Istoria monedei nationale

8/18/2019 Istoria monedei nationale

1/11

De hartie, de metal sau de plastic, banii ne controlează existen a, iar fară ei nici nu ne-am putea imaginațvia a în ziua de astăzi. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna a a. Înainte de apari ia banilor, comer ul seț ș ț ț

baza pe schimbul în natură (troc). rima monedă a fost bătută de lidieni, cu apte secole înainte deș!hristos, dupa cum aflăm dintr-un buletin al "ocietă ii #umismatice $omane.ț$om%nia &i $epublica 'oldova sunt două ări-surori, populate de acela&i popor, au aceea&i limbă &icultură cu un trecut comun. tît leulul rom%nesc cît i leulul moldovenesc au la bază o istorie vastă.ș

De la Troc la Monedă.De la primele monede grece ti din coloniile de la 'area #eagră pîna la apari iaș țleului, istoria banilor pe teritoriul ării noastre a fost marcată de multe momente furtunoaseț .

PRIMII BANI. *storia banilor pe teritoriul ării noastre începe cu primele monede bătute în coloniilețantice grece ti de la 'area #eagră, care aveau o vastă activitate comercială. În secolul al *+-lea înainte deș!hristos existau ateliere la istria, !allatis, omis i Donisopolis, unde se băteau tetradrahme, drahmeșdin argint i subdiviziuni de bronz ale acestora, precum i stateri de aur, potrivit site-ului oficial alș ș'onetăriei "tatului. cestea aveau însa mai mult o circula ie cu caracter local.ț

(Drahmă de argint)

LA DACI. e teritoriul Daciei circulau monedele macedonene ale lui /ilip al **-lea, iar, după cucerirea'acedoniei de către romani, dinarii republicani. i dacii au început să bată monede în atelierele proprii.Șrin 012 î.. apar monede dacice din argint, ale căror desene le imitau pe cele de pe banii macedonenisau romani. cestea circulau în paralel cu monedele grece ti sau romane, avînd ca prototip tetradrahmeleș

lui /ilip al **-lea, cu efigia lui 3eus pe avers i un călăre pe revers. 4aterea de monede în ateliereleș țdacilor a încetat în perioada care a urmat cuceririi teritoriului de către romani (anul 526 dupa !hristos),treptat fiind introduse monedele care circulau in *mperiul $oman. cestea s-au folosit i dupa retragereașaureliana, utilizarea lor continuînd chiar pîna la caderea $omei (anul 786).

ORIGINEA CUVÎNTULUI BAN. În perioada care a urmat a revenit în actualitate trocul, circula iațmonetară fiind redusă. 'ai tarziu, în spa iul vechii Dacii au aparut monede bizantine, fiind inlocuite apoițtreptat, in secolul al 9**-lea, cu monedele statelor care se formau in :ur - ;ngaria, "erbia, olonia si4ulgaria. #avalirea tatară din 5075 a favorizat patrunderea unor monede germane i engleze ti, înlocuite,ș șla rîndul lor, de dinarii banali din "lavonia i ;ngaria. robabil că denarii banales - moneta curentă deș

argint a regilor unguri, a cărei amintire a rămas în cuvîntul ban pînă astăzi - au circulat i la romani. "-aușgăsit în sapaturile de la !urtea de rges din aceste monete i in alte tezaure, spune !. *. !ondurache înș4uletinul "ocietă ii #umismatice $omane.ț

IMITA II.Ț *ntemeierea principatelor 'oldovei i +alahiei a însemnat un nou pas în istoria banilorșromane ti, în perioada imediat urmatoare fiind infiin ate primele monetării. În ara $omanească, +laicuș ț Ț+oda (5


2/11

În ara $omanească au circulat pîna în secolul al 9+*-lea diverse monede, în mare parte aduse deȚnegustorii străini. !ele mai importante dintre acestea erau@ fertunul (moneda de socoteală), perperul (maimult în sudul Dunării), ducatul, asprul, banul i florinul (de provenien ă ungurească). În 'oldova erauș țfolosite zlotul (pentru plata birurilor i a garan iilor în :usti ie), rubla de argint i grosul.ș ț ț ș

