[Dat

e]

58

INSULTS, SCANDALOUS BEHAVIORS, INDIGNATION IN THE

PRESS

Carmen Neamțu

Assoc. Prof., PhD, ”Aurel Vlaicu” University of Arad

Abstract:The journalist of our days is emotionally involved in what he writes. His moods write the press article, often ignoring common sense, goodwill, balance in drafting. Analyzing the press of the

last few years, we can say that the offenses have proliferated on all media channels, influential or

unknown journalists were using the supreme argument of the right to an opinion, hand in hand with the sacred information mission of the citizen.

The paper presents numerous examples of insults addressed on various press channels, a number of

situations, some scandalous, strange, unthinkable, revolting attitudes, outrageous bursts, hard-to-

tolerate words. The journalist often practices indignation because he has been lying too often.

Keywords: insults, revolting attidudes of the journalist, outrageous bursts in the Romanian Press.

Insulte, jigniri, indignări de presă

„Numai jurnalistul se poate folosi în România de prerogativul de a nu şti nimic, de a

vorbi despre lucruri importante şi neimportante în numele ţării, de a nu avea niciun fel de

principiu sau, chiar mai bine, de a avea prea multe, şi în sfârşit, de a predica moralitatea de

la anvonul imoralităţii‖. (Mircea Eliade, 1937)

Jurnalistul zilelor noastre e hiperimplicat afectiv în ceea ce scrie. Umorile lui scriu

articolul de presă, ignorând deseori bunul-simţ, buna cuviinţă, echilibrul în redactare.1

Jurnalistul practică des indignarea pentru că de prea multe ori a fost minţit. Analizând presa

ultimilor ani, putem afirma că jignirile au proliferat pe toate canalele de presă, jurnalişti

influenţi sau necunoscuţi folosindu-se de argumentul suprem al dreptului la opinie, mână în

mână cu misiunea sacră de informare a cetăţeanului. Lucrarea de faţă prezintă numeroase

exemple de insulte aduse de jurnalişti, surprinzând o serie de situaţii scandaloase, ciudate, de

neconceput pentru receptori. Atitudini revoltătoare, izbucniri nelalocul lor, mârlănii greu de

tolerat de invitaţii din mass-media.

În 2017, Consiliul Naţional al Audiovizualului a amendat Realitatea TV şi B1 TV cu

85.000 de lei, respectiv 20.000 de lei, după ce posturile de ştiri au dezbătut proiectul de lege

ce prevedea sărbătorirea Zilei Maghiarilor pe 15 martie. Televiziunile au fost sancţionate

pentru încălcarea mai multor articole de lege privind informarea corectă, dezbaterea

1 „Umorile jurnalistului nu doar că se văd, dar aproape că scriu relatarea, iar verificarea informaţiei se face

grăbit şi superficial, dacă se face. Jurnalistul de astăzi nu mai vrea să afle, ci cere direct socoteală – el nu mai

informează, cât trage direct la răspundere. E grăbit, superficial şi, am mai spus-o, pare că nu-i pasă dacă

cuvintele lui sunt grele sau prea uşoare, le aruncă pur şi simplu sub ochii tuturor cu nonşalanţă. Sau cu

inconştienţă‖, observă şi publicistul Sever Voinescu, în revista „Dilema veche‖, an.XIV, Nr.721, 14-20 decembrie 2017, p.9.. Iată, în aceeaşi idee, şi opinia profesorului american Peter Gross, un fin analist al presei

româneşti, în Întoarcere în laboratorul românesc. Mass-media după 1989, Ed.„Nemira‖, 2015, p.196: „Sunt

rare ziarele capabile să relateze despre un eveniment sau fapt divers fără a-l condimenta cu digresiuni şi

interpretări mai mult sau mai puţin inspirate. Relatările cu pretenţii beletristice iau locul ştirilor, cazul izolat

(chiar şi în secţiunile economice) este ridicat la rang de simptom cu semnificaţie generală; fiecare ziar percepe

realitatea politică a lumii prin prisma proprie‖.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

59

echilibrată şi imparţială, dar şi pentru articole ce privesc instigarea la ură şi afirmaţiile

defăimătoare. Radu Herjeu, membrul CNA, a subliniat că este inadmisibil ce s-a întâmplat în

emisiunea „Jocuri de putere―, de la postul Realitatea TV, fiind de părere că invocarea istoriei

a fost un pretext pentru a ataca anumite partide politice, iar „virulenţa extraordinară care pare

de sorginte naţionalistă şi patriotică, de fapt, a fost doar o strategie politică―.

Iată câteva capturi surprinse în 28 septembrie 2017, la postul Realitatea TV, în

emisiunea jurnalistului Rareş Bogdan, „Jocuri de putere‖. Mesajele jignitoare curg pe burtiera

emisiunii. În virtutea dreptului la exprimare, a opiniei libere a moderatorului de presă, s-a

ajuns ca unul dintre membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului, scriitorul Radu Călin

Cristea, să fie numit de jurnalist „o conservă comunistoidă exportată la Europa Liberă, pentru

a încerca să producă ce a încercat Securitatea la Europa Liberă, inclusive asasinatele celebre

despre care vorbim. Domnul Radu Călin Cristea nu este român‖.

Iată şi câteva din burtierele de la Realitatea TV: „Ticăloşia din CNA vrea să îngroape

România liberă‖; „Trădătorilor şi slugilor‖; „Citiţi istoria, nătărăilor! Vă mai spuneţi

români?‖; „Slugile lui Dragnea. Amendă maximă pentru Realitatea‖.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

60

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

61

Ce-ai mai simţit, cum m-aţi mai linşat?

Postul Realitatea TV nu este pentru prima dată amendat pentru modul în care

abordează subiectul minorităţii maghiare. Moderatorul Rareş Bogdan reacţionează dur pe

Facebook, dar şi în propria-i emisiune în direct, numindu-i pe membrii CNA „trădători― şi

„slugi―, declarându-se revoltat de cuantumul amenzii, precizând că a făcut recurs la istoria

Transilvaniei şi nicidecum nu a insigat la ură etnică, pentru că el „iubeşte oamenii indiferent

de etnie―, însă „are o problemă cu liderii politici care fac trafic cu sentimente.― „Da, simt

ostilitate faţă de politica UDMR, faţă de ofensa de a afirma că aniversarea Marii Uniri este o

rană, nu un motiv de sărbătoare, faţă de ura faţă de aproapele lor, românul. Adică trebuie să

ne băgăm Centenarul în fund doar ca să obţină PSD confortul majorităţii sigure? Trebuie să

ne dăm foc la cărţile de istorie, în loc să le învăţăm, ca pe o datorie sfântă, doar pentru că

UDMR joacă tare, iar Liviu Dragnea, fără majoritate, este fript? Să ne cenzurăm gândurile,

lacrimile şi mamele pentru a servi unei găşti de şarlatani?―, a scris Rareş Bogdan. De

asemenea, realizatorul susţine că CNA face un joc îndreptat împotriva României şi anunţă că

postul de ştiri nu va mai avea reprezentant în Consiliu, ci se va apăra cu avocaţi. Bogdan mai

spune că reprezentantul UDMR ar fi propus amenda de 20.000 de lei, însă membrul CNA

Radu Călin Cristea s-a opus, fiind de părere că suma este prea mică pentru derapajul făcut.

