtieicuprinde si o retea de incinte subterane. inzon numiti VAr_toape, pe o suprafagd de aproximativ patru kilometri pdtra,ti,existi 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cudiametre de pind Ia70 demetri. Aparatele au detectat multeincinte paralelipipedice care comunici intre ele precum ca_merele unei locuinte. Acestea ar fi spatii naturale modificatede mdna omului. De la aceste incinte pleaci mai multe tu_neluri citre muntii din apropiere, unele partioJpribugite.

Iosif Ferencz, cercetdtor stiinlific la Muzeul civiriza,tieiDaco-Romane, se arati sceptic in privinta acestei ipoteze.

,,Cu siguranll, la S armi zegetusa Regia' existi fortifi calii te-

rasate din vremea dacilor. Ele aveau rol de apdrare gi erau

construite din lemn. Am fost gi in acele incinte subterane

despre care vorbea generalul Dragomir, dar ele nu sunt alt-ceva decit pesteri care nu au nicio legituri cu tunelurile

construite de mina omului. Unele dintre ele sunt pribusite,intr-adevdr", spune omul de gtiinfd. El adaugi ci Sarmize-

getusa este cea mai importantd.pagind. din istoria noastri,

dar istoria nu inseamnd ,,teorii conspiragioniste". Pdnd.Ia

rezolvarea enigmei, adepfi Migcdrii de Integrare Spiritual[in Absolut, fondati de controversatul Gregorian Bivolaru,

consideri templul dacic din Mungii Ordgtiei un loc ideal

pentru meditalie. Yoghinii cred ci aici se afli o poarti de

comunicare cu o lume parileld..,,in complexul de la Sarmize-

getusa, cel mai incdrcat loc din punctul de vedere alrczonan-

fei cu tirdmul Shambala este chiar uSoarele de andezitn sau

Discul Solar. in zonl. se remarcd o incircare vitali cu totulgi cu totul exceplionali, evidengiat[ gi de dimensiunea mult

peste medie a arborilor 9i a vegetafiei din jurul sanctuarului

dacic", se aratd pe pagina oficiali de internet a MISA.Un lucru cert care se petrece inzona Sarmizegetusa este

braconajul arheologic. Ecourile celebrului dosar al,,briflrilordacice" din Munlii Or[gtiei, recuperate in parte de staflrl ro-

md.n, nu s-au stins inci. Peste patru milioane de euro au

plltit coleclionari din SUA gi din Europa de Vest pentru 15

brnfdri dacice din aur masirr, nu toate inci recuperate de

statul romAn. Din anul 1990, Sarmizegetusa Regia a devenit

unul din locurile preferate ale ciutdtorilor de comori. Cele

mai importante descoperiri au fost fbcute in urma unor acte

de braconaj, iar piesele valoroase de patrimoniu au ajuns pe

piata neagri a antichitrtilor. cele mai importante bijuteriidin wemea dacilor aflate pe teritoriul Rominiei sunt brifi_rile spiralice din aur masiv descoperite in sarmizegetusa Regia.Tezaurul cd.nti.reste aproape 13 kilograme 9i a fost scos laiveald' de braconieri in perioad a anilor rgg}-2}}},alxturi dealte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piafaneagrd. internagiona)d,, iar din 2007 autorititile romine auinceput treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor dindosarele comorilor dacice, existi alte l"tbrdgdrispiralice dinaur' scoase ilegal din tafi decontrabandisti, care sunt pe calede a fi repatriate.

Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa a devenit capitala po_liticd a Daciei in vremea lui Deceneu, urmasul rui Burebistala conducerea poporului dac.,,Deceneu este cel care mutd.capitala politici a Regatului Dac de la Costegti-Cetnguie(unde a funcfionat in timpul lui Burebista) la sarmizegetusaRegia (Dealul Grndigtii), unde se afla si centrul religios. Ast-fel, din aceastd,perioadi funcflile de rege gi mare preot suntreunite, iar indicii privind separarea celor doud funcfi pdnlla finalul existentei Regatului Dac nu existf', relata cerceti-torul stiintific Cristina Bodo, in studiul publicat in Mono_grafa judelului Hunedoara. ,,Opera tdrzie a lui Iordanes neajutl, asadar, si stabilim urmitoarea succesiune la tronul dela Sarmizegetusa: Deceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpaneus,Decebal. Deceneu, primul rege al Daciei dupi asasinarea luiBurebista, nu e un personaj necunoscut si succesiunea lui latron apare foafte fireascl dacd ne gdndim c[ tocmai el fusesecolaboratorul cel mai apropiat al defuncnrlui rege',, scria is-toricul Hadrian Daicoviciu. Alti istorici sustin ci gi RegeleKoson ar fi domnit la Sarmizegetusa Regia, dovadi fiind

miile de monede din aur cu numele lui inscriplionat pe ele,

nu toate tezarurele identificate ajungdnd insl in mtzee, ci

fiind traficate peste tot in lumea colectionarilor.

