Implicatii Ale Streptococilor Viridans in Cav Orala

8/20/2019 Implicatii Ale Streptococilor Viridans in Cav Orala

1/76

S treptococcus Viridans în cavitatea bucală Cavitatea bucală poarta este foarte importantă pentru noi din cauza toate alimente sau băuturicare merge în organism, trece prin această cavitate. Pentru a îndeplini această funcţie dincavitatea bucală sunt completate de un număr mare de bacterii care vor fi asociate cu tesut moalesau suprafata mucoase ale cavităţii bucale. Bacteriile din cavitatea bucala sunt diverse şi

extrem de complexe. Bacteriile sunt în general împărţite în două, şi anume aerobe bacterii(bacteriile care au nevoie de oxigen pentru a trăi) si bacterii anaerobe (nu este nevoie de oxigen).Tipuri de microbi sau bacterii care sunt găsite în cavitatea bucală ne sunt, printre altelestrepto!o!!us, stafilo!o!!us, cor"nebacteria, neisseria, lactobacili, #andida, si multe altele(anon"mous, $%&%)Streptococ este o bacterie gram pozitiv sferice care forma un cuplu sau lanţuri în timpul decreştere ('aetz, et al, $%%). *treptococcus (+ale", $%%) este un gram pozitiv coccus aran-ateîn pereci sau în lanţuri, toate fiind negative catalazei şi facultativ anaerob.Semnul distinctiv al streptococcus ('aetz, et al, $%%) este un singular în formă de coccusorganisme sunt rotunde sau ovale şi este compus în formă de un lant. #occus divizarea c/mpurile perpendicular pe axul lung al lanţului. 0embrii lanţului de multe ori apare ca diplo!o!us, iar

forma sa este seamănă uneori stem. 1ungimi de lanţ variază pe scară largă şi sunt în mare măsurădeterminate de factorii de mediu. *treptococ sunt bacterii 2ram3pozitive. #u toate acestea, înveci culturi şi bacterii moarte, aceste bacterii se gram3negative, această situaţie poate apăreadacă bacteriile dieram!an peste noapte.Clasificarea de bacterii streptococ (*ofaf, $%%4) sunt5rdinul 6ubacteriales7amilia lactobacillaceae8ribus streptococcaceae2enul streptococcus*pecii s. p"ogenes*treptococcus faecalis

*treptococ viridans*treptococ agalactie*treptococcus viridans cuprindea mitice, serban mutans, salivarius, s. s. sanguis (clasa +) sialtele.5 caracteristică a acestor bacterii este natura a 93emoliti!n"a (prin urmare, numit viridans).8atapi aceste bacterii pot fi, de asemenea, non3+emolitic. #reşterea sa nu este inibată deopto!in, şi colonii nu au fost solubil în biliari (deo!si!olat). *treptococcus viridans este unmembru al florei normale sunt mai frecvente la nivelul tractului respirator superior şi suntesenţiale pentru a menţine condiţii normale mucoase acolo. :ceste bacterii pot a-unge în fluxulde s/nge din cauza unei traume şi cauza endocardite în supapă de cardiac anormal. ;nele dintre*treptococcus viridans (ex. s. mutans) sintezei de polizaaride, cum ar fi dextrans şi levans dezaaroză şi de a fi un factor important în formarea cariilor dentare ('aetz, et al, $%%).*ursa'aetz, e., 0elnic!, '.1., :delberg, 6duard, $%%, ediţia a $% microbiologie medicala, traducerede


2/76

ttp>>.Pras!o.com>$%&&>%4>*treptococcus3viridans3in3#avit". tml &.&. 7undal

;n abces este o boală infec ioasă caracterizată prin prezenţa de o groapă ce contine puroi (puroi)ț

în reţea. :bces dentar abcesul format mi-loace în reţea periapi!al sau infectie dentara parodontala

sau cangrena de expansiune a pulpa. ;n abces format periapi!al ţesut, deteriorarea oaselor

alveolelor, osul maxilarului continuă să penetreze pielea de pe obra-i si formeaza fistel. (:bces

subcutanat 5dontogeni!). (&)

:bces dentar se produce atunci c/nd infectate cu bacterii şi răsp/ndit în cavitatea bucală sau din

dinti, cauza este o bacterie care este flora normală în gură. ?i anume bacterii aerobe gram

pozitive coci, coci anaerobe bacterii 2ram3pozitive şi ti-e

anaerobe gram negative. Bacteriile din placa care con ine restul de alimente şiț

combinaţie cu saliva. Bacterii3ga!teri poate duce la carii

@entis, gingivita si parodontoza. @acă se a-unge la o reţea mai ad/nc prin pulpa si necroza de buzunar parodontale în, apoi se va înt/mpla o infecţie odontogen. (&)

:cest abces dentar apare ca urmare a factorului de iritare, cum ar fi placa, calcul, dentina carii,

invazia bacteriilor (*tap"lococcus aureus, *treptococcus, +aemopilis

influenzae), alimentare reţea impactare sau traumatisme. :ceastă situaţie poate fi

provoca daune la nivelul osului alveolar, astfel dintii se agită. (&)

:pariţia de abcese în special care sa răsp/ndit în ţesuturile încon-urătoare, de exemplu, care a

fost berpenetrasi în subcutanat (abces subcutanat) este, cu siguranţă, foarte foarte fataleinfluencer pentru copil, nu numai împotriva starea generală a copilului, ci şi dezvoltarea

maxilarului şi dinţi3geligin"a.