TROC. !u toate că existau monede, circula ia lor era însa destul de retransă, astfel că schimburile înț

natură s-au practicat în ările $om%ne pînă tîrziu, în secolul al 9+**-lea. Documentele istorice atestaȚexisten a unor schimburi de proprietati contra vite sau robi igani. În 5650 se da un cal pe un igan cuț ț țfemeie i copiii săi. e la 56=8 se vinde un sat pe rut pe =2 de boi, =2 de vaci cu vi ei i 58 vaci grase,ș ț șspune !. *. !ondurache în 4uletinul "ocietă ii #umismatice $om%ne.ț

HAOSUL MONETAR. Dupa ce domnii pamînteni au încetat să mai bată monede proprii, teritoriul ăriiȚ$om%ne ti a fost invadată de monede străine, în special din *mperiul Atoman. 'onopolizarea comer uluiș ț

ărilor $om%ne de către turci a favorizat introducerea paralei i a altor monede turce ti. #umărulȚ ș șmonedelor străine, circa 02 în secolul al 9+**-lea, a a:uns la peste >2, la :umatatea secolului al 9*9-lea.De la sfîr itul secolului al 9+**-lea, asprii - moneda predominantă pîna atunci - au fost înlocui i treptat cuș țtalerii-lei olandezi. ceasta monedă din argint, cu un leu pe avers, s-a impus rapid în sud-estul Buropei, în

ările $om%ne pastrandu-se ca moneda de calcul chiar i după scoaterea ei. De la leul de pe ace ti taleriȚ ș ș provine si numele monedei noastre nationale, cuvîntul regasindu-se i în denumirea altor monede ale unor ș

ări din regiune, precum leva - 4ulgaria sau leCa - lbania.ț

( aler-olandez, ?oeentaler)

1!"# LEUL CAPAT$ PUTERE. De la sfîr itul secolului al 9+***-lea i pîna după prima :umătate aș șcelui următor, în principate au circulat în special monede turce ti, ruse ti i austriece. !ursul acestorș ș șmonede a fost reglementat prin $egulamentul Arganic, care stabilea o bază de calcul legală raportată lavaloarea intrinsecă a unei valute forte - ducatul olandez. *n 51


3/11

lexandru-*oan-!uza

LEUL ROMANESC AL LUI CAROL I &'r()*l le*+.roiectul demarat în timpul domniei lui !uza s-a concretizat în timpul lui !arol *. Euvernul turc a fost în

final de acord cu baterea unei monede rom%ne ti. În aprilie 5168 se votează prima lege monetară aș$om%niei prin care se stabile te ca moneda na ională leul. otrivit legii, urmau să se bată monede din aurș ț(02, 52 si = lei), argint (0 lei, 5 leu si =2 bani) i bronz. În 5182 se infiin eaza la 4ucure ti primaș ț șmonetarie, unde se bate primul leu romanesc. +aluta intră astfel masiv în ară, mai ales rubla rusească,țceea ce duce la măsuri drastice din partea unor mini tri, cum a fost Dimitrie . "turdza, supranumitșF'iti ă roade rubleG, care a for at un anumit curs de schimb i o anumită circula ie de monedă. rimeleț ț ș țînsemne monetare de h%rtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 50 iunie 5188, cu valorilenominale de = lei, 52 lei, 02 lei, =2 lei, 522 lei i =22 lei, de către 'inisterul de /inan e, pentru a ob ineș ț țfondurile necesare sus inerii financiare a $ăzboiului de *ndependen ă. ?a 5 aprilie 5112, este înfiin atăț ț ț4anca #a ională a $om%niei, fiind singura abilitată să emită monedă de metal i h%rtie. rintr-o lege dinț ș5>22, s-a autorizat i emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominală de =, 52 i 02 bani, bătute laș șmonetăria 4ruxelles. În 5>26, s-au bătut o serie de monede de aur, cu valorile nominale de 50,= lei, 02 lei,0= lei, =2 lei i 522 lei, anivers%nd cei 72 de ani de domnie a regelui !arol *. După rimul $ăzboiș'ondial, leul rom%nesc intră pe panta infla iei datorită distrugerii economiei rom%ne ti în război i aț ș ș

preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble ruse ti) din teritoriile nou dob%ndite precum iș șa banilor de ocupa ie emi i de armata germană. *nfla ia continuă într-un ritm moderat în perioadaț ș ținterbelică i în cea a celui de-l Doilea $ăzboi 'ondial. *ntrarea rmatei $o ii pe teritoriul ării, înș ș ț5>77, aduce cu sine i impunerea către popula ie a acceptării leului de ocupa ie rusesc. Abligareaș ț ț

$om%niei la plata a uria e despăgubiri de război duce infla ia la rate astronomice în 5>76 i, mai ales, înș ț ș5>78. În 5>76 este emisă moneda de 522.222 lei, iar la 0= iunie 5>78 este emisă bancnota de =.222.222lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria $om%niei.

(prima monedă rom%nă)


4/11

( 02 lei,5>78, se face denominarea, la un raport de 5 leu nou la 02.222 lei vechi. $eevaluarea esterealizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă i fără posibilitatea de a schimbașmai mult dec%t o suma fixă din moneda veche. cest lucru a fost făcut pentru a nu permite

persoanelor din clasa mi:locie i cea de sus să păstreze o mare parte din venituri dupășna ionalizare pentru a le folosi la rezisten a împotriva colectivizării i a instalării definitive aț ț școmunismului în $om%nia. ?a vremea introducerii paritatea leu-dolar era de 5=2 de lei pentru 5dolar. *nteresant de men ionat că (doar) pe bancnotele de 02 lei din această perioadă este înscrisț F'inisterul /inan elorG (în loc de F4anca #a ionalăG sau F4anca $..$. - 4anca de statG).ț ț

Al ,re(lea le* -( 'er(oada co)*n(,ăÎn 5>=0 se face reforma monetară, la un raport de 5 leu nou H 02 lei vechi. "pre deosebire dedenominarea precedentă, diferite rate de schimb au fost utilizate pentru diferite modalită i dețschimb (bani lichizi, depozite bancare, datorii etc). ceste parită i variau între 02 i 722 de leiț ș

vechi pentru 5 leu nou. #iciun avertisment premergător nu a fost dat nici de data aceasta.oate aceste bancnote au cunoscut două tipuri@ cu serie i număr de culoare albastră (tipărite înș$om%nia) i cu serie i număr de culoare ro ie (tipărite în !ehoslovacia).ș ș ș În 5>66 se emitmonede i bancnote cu noua denumire a statului@ $epublica "ocialistă $om%nia, acesteașrăm%n%nd în circula ie p%nă după $evolu ia rom%nă din 5>1>.ț ț

Bancno,ele d(n e)((*nea 1//101// u apărut, în ordine, bancnotele de =22 lei (5>>5 - două emisiuni), 5.222 lei (5>>5), =.222 lei (5>>5), 022lei (5>>0), =22 lei (5>>0 - două filigrane), 5.222 lei (5>>>>7).ș4ancnota de =22 lei are două variante diferite, prima din 5>>5 i a doua din 5>>0. 4ancnotele de 5.222 leiș

i =.222 lei au două variante asemănătoare, prima din 5>>5 (fără stemă) i a doua din 5>>< (cu stemă).ș ș


