This book has been published with the support of the opoLAND llanslation program.AceastS. carte a fost publicati cu sprijinul opOLAND Tlansladon progrJn.

O EdiruraEIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector l,cod postal 014606, RomA.nia

Difuzarc / distribugie caftet rcl/fax: OZI348 1474mobil: 0733 l3l 145, O7Z8 084 B0Ze-mail : difluzare @ edituraeikon.ro

Redactia: tel: 02I 348 14 74mobil: 0728 084802,0733 l3t 145e-mail : contact@ediruraeikon.roweb : www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Narionalal Cercetirii $tiingifice din invigimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea cIP este disponibili la Biblioteca Nagionali a Romaniei

ISBN: 97 8 -606-49 -009 0-6

Surs5 ilustra{ie copeft5: dejankrivokapic / pixabay

Ghnoredactor: Mihijti Stroe

Editor: Valentin Ajder

Zygmunt Krasiriski

KoGBucuregti,2019

TRIDION

Thaducere de Vasile Moga

Cuprins

209

ZYGMUNT KRASINSKI

se-ndreapti si fortele toate si le aduni ca un muritor contra celui ceeste nemuritor. fudici securea si de trei ori incearci; de furie orbit, elnimerea prea sus, dar a parra oari. il dobori pe zeul pe care-l dugminea,il c5.lci in picioare, zdrobit de disperare , firl. aspune-o vorbi!

Acesta gi-e neamul, acesraviirorul, urinas lui Filopomen gi al regilormirii, acesta esti tu, Iridion, cel cufundat in somn! De casa strimosilorsii, tatil tiu se desparte si, luand urna Grimhildei, din insula chiara,pe mare, spre Roma pornegre. El a pierdut, ietd", o soagi prea iubitl;agadar se va duce printre dusmanii lui, ca sr-i poati uri cuii mai multtemei, fbcand ca mai iute si vini ziua prevestiti a distrugerii Romei!

24 25

Partea tntd,i

O sald in palatul lui lridion din Roma. Pe ambele pdryi, ;iruri d,e

nloane ce se pierd spre interior - in mijloc, un bazin cu apd ;i t,imdierc fumegd. pe trePiezi. Iridion la picioarele statuii p,irintelui siu. Robiiaprind lurninile in ldrnpi de alabastru.

Rob I - Fiul lui Amfiloh gi-a sprijinit capul de picioarele statuii...

Rob II - De picioarele reci ale statuii; gi a aEipit...

Rob III - in gineceu , sora lui gi stipAna noastri plinge acum,de-gi pierde cunostinga.

Rob IV - Pe Pollux, din cite-am auzit, chiar in aceasti sear5. ea vafi ripiti de Negrii lui Heliogabal'-!

Rob I - Pace lui! - si iegim, fragiloa si iegim.

Ies.

Iridion - Au umblat ca nigte umbre, respectind pacea sufetuluimeu. O, pirinte al meu, pentru ei si pentru togi, eu pAni acum ameicut, adormit; dar tu ;tii ci, de fapr, ror timpul am vegheat. Mi voiridica gi voi merge la gongul de bronz de care atArni pumnalul. Seara

sc lasi, nu mai e mult. Ei vor ajunge-n curAnd; cam pe la ora asra,

bitrAnul Brutus a fost nevoit si-i ucidi pe propriii lui fii.

Loue;te in gong.

' Gineceu - vezi nota autorului (7)." Heliogabal - vezi nota autorului (8).

ZYGMUNT KRASINSKI

Elsinoe - Elsinoe ! Iat-o ci vine incoace ca un spectru al nefericirii;pe tampli si-a pus o cununi de chiparos - odinioari mama umbla lafel, cAnd zeul ei, Odin, era mAniat.

Elsinoe - Intrind.

Au si venit slugoii, a si venit ridvanul acelui blestemat?

Iridion - inc5. nu, dar voiam ca-n ultimul moment si-ti mai aducaminte ce ii stite a pe suflet pirintelui meu.

Elsinoe - Vai, frate!

rridion - Prea bine gdi ci-mpiratul se incipit dneaz| in nebunialui; ci senatul re-a rrecut in randul zeilor- decretdnd ca sratui cu chipultiu si fie instalate in templele cetitii; prea bine stii, de-acum, ci nu maiesti sora mea, cr nu mai esti blonda Elsinoe, speranta neamului meu,mangaierea sufetului meu. Egti jertfa sortiti. pentru suferinta celormulgi, p€ntru riscumpS.rarea dezonoarei strimosilor tii !

