Influenţa giberelinei (GA ) asupra calităţii strugurilor soiului ₃ Lora şi Codreanca.

Mihov Dmitri, doctorand UASM

Abstract. A study was carried out in the southern zone of Republic of Moldova to

evaluate the influence of gibberelic acid (GA ) on the quality of grappes and berries. It was₃

established that the treatment of inflorescence of the seeded grape variety Lora and

Codreanca by biological active substances - gibberelic acid (GA₃) leads to increase in the

size and weight of clusters and berries, productivity of vines and grape quality. The weight of

clusters and berries increases at 2,9 and 1,4 time to variety Lora and 1,2 time the weight of

clusters to Codreanca. We have established that for seeded grape variety Lora and Codreanca

the maximal effect on the quality berries is application of GA in the first growth period₃

(diameter berry – 3- 6 mm) with concentration 40 mg/l.

Index terms: seeded grape, gibberellic acid, quality of grapes, quality of berries.

INTRODUCERE

În plan mondial, Republica Moldova este clasată printre statele cu o ramura viticolă

tradiţional dezvoltată. În ţara noastră, cu condiţii naturale de climă şi de sol destul de

favorabile pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie, viticultura reprezintă una din ramurile

principale ale agriculturii.

O verigă importantă şi deosebită în tehnologia de cultivare a strugurilor de masă o

reprezintă aplicarea regulatorilor de creştere. Reuşita aplicării fitohormonilor la viţa de vie

depinde mult de factorii interni şi externi (climaterici, culturali, agronomici), care pot

schimba radical efectul aşteptat. Combinaţia între momentul aplicării, concentraţia şi

temperatura influenţează direct scopul scontat. Aplicarea în momentul necorespunzător şi în

doze prea mari, afectează nu doar roada anului cultivării, ci şi cea a anului următor [1].

Scopul investigaţiilor include determinarea influenţei giberelinei (GA ) ₃ asupra calităţii

producţiei la soiul Lora şi Codreanca.

MATERIALE ŞI METODE

Cercetările au fost efectuate pe parcursul anului 2009, în plantaţia viticolă fondată în

primăvara anului 2007 la SRL „Terra-Vitis”, ce se află la Sudul Republicii Moldova. În

această regiune temperatura medie lunară reprezintă 9,9ºC, suma precipitaţiilor constituie

454 mm, iar suma temperaturilor biologic active reprezintă 3200-3400ºC, condiţii favorabile

pentru dezvoltarea şi fructificarea strugurilor de masă.

Obiectul cercetării reprezintă soiurile Lora şi Codreanca. Butucii sunt conduşi după

forma cordon orizontal bilateral - formă cu răspândire largă înzonele de cultură neprotejată

ale viţei de vie. Distanţa de plantare de 3,0 x 1,5 m.

Variantele au fost organizate în 3 repetiţii cu 5 butuci în fiecare repetiţie.

Experien a efectuată asupra soiului Lora a fost bifactorială, unde factorul A a fost dozaț

preparatului, iar factorul B – termenul de aplicare. Acidul giberelic (GA )₃ s-a aplicat la

sfîrşitul înfloritului (90-100 %) în doze de 5; 10 şi 20 mg/l şi în faza creşterii active a

bobiţelor (Ø bob.- 3-4 mm) – 20; 40; 60 mg/l separat şi în combinaţie.

La soiul Codreanca acidul giberelic (GA )₃ s-a aplicat în două faze: la sfîrşitul

înfloritului – cu scopul legării bobiţelor în concentraţie de 20 mg/l şi în perioada creşterii

active a bobiţelor – cu scopul măririi greutăţii medii a strugurilor, bobiţelor şi uniformităţii

lor în concentaraţie de 20, 40 şi 60 mg/l.

Giberelina (GA )₃ , la ambele soiuri, în prima şi a doua faza a fost aplicată cu ajutorul

stropitorilor manuale.

REZULTATE I DISCU IIȘ Ț

Principalele avantaje ale soiurilor studiate reprezintă productivitatea înaltă, constantă,

abundentă şi coacerea timpurie. Printre aspectele negative ale lor se poate de menţionat

numărul de struguri pe lăstar foarte mare şi dezvoltarea neuniformă a bobiţelor (meierea şi

mărgeluirea pronunţată).