#:PA851;1 AA

5 :


3/76

albe din s/nge) şi

umflarea ţesuturilor în dinte. :cest lucru provoacă o durere de dinţi. @acă

structura de radacina dintelui este mort, durere de dinţi pot fi plecat, dar aceasta infectie va fi

extins continuu

în mod constant, astfel înc/t me-alar !e-aringan celelalte. (&)

$.&. etiologia 5dontogeni! abces

#el puţin, există E%% grupe diferite bacterii în morfologia şi biocimice în cavitatii bucale si a

dintilor. Fe!omplesan flora din cavitatea bucală şi dinţii pot explica etiologia specifice mai

multor tipuri de apariţie a infecţiilor dentare şi infecţii în cavitatea bucală, dar multe altele sunt

cauzate de prezenţa de o combinaţie de o bacterie 2ram3pozitive că aerobă i anaerobă. Gnș

licidul gingivala, există aproximativ &,4 x &%&& anaerobs>gram. An general infectia odontogen în

iniţialele duc/nd la formarea placii dentare. 5dată ce patologi! de bacterii specifice, ele pot provoca complicatii locale apari ia i răsp/ndirea de endocardita astfel apariţia pe scarăț ș

largă>bacterian, o infecţie, infecţie pulmonară de ortopedie, sinusoidal infecţie !avernosus,

septicemie, infecţii mediastinale şi *inuzită, abces al creierului. ()

Anfectia este de obicei cauzata de odontogen bacteriile sunt endogene. 0ai mult de -umătate din

cazurile de infectie odontogen a fost găsit (aproximativ H%I) cauzate de bacterii anaerobe.

5dontogen infecţie cauzele organismelor care sunt adesea găsit un examen de cultura este alfa3

+emolitic *treptococcus, Peptostreptococcus, Peptococcus, 6ubacterium, Bacteroidesmelaninogenicus (Prevotella), şi 7usobacterium. :erobic infecţii bacteriene determina rareori

odontogen însuşi (doar aproximativ I). :tunci c/nd bacterii aerobe odontogen infectia cauzata

de un organism, de obicei, cauza este o specie de streptococ. Anfecţie 5dontogen multe infectii

sunt cauzate de un amestec de bacterii aerobe şi anaerobe, care este de aproximativ I. Gntr3o

infecţie mixtă este, de obicei 3&% organisme găsit la examenul de cultura. ()

$.$. Patofisiologis subcutanat abces 5dontogeni!

:bcese si abcese parodontale au moduri diferite de periapi!al întreprinse de bacterii pentru a

infecta periapi!al abces dinte, cu toate acestea, mult mai adesea dec/t cu abces parodontal. (&)

Periapi!al abces

:tunci c/nd se produce un abces, bacteriile infecta unelte periapi!al

din cauza cariilor dentina (gaura mica, cauzate de dinţii de deteriorarea ţesutului)

greu strat format din exterior a dinţilor (e3mail). #ariile dentare rezolva e3mail şi ţesuturilor moi


4/76

strat pe straturi

-os (oasele a dintilor), şi a a-uns repede la pulpa, care

cunoscut ca pulpită. @e asemenea bacteriile infecta pulpa p/nă la

5soase dentare (osul alveolar), ca o forma de abces periapi!al. (&)

Anfectia dintelui este un lucru care este foarte îngri-orător, infecţie, de obicei, începe de pe

suprafaţa dinţilor şi anume cariile dentare care a fost apropie de spaţiu pulpa, apoi va continua

fiind pulpită şi va în cele din urmă se intampla moartea pulpa dentara (pulpa necroza). Anfectii

dentare pot aparea la nivel local sau extinde rapid. Prezenţa de dinţi care poate penetra bacteriene

determină necroză de intrare pulpa de spaţiu apicala dinti. 5rificiul api!alis dentis pe pulpa nu

poate mendrainase pulpa sunt infectate. Procesul de infectare următoarea progresivă răsp/ndit în

cameră sau o altă reţea din apropiere cu structura dintelui necroza. ()

Pen-alaran odontogen infecţie care rezultă din abces dentar poate provoca necroza, abcesul esteîmpărţit în două pen-alaran nu grele (care dă un prognostic bun) şi greutate de pen-alaran (care dă

prognosticul nu este bun, aici mare pen-alaran se intampla daca nu rapid salvat va provoca

moartea). Gn ceea ce priveşte pen-alaran greutate este inclusiv seros periostitis, abces, abces sub

periostal sub mucoasa, gingia, şi sub abces abces sub palatală, în timp ce inclusiv o pen-alaran

grea, printre altele, perimandibular abcese, osteomielita, şi bază gura flegmonul. ()

:bces parodontal

:bces parodontal apare atunci cand bacteriile infecta gingiilor,cauza gingivale (cunoscut ca parodontoza). Parodontoza

cauzeaza inflamatia la nivelul gingiilor, care pot crea o reţea care

încon-oară rădăcina de dinţi (ligament parodontal) este separat de la baza osului

dintii. :ceastă separare creează un mic decala-, cunoscut sub numele de

o po!et parodontale, care este dificil să se cureţe, şi cauza

bacteriile intra şi răsp/ndit. :bces parodontal este format

de bacterii în po!et parodontale. :bces parodontal apar intotdeauna din cauza rezultatelor la

(.4)

&. manipularea a uneltelor care creează o po!et parodontale înt/mplător,

$. utilizarea antibioticelor nu este tratată parodontozei, care pot ascunde un abces, şi

. deteriorarea gingiilor, deşi nu există nici o parodontita.

:ccentul de infecţia de la răsp/ndirea la alte locuri poate avea loc prin mai multe metode, si


5/76

anume transmiterea prin circulatia sanguina (ematogen), transmisie prin fluxul limfatic

(limfogen), extinderea infecţiei directa de tesut ($)

&. transmisie prin circulatia sanguina (ematogen)

5ase, dinti, gingia tampon şi stroma ţesuturilor moi încon-urătoare este o zonă bogat cu

alimentarea cu s/nge. :cest lucru creşte posibilitatea de includere a organismelor i toxinelor dinș

zonele infectate în circulaţia sanguină. Pe de altă parte, infecţie şi inflamaţie, de asemenea, în

continuare va îmbunătăţi fluxul de s/nge care a cauzat un număr tot mai mare a organismelor iș

toxinelor intra in vasele de sange. Jena3vena care vine de la cavitatea bucala si sa drain zonele

încon-urătoare în pterigoid plexului venos !avernosus de legătură cu sinus faringeal plexului

venos si vena maxilar interne prin vene emisaria. @atorită modificărilor de presiune şi edem

cauzeaza ingustarea vaselor şi venele deoarece venele in aceasta zona nu este goarnă Jalve, apoi

fluxul de s/nge în ele pot să ia două direcţii, care permit răsp/ndirea dreptului infecţiedefocalizate gurii sau faringelui la cap înainte ca organismul este capabil de a răspunsului în

rezistenţa împotriva infecţiei. *eptice materiale (infecţioase) care curge prin vena -ugulară

internă şi externă, şi apoi la inima poate face un pic de daune. #u toate acestea, în timp ce în

s/nge, un organism capabil să supravieţuiască poate ataca orice organ care este mai puţin

rezistent datorita anumitor factori predispozanţi.