„Înţeleg să fie sancţionat limbajul poate prea dur, prea colorat, dar nu exprimarea unei opinii

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

62

care n-a lezat etnia, pentru numele lui Dumnezeu! Ni s-a spus că există o lege europeană care

spune că incitarea la ură poate duce la suspendarea licenţei de emisie! O fi, dar cât de ticălos

să fii încât să nu faci distincţie între «maghiarii sunt detestabili, sunt vrednici de ură» (ceea ce

nu am spus niciodată, pentru că nu gândesc astfel) şi «Pablito de Teleorman înfinge un cuţit

în inima transilvănenilor», recursul la istoria datei de 15 martie, «Transilvanie frumoasă» şi

«Treceţi batalioane…»?―, mai scrie Rareş Bogdan.

Un alt abonat la derapajele de limbaj ale moderatorului este istoricul ieşean

Lucian Boia. După emisiunea cu Boia, avându-l invitat pe filozoful Gabriel Liiceanu,

jurnalistul încearcă să se scuze pentru jignirile din emisiunea cu Lucian Boia, precizând

că a fost dezinformat:

Rareş Bogdan: „A fost o neînțelegere din partea mea și aș vrea, prin intermediul dvs, dle

Liiceanu, să-i transmit scuzele mele (istoricului Lucian Boia)‖.

Gabriel Liiceanu: „Păi nu putea fi o neînțelegere, că a fost un linșaj în regulă, organizat cu

preoți, cu istorici, cu «Ardealul, un cutremur». A fost ceva di granda. Dacă aș fi fost în locul

dânsului, aș fi avut aceeași reacție. A fost șocat, pentru că i-ați pus în minte, în cap și ați

pretins că a pus pe hârtie ceea ce n-a afirmat niciodată (…) și faptul că ați organizat linșajul

ăsta cred că cere o reparație, e treaba dvs cum o faceți.

Rareș Bogdan: Sunt unul dintre puținii jurnaliști care i-au citit cărțile…

Gabriel Liiceanu: Dar cum ați reușit să citiți pagina aia pe dos?

Rareș Bogdan: Ei, se mai întâmplă…

Gabriel Liiceanu: Da, se întâmplă, însă se întâmplă pe pielea oamenilor (…) Dvs ațiieșit din

zona asta, însă ați avut o perioadă când ați reușit să faceți mici linșaje sau mari linșaje

publice, în cazul lui Boia consider că e un mare linșaj, ați reușit și în cazul ICR-ului, și în

cazul lui Cărtărescu, când ați chemat un expert în dezinformare, cred că Roșca Stănescu îl

cheamă, și care a făcut afirmații halucinante, pe care dvs aveați obligația să le

contracarați.(…)Deci dvs în momentul în care aveți un asemenea canal, cu o asemenea

audiență, aveți o răspundere uriașă față de informare. „Dixi et salvavi…‖, trebuia să spun

asta. (Dixi et salvavi animam meam – expresie în latină: „Am spus şi mi-am izbăvit

sufletul!‖, n.m.).

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

63

Lucian Mîndruță a spus, la postul România TV, că

mulți dintre românii care l-au votat pe Victor Ponta sunt leneși și neisprăviți.

Lucian Mîndruță: Motivul pentru care am intrat în direct este că am fost ales. 3000 de oameni

au votat, pe pagina mea de Facebook, să vin să vorbesc cu voi. (..) Noi avem o presă de opinie,

dar nu avem o presă de convingere. Asta am văzut în presa românească. Și eu am făcut parte

din presa de opinie sau mai bine zis din presa de citit prompterul. Mi-a fost foarte greu până să

ajung la presa de convingere. Mi-e din ce în ce mai greu să spun că sunt jurnalist. Asta este

durerea mea.

Ionela Năstase, România TV: Îți propun să vii aici, la o altă emisiune, și vorbim despre calitatea

presei în România.

Lucian Mîndruță: Acum mă întorc la subiectul discuției. (...) M-am întors fericit din Paris

pentru că oamenii l-au votat pe Klaus Iohannis. (..) Nu am un atașament față de un președinte

sau altul. Am un atașament față de convingerile mele. Cred cu tărie că stânga este o sumă de

minciuni spusă leneșilor și neisprăviților pentru ca alții să se îmbogățească.

Ionela Năstase: Lucian, să nu îi criticăm atât de aspru pe oameni pentru convingerile lor

politice. (…)

Lucian Mîndruță: Leneșii și neisprăviții sunt cei care se agață de stânga pentru a li se da și lor

ceva. Eu nu cred că trebuie să li se dea de la cei care muncesc. Nu avem de ce să dăm nimic în

țara asta pentru că nu suntem în fața bisericii cu mâna întinsă.

Hanibal Dumitrașcu, psiholog, present în studioul România TV: Declarațiile lui Lucian

Mîndruță sunt interesante... chiar cumplite având în vedere că ele ne pot afecta. Ceea ce știu

este un singur fapt: excluziunea în societatea românească este o realitatea. Practicile politice

publice au făcut ca multe comunități să fie excluse și de la prosperitate, dar și de la posibilitatea

de a participa lacrearea bogăției. Nu ar trebui să uităm asta. Societatea românească este foarte

dezechilibrată.

Niels Schnecker: Lucian, ce faci cu cel care stă în scaun cu rotile? Ce faci cu un om de peste 50

care are o meserie oarecare și a fost dat afară?

Lucian Mîndruță: Niels, tu nu cunoști niciun om sărac! Nu cred așa ceva.

Niels Schnecker: Crede-mă că da! Cunosc. (...) Am o întrebare pentru tine, Lucian, de la

oprietenă foarte bună care spune așa: Îl poți întreba pe Lucian Mîndruță dacă leneșii

neisprăviți sunt și cei care sunt în program de boli rare și cotizează la șefa de program pentru a

trăi?

Lucian Mîndruță: Nu înțeleg întrebarea. Poate te referi la soția mea... vrei să spui, nu? Foarte

mișto. Să vă fie rușine.