Elsinoe - Da, asa m-ari invigat de cand eram mici. si sunt pregiri-ti. Dar nu asrizi, nici miine; putin mai tirzi.o, si mai capit puteri, simai ascult sfaturile lui Massinisa si poruncile tale; voi bea pani la fundcupa otrivii voastre!

rridion - Tu egti aleasa si pentru ce-ti aduce soarta, trebuie si fiipregititi. Pe drumul ce ne-asteapti, n-avem timp de pierdut.

Elsinoe - iEi mai aduci aminte cum ne jucam pe pajigtile din insulaChiara si te iubeam atAt de muh; o, fratele *.o, .r, rot timpul igi pu-neam p€ cap cununi de uandafir si mirt. Te rog, fie-gi mili de mine!

Iridion - Vrei si mi-nvingi cu ispita milei, femeie, dar in zadar,inzadar!

Elsinoe - La ce bun at6.tea rugiminti si-nduiosiri. Totul s-a in-tAmplat candva, demult si, de arunci, oameni si zei isi puteau gfusi rdz-bunarea prin asasinat. Priveste lridion, colo luceste chiar stiletul tiu.Iridion, si ne gribim pieirea!

in rindul zelor - vezinota autorului (9).

26

IRIDION

lritlion - Calci in picioare doringa pirintelui meu. tebuie si tri-rcqti ;i sri suferi, pentru ca marele sufet al lui Amfiloh, in lumea um-lrlclor si se poati bucura. O, sora mea, mai demult, pentru izblvireap,rpolrelor era destul cu viaEa unui singur om, dar astizi triim altevlcrrruri; azi trebuie si ne sacrific5.m onoarea!

( ) ruprinde in braye

Azi igi pui cununi de trandafir gi vei fi toati numai z|tmbet.Sirmanlsrrrioari, odihnegte-;i aici cipsorul condamnac. Frarele tiu te strAnge

lir piept pentru uldma dati in casa pirinteasci. Spune-mi adio cu totl,rrrnecul prospegimii tale feciorelnice ; nicicAnd eu nu te voi mai vedeatiiniri, nicicAnd, niciodati. El te va tntina cu r5.su{larea-i otriviti, el -,l.rr el va muri; intelegi, surioari, el va muri si odati cu el va muri totrrrrperiul roman!

Elsinoe - Acum mi strAngi la pieptul tiu, frate, dar pesre putin, lapicptul cui mi trimi;i?

Iridion - Coloanele acestea din temelii se curremuri, printre ele

alcargi un fel de pete negre. O, Zei, nu ml lisagi si cad la intrarea-nirrcni. Apropie-te, Massinisa.

O voce dintre coloane - Cine eziti s-a nlscut penrru vorbe si nu

l)cntru fapte . Mi face doar si rAd si la venire 9i la plecare .

Intr,i Nt'assinisa.

Trimigii-mpiritegti sunt deja in drum spre palatul tiu.

lridion - To, p. fruntea ci.ruia sti scris cuvAntul; Forti! Tu, care lalcl de inilgitor stai gi acum, pe marginea mormAntului ca gi pe rrremeatirrcretii, inspiri-mi putere in momentul acesta profetic!

Massinisa - Unde-i fecioara aleasi, unde-i cununa de fori pentrul rgodnica impiratului ?

,4runci. cununa de chiparos de pe capul Elsinoei.

Astizi incepe lucrarea noastri.!

I )in sltatele sdlii intrd slujitoarele cu haine scanzpe.

27

ZYGMUNT KRASINSKI

corul slujitoarelor - Asa cum Afrodita era niscutr din oceanulde azur, in curcubeul de spumi al valurilor mirii, in miresme purtatede zefiri, aga vei fi 9i tu. iEi vom aduce fori de trandafiri si r#aie siperle!

Iridion - Ia-o de brat, venerabil prieten.

i9i conduce sora la sratuia lui Amfiloh.

cu limbi de moarte iti spun, femeie, si-mi dai ascuhare, crci glasulmeu poate nicicind nu-l vei mai auzi.

vei trece pragul unui silas al urii, vei trii printre cei blestemati, iartrupul tiu giJ vei dirui unui fiu al desfriului, dar sufletul tiu vreausr rimxni liber gi curat; inviluie-l in mini, pistre azd.-l inaccesibil, asacum mai demult era altarul in care prorocea mama noastri..