$. transmiterea prin fluxul limfatic (limfogen)

#a şi în cazul aportului de sange, gingia si tesuturile moi din gura este bogat cu fluxul limfatic,astfel înc/t infecţie în cavitatea bucală poate răsp/ndi cu uşurinţă pentru a regionale limfatici

glande. 1a nivelul maxilarului inferior, există anastomoză vaselor de s/nge din ambele părţi prin

intermediul vaselor limfatice a buzelor. #u toate acestea anastomoză nu este găsit în mandibulei.

Degionale limfatici limfatici sunt afectate sunt după cum urmează numărul de relaţii între

diferitele ganglionilor limfatici facilitează răsp/ndirea infecţiei de3a lungul acestui traseu şi

infecţii pot fi despre capului sau gatului sau prin torasi!us conductei şi venos artera subclavie

pentru alte parti ale corpului.

. directe de extindere a infecţiei în ţesut

6xtinderea directa infecţie poate apărea prin pen-alaran materialului septic sau organisme în

osoase sau de3a lungul c/mpul de retea si conectivitate, costi în zone care sunt cele mai

vulnerabile. ;ltimul tip este adevărat, celulită în care puroi acumulat în ţesuturi şi deteriora

pierde tesut con-unctiv, form/nd un spaţiu (spatii), ced/nd presiune, şi se extinde pe la un popas


6/76

de anatomi! nes. *paţiul nu este spaţiul, ci un spaţiu anatomi! potenţial care este în mod

normal teriis de tesut con-unctiv. :tunci c/nd există o infecţie, tesutul alveolar este distrus,

form/nd un adevărat spaţiu, şi cauza infectii berpenetrasi3a lungul c/mpul, deoarece fascia

acoperind spatiile relativ dens populate.

6xtinderea infecţiei directă se produce prin trei moduri

6xtinderea în 5* fără arăt/nd

ona afectata este limitată numai în 5*, cauzează osteomielita. :ceasta afectiune apare pe

maxilarului sau mandibulei pe mai des. 1a nivelul maxilarului superior, dispunerea reciproc între

sinusului maxilar si baza nasului provoacă pur şi simplu !etelibatan le în răsp/ndirea infecţiei

prin 5*.

6xtinderea in 5* arăt/nd

:cesta este un tip de infecţie, care este similar cu tipul de mai sus, dar extinderea nu esteterlo!alisis, dar mai degrabă treci prin intermediul oaselor si tesutului moale, care să conducă la

forma abcese. Gn acest proces maxilar bucale, formarea de abces palatală sau infraorbital. Gn plus,

infraorbital abcese pot fi despre ocii şi cauza edem în oci. Gn rebecca$n"!ol -os, arăt/nd de

abces bucale provoacă infecţia. #/nd direcţională îndreptat spre lingual, baza de gura poate

implica sau posterioară a împins la marin astfel constituit abces peritonsilar. sau retromolar

6xtinderea din toate domeniile de costi

Potrivit +' Burman, fascia -oacă un rol important datorită funcţiei sale, care se încadreazădiverse muscii, glandele, vasele de s/nge şi nervi, precum şi din cauza interfasial spaţiu umplut

de tesut con-unctiv, astfel înc/t infecţia poate fi diminuat. 0ai -os sunt unele dintre fascie şi o

zonă importantă, în conformitate cu clasificarea Burman

K *tratul superficial al fasciei servi!al profund lobi

K Degio submandibulare

K *paţiu (spaţiu) sublinguale

K *paţiu subma!sila

K *paţiu parafaringeal

6ste important să ne amintim că capul, g/tul şi mediastinului este conectat de o fascie, pentru ca

infectia se poate raspandi din cap de piept. Anfectia se raspandeste de3a lungul c/mpul de fascia

ca acestea sunt rezistente si acopera pasarica ei în acest domeniu. 1a regio infraorbita, edem

poate să vină aproape de oci. :cest tip de implementare presupune cel mai frecvent mandibula


7/76

din cauza locaţiei sale adiacente la fascia.

7actori care afectează capacitatea de implementare şi !egaatan odontogeni! infectii sunt ()

K 8ipuri şi virulenţa microbii cauza.

K @urabilitate a corpului de sufferer.

K 8ipul şi poziţia a dintilor este sursă de infecţie.

K @urata de surse de infecţie rădăcină dinte spre unire muscilor.

K 6xistenţa ţesutului spaţiu şi spaţiu potenţial.

$.. simptome şi semne

Principalul simptom este durerea în dinte abces dinte este infectat,

6a poate fi greu şi trepidant. An 2eneral durerea cu bruscă, şi în

treptat, să se înrăutăţească în termen de c/teva ore şi c/teva zile. Poate

durere este, de asemenea, găsite p/nă la !etelinga, p/nă la maxilar şi g/t îndin partea unui dinte care doare.

:cest formarea de abces prin mai multe etape şi fiecare etapă are simptome proprii, adică

&. *tadionul subperiostal şi periostal

;mflarea a nu vizibile K

#uloarea mucoasei încă normală K

;neltelor de percutie care a implicat o foarte dureroase K

@urere cu palpare de consistenta tare K

$. *tadionul serosa

:bcese au pătruns periost si 5* din serosa şi tini!a umflarea de-a există K

6xperimentaţi iperemi şi mucoasa rosie K

@urere profundă K

Palparea este bolnav şi greu consistenta, încă există fluctuaţiile K

. *tadionul sub mu!ous

6vidente arata umflarea K

@urerea incepe sa scada K


8/76


9/76

K 6xamen de laborator al prezenţei vizibile a leu!ositosis

$.E. impactul 5dontogeni! de abces subcutanat împotriva copiilor si dintii permanenti

Pe dintii din fata, de obicei, procesul de cariile dentare poate fi oprit (#ariile învinuiţi), dar, de

asemenea, puteţi extinde. #arii pe dintii din fata, de obicei, sunt negru şi partea din spate a

dintilor. cariilor dentare se va extinde şi va duce la deteriorarea nervului dintelui. @eteriorarea

nervilor dintelui la început va duce la o durere foarte, dar daca nervul a fost mort, dintii nu va

durea deloc. ($)