Aşadar, pentru a obţine o producţie calitativă, la aceste soiuri trebuie de efectuat

obligatoriu un complex de măsuri, cum ar fi: normarea încărcăturii cu rod (inclusiv răritul

strugurilor), desfrunzitul înainte de coacere, cîrnitul lăstarilor şi aplicarea regulatorilor de

creştere (GA , etephon₃ ).

Rolul fiziologic al acţiunii giberelinelor asupra viţei de vie este unul complex, ele

promovează direct diviziunea celulară, au o acţiune de protecţie asupra activităţii auxinelor

(favorizînd acumularea acestora în ţesuturi) şi un rol important în fenomenele de elongaţie

celulară, au acţiune directă asupra formării şi dezvoltării floemului şi xilemului, şi, probabil

cea mai importantă proprietate contribuie la mobilizarea asimilatelor, mai ales în primele

faze de dezvoltare a bobiţelor [2].

Din datele experienţei anului 2009, reiese că soiul Lora este receptiv la aplicarea

giberelinei (GA ). S₃ -au obţinut rezultate variate atît din cauza dozelor, cît i termenilor deș

aplicare diferi i. Acidul giberelic ț (GA )₃ aplicat la sfîrşitul înfloritului la soiul Lora în

concentraţie de 20 mg/l a determinat o majorare de două ori a greutăţii strugurilor comparativ

martorului (de la 619,2 g la 1274,0), iar în combinaţie cu GA –60 mg/l greutatea medie a₃

crescut de 2,9 ori faţă de martor (de la 619,2 g la 1771,3). Majorarea greutăţii strugurilor în

primul caz s-a datorat influenţei giberelinei (GA ) asupra legării bobiţelor, iar în al doilea caz₃

legării bobiţelor şi creşterii ulterioare a lor (tab. 1).

Tabelul 1 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Lora.

SRL "Terra-Vitis", 2009

Varianta * Greutateastr., g

Conc. zah., g/dm³

Acid.titr., g/dm³

Dimensiunilestrugurelui, cm

Dimensiunilebobiţelor, cm

Greutateamediea 10

boabe, g

lungi-mea

lăţimeapărţii de

sus

lăţimeapărţii de

jos

lungi-mea

lăţimea

Martor 619,2 204,0 5,6 20.2 17,2 6,9 2,6 1,9 68,0

5 mg/l 839,4 - - 21,1 17,0 7,3 2,4 1,5 55,0

5/20 mg/l 1058,4 191,0 5,9 21,2 19,3 7,6 2,6 1,6 62,0

5/40 mg/l 1335,2 - - 23,3 20,8 7,7 2,4 1,6 57,0

5/60 mg/l 1231,0 - - 23,1 17,1 7,5 2,8 1,6 67,0

10 mg/l 1027,2 - - 23,0 17,0 7,0 2,6 1,3 50,0

10/20 mg/l 1431,4 - - 24,6 17,4 7,4 2,4 1,5 54,0

10/40 mg/l 1366,6 - - 21,7 22,5 8,4 2,6 1,5 60,0

10/60 mg/l 1050,2 - - 20,8 18,2 7,8 2,5 1,6 60,0

20 mg/l 1274,0 - - 23,0 19,3 8,0 2,4 1,8 50,0

20/20 mg/l 1215,2 - - 22,9 19,5 7,8 2,3 1,4 46,0

20/40 mg/l 1513,4 - - 23,0 20,6 8,9 2,7 1,9 60,0

20/60 mg/l 1771,3 - - 25,3 20,2 8,5 2,3 1,6 46,0

20 mg/l 940,4 162,0 6,2 22,6 16,0 7,2 3,0 2,1 78,0

40 mg/l 1157,6 178,0 6,0 24,8 18,3 7,5 3,1 2,3 92,0

60 mg/l 1018,4 172,0 6,1 22,8 16,5 7,0 2,8 2,0 74,0

* faza de aplicare: înflorit (5; 10; 20 mg/l), înflorit/postfecundare(5/20; 5/40; 5/60; 10/20; 10/40; 10/60;

20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi postfecundare – când diametrul bobiţei era 4 – 5 mm (20; 40; 60 mg/l).

Cu toate acestea, observa iile generale ale experien ei au eviden iatț ț ț un moment

important: la toate variantele unde acidul giberelic (GA ) ₃ s-a aplicat la sfîrşitul înfloritului,

strugurii au avut o greutate medie înaltă, însă o compactitate excesivă şi bobiţe cu greutatea

medie mai mică ca cea a martorului, ceea ce a influien at negativ asupra calită ii strugurilorț ț

(fig. 1).

Cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, gradul de

compactitate s-au obţinut la variantele unde giberelina (GA ) ₃ a fost aplicat în momentul

creşterii intensive a bobiţelor (diametrul 3-4 mm).

Deoarece în literatura de specialitate, autorii [3, 4, 5], în majoritatea cazurilor,

recomandă pentru ridicarea calităţii strugurilor la soiurile cu seminţe ori cu flori funcţionale

feminine aplicarea giberelinei (GA ) în perioada creşterii active a bobiţelor în doze mai mici₃

sau egale cu 50 mg/l, pentru determinarea dozei orientative în această fază, în 2009, la soiul

Lora s-au aplicat următoarele doze de GA : 20; 40; 60 mg/l.₃

Fig. 1 Influenţa giberelinei (GA ) ₃ aplicată la înflorit şi în perioada creşterii active a bobiţelor asupra compactităţii strugurilor la soiul

Lora. Varianta GA – 10+40 mg/l. SRL „Terra-Vitis”, 2009₃

Cele mai bune rezultate asupra greutăţii medii a strugurilor şi a bobiţelor s-au obţinut la

aplicarea dozei de GA -40 mg/l. În compara ie cu martorul la varianta GA -40 mg/l₃ ț ₃

greutatea medie a strugurelui s-a majorat cu 86,9 % (de la 619,2 la 1157,6 g), iar greutatea

medie a bobi ei a crescut cu 35,3 % (de la 6,8 g la 9,2 g) (fig. 2, fig. 3).ț

Fig. 2. Influenţa giberelinei (GA ) ₃ asupra greutăţii medii a strugurilor şi a 100 bobiţe la soiul Lora. SRL "Terra-Vitis", 2009

Martor GA -20 mg/l₃ GA -40 mg/l₃ GA -60 mg/l₃0

200

400

600

800

1000

1200

1400

greutatea medie a strugurilor, g

greutatea medie a 100 bobiţe, g

Variantele

Gre

utat

ea ,

g

Fig. 3 Influenţa giberelinei (GA ) asupra calităţii strugurilor₃ la soiul Lora. Varianta GA -40 mg/l. ₃ SRL "Terra-Vitis", 2009

După aceleaşi principii şi cu acelaş scop - de a determina concentraţia orientativă, în

2009 s-a efectuat experienţa la soiul Codreanca.

Rezultatele au fost variate, la variantele unde inflorescenţele au fost tratate cu giberelină

(GA ) ₃ la sfîrşitul înfloritului s-au dezvoltat prea multe bobiţe şi ca efect s-au obţinut struguri

prea bătuţi şi bobiţe mici. La aplicarea acidului giberelic (GA ) ₃ cînd diametrul bobiţelor era

de circa 5-6 mm în concentraţii de 40 mg/l i 60 mg/l s-a depistat o tendin ă de cre tere aș ț ș

greută ii medii a strugurilor faţă de martor (tab. 2).ț

Tabelul 2 Influenţa giberelinei (GA3) asupra calităţii strugurilor la soiul Codreanca.

SRL "Terra-Vitis", 2009

Varianta * Greutateastr., g

Conc. zah.,g/dm³

Acid.titr., g/dm³

Dimensiunilestrugurelui, cm

Dimensiunileboabei, cm

Greutateamediea 10

boabe, g

lungi-mea

lăţimeapărţii de

sus

lăţimeapărţii de

jos

lungi-mea

lăţimea

Martor 823,6 162,0 4,5 22,2 21,0 6,8 2,2 1,4 42,0

20 mg/l 898,4 - - 26,1 28,0 7,5 2,0 1,2 24,0

20/20 mg/l 878,8 - - 22,9 20,6 7,0 1,9 1,1 36,0

20/40 mg/l 963,2 - - 27,0 26,1 6,6 1,9 1,2 32,0

20/60 mg/l 899,6 154,0 5,2 22,8 22,5 7,2 1,9 1,0 24,0

20 mg/l 792,8 - - 21,4 23,4 6,5 1,7 1,3 36,0

40 mg/l 955,2 - - 22,6 23,5 7,2 2,1 1,2 44,0

60 mg/l 951,6 180,0 5,5 23,2 26,2 6,1 2,2 1,5 42,0

* faza de aplicare: înflorit (20 mg/l), înflorit/postfecundare(20/20; 20/40; 20/60 mg/l) şi posfecundare – când diametrul bobiţelor era de 3-4 mm (20; 40; 60 mg/l)