Niels Schnecker: Este vorba de un om bolnav.

Lucian Mîndruță: ... da, este vorba de un om bolnav. Foarte frumos că este un om bolnav.

Niels Schnecker: Lucian, ascultă-mă. Tu spui că un bolnav nu trebuie să primească asistență

medicală din partea statului?

Lucian Mîndruță: Tu ți-ai luat un part-time și pui cuvinte în gura altora? Eu am zis altceva... că

votul pentru PSD a fost dat de ăia care stau la birtul satului așteptând ca soldații să le rezolve

problema cu inundațiilor. Asta am spus.

Marius Nițu, jurnalist: Domnule Lucian, vreau să vă dau dreptate într-o privință. Pot să înțeleg

oamenii de dreapta care sunt disperați pentru că taxarea pe muncă este foarte mare în

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

64

România, dar de aici până a crea această antiteză perfectă în alb și negru la care s-a ajuns...

Nu e logic ce spuneți.

Lucian Mîndruță: Știu că doare ceea ce spun, dar oamenii au aflat adevărul și fără voi. Există

Facebook, există social media.

Ionela Năstase: Lasă-i pe telespectatori să analizeze ce spui tu. De aceea te-am invitat în

această seară... pentru a avea mai multe opinii.

Hanibal Dumitrașcu: Vreți să fim la fel de agresivi ca dumneavoastră? Credeți că puteți înlocui

argumentele raționale cu agresivitatea? Este cumplit. Sunteți total irațional.

Lucian Mîndruță: Se numește "nebun".

Hanibal Dumitrașcu: Nu se numește "nebun". Am proprietarea termenilor. Se numește

irațional.

Marius Nițu: Domnule Lucian, în opinia dumneavoastră, oamenii cu pensii foarte mici care nu

au contribuit suficient la system și sunt ajutați social... înseamnă că sunt asistați social?

Lucian Mîndruță: Faceți doar propagandă.

Ionela Năstase: Lucian, putem avea un dialog civilizat bazat pe idei?

Niels Schnecker: Am și eu o întrebare. Există pe Facebook și un curent de stânga? Cei care sunt

de stânga și nu sunt de acord cu spusele tale și folosesc un limbaj mai agresiv... sunt leneși și

neisprăviți? Dacă muncesc... sunt leneși?

Lucian Mîndruță: Există și oameni de stânga care muncesc. Chestia este că nu i-

amîntâlnit. Stânga este organizarea milei. Stânga este mâna întinsă. Despre asta este vorba.

(…)

Marius Nițu: Am și eu o întrebare foarte simplă. Vă spun o măsură luată de aproape toate

guvernele și vreau să îmi spuneți dacă este de stânga sau de dreapta. Așadar... tinerii care

termină liceul primesc ajutor de șomaj, fără să muncească o zi. Este o măsură de stânga sau de

dreapta?

Lucian Mîndruță: În ce țară se întâmplă asta?

Marius Nițu: În România.

Lucian Mîndruță: Ok, cred că este o măsură adminsitrativă normală. Asta ar fi o măsură de

stânga dacă tinerilor li s-ar cere să facă ceva la schimb pentru banii pe care îi primesc, ceva cu

iz politic. În schimb, ar fi o măsură de dreapta dacă s-ar condiționa acești bani pentru a căuta

un job pentru tineri.

Hanibal Dumitrașcu: Domnule Mîndruță... exagerați. Sunteți tare de tot. S-a terminat cu

ideologia. A murit de mult. Iar împărțiți societatea în două? Cu tot respectul vă spun...

exagerați!

Ionela Năstase: Lucian, am deschis și eu pagina ta de Facebook. Aș spune că scorul este cumva

egal în acest moment. Sunt oameni care se simt jigniți de afirmațiile tale. O persoană cu

handicap spune că a primit un bon de alimente și vrea să ți-l dăruiască... poate așa te mai

calmezi să nu faci un atac de panică.

Lucian Mîndruță: Nu este chiar așa. Poate să mi-l dea. Am cui să îl dau la mine la țară.

Marius Nițu: Vă prinde bine postura de victimă...

Lucian Mîndruță: Hello... tocmai v-am bătut duminica asta! Nu sunt nicio victimă.

Ionela Năstase: Lucian, te rog să asculți întrebarea colegului meu. S-a terminat campania

electorală, avem un președinte.

Lucian Mîndruță: Haideți să vă spun cinstit. Nu am venit aici să mă cert. Am venit să vă prezint

o situație tristă. Nu ar trebui să ne urâm unii cu alții. Oamenii ar trebui să se lupteîn dezbateri

de idei oneste. Stânga pesedistă la noi nu e de stânga. Victor Ponta a luat multe măsuri de

dreapta.

Ionela Năstase: Asta am încercat, să purtăm un dialog.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

65

Hanibal Dumitrașcu: Vreau să fac o singură observație. Nu v-am făcut fascist, domnule Lucian.

Am spus clar: afirmațiile pe care le-ați făcut sunt de esență fascistă, dar asta nu înseamnă că

dumneata ești fascist.

Iată-l şi pe primarul Timişoarei, Nicolae Robu, jignind

reprezentanţii publicaţiilor locale, care nu îi cântă în strună. O ieşire nervoasă pe pagina sa de

socializare, citată şi de presa vecină, din Arad. Presa locală a scris că terenul pus la dispoziţie

de primărie pentru construirea sălii polivalente cu 16.000 de locuri – investiţie care ar urma

să fie realizată cu finanţare de la Compania Naţională de Investiţii – nu este liber de sarcini.

Deşi proiectul a ajuns pe ordinea de zi pe anexa suplimentară şi nici consilierii locali nu ştiau

prea bine despre ce este vorba, edilul a acuzat jurnaliştii de rea-voinţă în tratarea subiectului. „Am spus de nenumărate ori și o repet: am propus CNI ca sala să fie amplasată în zona «Dan Păltinișanu», afirmând răspicat

că locația cea mai bună pe care o are Timișoara este aceea. Am indicat, la început, o parcelă pe care logica o recomandă ca f iind ideală.