6ra de aşteptat impactul cariile dentare, acest lucru ar putea duce la apetitul copilului este redus(pentru dureri de dinţi) sau cele mai severe ar putea duce la abcese (pembeng!aan şi pernanaan)

în zona de rădăcină de dinti gingii. Gn cazul în care abcesul este cazul, atunci copilul va suferi de

febra si inflamat dintii. Gn plus, acest abces poate extinde în ţesutul moale din -urul ocilor sau in

-urul gatului. ;n alt impact este perturbarea pe creşterea de înlocuire candidaţi. #u toate acestea,

în cazul în care o carie este manipulat de bine, cum ar fi rădăcinile sale şi patc3uri canal tratate

bine, atunci condiţia acest gigis>carii nu va afecta dintii originale (dintii permanenti), care va

creşte. ($)Boli de piele sunt frecvent înt/lnite, ca rezultat al transmiterii microorganisme din boala de piele

este un dinte pe baza unor reacţii alergice (urticarie, e!zema), alopecia areata, asemui planus,

eritem multiform a!ne vulgaris, e!sudatif si dermatita erpetiformis. 0icroorganisme din

cavitatea bucala poate provoca infectii la nivelul pielii prin inoculare directa (muşcături) si prin

eliberarea de istamina din mastocite, precum şi formarea de complexe imune în post dinte

extraction. (L)

$.. odontogeni! tratament abces subcutanat

Gn ceea ce priveşte faza penatala!sanaa a odontogeni! abcesul este în general (L)

6xamenul radiologie

Dadiografie examen în periapi!al panoramică şi trebuie să se facă ca un screening3ul initial

pentru a determina etiologia şi dispunerea focal infecţie.


10/76

8est de serologie

8estele serologice sunt cel mai frecvent utilizat este testul complementului şi testul de aglutinare.

:l doilea test este folosit pentru a cunoaşte etiologia.

0anagementul

*ingura modalitate de a vindeca un dinte abces este să urmeze

tratament stomatologic prin utilizarea unei proceduri de tratament abces dentar în unele cazuri, o

intervenţie cirurgicală, sau ambele care sunt detaliate mai -os (E, H)

Proceduri stomatologice

Principalii pasi de cele mai importante în abces dentar tratament

este incisi abcese şi drena- de puroi, care conţine bacterii.

Procedura este, în general, efectuată într3un local anaestesi de-a în primul

în trecut, astfel înc/t zona ar amorti durerea.@aca abcesul, abces periapi!al va fi mutat prin tratamentul canalului radicular pentru a elimina

abcesul şi elimina tesutul deteriorat din pulpa. :poi, ditumpat să se prevină inflamaţiei infecţie.

@acă abcese parodontale, prin urmare, abcesul va fi eliberat, şi bine

#urăţaţi buzunar parodontale. :poi suprafaţa radacina dintelui cu pregăteşte gingia scalare şi

marginale, pentru a a-uta la vindecarea si prevenirea

infecţie>inflamaţie mai mult

K @acă este o infecţie recurente si abces periapi!al, atunci ar trebui să aruncaţi ţesut deteriorateK @acă parodontale abces şi infecţii recurente, apoi tratament parodontal prin mutarea po!et si

remodelare ţesutul gingiei.

K *tadionul mare a escaladat şi sub periostal periostal făcut trepanasi pentru a elimina abcesul de

gaze cu cangrena si formeaza, apoi dat medicamente antibiotice, gust amar, antipiretic, analgezic

şi roboransia. Gn acest fel se speră un abces nu este larg răsp/ndită i poate fi vindecată.ș

K *tadionul serosa este recomandabil să gargara3gargara calda cu apă sărată şi o compresa calda,

care abcesul merge în direcţia a cavităţii bucale.

K *tadionul subcutanat şi submucosal, care de-a a avut loc fluctuaţiile apoi efectuat incizia şi

pune o p/nză sau steril gaas cauciuc3bara- ca de drena-, apoi dat medicamente antibiotice, gust

amar, antipireti!a, analgesi!a şi roboransia. 6liminare a dintilor implicati

(fiind cauza abces) se face de obicei după umflarea vindecate şi îmbunătăţeşte starea generală de

suferinzi. Gntr3o stare de abcese acută, că nu trebuie să fie efectuate pentru eliminarea dintii din


11/76

cauza manipulare de extracţie este făcut poate răsp/ndi inflamaţie astfel osteomielita poate să

apară.

8abelul &. :ntibiotice utilizate în tratamentul de abces odontogeni!. ()

:ntimicrobiene adulţi @oza pediatrică doza

*pectrul îngust agenţi

Penicilina JF $% M %% mg NH % mg>!g N4

:moxicilina %% mg N4 & mg>!g N4

#efalexin %% mg $% lbs3NH $3% mg>!g>d NH34

6ritromicina $% mg NH O &% mg>!g N&H

:zitromicina %% mg O x & d, apoi

$% sau %% mg N H a &% mg>!g>d x & d, apoi de mg>!g>d x E d N$E

#laritromicina %% mg $% O M & g P5 N&$ sau & mg>!g N$E>d N&$@oxiciclina &%% mg N&$ Oi O &3$ mg>!g N&$ x & d, apoi &3$ mg>!g N $E

8etraciclina $% mg NH Oi O &$.3$.% mg>!g N&$

;n spectru larg de agenti

&%3%% mg #lindamicina O N4 &% mg>!g N4

Q&$ de E mg>!g amoxicilină>clavulanate 4R mg N&$

0etronidazol, plus & din următoarele O NH $% mg %% mg N&$ sau R, mg>!g NH sau &

mg>!g N&$Penicilina JF $% M %% mg % mg>!g NH

:moxicilina %% mg N4 sau & mg>!g N4

sau eritromicina $% mg NH O &% mg>!g N4

Gn această etapă de prevenire a apariţiei de abcese subcutanate şi tratament după apari ia de abcesț

subcutanat, apoi folosind medicamente (medi!amen) se face după cum urmează (R)

&. umflarea cu semne de inflamatie in -urul dintelui care doare gingivala.