Elsinoe - Vai, vai de sirmana orfani!

Iridion - Si nu-l lasi niciodatd, pe cezar si adoarmi la pieprul tiu;oriunde s-ar afa, si-i audi pe pretorienii ce indeamni la arme, pe pa-tricienii care urzesc comploturi si toati plebea ce bate la porti ca si.intre-n palat, iar ce ai de fbcut, vei face fari grabi, zi dupi zi, srropcu strop, paniJ vei fi scos din minti si-i vei fi srors din inimi ultimafhr3.mi de viati.. Acum ridici-te, apropie-ti capul.

isi pune mAinile pe pirul ei.

zlmisliti. ai fost din sete a rizbunirii, crescuti ai fost in sperantawlrizbunirii, predestinari ai fost dezonoarei, pierzaniei gi te hi.rizesc

zeilor mani ai lui Amfiloh Grecul!

Elsinoe - Glasuri din Erebus se aud pretutindeni - o, mami.!

De ce tremuri toati sub vilul alb imaculat, sub esarfele purpurii cucare-ti strAngem pieptul? De ce-ai ingilbenit sub cununa pe care-amimpletit-o si fie podoabi fruntii tale?

Iridion - Ia te uiti, nefericita, legini!

Corul femeilor -lnconjurAnd-o.

IRIDION

Massinisa - Nu, incepe si triiasci aga cum trebuie. Nu vezi ci-sir n i;ci buzele neincetat ?

Elsinoe - Eu pragul pirintesc il pirlsesc, pe zelicasei de-acum n-osri-i mai vid, sfAnti cununa mea, neintinatl, am aruncat-o in jarul dinvltra pi,rinteasci. OsAndiri sunc de pirintele meu gi osinditi asemenitlc fratele meu. Vai, aici eu nu voi mai veni in veci, eu plec spre chinulrncu, spre un doliu nesfbrsit.

Tu, maml! Implori-l pe Odin pentru fiica ta. Grlbegte-te, mami!Nu-i cere penffu mine viati.-ndelungati. Doar gA.ndul bun, atAra, nu-rnai gAndul bun! FiinEa mea nicicAnd nu va odrisli copii muritori, darirr adAncul ei, de-acum, viitorul si-a inceput lucrarea. Roma are incre-,lcre deplini ln iubirea mea. Roma va adormi in imbritisare a mea!

Intri. Eutichi.an infuntea etiopienilor care aduc daruri.

Eutichian - De trei ori sfhnt, de rrei ori fericit, impiratul, cezarul,Augustul, preot suprem si tribun si consul, tie, fiul lui Amfiloh igi tri-rnite uri.ri de sinitate, iar surorii tale o suri de scoici de purpuri gi osrrta de cupe de ametist.

Elsinoe - GAndul cel bun, ah, gAndul cel bun in tot acest chin!

Iridion -O ia de mdnd pe Elsinoe / o conduce sqtre Euticltian.

Iat-o pe cea cu pirul blond.

Eutichian - Rldvanul de fildeg o asteapti pe fiica norocului!

lridion - Cincizeci dintre gladiatorii mei sunt darul meu penffu. r'z.ar. Surorii mele ii pliceau intrecerile lor. Mergegi, ei vor alerga in\l);ltcle trisurii.

l,oaeste in gong - conaoiul femeilor ;i etiopi.enii i.es, ducind-o pel:lritttc.

( brul gladiatorilor - Cu fiarele si ne luptim, dusmanul sil de-r roniiln, ori pe sofa ta s-o aplrim?

lrirlion - Frati ai mei, greci sau barbari, rS.scumpirati de mine din

29

ZYGMUNT KRASINSKI

ghearele fiarei romane, si-mi fiti credinciosi pani inziuaprdzii!corul gladiatorilor - PAni. cand trupurile noastre goalc, mlidioase

si suple, ciopS.rtite, isi vor amesr€ca sangele cu nisipul lrenei, trupurilenoastre!

rridion - inci se mai aude zgomotul pasilor lor, vorba lor, urmeale ffecerii lor; spadelor voasrre scurte le-niredinge z viataElsinoei; iarcand veEi sta in faga impiratului, cu adanci pleciciune si-l salutaEi penoul vosrru stlpAn!

Corul gladiatorilot - Lamoarte. Grabnic sI moari.!

Ies.

