8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

1/8

Informaţia de presă – 

 între marketing şi

libertate de exprimare

De Oana Victoria Anghel

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

2/8

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

3/8

• Introducere

În cartea sa, „Introducere în sistemul mass-media”, Mihai Coman vorbe te desre ia a dual! aș ț

 resei" #ie c! vorbim desre o ublica ie rint sau online, $ie c! vorbim de un ost radio sau %V,țorice canal mass-media oerea&! e dou! lanuri' rin rodusul s!u, urm!re te at(t s! î iș ș$ideli&e&e un ublic, c(t i s! atrag! oten iali clien i entru acel ublic" Ambele !r i deind unaș ț ț țde cealalt!'

- e m!sur! ce canalul media re&int! materiale de larg interes, ublicul cre te)ș

- cu c(t este mai mare ublicul, cu at(t canalul media este mai interesant entru indivi&isau institu ii care doresc s! î i romove&e rodusul)ț ș

- iar entru a închide cercul, entru a avea un ublic c(t mai mare, canalul media trebuie s!

$ie accesibil ca re , ceea ce înseamn! c! are nevoie de ia a ublicitar!"ț ț

De-a lungul timului, linia dintre materialele create în interesul ublicului *in$ormative, culturalei de divertisment+ i cele care vin din s$era interesului rivat *l!tite sau subven ionate+ aș ș ț

devenit din ce în ce mai vag! i ne-a condus sre o întrebare inevitabil!" Mai eist! libertate deșerimare în mass-media, în condi iile în care ia a resei i ia a ublicit! ii au devenitț ț ș ț ținterdeendente De asemenea, mai utem $ace di$eren a între mesa.e l!tite i in$orma ii cuț ș țvaloare .urnalistic!

„Gradul de autonomie a unui canal media este fără îndoială măsurat de procentajul veniturilor

 provenite din publicitate i subven iile statului ... i, de asemenea, de gradul de concentrare aș ț ș publicitarilor.” *sune /ierre 0ourdieu, în cartea „On %elevision”+

A adar, ornind de la aceast! ia ! dual! a resei, vom trece în revist! metodele de mar1etingș ț$olosite de canalele media, de la cele mai evidente *anun urile i reclamele+ (n! la cele maiț șsubtile *advertorialele i mar1etingul olitic+, entru a ob ine o imagine mai clar! asura graduluiș țde autonomie i libertatea de erimare în res!"ș

• Anun urile i reclameleț ș

În rivin a reclamelor în mass-media, istoricii notea&! c! acestea sunt str(ns legate de rogresulț

tehnologic al vremurilor, mai eact de aari ia tiarului"ț

„În jurul anului 1600, iarele londonee erau deja pline de reclame”, elic! 2oseh 3"Dominic1, în lucrarea sa, „Iosta&ele comunic!rii de mas!”"

/ublicitatea a continuat s! creasc! în volum, întruc(t, a a cum am men ionat i mai sus,ș ț șrere&enta * i înc! rere&int!+ o bun! arte din veniturile mass-media" /entru resa scris!, 2osehș3" Dominic1 men ionea&! c! ublicitateaț „repreintă apro!imativ "0# din total”, restul venind

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

4/8

din tira." C(t desre aginile consacrate reclamelor, istoricul ne sune c!, „în 1$00, revistele celemai importante ale perioadei %&arpers, 'osmopolitan, (c'lures) aveau adesea între *+ i 100șde pagini de reclame întrun număr obi nuit”ș "

4n eemlu mai recent în ceea ce rive te sa iul ocuat de reclame în resa scris! este 5a&etaș ț

6orturilor, în care reg!sim edi ii ce î i sacri$ic! rima agin! entru interesul s$erei ublicitare"ț șIat!, mai .os, cum ar!ta edi ia din 7 decembrie, 789:, unde rima agin! a cotidianului sortivțeste dedicat! unei reclame entru comania de tele$onie mobil!, Voda$one, i doar un mic sa iuș țl(ng! titlul &iarului este ocuat de o tire sortiv!"ș

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

5/8

Ce relevan ! au aceste date, în raort cu libertatea de erimare /e m!sur! ce ublicitatea ațc!!tat amloare în resa scris!, sa iul dedicat materialelor .urnalistice a sc!&ut *articole maiț u ine sau mai scurte, entru a $ace loc reclamelor+" Ast$el, in$orma ia a.unge s! su$ere *mai multț țsau mai u in+, din ricina lisei de sa iu"ț ț