8ratament

3recomandat pacientilor gargled cu apă caldă

3simptomatic paracetamol (atunci c/nd este necesar) $% mg ori pe zi

$. în cazul în care există o infecţie, clar poate fi dat amo!sisilin pentru zile ($% mg ori

o zi)

. în cazul în care sunt nici o indicaţie, dintele ar trebui să fie scos după ce infecţia a diminuat şi


12/76

se referă la medic

dintii.

$.H. prognosticul abces subcutanat 5dontogeni!

Prognosticul de abcese 5dontogeni! sunt bune, mai ales atunci c/nd diterapi cu antibiotic

adecvat utilizaţi în cur/nd. #/nd devine o formă de cronica, va fi mai greu de diterapi şi

complicaţii mai rău şi posibil amputare. (H)

#:PA851;1 AAA

#5


13/76

copilului, cum ar fi durabilitatea de corpul copilului şi virulenţa de bacterii

K Prevenirea apari iei de abces subcutanat la copii este foarte necesar din cauza expansiunii abcesț

poate afecta starea de dintii permanenti eruptia va

K :bces subcutanat tratamentul principiul adică efectua incizie drena- abces, care apoi realizat

apoi efectuate de ridicare a dintilor care devin cauza primară a abceselor

K :bces subcutanat de prognosticul este bun

BAB1A52D:7A6

&. odontogeni! infecţie şi cursul său. @isponibil de la ttp>>.

1ittleaboutm"orld.com. accesat la %R>$%%L>$L$. prevenirea dintii de dragul de viitorul copiilor dumneavoastră. @isponibil la ttp>>.d3

artsdentist.com>+ome.ppSpageT*ervices. :ceesed la $%%4>&>%L

. 5dontogen infecţie. @isponibil la ttp>>;D.cilmiat".blogspot.com>.

:ccesat la $%%L>>E

E. dentar abcesul. @isponibil la ttp>>;D.adi. blog.friendster.com>$%%4>%R>dental3sing3

along abcese.

. abces in cavitatea bucala. @isponibil la ttp>>.

ruang!eseatan.blog.com>$%%4>%$>&>abses3at38e30out cavitate3lucrări >. :ccesat la

$%%4>%$>&.

H. dentar abcesul. @isponibil la ttp>>.

fcbarcelonadf.blog.7riendster.com>$%%4>%E>istimean"a3=omen3Aslam>. :ccesat la $%%4>%E

R. dentar abcesul. @isponibil la ttp>>pen"a!itdalam.ordpress.com>$%%L>&&>%$>


14/76

4. parodontale bolilor. @isponibil la ;Dttp>>medicallearn.blogspot.com>$%%L>%$>abses3

periodontal.tml

L. infecţii ale @entoa alveolară. @isponibil la

ttp>>littleaboutm"orld.ordpress.com>$%%L>%R>$L>infe!si3

dentoalveolar>ttp>>mustarisu-adisuso.blogspot.com>$%&%>%H>&.tml UN GÂT TAM!N "#

CU$TU%A

Un &'t tampon de cultura

(ntroducere

2ura omului sunt multe şi diverse organisme ca parte din flora normală, aerobe şi anaerobe

prospera in mediu cald si umed

:proape orice tip de microorganisme pot fi găsite în gură. #el mai proeminent este

*treptococcus viridans care sunt alfa +emolitic... Gn plus faţă de această 2ram pozitiv coci,

organisme aerobe, care creste de la matura de g/t includ *tap"lococcus,. în cazul în care esteafectat smaltul dintilor, organisme poate pătrunde în pulpa dintelui şi deteriorarea l. Degulat de

îngri-ire dentară pentru eliminarea>prevenirea placa va a-uta la prevenirea cariilor dentare.

6xemple de organismele care sunt responsabile pentru sănătate în g/t este s. p"ogenes sau de

grup : streptococica. :cest organism este beta +emolitic si nu fac parte din flora normală a

g/tului. 0edia de agar s/nge oi da nutrientii necesari pentru a răni creşterea de specii de


15/76

*treptococcus şi, de asemenea, acţionează ca un diferential mass3media. +emoliza, în care agar

s/nge oi a-utorul media separa alfa +emolitic organismului (în general flora normala) al

organismului beta +emolitic că agen ii patogeni precum s. p"ogenes. beta3+emoliticț

;n organism care creşte în g/t de asemenea nevoie speciale condi iile atmosferice sa creasca inț

mass3media artificiale. 5rganismul este expus regulat la dioxid de carbon este relativ mai inalt

care provine de la respiraţie. Prin urmare, pentru a cultiva aceste organisme trebuie să fie

condiţionată de adaosul de dioxid de carbon. 5rganisme care necesită puţin oxigen este cunoscut

ca micoraeropiles. Gn laborator, această atmosferă s3au străduit să pune placa într3o ceara

(exicator), o lum/nare aprins în desicator cu capacul este acoperit cu vaselina de lucrări pentru a

arde unele de oxigen pentru a fi convertit ca dioxid de carbon. (concentraţia de dioxid de carbon

în relativ crescut aproximativ M &%I într3o seră mini)7aringita, de obicei, va provoca înroşire (inflamaţie) şi poate exista puroi buzunare pe partea din

spate a g/tului. :ceastă secţiune trebuie să fie un tampon pentru eşantion>model tampon g/t

cultura. . @e obicei, probă prelevată folosind bumbac steril coaste în tub de plastic

(#ulturette), exemplare au fost luate cu un #ulturette sau mi-loace de transport au fost trimise

imediat laboratorului de 0icrobiologie trebuie examinate în laborator, apoi face colorat şi

inoculare pe mediul de cultură adecvat...

Mi)loace de transport

7iziologice de sare care conţin mi-loace de transport pentru a prote-a specimene ale p+3ului

modificări şi de a păstra coaste bumbac răm/ne umed în timp ce pe drum la laborator pentru a fi

crescute. 8ranspot mass3media conţinute nu nutrienti astfel înc/t creşterea economică nu a avut

loc, dar organismul poate supravietui pentru mai multe ore în mi-loace de transport, mai ales în

cazul în care la frigider.