Pe lîngă creşterea greutăţii medii a strugurilor şi a uniformităţii bobiţelor, acidul

giberelic (GA )₃ aplicat în perioada creşterii active a bobiţelor a influenţat pozitiv asupra

acumulării substanţelor uscate şi intensităţii culorii la coacere, prin aceasta accelerînd

coacerea soiului Codreanca. Fracţiunea din masă a substanţelor solubile uscate, în momentul

recoltării, în cazul aplicării giberelinei (GA ) ₃ în doză de 60 mg/l a fost cu 1,8 % mai mare

faţă de martor, adică ea s-a majorat de la 16,2 la 18,0 %.

CONCLUZII

În urma efectuării analizei rezultatelor cercetărilor putem concluziona următoarele:

1. după receptivitatea soiurilor cercetate la aplicarea giberelinei (GA₃), ele se pot clasa:

Lora – foarte receptiv; Codreanca – mediu receptiv;

2. la soiul Lora la toate variantele unde giberelina (GA₃) s-a aplicat în momentul

înfloritului, strugurii obţinuţi au fost prea compacţi, din care cauză majoritatea din ei la

recoltare au fost rebutaţi;

3. cele mai bune rezultate privind diametrul bobiţei, greutatea bobiţei, concentraţia

zahărului, gradul de compactitate al strugurilor la soiul Lora s-au obţinut la variantele

unde giberelina (GA₃) a fost aplicată în momentul creşterii intensive a bobiţelor

(diametrul 3-4 mm) – varianta optimă fiind – concentraţia de 40 mg/l. Însă la unii

struguri s-a observat că vârful ciorchinelor gradul de compactitate a fost foarte ridicat,

din cauza înfloritului mai tardiv;

4. la soiul Codreanca aplicarea giberelinei (GA₃) în momentul înfloritului, a dus la

ridicarea compactităţii strugurilor, din care cauză majoritatea din ei la recoltare au fost

rebutaţi;

5. pentru soiul Codreanca variantele cu rezultate mai bune în urma aplicării giberelinei

(GA ) au fost cele la care strugurii au fost trataţi, când diametrul bobiţelor a fost de 4-₃

5 mm în concentraţie de 40 şi 60 mg/l;

6. aplicarea giberelinei (GA₃) în doză de 60 mg/l la soiul Codreanca a dus la grăbirea

procesului de maturare, în final strugurii trataţi s-au maturat cu 4-5 zile mai devreme

faţă de martor;

Aşadar, în urma analizei rezultatelor se propune pentru evidenţierea concentraţiei cu

efect maximal asupra calităţii strugurilor de luat la baza studiului pentru anii de cercetare

2010–2012 la soiul Lora concentraţia de acid giberelic (GA ) de 40 mg/l, iar termenul de₃

aplicare – cînd diametrul bobi elor este de 4-5 mm, iar pentruț soiul Codreanca doza de acid

giberelic (GA ) de 60 mg/l, iar termenul de efectuare a tratamentului – perioada cînd₃

diametrul bobi elor este 5-7 mm.ț

BIBLIOGRAFIA

1. KORKUTAL, I., BAHAR, EL. et al. The Characteristics of Substances Regulating

Growth and Development of Plants and the Utilization of Gibberellic Acid (GA ) in₃

Viticulture. In: World Journal of Agricultural Sciences. 2008, V4 (3), p. 321 – 325.

2. MĂNESCU, C., GEORGESCU, M. şi al. Controlul biologic al producţiei în

pomicultură şi viticultură. Bucureşti: Ceres, 1989, 244 p.

3. PEACOCK, B. Delayed growth prevalent in vineyards this spring. In: Grape Notes,

University of California Cooperative Extension, V. 4, Is. 2, 2007. http://cetulare.

ucanr.edu/newsletters/June_200730407.pdf (vizitat 15.10.2009).

4. POMMER, C. Double cropping of table grapes in Brazil. In: Chronica Horticulturae,

V. 46, N. 2, 2006. p. 22-25.

5. МАНАНКОВ, М. К. Теория и практика применения гиббереллина в

виноградарстве.В: Регуляторы роста растений. Сб. научных трудов. Ленинград,

1989. p. 46-59.