Iridion - Bitrani asupritori ai lumii, jefuitori ai Eladei, fii ai min-ciunii si ai tridirii, v-am dat spre sacrificiu o fecioarr imaculati. o,zeinemuritori, oriunde vegi fi voi, ascultati ruga mea: faceti ca ea si fiepenultima jertfh adusi Romei; iar eu, dintre atatia nefericiti, alesi dintoate colturile Lumii, sfhgiagi de ameninriri si torturi, dagi uitirii dupimartiraj si moarte, o,Zei, facegi ca eu si fiu uldma jertfb.

Massinisa - Sigurd!

Iridion - Nu mi chema pe numele acesra, daci nu mi-i aduci peregii mirilor, daci nu mi-i aduci sr-mi stea imprejur pe toti cei dinneamul bunicului meu, ca din purpura cezarilorsi. nu mai rimani fi-rimi! Dar drumul meu duce prin nepitrunse tenebre, in orice parre asintinde mina, dau num-ai de pereti duri ca de fier, misci.tori ci serpii,iar printre ei mi tArisc fhri noimi, parci lipsit de viati!

Massinisa - in mizeriile si suferingele umane, asta si-ti fie sperantasi crezul, ci"ci soarta te-a pus la portile cetitii care se va nirui; ie-a tri-mis inrr-un moment de crizd.si deci.dere, in care tu nu te recunosti. vaveni si yremea tAnguirilor mai tArziu - cAndva - vreodati.

Iridion - Ah, blestematii de nazarineni, care preferi. si. moarica vitele de jertft, decAt si lupre ca birbaEii d. ono"r.; ei gi numai eimi-mpiedici.!

Massinisa - Alexian, fiul Mammeei, in fiecare zi coboari in

IRIDION

rrrrjkrcul lor ca si discute cu fruntasii preotilor. Daci nu i-o iei inainte,,'l vl-nclina balanga, il va mitura pe Heliogabal, va rrece tor statul lare ligia lor, iar Roma va diinui in ve cii vecilor!

lridion - Nu! Pe Tora ml leg ci Alexian nu va ajunge-mpirat!

Massinisa - Soarta Romei se hotiriste in catacombe. Du-te, cu,ir'nrnul lor pe piept, cu apa lor pe frunre, fh in asa fel, incAt tainele lorr.t lic doar spusele gurii tale. Sideste-le in inimi ri.zbunarea in numele/,crrlui, care pAni acum n-a fost rizbunat. Unde sunr altarele lui, undersrcr el preaslivit pe faga acestui PS.mAnt? Iar cAnd le vei fi sef si ii veiirr;rrma, cAnd vei pune in mAinile lor sibiile interzise, o, atunci, fiule,slriritul meu te va insoti.

Se apropie ;i se sprijin,i de brayul lui.

igi amintesti noaptea, in care tatil tiu, muribund, m-a strigat:,,Mirssinisa, Ei-l incredintez pe fiul meu 9i iti incredingez gAndul meu".Atrrnci eu m-am aplecat spre el aga cum acum mi aplec spre tine: ,,O,I lcrmes! Acolo, printre umbrele spre care te-ndrepri, si.-ntrebi deMassinisa gi gi se va rispunde ci el nu-l pirisegte nicicAnd pe cel ciruiair promite ci.l va-nsori pAni la capit!"

(), Hermes! Spiritele noasrre sunt intreir legace si nimic nu le va

l,rrtca despirEi.

lridion - Se intAmpla tot cam la ora asta; doar ci atunci Elsinoe erallrrgir mine, plAngea in bratele mele!

Massinisa - Repet gi azi acelagi lucru. Crede pAni la capit si nutr rrrloi. impreuni pe pimAnt, impreuni inainte 9i tot impreuni dupinrrirrtea Romei. O, copilul meu ales, si nu nc despirtim niciodati,rrrr iodat5..

lridion - Din pieptul riu uscat curg suvoaie de forgi. DI-mi mAna,v,'rrclrbil bitrAn. Da, impreuni inainte si tot impreuni dupi moarteaItorrrci !

( |rrlr pe un jill infala statuii.

5<' irrtimpla tot cam la ora asta. Privirea muribundului ardea ca o

31

ZYGMUNT KRASINSKI

stea ce risare ; atunci am jurat. Auzi strigitele acelea turbate ? Cezarula diruit plebei pumnale si sesterti, iar plebea se bucuri de desfbtareacezarului.

igi pune roga pe cap.

Lasi-mi singur, cu iadul din sufletul meu!