G't tampon Specimen procedurile de preluare*

&. obţine o placă astfel înc/t s/ngele 0ielului, şi apăsător de limbă sterile din tifon.

$. eticeta placa astfel incat numele de UpacientU.


16/76

. utilizaţi un supresoare de limba (spatulă), apăsaţi pe limba pacientului. #omanda pentru ca

a-uta la pacienţii spun U:U aplatiza limba ta. 7iţi atenţi să nu atingeţi alte părţi ale gurii,

utilizaţi o coastă de steril de bumbac pentru a şterge în g/t. ;nii oameni simt ca să vomit

care pot provoca voma.

E. uşor rola bumbac pe suprafaţa plăcii, astfel înc/t s/ngele, bucla steril, apoi utilizaţi placa cu

baleia- la izolare. Primul strat prin zona unde te menggulung!an coaste bumbac şi acoperă

aproximativ -umătate din farfurie

*e sterilizează buclă şi br/u un sfert placa cu touc bucla pe prima linie o singură dată. Depetaţi

procedura pentru un sfert de placă deţine restul cu ose>bucla pe o linie în al doilea r/nd o singură

dată. @e euri de bumbac supresoare coaste şi limba în recipiente de Bioazard.ș

. pune placa într3o lum/nare. Antroduceţi mini sera pentru incubatoare, incubare la 3R V c

timp de minimum de &4 ore.H. după incubare, verifica placa pentru a vedea beta +emolitic colonii : beta +emolitic coloniile

fenomene indica o infecţie g/t care pot fi cauzate de s. p"ogenes.

R. #/nd aţi terminat verificarea plăcii, se îndepărtează placa într3un recipient de Bioazard

ttp>>riz!iipaenin.blogspot.com>$%&$>%R>normal3%3false3false3false3en3;*3x3nonetmlPengertian +alitosis.

Gnţelegerea +alitosis (respiraţia ur/t mirositoare), respiratia urat mirositoare este o pl/ngere

comună şi este popular ca un miros înţepător de respiraţie, ca un miros de respiraţie în timp ceinclusiv după ce m/ncaţi ceva, cum ar fi usturoiul sau ceapa si unele medicamente, cum ar fiParalde"de. alena este o stare care este asociat cu miros care a avut o sursă din interiorulcavitatii bucale sau in afara cavitatii bucale.

+*+ apari ia etiolo&ia ,alenaț

+alena poate fi cauzata de factori de fiziologice şi patologice care vine de la orală cavitatea sauintra factori orală şi sistemice sau extra pe cale orală. Pe baza studiilor care au fost efectuate în*tatele ;nite, principalele cauze ale alitoza ma-oritatea (L%I) se datorează unor factori careimplică cavitatea bucală. :cesta trebuie să fie subliniat faptul ca alena nu este o boala, dar esteconsiderata un simptom al unor boli sistemice. @ar asta nu înseamnă că fiecare miros fault indică prezen a unei anumite boli.ț

+*+*- factori fi.iolo&ici (ntra orale

Gn cavitatea bucală a unei persoane, există proteine exogene substrat3substrat (leftovers) şiendogene de proteine (epiteliale drustelor proteinelor gura, saliva si sange), care conţine multeamino3acizi care conţin sulf (*). (D. *oeprapto, $%%) Gn plus alitosis sunt produse de bacteriicare trăiesc în mod normal pe suprafata limbii şi în g/t mea, care a-uta la procesul de cu


17/76

alimentare digestia descompune proteinele. *pecii de bacterii, care este prezent pe suprafaţaorale poate fi sakarolitik , adică utilizarea de carboidrati ca sursa de energie. :lte specii suntasakarolitik sau proteoliti, adică utilizarea de proteine, peptide, aminoacizi ca sursă principală.#ele mai multe bacterii 2ram3pozitive sunt sakarolitik şi bacterii 2ram3negative sunt proteolitice. (@-a"a, $%%%) Potrivit unui studiu condus de către Prof. @r. 'osep 8ozentic. la

;niversitatea din #olumbia Britanică, Jancouver, au reuşit să detecteze tat acolo is un volatilăsulf compuşi şi mirosuri fault nu ca urmare a producţiei de descompunerea proteinelor de bacteriigram3negative anaerobe în gură. #ompuşi de sulf volatil numit Compusi volatili de sulf (J*#s)care conţin hidrogen sulfurat (+$*), mercaptani Methil (#+*+) şi sulfură de dimetil (#+*#+)care este principala cauza de alena care provine din cavitatea bucală.

*tarea de gură, care poate declanşa debutul de respiratia urat mirositoare este mai mică sauoprirea fluxul (debitul) salivă, crescut bacteriile anaerobe gram3negative, un număr tot mai marede alimente proteine, p+3ului din cavitatea bucală sunt mai alcalin în natură şi creştereanumărului de celule moarte si celule epiteliale necrozat in gura. (Davel, $%%H) @eşi cauzele dealitosis nu este încă pe deplin cunoscute, cele mai multe dintre cauzele sunt cunoscute să vinăde la restul de alimente este lăsat în cavitatea bucală, care sunt prelucrate de către flora normală acavităţii bucale. ;nii factori de cavitatea bucală, care necesită o atenţie specială deoarece arerolul, precum şi o influenţă ma-oră asupra debutul de alitoza la cineva, cum ar fi saliva, limba,dintii si spatiile interdentare, mandibulei. (=idagdo, $%%R)

+*+*+ factori e/tra !ral fi.iolo&ice

;nele tipuri de preparate şi substanţe de alimente consumate zilnic pot provoca, de asemenea,mai puţin respiraţia miros urat. Pră-it alimente conţin o mulţime de condimente si ceapa3ca miroscare poate supravietui in gura pentru &%3&$ ore. #iar si mirosul din ea nu se simte dupa dinticurăţate. :cest miros care decurg din substanţa acestor alimente este absorbit de tractul gastro3intestinal şi excretat lent prin plăm/ni. :cest lucru a fost dovedit de 0orris şi #iteşte prin

furnizarea de o capsulă conţin/nd usturoi la pacienţii care cercetat şi produse mirosul persistă peaerul respirator. :lti cercetatori, de asemenea, a demonstrat că mirosul de usturoi într3un timpscurt s3a putea fi simtit pe respiratorii şi de a supravieţui timp de c/teva ore @esi a tractuluidigestiv, cum ar fi Jejun este părţi separate a stomacului. (*imorang!ir, $%%&)

+*+*0 (ntra !ral patolo&ice factori

7actorii de cauza alena cel mai des vazut este cauzata de mai puţin ter-agan"a sănătatea şiigiena cavităţii bucale. 1a pacienţii orală igienalui cariei rău tinde să apară resturile care aduna pe deoparte de dintii de bacterii în cavitatea bucală. *ituaţia va creşte mai rău la pacienţii care autendinţa de a forma de calcul rapid.