În ceea ce rive te osturie radio i %V, din nou, entru a $i accesibile maselor, ublicitatea .oac!ș șun rol imortant" Costurile de roduc ie i emisie ale rogramelor sunt enorme, mai ales use înț șraort cu re ul abonamentelor radio i %V, care, a a cum men ionea&! i Mihai Coman,ț ș ș ț ș„dispare din c-mpul de percep ie al consumatorului”ț  "

De aceast! dat!, în momentul în care ublicitatea întrerue rogramul urm!rit, consumatorul numai este obligat s! o urm!reasc! *a a cum se înt(ml! în resa scris!+, ci oate schimba canalul"ș%otu i, în oinia mea, aici intervine o roblem!, întruc(t întreruerea rogramelor cu mesa.eș ublicitare duce la de&interes i, odata cu schimbarea canalului, ublicul ierde in$orma iile careș țîl interesau"

De asemenea, emisiuni %V din categoria teleshoing ocu! sa iu care, în alte condi ii, ar $iț ț utut $i destinat unor rograme in$ormative sau de divertisment"

Am l!sat la urm! s$era on-line, întruc(t, aici, sa iul este într-adev!r greu de limitat" Ast$el,țlibertatea de erimare nu trebuie sacri$icat! în $avoarea ublicit! ii, ambele ut(nd „convie ui”"ț ț4tili&atorii ot trece cu u urin ! este bannere i o-us, entru a a.unge la in$orma ia dorit!"ș ț ș țOdat! cu aari ia Internetului * i, în secial, a ;eb 7"8+, libertatea de erimare ca!t! noiț ș roor ii, utili&atorii ut(nd genera con inut i erim(ndu- i oiniile $!r! constr(ngeri"ț ț ș ș

%otu i, eist! situa ii în care integritatea in$orma iei de res! oate $i us! la îndoial!" M! re$erș ț ț

aici la articolele i emisiunile l!tite

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

6/8

În s$era on-line, lucrurile sunt ceva mai transarente" O ractic! $olosit! mai ales în comunitatea bloggerilor este de a încerca un rodus, iar aoi de a roduce un material *tet, audio-video saumultimedia+ l!tit, în care s! re&inte acel rodus i $unc iile sale"ș ț

4n eemlu este blogul lui Cristian China 0irta *cunoscut i sub oreclaș 'ineu+, în care una

dintre sec iunile site-ului se nume teț ș „/espre branduri”" 4nul dintre articolele scrise în aceast!sec iune se nume teț ș „(am jucat pu in cu becul muical de la ilips. /ap, becul care c-ntăț /”" În mod clar, este un articol l!tit" *O anecdot! legat! de acest articol este c! becul mu&icalvenise, de $at, din artea $irmei uic1Mobile, o gre eal! semnalat! de Cristian China 0irta maișt(r&iu" În alte cuvinte, a a.uns s! $ac! reclame la dou! $irme"+

Materialele l!tite, $ie ele advertorials sau in$omercials, limitea&! libertatea de erimare a .urnalistului" @ucr(nd în mass-media, eu îns!mi am $ost nevoit! de multe ori s! îmi dau la o arte roriile convingeri entru a romova un rodus în care nu credeam" 2urnalismul ine $oarte multțde obiectivitate i de $ate reale, îns! materialele l!tite cer un sacri$iciu al acestor valori"ș

• Marketingul politic

În cartea „Cea mai bun! dintre lumile osibile *Mar1etingul olitic în 3om(nia < 9==8-788:+”,autorii de$inesc mar1etingul olitic ca $iind „un ansamblu de tenici care au ca obiectiv creareai promovarea imaginii unui om sau a unei institu ii politice, în func ie de publicul de la care seș ț ț 

dore te ob inerea votului sau a încrederii publice.”ș ț 

În ca&ul oamenilor olitici sau al institu iilor, obiectivitatea .urnalistic! este cheia entru a lețo$eri consumatorilor de mass-media o imagine c(t mai clar!" %otu i, în momentul în care unșcanal media este imlicat i în via a olitic! *$ie este un &iar de st(nga sau de dreata, $ieș ț

directorul comaniei este a$iliat olitic+, este greu s! men ii aceast! obiectivitate, libertatea dețerimare $iind tirbit!" De la criteriile de selectare a tirilor, la modul de livrare a acestora, laș ș arti&anatul moderatorilor în de&bateri, toate acestea a$ectea&! libertatea de erimare"