Specialiștii CNI, după ce au fost în vizită la fața locului, au fost încântați de acea parcelă! E drept, asta s-a întâmplat în toamna lui 2016, în

scurta perioadă cât PSD nu a fost la guvernare. Au venit alegerile, s-a instalat PSD la putere și a devenit Grindeanu Prim-ministru. Brusc,

specialiștii CNI au ajuns la concluzia că acea locație -excelentă în toamnă, după a lor apreciere, repet!-, nu este, de fapt, bună, pt că, vezi

Doamne, pe ea există o cale ferată uzinală. În schimb, știu ei că există o locație bună în comuna Giroc -auzi sfidare! Păi numai un grav

handicapat mintal n-ar înțelege că, de fapt, locația din Timișoara n-are nicio problemă - acea cale ferată, pe de o parte, este chiar pe

marginea ei, iar pe de altă parte, ea este a Primăriei Timișoara și Primăria o elimină de-acolo cât se poate de repede, mai exact: de îndată

ce obține avizele cerute de lege în acest sens. Dar, încă o dată, și dacă n-ar sta lucrurile astfel, acea cale ferată e chiar la marginea zonei și

nu ar împiedica cu absolut nimic realizarea obiectivului, totul este un pretext, ca să nu spun o minciună sfruntată! Văzând că PSD este

pornit cu înverșunare să împiedice realizarea acestui obiectiv în Timișoara, am pornit lupta pentru Timișoara - mai bine zis o nouă luptă! -

și am trimis CNI un set de 7 terenuri ale Primăriei din aceeași zonă -ȘAPTE! -, toate bune pentru sală! E vorba de cel inițial, plus încă 6.

Unul din cele 6 terenuri nou oferite ca alternativă CNI, are pe el ruinele unei foste tribune, o platformă de beton și o suprafață cu iarbă

amenajată pt joc, toate înscrise în CF drept construcții aparținând SC Electrometal. Terenul de sub ele, repet, este al Primăriei. Ca să

putem folosi acel teren, pt Polivalentă sau în alte scopuri, trebuie să cumpărăm acele construcții și apoi să le desființăm, să le radiem din

CF. Asta am hotărât și pt asta m-am luptat din greu vineri în Consiliul Local! Asta a încercat PSD să boicoteze vineri, așa cum boicotează

tot ce facem noi pt Timișoara. Am auzit că PSD dorește să pună din nou la vot în CJT preparativele pt a mutarea sălii de la Timișoara la

Giroc! Asta nu se va întâmpla niciodată câtă vreme eu voi fi Primar și Președinte PNL Timiș! Garantez! P.S. După ședința CLT de vineri,

am văzut un adevărat cor al nemerniciei, năpustit asupra mea! Evident, format din «ziariști» demni de statutul de «cetățean de rușine al

Timișoarei»!‖, a scris Robu pe Facebook.

Antrenorul naționalei României, Christoph Daum, jignește grav ziarul „Gazeta

Sporturilor‖. Într-un interviu acordat realitatea.net, Daum comentează un sondaj făcut

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

66

pe gsp.ro, în urma căruia, circa 80% dintre cei care au răspuns susțin că neamțul ar

trebui să plece. „Este o intrebare populistă, dar este OK, vă răspund. Mergeţi la

Donald Trump cu aceste cifre şi întrebaţi-l pe el, poate el ştie ce să facă cu acele

cifre. Eu nu cred în asta. Acela este doar un ziar. Nu este reprezentativ pentru

România. Cum au ajuns la acele cifre? 80 la sută... Nu pot să spun nimic despre acest

numar. OK. Eu respect presa, dar vreau să ştiţi că, pentru mine, acest ziar este bun

doar pentru a pune peştele în el. Doar la asta este bun acest ziar", a spus Daum.

Politicianul Isabela Rabotka (PNL Arad): ―Deputatul USR Sergiu Vlad nu știe să citească o hotărâre dată de CLM‖

Deputatul USR, Sergiu Vlad, patiser de meserie, încearcă să facă vâlvă printre arădeni. Astăzi a ieșit în presă cu o serie de

inepții cerând să se facă publice salariile angajaților din Primăria Arad.

Consilierul liberal, Isabela Rabotka consideră că, din păcate, domnul deputat, spre rușinea lui, nu știe că salariile angajaț ilor

Primăriei Arad sunt publice pe site-ul instituției și au fost votate în Consiliul Local Municipal. Cel mai bine ar fi ca deputatul USR, Sergiu

Vlad să le explice despre activitatea sa parlamentară în dreptul căreia există un „0‖ și să facă o justificare pentru banii pe care îi

primește.„E regretabil faptul că un deputat din Parlamentul României nu cunoaște legislația pe tema salarizării. Dacă intră pe site-ul

oficial al Primăriei Arad poate vedea salariile tuturor angajaților, acestea fiind publice și au fost chiar postate pe un site arădean. Dacă

acest deputat USR, Sergiu Vlad nu știe nici măcar acest lucru, atunci nu ne miră faptul că în Parlament nu are nicio inițiativă pentru

orașul care l-a trimis acolo.Domnul deăputat ar trebui să învețe să citească o hotărâre de Consiliu Local, dar din nefericire și acest lucru

pare foarte greu. Asta e competența lui, atâta poate!‖ , a declarat Isabela Rabotka, consilier local municipal PN, în 25 octombrie 2017.

Sportivul Ilie Năstase a fost suspendat de la Fed

Cup 2017 după ce le-a jignit pe Konta şi pe antrenoarea acesteia. Ilie Năstase a mai

stârnit un scandal după ce a făcut un comentariu discriminatoriu despre copilul pe care

Serena Williams îl va naște. Ilie Năstase a fost dat afară de la meciul Fed Cup, acesta

fiind întrerupt 10 minute. Evacuat din arenă după ce le-ar fi numit "curve nenorocite" pe

britanice, Ilie Năstase a ameninţat şi jignit o jurnalistă engleză: "Eşti şi urâtă, şi proastă!"

ITF i-a ridicat acreditarea.

"Căpitanul României, Ilie Năstase, a fost scos de pe teren în timpul celui de-al doilea meci

al întâlnirii de Fed Cup, România - Marea Britanie, de la Constanţa. Domnului Năstase i

s-a cerut să părăsească terenul de către arbitrul ITF Andreas Egli, din cauza

comportamentului său nesportiv, după ce a primit două avertismente. Domnul Năsase a

fost scos din tribune din cauza comportamentului său nepotrivit. Acreditarea sa a fost

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

67

anulată şi nu va mai lua parte la această întâlnire. ITF va lansa o investigaţie asupra

acestui caz, dar şi cu privire la comentariile anterioare făcute de domnul Năstase în

această săptămână", se arată în comunicatul postat pe site-ul itftennis.com Scandalul nu s-a

terminat nici după ce Ilie Năstase a fost evacuat din arenă, căpitanul nejucător al României

făcând o criză de nervi în momentul în care a dat ochii cu o jurnalistă engleză cu care s-a mai

contrat şi în timpul dimineţii. Nervos, Năstase i-a reproşat că "a scris numai prostii".

Opreşte-te, cucoană dragă!