2ingivita si parodontoza este cea mai frecventa boala inflamatorie apare şi declanşează apariţiaalitosis este cauzată bacterii gram3negative, cum ar fi fusobacterium nucleatum, veilonella şi Porphyromas porphyromonas ascunse în ţesuturile bolnave parodontale şi cauzează un miros degaze. (Davel, $%%H) Gn plus, datorită dezintegrării resturi de m/ncare care sunt prinse în po!et,această condiţie poate, de asemenea, fi rapidă putregaiului salivă @eci care adaugă la respiraţiaseveră rău. Gn plus, necrotice ţesut că forma şi s/ngele redusă de aprovizionare cauzele nivelurilede oxigen în zona de infecţie, de asemenea, diminuat. :stfel bacteria va evolua continuu şi fărăsubstanţe care acţionează ca virulenţa şi poate provoca un exudat feses purulente afară prin


18/76

şanţul gingia. Deacţii metabolice apar produc gaz +$* şi


19/76

&. +* Pseudo halena 2,alito.a seudo3

Gn această condiţie, pacientul simţit el însuşi are un miros de rău respiraţia, însă acest lucru nueste perceput de ceilalţi din -urul lor sau nu pot fi detectate cu teste ştiinţifice. Prin urmare, nuexistă nici o probleme de respiratie sunt reale, atunci tratamentul trebuie să fie administrat la pacienţii sub formă de consiliere pentru a îmbunătăţi existente concepte erori (folosind literaturade suport, educaţie şi examen rezultate) şi aminteşte de ingri-ire igiena orala .

&. 3. Halitophobia

Gn această stare, ciar dacă acesta a reuşit să urmeze tratamentul genuine halitosis sau au a-unsconsiliere în cazurile de halena pseudo, pacienţii sunt încă îngri-orat şi deran-at de prezenţa dealena. @e fapt, după o examinare atentă a stare bună de sănătate orală, precum şi de sănătate, îngeneral, pare bine şi nu a găsit o tulburare asociată cu alena, precum şi cu ştiinţifice teste careexistă nu :rată rezultatele pe care persoana sufera de alena. Pacienţii pot, de asemenea, încidede relatii sociale, este foarte sensibil la comentarii şi comportamentul altora. :stfel, abordarea psiologice necesare pentru a aborda problema de fundal psiologice din spatele această

pl/ngere care, de obicei, pot fi efectuate de către un expert, cum ar fi un psiiatru sau psiolog.+*0 mecanismul de debut de 4alitosis

0ecanismul de debut de alitosis a fost puternic influenţată de cauzele care stau la baza acestorcircumstanţe. +alitoza este cauzata de anumite alimente, respiraţia ur/t mirositoare provenite dela produse alimentare de s/nge sunt transmise spre plăm/ni apoi expulzat prin respiratie. Gnspecial, bacteriile au un rol important în apariţia de respiratie urat mirositoare sau alitoza este3nu ca gustoase. Bacteriile pot fi derivate din cavitatea bucală în sine, cum ar fi placa bacteriana,care vine dintr3o profundă şi po!et bacterii provenite din limba are un potenţial foarte mare cauzaalena (0aasarasati stomatologie -urnal volumul $).

J*# (compusi volatili de sulf) sunt principalele elemente de o cauză de alena. JP# este unrezultat de producţie de bacterii anaerobe be!teri a!rivitas în gură sub formă de un fault3mirositoare compuşi şi volatile astfel înc/t mirosul care afted uşor de alte persoane din -urullui. Gn activită ile sale în gură, bacterii anaerobe reacţionează cu proteine proteine, proteine ințgura pot fi obţinute din resturi de aliment care contine proteine, celule care au murit, bacteriilor3 bacteriile au murit sau cioplit în celulele epiteliale ale mucoasei gurii. @upă cum ştiţi bine, îngură, există o mulţime de bun bacterii gram pozitive sau gram negative. #ele mai multe bacterii2ram3pozitive sunt bacterii sa!aroliti! sensul în activitatea sa de viaţă necesită o mulţime decarboidraţi, în timp ce cele mai multe bacterii gram3negative este unde proteolitice pentrusupravieţuirea lui necesită o mulţime de proteine. Proteine vor fi defalcate de bacterii înaminoacizi (:gus @-a"a, $%%%).

6xistă de fapt mai multe tipuri de J*# şi alţi compuşi de miros in cavitatea bucala, dar existadoar tipuri de importante J*# este o cauză primară de alitosis, inclusiv mercaptanimercaptani metalice (#+*+), dimetil (#+) $* şi idrogen sulfurat (+$*). :ceste trei tipuri deJ*# stea afară pentru că numerele sunt destul de numeroase şi uşor vaporizat aşa că ridică o putoare. Gn timp ce alte J*# doar puţin influente, cum ar fi s!atole, aminoacizi, cadaverin şi putrescine (:gus @-a"a, $%%%).