Una dintre cele mai importante descoperiri inregistrate

la Sarmizegetusa Regia a fost un vas inalt de un metru gi cu

un diametru aseminitor, carci-a {bcut pe istorici si suslinici dacii cunogteau scrisul. Vasul, probabil unul de cult,

potrivit cercetitorului Hadrian Daicoviciu, era gtanlat cu

inscrippia,,Decebalvs Per Scorilo", scrise cu litere latine.,,Cu

multl dreptate acad. Constantin Daicoviciu a interpretat

inscriptia de pe vasul de la Sarmizegetusa ca o inscriplie inlimba daciloE traducdnd-o prin: Decebal, i6ul lui Scorilo;

intr-adevir, cuvdntul per (inrudit cu latinescul puer) are inlimba traco-dacilor ingelesul defu.Alfabetul grecesc e inlo-cuit cu cel latin; pe marele vas de cult descoperit la Sarmize-

getusa inscrip$a DECEBALVS PER SCORILO e redactati

in limba dacilor, dar cu litere latine. in latinegte sau mlcar cu

litere latinegti a fost redactat s,i mesajul de ameningare trimis

lui taian pe o ciuperci. Tot aga va fi scrisl 9i epistola luiDecebal citre Domilian, semn ci la cancelaria regeasci de 1a

Sarmizegetusa limba puternicului Imperiu roman era cunos-

cuti 9i folositi. Agadar, dacii cunogteau scrierea. Firegte, ea

n-a devenit niciodati accesibili tuturor dacilor. Exemplele

de folosire a scrierii sunt rare", constata Hadrian Daicoviciu.

Cei mai mulf dintre istoricii care an cercetat Sarmize-

getusa au stabilit cd agezarea a fost cuceritd gi distrusl de

romani in anul 106. Dupn infrdngereadacilor, cetatea a fost

devastatd, iar templele ei au fost incendiate. , ,La feI ca in cele-

lalte situalii, gi in cazul Sarmizegetusei gestul aavut motivafii

politice, economice, dar gi religioase. Se pare cil reirstenla

l

armatd. a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios,astfel cr a fost distrus in totalitate centrul rerigios gi political acestora", afirmacristina Bodo. Scenele asediului Sarmi-zegetusei sunt redate cu lux de aminunte pe Columna luiTr aian, constatd. istoricul H adrian D aicoviciu.,,S oldatii ro-mani atacd. cu inddrjire, constienti ci au in fali ultimul mareobstacol care-i desparte de victorie: se vdd folosite masini derdzboi si sciri pentru urcarea pe ziduri. La rdndul lor, daciiapird cu eroism cetatea,suferind pierderi grele. Lupta e insiinegaii: romanilor le sosesc, desigur, intiriri, in timp ce api-ritorii inchigi in cetate suferi nu numai din pricina armelorwijmage, ci mai ales de sete. Se pare cd,Traian tiiase conduc_tele ce aduceau apa in cetatea de refugiu a Sarmizegetusei:asra s-ar explica dramatica sceni in care apdrdtorii capitaleidacice, sleifl de puteri, isi impart ultimele picituri de api. Epreludiul capitulirii cetitii care, dupi cum atesti. descope-ririle arheologice, va fi sistematic si cu silbiticie distrusi im-preuni st asezarea civili si cu monumentala incintd. sacrd,,,

scria Hadrian Daicoviciu. Regele Decebal se sinucide in timpce era urmlrit de un detasament de ciliregi romani, tiindu_sigdtul cu o sabie incovoiati. Dupi cucerire, pe locul capitaleiRegatului Dac a stafionat o unitate militari romani, pentruaproximativ L1 ani.

Daclvechea capitald,a Daciei preromane se situa in Mun-gii Orngtiei la o altitudine de1,.200 m, Sarmizegerusa Romaniera amplasati pe un teren aproape de ses, inbazinulHafegu-lui,la cota 531 m. Oragul se afla la aproximativ g km depirtarede treci.toarea care face legitura intre Banat si Transiivania sicarc purta in antichitate numele de Thpae, astdir,,portlle deFier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului pentru

intemeierea oragului s-a fhcut inbaza avantajelor strategice

si economice, cu Muntii Retezat la sud 9i Mungii Poiana

Rusci la nord, constituiau bariere naturale greu de stribltutpentru eventualii atacatori.Teritoriul metropolei se intindea

de laTibiscum la Micia,pdnd,IaintrareaJiului in defileu, un

teritoriu propice in care capitalas-a putut dezvoltain lini9te,

fiind apirati de castrele Tibiscum, \bislova, Micia si Bum-

begti. Cetatea, un patrulater format din blocuri de piatrlmasive, a fost construiti cu cinci terase, pe o suprafagd. de

^proape 30.000 metri pitragi. Prin Ulpiataiana trecea dru-

mul imperial care venea de la Dunire 9i fbcea legdtura cu

extremul nord al provinciei,la Porolissum (Moigrad).

Deoarece romanii voiau sa evite o noui lupti foarte di-

ficiln laTapae in urmitoarcalor incursiune impotriva daci-

1or, au amplasat la sfhr;itul campaniei din 101-102 d. Hr',ladistanla de 8 km est de Po4i1e de Fier ale Transilvaniei, in

CAmpia Hategului, o garnizoani romani. Pe acest amplasa-

ment al taberei militare romane se va construi dupi obtine.

rea victoriei din anul 106 d. Hr., un mare orag' capitala unei

noi provincii a Imperiului Roman. Ulpia Trarana a fost in-

temeiati de guvernatorul Daciei Romane Decimus Teren-

tius Scaurianus gi ^veto

formi obignuitl in acea vreme la

romani: un patrulater cu laturile rotunjite, cu o suprafali de

32,4ha,hnsimea 600 m,li,timea540 m gi indlgimeazidt;J.ui

de 4-5 m.ZiduI era construit din blocuri de piatrd' cioplite,

imbinate cu mortar, 9i era previzrft in Partea superioari cu

creneluri, avdnd pe fiecare laturd cite o poafte.Po4ile de pe

laturile paralele erau legate intre ele prin doui strtzi princi-

pale, care stribiteau cetatea dintr-o parte in alta. Forul era

in centrul oragului cuprins intre zidurile de apdrarc si se afla