De asemenea, este $oarte u or ca un .urnalist s! ice în lasa rela iilor ublice" /rin reluareaș țunui comunicat de res! ca atare, $!r! a mai veri$ica i alte surse, .urnalistul î i sacri$ic!, $!r! s!ș șvrea chiar, libertatea de erimare"

/ierre 0ourdieu men ionea&!'ț „2ste clar că autorită ile, guvernul în special, influen eaă massț ț media nu doar prin presiunea economică, pe care o aduc cu sine, dar i prin monopolul lorș

asupra informa iilor legitimate 3 sursele guvernului sunt cele mai evidente e!emple. În primulț r-nd, acest monopol oferă autorită ilor guvernamentale %juridice, tiin ifice i alte autorită iț ș ț ș ț   precum poli ia) arme pentru a manipula tirile i pe cei care se ocupă de transmiterea lor.”ț ș ș

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

7/8

• Opinii i concluziiș

Cum sune i Alina 0(rg!oanu în cartea sa, „%irania actualit! ii < o introducere în istoria i teoriaș ț știrilor”,ș „din jurul anului 1$40, ciar i cei mai ata a i idealului de obiectivitate recuno teau căș ș ț ș

relatarea obiectivă este un ideal imposibil de atins”"

6unt de acord cu aceast! a$irma ie, în condi iile în care .urnalistul nu simte c! i-a sacri$icatț ț șintegritatea, at(t de dragul ro$esiei sale, c(t i entru ierderea încrederii consumatorilor deșmedia"

/rin comunicate de res! reluate ca atare, sacri$icarea sa iului .urnalistic entru ublicitate,ț arti&anatul olitic sau ublicitatea mascat!, integritatea i libertatea de erimare din mass-șmedia su$er!" Ce-i dret, multe dintre acestea nu ot $i îmiedicate" Orice canal media este, (n!la urm!, o a$acere, care are nevoie de surse eterne entru a suravie ui < subven ii sau venituriț țdin s$era rivat!"

/e de alt! arte, ca în orice alt! ro$esie, i în .urnalism sunt anumite resonsabilit! i" 4na dintreș țele este de a in$orma corect ublicul" Iar aici, în oinia mea, nu ar trebui $!cute sacri$icii"

• ibliografie – !ăr i"ț

o 0(rg!oanu, Alina, 788>, 5irania actualită ii 3 o introducere în istoria i teoriaț ș

tirilor ș , "9B=, %ritonic, 0ucure tiș

o 0ourdieu, /ierre, 9==?, n television *tradus de /riscilla /ar1hurst #erguson+, "

>?->=, %he e Eor1 /ress, e Eor1 

o Coman, Mihai, 788F, 7ntroducere în sistemul massmedia, " :?->9, /olirom,

Ia iș

o Gnache, 3adu, 5u u, Dorina, %eodorescu 0ogdan, 788:,ț 'ea mai bună dintre

lumile posibile. (ar8etingul politic în 9om-nia 3 1$$0:01+, " 99=,Comunicare"ro, 0ucure tiș

o Dominic1, 2oseh 3", 788=, 7postaele comunicarii de masă. (edia în era

digitală *tradus de Mihai M!n!stireanu, Ana-Valentina #lorescu, Aura 0!ric!+, "98=, BF:-BF>, Comunicare"ro, 0ucure tiș

• ibliografie – #ite$uri"

o China 0irta, Cristian" (am jucat pu in cu becul muical de la ilips. /ap,ț 

becul care c-ntă /" /ublicat e 7B decembrie 789:" /e site-ul Cristian China0irta" Accesat la data de 7F decembrie 789:, e

8/16/2019 Informatia de presa - intre marketing si libertate de exprimare

8/8

htt'HHcristianchinabirta"roH789:H97H7BH.ucat-utin-becul-mu&ical-hilis- becul-care-cantaH 

o Imagine cu edi ia din 5a&eta 6orturilor, ublicat! e 7 decembrie 789:" /eț

site-ul 5a&eta 6orturilor" Accesat la data de 7F decembrie 789:, de

htt'HH"gs"roHga&eta-digitalaHcumara->:?"html 

o 5e &istor; of