5/11

Bancno,ele d(n e)((*nea 1//"02333

u apărut, în ordine, bancnotele de =2.222 lei (5>>6), 5.222 lei (5>>1), =.222 lei (5>>1), 522.222 lei(5>>1), 52.222 lei (5>>>) i =2.222 lei (0222). 4ancnota de =2.222 lei a avut două variante asemănătoareș(5>>6 i 0222 - diferă vioara de l%ngă portretul lui Eeorge Bnescu, ca element de siguran ă).ș țÎn 5>>> a fost emisă i o bancnotă de 0.222 lei, care a avut un caracter mai degrabă aniversar, fiindșlansată cu ocazia eclipsei totale de soare din 55 august 5>>>, vizibilă de pe o suprafa ă destul de mare dințteritoriul $om%niei. 4ancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer), metodă folosită la toateemisiunile din perioada următoare.


6/11

Le*l Moldo4enec.e data de 0> noiembrie 5>>< leul moldovenesc a înlocuit cuponul, care din 5>>0 a fost omonedă temporară ce înlocuia rubla rusească. !ursul de reevaluare a fost stabilit la 5 leu pentru5222 de ruble sau cupoane moldovene ti. Bmisia unei noi valute în acel an a stopat hiperinfla iaș țini iată cu prăbu irea uniunii sovietice din anii I>5. ?a prima emitere a leului moldovenesc,ț șdolarul american valora


7/11

rima serie de bancnote a fost emisă în noiembrie 5>>< unde i-au început existen a bancnoteleș țde 5 leu, = lei i cea de 52 lei. rima serie a fost total diferită fa ă de bancnotele pe care le avemș țîn ziua de azi în circula ie. e partea din fa ă a bancnotelor era afi at chipul lui tefan cel 'are,ț ț ș Șiar pe verso era ilustrată !etatea "oroca.4ancnotele erau mult mai sub iri dec%t cele pe care le avem în prezent. rimele bancnote au fostț

elaborate în culorile drapelului@ bancnota de 5 leu de culoarea galbenă, bancnota de = de culoareaalbastră i bancnota de 52 de culoarea ro ie.ș ș

"eria leilor moderni a fost emisă în anul 5>>7 unde pentru prima dată au fost pu i în circula ieș ț bancnotele de 5 leu (mai 5>>7), de = lei (aprilie 5>>7), de 52 lei (mai 5>>7), de =2 lei (mai5>>7). Datorită infla iei destul de ridicate pe parcursul următorilor ani 4#' a emis bancnota deț

522 de lei i de 022 de lei în septembrie 5>>=. În decembrie 5>>> au apărut pe pia ă pentru primaș țdata bancnota de =22 de lei i în octombrie 022< bancnota de 5222 de lei.ș


8/11

utorită ile au hotăr%t ca pe toate bancnotele să fie reprezentat un singur persona: datoritățsimplită ii prin care pot fi create bancnotele i al rapidită ii deoarece în acea perioadă economiaț ș țna ională era devorată de rublă rusească. ;tilizarea bancnotelor cu un singur chip permiteațcrearea bancnotelor într-o perioadă mult mai rapidă. Blementele de siguran ă ale bancnotelorținclud un filigran umbrit ce reprezintă portretul lui tefan cel 'are, firul de siguran ă metalizatȘ țîncorporat între portretul lui tefan cel 'are i ghio ul central i elementul de suprapunere fa ă-Ș ș ș ș ț

verso.

4ancnotele diferă prin culorile dominante utilizate, prin mărime i prin imaginile arhitecturialeșde pe versoul bancnotei. *maginile de pe fa a bancnotei sunt practic similare, însă principalulțcriteriu de diferen iere al bancnotelor este culoarea. 4ancnotele de 52 lei au aceea i mărime ca iț ș ș

bancnotele de 522 de lei, de aceea în ultimii ani au fost prezente unele scheme de falsificare al banilor prin vopsirea bancnotelor de 52 cu acelea i culori pe care le putem înt%lni e bancnoteleșde 522 de lei. e verso bancnotelor sunt ilustrate imagini grafice ale 'ănăstirii !ăpriana (5 leu),4iserica sf. Dumitru din Arhei (= lei), 'ănăstirea %r:auca (52 lei), !etatea "oroca (02 lei),'ănăstirea %rbovă (=2 lei), !etatea ighina (522 lei), rimăria 'unicipiului !hi inău (022ț șlei), !atedrala din !hi inău (=22 lei) i arlamentul $epublicii 'oldova (5222 lei). oateș ș

desenele de pe bancnotele leului moldovenesc sunt ale artistului plastic Eheorghe +rabie .