Fostul ministru al Educaţiei, arădeanul Daniel

Funeriu, este citat de cotidianul local „Jurnal arădean‖2 în preajma doliului anunţat cu ocazia

decesului MS Regele Mihai, în decembrie 2017. Funeriu, care aminteşte că a crescut la

Săvârşin, se dezlănţuie: „Nu cred că sunt în situaţia lipsei de respect faţă de memoria lui

Mihai I dacă îi spun acestei cucoane, Margareta, să se oprească. O spun în calitate de copil

al Săvârşinului care şi-a început şcoala în curtea reşedinţei regale din Săvârşin, care a bătut

mingea pe terenul de forbal al Regelui, care mergea zilnic la şcoală pe drumul dinspre gară

făcut de acesta, care hrănea veveriţele din curtea reşedinţei şi se ascundea printer stejarii de

acolo. Şi care încă de la 6 ani avea pentru Rege un soi de pioşenie infantilă: aşa cum

spuneau bătrânii din sat eu eram sigur că va reveni şi ne va face bine. Cucoană: nu aţi făcut

nimic pentru Săvârşin în afară de a-i exploata frumuseţile, iar înainte să ai grija românilor,

ai grijă de superbii platani din jurul reşedinţei de la Săvârşin, fă bine şi plăteşte cât de cât

correct oamenii care lucrează acolo…Îţi promit că odată doliul încheiat eu personal voi

verifica că tot ce faceţi şi aţi făcut în Săvârşin este legal‖.

Desigur că nu este normal ca oamenii care reprezintă ţara să aibă un comportament de

cocalari. Referindu-se la insultele dintre deputata Cosette Chichirău şi senatorul Şerban

Nicolae din decembrie 2017, scriitorul Andrei Pleşu făcea următoarea remarcă de bun-simţ

(în emisiunea „În faţa ta‖, din 14 decembrie 2017, la Digi24 TV - moderatori Claudiu

Pândaru şi Florin Negruţiu): „Speranţa şi mult bun simţ. Dacă stăm prost la astea, atunci

pierdem speranţa, atunci totul e de abandonat, dacă ne pierdem buna cuviinţă despre care ni

se spune că e virtute tradiţională‖3. Şerban Nicolae îşi va cere scuze, într-un final, pentru

izbucnirea de limbaj: „Faţă de electoratul mei îmi cer scuze, îmi pare rău, faţă de oamenii de

buna-credinţă, că nu pentru asta m-au trimis pe mine în parlament, sper să nu se mai repete‖.4

2„Jurnal arădean‖, An. XXIX, Nr.7969, 8 decembrie 2017, p.8, art.„Dă de pământ cu viitoarea Regină

Margareta. A crescut în Săvârşin, dar spune că Margareta, moştenitoarea Coroanei României, nu reprezintă

nimic pentru el‖. 3 „(…) Lucrurile au coborât la un nivel amuţitor: te cruceşti, rămâi tablou, nu mai vrei nimic. Nici haz de necaz

nu-ţi mai iese (…) Cuvinte «vechi»: decenţă, rezonabilitate, buna-cuviinţă, bună creştere, bun gust, bună

purtare, vorbire îngrijită, comportament civilizat, onoare, stil. De inteligenţă şi professionalism nici nu mai

îndrăznesc să pomenesc (…) E un fapt că politicienii noştri se mişcă pe o claviatură indigestă, fiecare cu «nota»

lui, cu dizarmonia lui, cu «sincopele» lui morale şi intelectuale: o «simfonie» de mârlani, neciopliţi, ţopârlani, mujici, mitocani, mahalagii, derbedei, mocofani, ţoape, semianalfabeţi, bădărani, caftangii de bodegă, miştocari

de cartier, nulităţi veleitare, ţaţe, piţipoance, scandalagii, băieţi de băieţi, şi câte şi mai câte specii aşuate, pe care

nici marea grădină a lui Dumnezeu nu le mai poate absorbi‖, Andrei Pleşu, art. „Pe mâna cui sîntem‖, Dilema

veche, Nr.721, 14-20 decembrie 2017, p.3. 4 După ce deputatul Cosette Chichirău face afirmații nesusținute de dovezi în legătură cu apartenența

senatorului Șerban Nicolae la un grup infracțional, toate în timp ce îl filmează cu telefonul mobil şi îl agasează

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

68

V-aţi gândit că trebuie să muriţi acasă?

„V-aţi gândit să reveniţi în România? Trebuie totuşi să mori acasă‖. Această întrebare

e un alt exemplu care ilustrează faptul că nu de puţine ori moderatorii-jurnalişti par adesea

neadaptaţi la interlocutorii lor. Aşa i se adresează Ruxandra Garofeanu într-un interviu din 12

februarie 2003, la postul TVR Cultural, pictorului Aurel Cojan, trăitor de ceva vreme în

Franţa. Un încurajator tablou: tataie, haide acasă să îţi dai obştescul sfârşit!

E evident că asemenea situaţii nu fac decât să îl jignească pe invitat. Şi, de aceea, o

astfel de abordare trebuie evitată. Iată câteva întrebări dintr-un interviu cu scriitorul şi

deţinutul politic Viorel Gheorghiţă, aflat şi el la o venerabilă vârstă. Ani pe care jurnalistul îi

transformă într-un avantaj în discuţie, fără a-l jigni pe invitatul său: La 80 de ani, cum priviţi

în urmă, d-le Gheorghiţă? Cu seninătate, cu regret, cu duioşie, cu un plus de inteligenţă, cu

invidie pe anii care au trecut?; Cicero spunea că „împotriva bătrâneţii trebuie să luptăm ca

şi cum ar fi o boală‖. Dvs. cum vă raportaţi la bătrâneţe?; Aţi spune acum, precum Goethe,

„dă-mi tinereţea înapoi?‖; Ce-aţi dori să vi se dea înapoi, dacă ar fi posibil?;

Dumneavoastră ce-aţi înţeles o dată cu înaintarea în vârstă?; Ne-aţi putea spune ce câştigăm

pe măsură ce îmbătrânim?5

În timpul emisiunii de televiziune „Refresh by Oana Turcu‖6 de pe postul Antena

Stars, emisiune înregistrată, jurnalista discută cu invitata sa întrebând-o despre fostul soţ,

Petre Roman (la momentul discuţiei recăsătorit cu o femeie mai tânără, cântăreaţa Silvia

Chifiriuc, şi având un copil mic). Mioara Roman mărturiseşte că în timp, relaţia dintre soţi se

poate deteriora şi că, de cele mai multe ori, gesturile de tandreţe, de afecţiune dintre soţi pot

dispărea. Brusc, intră în cadru Cristi Brancu, soţul jurnalistei, care îi dă un trandafir alb.