Ternpla in subteranele capitoliului. statuia imensd a lui Mitra inspate. se aude o muzicd., la inceput rnai tare apoi tot mai incet, tndepdr-t,Lndu-se. Ies preolii;i ghicitorii. Heliogabal (in ue;mintele sacerdotile dernare preot) ;i. Elsinoe mai r,irrtdn.

Heliogabal - Ai vizut purerea mea, blondi elini. Am vorbit cuzeul luminii gi cu duhurile nopgii, iar mai marii preotilor de la rrsirits-au minunat de cuvintele si jertfele mele.

Elsinoe - vrednici de dispreg sunt pentru o fiici. a gheturilor zeiiacestia molai, desfrinati, inviluiEi in fum de trmiie, imbitati de su-netele fuierelor, scS.ldagi in sangele fricosilor cerbi ori al copiilor, iarsoarele diamantin care strilucesre pe pieptul tiu de mi.tase ,ri.i ,rr, ,.comparS. cu soarele ce face si luceasci zLpezile miazinoaptei.

Heliogabal - Viperi, dar o viperi pe care o iubesc, ce vrei si-ti maidi.ruiesc ?

Elsinoe - Unde-i Odin, sdpAnul mamei mele, bitut din ogel pelemn de stejar, mereu calm in vifornigi, pe chiciuri sau ploi, imper-turbabil ginandu-gi cupa in care spumegi sangele vitejiltr. Dinspremiazizi, stincile-i servesc drept spitar tronului siu gi sprijinit de elese uiti cum marea miazinoaptei cu sloiuri de gheaEi ii ricoregte tilpilepicioarelor.

isi scoate cununa de zambile si o arunci spre Heliogabal.

Flori ofilite, ducegi-vi spre cele urit mirositoare, cici fiica preoteseicimbrilor nu ya tri.i in puf

Iese.

Heliogabal - Rimii, pe taina lui Baal, nimfi, rimAi. Eu sunr ma-rele preot, sunt frumos, sunt Apollo din Delos; nu demult, o legiune

32

IRIDION

lntreagi m-a aclamat, numindu-md, cezar pentru finetea obrazuluirncu. Rimii, nimfh, ttiporuncesc. Eu sunt August, Antonin, Aurelian-,stipAnul Romei, al Africii gi al Indiei. De ce taci? De ce sunt priviriletale atit de reci gi sfredelitoare? !i-am dlruit atAtia cercei, podoabe,purpuri, safire scumpe, in onoarea ta am fhcut banchete la care nici nuvisau iubitele lui Sardanapal, o suri de lei s-au sfbgiat unii pe alqii; ieri,in fata ta, mi-am alungat toate iubitele, dar tu egti tot ca de marmuri.,neinduplecatS., stri.lucitoare, dar tnghetatl !

Elsinoe - Mi tulburi, mi tulburi copile hrinit cu creier de pisiri.Eram in Valhalla, printre strimogii mei asezati pe rronuri, fiecare avAnddrept sprijin picioarelor sale cosciugul dugmanului invins; zgomotulvorbelor tale a rupt firul gAndurilor mele ce ajungeau departe, pe ti-rAmuri de taini. Ce vrei, ce doresti de la mine ? Vreme a e tArzie. E cea

mai potriviti ca si-i invoc pe zeii mei. RimAi cu bine, August - Cezar- Aurelian.

Heliogabal - Blondi, cea mai fermecS.toare dintre roate, cu forme-le cele mai armonioase, re conjur, te implor, privegte cum tremur dintoate midularele mele, priveste cum mor aici, in fata ta. Zei siZeitelin Asia lntreagi un asemenea cap, un piept mai frumos, doi ochi maialbagtri niciunul din voi n-a crear vreodati!

Elsinoe - Mai incet - cici glasul mamei mele cu greu ri.zbate, aco-lo, undeva, dincolo de guierul vintoasei!

Heliogabal - Pe treprele altarului o si m5. culc 9i acolo, albe, voisiruta degetele picioarelor tale!

Se apropie de ea.

Elsinoe - Mie imi trebuie brage de fier si guri care face si risunetrtr cAntec ni.prasnic, un cAnrec de lupti.. Mergi la pretorieni, slugi aprctorienilor!

Heliogabal -Cade infapa altarului.

liu suntAugust, Antonin, Aurelian - vezi nota aurorului (10).

33

ZYGMUNT KRASINSKI

Blestemato, cit de curind vei muri; voi porunci si fii pironiti pecruce' in faga gloatei. o, fermeci.toare! Asculti.. Daci nu gie destul slJai pe cezar, Ei-l ofer chiar pe Mitra. voi porunci si fii declarati iubitalui Mitra. La mine totul e cu putinti.