În prezent circulă = tipuri de monede 5, =, 52, 0= i =2 de bani. oate monedele moldovene ti cuș șexcep ia celei de =2 de bani sunt confec ionate din aluminiu, cele de =2 de bani au început să fieț țconfec ionate din o el placat cu alamă încep%nd cu februarie 5>>1.ț ț

Păr(n,ele 4al*,e( na5(onalertistul plastic Eheorghe +rabie este autorul leului moldovenesc. Bl a muncit la designul valutei

naionale în *mprimeria 4ăncii #aionale $om%ne de la 4ucure&ti, deoarece Fcondiiile de la !hi&inăuerau impropriiJ. Bvident că acest lucru a devenit cunoscut mai tîrziu, deoarece conceperea leuluimoldovenesc s-a făcut în mare taină. +rabie spune că, primele au fost tipărite bancnotele de =22 lei &i


9/11

5222 lei. rtistul susine că bancnotele cu valoare nominală mare (=22 &i 5222 lei) au fost depozitate însubsolurile "erviciului de *nformaii &i "ecuritate, asta pentru că ele au fost puse în circulaie mult maitîrziu decît cele cu valoare nominală mică.

#ici familia lui Eheorghe +rabie nu a &tiut unde este &i cu ce se ocupă pe durata creării bancnotelormoldovene&ti. Eheorghe +rabie î&i aminte&te că, atunci cînd s-a decis că el va fi autorul monedeinaionale, a fost trimis la 4ucure&ti în acest scop, spunîndu-i-se ca nici măcar soia să nu &tie unde este el.

Fm lucrat trei luni, la 4ucure&ti, cu santinela lîngă mine, fără să &tie nimeni unde sunt, deoareceautorităile aveau gri:ă să nu se scurgă informaia.Gutorităile de pe atunci vroiau să imprime peisa:e pe bancnotele moldovene&ti. Je bancnote am vrut săintroduc &i !etatea lbă, &i otin, dar nu mi s-a permis pentru că erau pe teritoriul ;crainei. *niial,autorităile veneau cu propunerea să optăm pentru peisa:e, să nu dăm monumente de arhitectură, însăacest lucru se face în unele ări, unde nu există arhitecturăJ, este convins Eheorghe +rabie

Le*l de a6(.$ecent 4anca #a ională a 'oldovei a anun at că începînd cu data deț ț 12 oc,o)7r(e 2318 va pune încircula ie pe teritoriul $epublicii 'oldovaț 8 bancnote modernizate cu valoarea nominală de 5 leu, 52 lei,

02 lei, =2 lei, 522 lei, 022 lei i =22 lei.ș

cestea vor fi acceptate ca mi:loc de plată fără restric ii i vor fi eliberate în circula ie treptat, pe măsuraț ș țepuizării stocurilor de bancnote puse în circula ie anterior, în anii 5>>


10/11

În concluzie putem admite că odată cu apari ia leului moldovenesc, a fost una dintre cele maiț

importante realizări a acestei ări în contextul reformelor economice în pofida numeroaselorțe ecuri i înt%rzieri în implementarea reformelor în sectorul real al economiei. ?eul moldovenescș șare un rol important pentru fiecare cetă ean al $epublicii 'oldova i beneficiile pe care aceastaț ș


11/11

monedă ne le-a dat pe parcursul acestor ani sunt infinite.

Documents

Istoria monedei nationale