Nimic pentru cealaltă doamnă din emisie. Şi dacă gestul nu e destul de deplasat, iată ce

adaugă moderatoarea, vădit încântată de situaţie: „Aşa e el, drăguţ, face gesturi să mă

surprindă mereu…‖ Apoi discuţia continuă ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Invitata,

Mioara Roman, e vizibil pusă într-o situaţie penibilă.

În timp ce tatăl handbalistului român, Marian Cozma, ucis în primăvara lui 2009, într-

o discotecă din Ungaria, îşi plânge fiul, aprinzându-i lumânări la căpătâi, un jurnalist de la

Antena 3, Rareş Cosma, se apropie de sicriu şi îl întreabă: „Cum vă simţiţi în acest moment?

Simţiţi durere?‖ Iată cum, neinspirat, jurnalistul recurge la întrebări care traduc nesimţirea

faţă de durerea celuilalt.

În emisiunea „Agentul VIP‖ din 1 mai 2014, Cristi Brancu îl are invitat pe actorul

Florin Zamfirescu. Înainte de a începe interviul, jurnalistul precizează ce onoare are că

celebrul actor este oaspetele lui, într-o emisie live, în direct cu telespectatorii. Cristi Brancu

ţine să amintească că şi marele actor Ştefan Iordache, înainte de a muri, i-a acordat ultimul

său interviu. Actualul invitat, Florin Zamfirescu, n-a murit încă. Dar iată-l, şi el îi face

onoarea de a fi acum în faţa jurnalistului!

„Între schelălăiturile artiştilor de la R&B, vocea ei e un dulce binevenit behăit‖

(FHM), şi un alt exemplu de şapou jignitor, prin asociaţiile propuse, din revista „TABU‖, la

un interviu cu realizatoarea TV Irina Păcurar: „Nu e Irinuca, cea cu caprele din povestea lui

repetând aceeaşi întrebare, acesta din urmă, aflat în banca din plenul Parlamentului României, îşi pierde

cumpătul şi, enervat la culme, îi spune: „Penală este mama care v-a făcut așa nesimțită‖;„Aveți mâncare între dinți‖;„Nu sunteți alfabetizată‖; „Sunteți incredibil de proastă‖; „Am o poză în care dvs faceți sex anal‖.

5Carmen Neamţu, Convorbiri cu vedere la microfon. Arta interviului. Chipuri şi moduri, Ed.„Mirador‖,

2009, pp.83-84. 6Emisiunea „Refresh by Oana Turcu‖, postul TV „Antena Stars‖, 26 aprilie 2014, invitata Oanei Turcu este

Mioara Roman.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

69

Ion Creangă, dar spune poveşti uimitoare, desprinse cu talent şi profesionalism din

realitatea noastră şi uneori la fel de încăpăţânată ca şi patrupedele mai sus amintite‖.

Din ciclul „mai sunteţi ce-aţi fost odată?‖, iată cum i se adresează jurnalista Dana

Todor dirijorului Iosif Conta, prezent la Arad într-un concert. Aceasta îl întreabă pe

muzician: „Dicţionarul de muzică vă prezintă ca un promotor al muzicii româneşti. Mai

sunteţi şi astăzi?―. Sau v-aţi cam sclerozat între timp… Cum nu demult a fost ziua

venerabilului invitat, născut în 14 sept. 1924, ziarista vrea să ştie dacă informaţia de dicţionar

mai e valabilă. (Vezi: interviul „Îmi face plăcere că voi fi sărbătorit şi la Arad―, în cotidianul

„Adevărul‖―, Nr.2837, p.8). Interviul cu Iosif Conta nu are şapou, intrând direct în întrebări.

Copleşită de personalitatea invitatului, jurnalista se complace în întrebări de complezenţă,

care fac din discuţie una banală, fără sare şi piper. Iată alte întrebări ale interviului în discuţie,

dovedind lipsa de inspiraţie şi documentaţie serioasă a jurnalistului: „Maestre, permiteţi

conjudeţenilor dv. să vă transmită urări de mulţi ani, având în vedere că 14 septembrie a

trecut nu de prea multă vreme‖. (Dacă ţinem cont că interviul s-a publicat în 28 octombrie,

deci cu mult după ziua invitatului, afirmaţia ocupă doar spaţiu tipografic în detrimentul altor

subiecte mai interesante); „De ce v-aţi făcut, maestre, dirijor?‖ (şi un răspuns pe măsura

întrebării: „Că n-am avut încotro‖; „Câte concerte aţi susţinut, prin ce săli şi cu câte

orchestre?‖ (Chiar ne interesează oare un asemenea bilanţ al cifrelor şi al sălilor? ); „Sunteţi

un dirijor foarte eficient. Cum reuşiţi să rezolvaţi cu un gest o problemă care altor confraţi le

dă de furcă câteva zile?‖ (Iată o întrebare cel puţin bizară, nu ştim ce „probleme― rezolvă

invitatul cu un simplu „gest‖, în timp ce alţi confraţi se luptă câteva zile. Răspunsul

invitatului este unul care depăşeşte incoerenţa întrebării şi merită să-l amintim: „Socotesc că

a intra pe podium şi a face un concert cere un curaj extraordinar precum te-ai duce în linia

întâi. După ce ai scăpat de acolo viu poţi deveni veteran. Cred că secretul unui dirijor este

întâi pregătirea teoretică, ştiinţifică generală a muzicii. pentru că muzica este computer şi

matematică în toate raporturile ei sonore de armonie, de contrapunct sunt raporturi

matematice, ca atare devin matematice, simboluri matematice şi această ştiinţă trebuie

stăpânită perfect. Cum se face aceasta? Cum se determină cântatul în ansamblu, cântatul

sincron prin gest, iată dar că gesturile, dacă sunt conforme cu ideea, nu pot fi comentate şi au

întotdeauna eficienţă mai mare decât vorbirea‖).

Iată-l şi pe jurnalistul Sorin Haut care îşi dovedeşte nepriceperea atunci când într-un

interviu îl întreabă, pe Adi Igrişan, de la trupa „Cargo‖: „Adi, în primul rând, cu ce ocazie

acest concert?‖ Dacă nici ziaristul nu ştie, cine s-o ştie? Această întrebare care începe cu

formula: „Cu ce ocazie…‖ (întâlnită şi în variantele „Cu ce ocazie pe la noi?‖; „Cu ce ocazie

acest eveniment?‖, „Ce ocazie v-a adus în acest colţ de ţară?‖) dovedește proasta

documentare a jurnalistului și, evident, trebuie evitată.

Nu mai suport nicio întrebare

„Îmi declanşaţi diverse stări de sănătate, aşa că nu mai suport nicio întrebare‖.