O clipl mai rimii lAngi. mine ; mi simr mai bine daci esti cu mine,chiar si asa distanti. Eo ,unt nefericit, sunt atat de tinir si-nconjurat decomploturi, de moarte sunt pandit. Mi-e greu, mi-e tare greu si toati.lum-ea asta largi nu-mi e de vreun folos. sange uman ori singe je fiare,parfum de cidelnigi sau flori,lui Heliogabal de niciun foloi nu-i maisunt. Auzi ? Vrei oare si. mor de furie ? Nimfh, Elsinoe ! Hai lingi mine,alituri si stim, mani-n mani gi tampli langi tampli, a9a si. adlrmim!

Elsinoe - Da, dormi, pAnn va veni centurionul si-l omoare pe ce-zar. Nefericit, dar spune-mi, n-ai armi., unde ti-e arma? Nefericit, cudegetele astea de ceari nu vei fi-n stare si. tii mAnerul spadei! Asreapti.lrtl du. Ia zeiimei si-o si-i intreb daci mai ai sorti d. ,.ip"r.. '

fese.

Heliogabal - Ajutor! Ajutor la-mpi.rar!

Intrd ghicitorit, preolii, Eutichian.

Corul preotilor - Ce s-a-ntAmplat, fiu al soarelui, stipAn al taine-lor si al jertfelor? Buzele-ti sunt umede de spumi, sreaua splendoriiimperiale a cripat pe pieptul tiu, iar privirea ti-e riticiti si-n nebuniaei pare a cere sange, pere a cere desfhtiri, apoi slibiti, pare a cere som-nul de veci.

Heliogabal - Furiile imi sfArteci. midularele roare. $tiu bine, preabine stiu.

Eutichian - Euoe Bacclte'! tln ucenic de-al meu, bear mort ca sitine, a cucerit odinioari India, beat cum era.

Heliogabal - Alexian o si-mi puni orelul rece pe gn)m z, iti iau

, Evoe Bachche sau Evoe Bacche - strigrt cu care bacanrele il invocau pe zeul

Bacchus (sau Bacus - zeul vigei-de-vie gi al betiei la greci) in timpul dansurilorocazionate de bacanale.

34 35

IRIDION

gltrrl, cezare. Aparati-mi, fiecare dintre voi va avea de la mine zece

t ,r l;rngi.

Eutichian - Pentru zece talanti, eu as fi primul care l-ar stripunge

l)e cczar.

Heliogabal - Fie-vi mili de mine! Soarele se va rizbuna pe voi.

Corul * Ridici-te, divin impirat. Tu esti stipAnul nostru si tot pi-rrrinrul este supus voingei tale. Zei dugminosi, care-li invidiazi slava,

tc atrag in capcana unor vedenii inspiimAntitoare, dar aceste iluziitrrpi-se-vor c^ ceara in focul cel vesnic, risipi-se-vor, precum ceaga inl)rcacurara luminl divini a lui Mitra, dispirea-vor ca valul tulbure in,rlbastrul limpede al oceanului, ca trupul Semelei in puterea luiJupiter!

Heliogabal -Ridicindu+e

Datimi mAna, sclavi. Cine v-a adus aici ? Vreau ca ea si. vini-n patulrrreu, ati auzit? Ca trupul ei si. freamite in bragele mele, ci. de nu, totit iti sunteti aici in faEa mea, veti muri sf5giagi de colgii leoparzilor!

Eutichian - Pe Hercule! Am slujit 9i eu pe post de leu.

Heliogabal - Thci, azi n-am chef de glume. Unde e ea?

Corul - Silueta ei rlsare din tenebre.Zeulei striin se lupti crZetlnostru!

Heliogabal - Ti.cere! Ascultati!

Elsinoe -Undeua in spate, pe stinca acoperiti cu hieroglfe.

I-am intrebat pe togi, 9i rogi au ri.cut, sezAnd pe tronurile tale, parci.rtlormiti dupi un osplg.

l-am intrebat pe toti. Doar spada neagri. a unuia a zinginit. Doarrrrrtrl s-a trezit, ducAndu-gi la guri cupa neterminati, linistit.

I'am intrebat pe toEi. $i din cupa care n-a ajuns la buze, o picituri,1,' slirrge s-a prelins 9i, din slivile cerului clzind, a ajuns pe fruntea mea.