Această replică nu este altceva decât răspunsul cântăreţei de muzică populară (fost deputat în

Parlamentul României) Irina Loghin, deranjată de insistenţele jurnaliştilor. Şi nu e singura

vedetă care refuză să mai dialogheze cu presa. Gheorghe Hagi s-a supărat pe ziarişti pentru

modul în care i-au interpretat afirmaţiile.7 Este foarte adevărat că jurnaliştii îşi uită de multe

7Jurnal arădean, An.XXX, Nr. 8005, citează Agenţia Mediafax care anunţă că Gheorghe Hagi nu va mai vorbi despre fotbalul românesc şi se va concentra doar pe munca pe care o depune la FC Viitorul. „La ultima

conferinţă de presă mi-am exprimat opinia persoanlă legată de situaţia fotbalului românesc, în care am precizat

că fotbalul la nivel mondial se dezvoltă, iar la noi în ţară avem mai puţine stadioane, echipe, jucători, antrenori

şi mai puţini suporteri. (...) O parte a presei a transformat opinia mea persoanlă legată de situaţia foarte grea a

fotbalului românesc în titluri tendenţionase precum «Hagi se revoltă», «atacă», «aruncă bomba», lucru care mă

face să înţeleg că pentru unii nu trebuie să am dreptul la opinie, să vorbesc despre situaţia fotbalului românesc,

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

70

ori flerul acasă. Într-un articol care se intitulează chiar aşa: „Ziariştii îşi uită de multe ori

flerul acasă. Cele mai stupide întrebări pe care le primesc vedetele―, apărut în

„Cotidianul―, an.XV, nr.81 (4456), la pagina 24, articol semnat de Diana Lazăr, aflăm că și

în cazul intervievării, situația de dialog poate semăna cu una ca în fotbal, iar jurnaliştii pot

înscrie în poarta interviului sau pot eşua lamentabil. Toate ţin de abilităţile de a lansa

întrebările. O dovadă de lipsă de originalitate e întrebarea: „De ce vă numiţi X?‖ sau „Ce

planuri de viitor aveţi?‖ Oricât de comună şi de seacă ţi s-ar părea o întrebare, scrie Dan

Teodorescu, solist al trupei „Taxi―, cred că poţi să găseşti un răspuns care să fie măcar

haios. Poţi transforma orice întrebare seacă în ceva care să te pună într-o lumină favorabilă,

este de părere muzicianul. Iată şi cea mai neinspirată întrebare la care au fost nevoiţi să

răspundă „Cârcotaşii―: „Cum v-a venit ideea să vă luaţi numele de Huidu şi Găinuşă?‖

Replica a fost pe măsură: „Ideea ne-a venit din bulletin‖. Prezentatorul TV Andi Moisescu,

de la PROTV, este deranjat de întrebările filozofice, „ce cred despre dragosteŗ, „ce înseamnă

femeia pentru mine?‖ „Cum mi-e frică să mă iau în serios, caut cu disperare umorul‖,

mărturiseşte jurnalistul. I se pare cea mai elegantă variantă de răspuns.

„Mă hărțuiți, mă hărțuiți. Eu trăiesc din salariul de dascăl", e replica profesoarei

Violeta Varga din Arad, devenită pentru puţin timp vedetă naţională, după ce a fost numită, în

septembrie 2017, în funcția de inspector şcolar pe "educație permanentă" la Arad. Fără

concurs, fără un CV la vedere, pe pile, au dezvăluit jurnaliștii de la specialarad.ro, care pun

la dispoziţie şi numeroase fotografii cu inspectoarea, în carne şi oase şi bine retuşată. Pozele

prelucrate8, pe care le-a postat pe Facebook, au fost distribuite masiv în presa naţională. Le-a

spus ziariştilor că „imaginea ei o privește‖ și că „puțina culoare pe care a pus-o acolo unde

vârsta a lăsat urme nu e o crimă‖.

În ianuarie 2018, un jurnalist are o întrebare pentru ministrul Energiei, după ce domnia sa s-a

dovedit incapabil să răspundă la vreuna dintre întrebările legate de domeniul său: „Domnule

ministru, poate sunt nesimțit, nu vă supărați, pot să vă întreb ce este curentul electric?‖Anton

Anton, ministru, în guvernul Dăncilă, inginer, doctor, profesor universitar, conducător de

doctorate, dă următorul răspuns: „Ești nesimțit!‖.

Raportul lansat în 24 mai 2018 de ActiveWatch acoperă zeci de derapaje din spațiul

public, unele și din zona media. Iată doar câteva manifestări ale intoleranței în spațiul public,

potrivit raportului:

Maghiarii, romii și minoritățile sexuale au fost ținta predilectă a discursurilor

intolerante și instigatoare la ură.

Discursul instigator la ură de factură violentă tinde să fie utilizat mai degrabă de

comunicatori activi la nivel local, nu național.

cu toate cî particip şi sunt printre primii care am investit în viitorul fotbalului din România, în ultimii uece ani

(...)‖, comunicat preluat de la sursa Mediafax în Jurnal arădean, Nr.8005, 5 februarie 2018, p.7. 8Inspectoarea se prezintă dezinvolt, în rochiţe roz bombon, su sânii la vedere.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

71

De regulă, manifestările publice care au ca scop exprimarea unor mesaje intolerante

sau de ură (adunări, proteste etc.) tind să atragă un număr mic de persoane.

Există în continuare manifestări extreme ale antisemitismului.

Discursul islamofob și anti-refugiați s-a diminuat odată ce presa și-a pierdut interesul

față de criza refugiaților, însă nu a dispărut cu totul.

Legat de zona de media, raportul observă că „deși nu este la prima sancțiune din

partea CNA, Realitatea TV a continuat să fie unul dintre principalele canale de

propagare a discursului instigator la ură împotriva maghiarilor, în principal prin

intermediul emisiunii „Jocuri de putere‖ moderată de Rareș Bogdan‖, notează raportul

ActiveWatch. În timpul ediției din 19 iunie, care avea ca temă negocierile dintre

PSD și UDMR referitoare la moțiunea de cenzură depusă contra guvernului

Grindeanu, pe burtiera emisiunii au rulat titluri precum „Nu ne vindem țara, o

dăm gratis” sau „UDMR, noul partid balama”. UDMR a făcut o sesizare la

Consiliul Național al Audiovizualului spunând că prin astfel de declarații s-a creat o

atmosferă ostilă și s-a folosit un limbaj injurios pentru a instiga audiența la sentimente

antimaghiare. CNA a aplicat o amendă de 85.000 de lei postului TV .

Și postul B1TV a jucat cartea amenințărilor maghiare cu aceeași ocazie. Într-un

moment din emisiunea „Se întâmplă acum‖ în care Mihai Neamțu sugera că ar putea să se

ducă la Târgu Secuiesc să le explice în maghiară celor de acolo despre „cât de mult sunt

înșelați‖, Tudor Barbu i-a răspuns: „Au încercat oameni care vorbesc maghiara perfect și care

gândesc ca tine curat, românește, adevărat, cu înțelepciunea celui care vrea să facă bine.

Adică muncă de mecenat. Nu te primesc pentru că acolo sunt elite murdare, elite murdare

este o sintagmă cu ghilimele de rigoare, care au enclavizat, nu lasă mesaje... Ei își pierd

pâinea dacă te duci. Tu dacă ai vorbi maghiară, Mihai Neamțu, și te-ai duce într-o zonă de

influență a UDMR-ului, ca și secuimea, ți-ar lua capul UDMR-ul.‖ B1TV a primit o amendă

de 20.000 de lei.

ActiveWatch a identificat 5 sancțiuni aplicate de Consiliul Național al

Audiovizualului (CNA) pentru discurs intolerant sau instigator la ură în anul 2017. Din

cele 5 sancțiuni din 2017, 4 făceau referire la cazuri de discurs intolerant sau instigator la ură

împotriva comunității maghiare. O sancțiune a fost aplicată pentru discurs intolerant la adresa

aromânilor. În raportul amintit, cercetarea (una calitativă) s-a orientat asupra următoarelor

domenii: manifestări ale intoleranței în spațiul public; manifestări publice de susținere a

diversității; activitatea principalelor instituții cu competențe în sancționarea discursului

instigator la ură; autoreglementări existente la nivelul redacțiilor, organizațiilor de media,

partidelor politice și federațiilor sportive; legislație în vigoare și propuneri legislative.

Există o morală a jurnalistului?

Tita Chiper9, semnatara unor interviuri reuşite cu diferite personalităţi, în revista

„Dilema‖, era convinsă că există o morală a omului de interviu, că există situaţii în care nu se

pot adresa toate întrebările care îţi vin în minte: „E, sigur, dacă ştiu că un om e-ndurerat, e-

ntr-un necaz sau mai ştiu eu, nu-l întrebi treburi care l-ar pune într-o proastă situaţie… decât

dacă vrei…de pildă pe Tudor Mohora de la Partidul Socialist l-am întrebat de ce a căzut

PCR-ul. Sigur, el mi-a explicat, şi pe urmă l-am întrebat dacă ştie – el fusese preşedintele

UASCR-ului, Uniunea Asociaţiilor Studenţilor… - dacă ştie care era prima îndatorire a

studentului conform statutului organizaţiei pe care o condusese. Dl. Mohora, în 1993, mi-a

spus: învăţământul (…) Dl. Mohora nu ştia… Era apărarea ţării. Învăţătura era pe locul 5

(…)‖. După Tita Chiper, în cursul unui interviu jurnalistul trebuie să fie conştient că invitaţii

lui „sunt mai importanţi decât mine‖ (p.371). Întrebată dacă are reguli stricte atunci când

porneşte un interviu, dacă pleacă hotărâtă să demonstreze ceva, Tita Chiper răspunde: „Merg

9 Tita Chiper, Într-o lumină orbitoare. Interviuri, Ed. „Curtea Veche‖, Bucureşti, 2004, pp.364-365.

[Dat

e]

I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda

THE CHALLENGES OF COMMUNICATION. Contexts and Strategies in the World of Globalism

Section:Communication, Education Sciences, Psychology and Sociology

72

cu curiozitatea mea, dar…cum să spun, încadrându-mă în teme şi vrând să demonstrez celui

care coteşte un punct de vedere(…).‖10

Alintat adesea „bijutier al cuvintelor‖, ziaristul provoacă deseori discuţii, controverse,

toate în ideea de a face audienţă, de a reţine atenţia cititorului său. Documentarea serioasă îl

ajută pe ziarist să nu aibă timpi morţi în discuţie, să pună întrebările adecvate, care să-l

conducă înspre răspunsurile cele mai bune. Toată această gamă de întrebări şi alegerea celor

ce vor fi adresate ţine de strategia jurnalistului şi de modalitatea lui de a întreţine şi orienta

dialogul. Aş putea spune că întrebările pot fi pumnale, pot jigni sau irita invitatul, după cum

pot şi să contureze un dialog incitant, pe care să-ţi facă plăcere să-l descoperi. Gazetăria a

devenit spaţiul răfuielilor de orice fel, la paghet cu agresivitatea verbal şi vulgaritatea:

„Înjurătura, blestemul, ironia de tripou ocupă tot terenul. Moderatorii adoră postura de

miliţieni isterici, întrupări ale «poporului suveran» (dar bine plătiţi de o obscură elită de

sforari), «autentici» până la a se simţi în studioul din care emit ca la ei acasă, mai exact ca la

ei în debara, în closet, între prieteni adunaţi tovărăşeşte la o băută şi la o bârfă. Să nu uităm

categoria «deştepţilor», pricepuţi la toate, «analişti de marcă», abonaţi la adevăr şi la poante

secrete, specialişti în speculaţia umbroasă, inaccesibilă minţilor neantrenate. Toate textile lor

par să aibă drept motto, scris cu cerneală simpatică: «Hai să vă explic eu, bă boilor, cum stau

de fapt lucrurile!» Spectacolele de «varietăţi» nu pot lipsi din acest inventor melancholic. Se

cultivă neruşinarea analfabetă, abuzul exploziv de cărniţe şi ocheade, bălăngăneala

languroasă de harem, indiscreţia crasă, prostul gust practicat cu ostentaţie, bârfa grasă, chiotul

şmecher, complicitatea de budoar (…)‖.11

BIBLIOGRAPHY

1. Tita Chiper, Într-o lumină orbitoare. Interviuri, Ed. „Curtea Veche‖,

Bucureşti, 2004.

2. Peter Gross, Întoarcere în laboratorul românesc. Mass-media după 1989,

Ed.„Nemira‖, Bucureşti, 2015.

3. Carmen Neamţu, Convorbiri cu vedere la microfon. Arta interviului.

Chipuri şi moduri, Ed.„Mirador‖, 2009.

4. Carmen Neamţu, Interviuri, dialoguri, discuţii şi alte meniuri ale ştiinţelor

comunicativ comunicante, Ed. „Mirador‖, 2018.

5. Andrei Pleşu, „Modelele zilelor noastre‖, revista Dilema veche, Nr. 748 şi Nr.

721.

6. Raportul ActiveWatch, lansat în 24 mai 2018.

10Ibidem, p. 372. 11Andrei Pleşu, „Modelele zilelor noastre‖, în revista Dilema veche, Nr. 748, 21-27 iunie, p.3.