+*5 prevenirea 6i tratamentul de 4alitosis


20/76

+alena de manipulare depinde de o cauza importanta, medicul dentist poate distinge cauzele derespiratia urat mirositoare ca anomalii în sau în afara de gura. Gn general, alitoza poate fi redussau eliminat cu totul prin menţinerea de igiena orala, precum peria-ul dintilor, folosirea ateidentare, curata limba, folosesc apa de gura si o dieta sanatoasa, dar uneori este nevoie de penangganan de profesionişti pentru a face referire. Pentru a putea face faţă în mod eficient,

alena necesare şi corespunzătoare diagnosticul.0ăsură de precauţie şi tratament pe alena, printre altele,

&. *palatul pe dinti

@acă dinţii periat de două ori pe zi. @inţii periat cu o perie moale si perie capete. 6vitaţi purtarea burzului perie aspră de bristles perie aspră ar putea duce la o recesiune a gingiei. Peria-ul dintilorar trebui să folosesc pasta de dinti cu fluor pentru prevenirea cariilor dentare. (@enti!a dentare'ournal, vol. &)

&. ;tilizarea atei dentare (dentara)

:ta dentara dintii (dentara) folosit pentru a curata dintii, fantă îngustă, care nu poate fi atins cu o periuta de dinti. :cest lucru se realizează prin tăierea fir de aprox E% cm, apoi a -ucat pe ambeledreapta şi st/nga degetul mi-lociu. 7irul este inserat în decala-ul dintre dinţi şi a avut loc cudegetul mare pentru a fi puternic şi nu fi separate atunci c/nd astfel de deplasări sunt realizate75D0:8A:8 panouri. :ceste acţiuni preferabil ar trebui efectuată o dată pe zi, dar ori de c/teori este posibil se face de două ori pe zi. @upă această etapă permis gargara curat sau clătite cuapă. (@enti!a dentare 'ournal, vol. &)

&. #urăţaţi3vă limba

*uprafata limbii este curăţate prin peria- limbii de două ori pe zi folosind o periuta de dinti sau

un instrument special mai curat limbii (limba scrapper ). *uprafaţa limbii periat uşor şi lent astfelînc/t limba nu a fost rănit. Gn timp ce nici o limbă în faţă, locul o limba scrapper pe c/t posibil la partea din spate a limbii, pentru a sta încă, în timp ce fiind tras înainte şi în -os cu presiuneusoara. ;tilizaţi ţesut p/nză>/rtie sau curata apa curenta pentru a curăţa o limba scrapper .Depetaţi această procedură $ 3 E ori, p/nă c/nd întreaga suprafaţă este curăţată. (@-a"a, $%%%)

&. ;tilizarea de apa de gura

:pa de gura este folosit cel puţin o dată pe zi. 0omentul cel mai potrivit pentru a folosi apa degura inainte de culcare este pentru ca apă de gură antibacteriană da efect în timpul somnului,atunci c/nd cauza bacteriana respiratia urat mirositoare este crescut. :pa de gura care conţinalcool poate provoca uscăciunea gurii şi atunci c/nd sunt utilizate pentru o lungă perioadă de

timp poate cauza mucoasei bucale cioplit. Prin urmare, vă recomandăm să utilizaţi non3alcooliceapa de gura, cum ar fi care conţine sodiu zaarina. ;tilizare nu trebuie să fie prea mari,aproximativ &%3& ml este suficient pentru a uda intreaga suprafata a gurii. 2argara macar &3$minute. 2argara direct din sticla, parcă atinşi de salivă, materialul va fi contaminate, astfel înc/trestul de ingrediente active din sticla pot fi deteriorate, ca urmare nici un folos mai pentruutilizare viitoare. (Pintauli, $%%4)

&. @ieta sanatoasa


21/76

5 dieta sanatoasa se face prin consumul de legume fibroase, cum ar fi alimente proaspete şi areconsistenţa grosier care poate a-uta clar spinare a limbii, pentru a evita consumul de alimentecare produc miros, precum şi de băut multă apă în fiecare zi. Decent, cercetare în 'aponia araportat că iaurtul neîndulcit poate reduce alena cauze combinate. :cest lucru este dovedit degăsit o scădere a nivelului de compusi de idrogen sulfurat cu 4%I după consumarea L% de

grame de iaurt zilnic timp de H săptăm/ni. Gn plus, rezultatele cercetării în :merica :rată că polifenolii (cum ar fi catechine şi theaflavin), compuşi conţinute în ceai, de asemenea, poateiniba cresterea ba!!teri cauzele de alena. Catechin conţinute în ceai verde sau ceai negru întimp ce theaflavin mai multe dominantă pe ceai negru. Deduce consumul de alimente cu proteine. Fun"ala zaăr gratuit bomboane (non3!ariogeni!), mai ales atunci c/nd gura sesimte uscată. 5 mulţime de apă potabilă într3o zi. 6vita consumul de alcool, fumatul,medicamente care pot reduce fluxul de salivă. (@enti!a dentare 'ournal, vol. &)

&. 0anipulare de profesionişti

:tunci cand #aria, boala parodontala sau alte infectii gura care cauzează apariţia alena, specialede manipulare este necesar de profesionisti, de exemplu, nu patcing, s!eling sau pen"erutan

radacina dintelui (rădăcină de planificare). Gn plus, medicul dentist va lipsi restul de radacinacand radiks dintii sau rădăcini care cauzează apariţia alena. (Pintauli, $%%4)

&. Deferinţă

Gn cazul în care suspiciunea de cauza în gură este de-a rezolvată, dar este încă acolo, apoi alenatrebuie să se uite pentru posibilitatea de a o boala care nu are legătură cu problemele de dintii sigura ca o boala sistemica. Gn acest caz, medicul dentist va referi pacienţii la un specialist sa sedescurce. (ttp>>repositor".usu.ac.id)

B(B$(!G%A7(#

@-a"a, a., $%%%, +:16


22/76

&. (* # !C4(

&. &" Moraxella catarrhalis 0oraxella catarralis este @iplococcus flecar, nonmotile, 2ram negativi, aerobic, oxidază pozitivi care pot provoca infecţii în tractul respirator, urecea medie, ocii, sistemul nervoscentral şi articulaţia umane.

0oraxella catarralis

#lasificare tiin ificăș ț

Degat bacterii

P"lum Proteobacteria

#lasa 2ram3negative

5rdinul Pseudomonadales

7amilia 0oraxellaceae

2en 0oraxella

*pecii M" Catarrhalis

Gn timpul primele cazuri raportate de m. #atarralis cauza ba!teremia asociate cu artrita septica,microbii de cultură, care dezvăluie de mult despre morfologia coloniile de m. #atarralis si m.#atarralis însuşi. 0. #atarralis este mare, în formă de rinici, gram negativ @iplococcus. :cestlucru poate fi di!ultur pe plăci de agar s/nge şi ciocolată după aerobe de incubare la R de grade#elsius pentru $E de ore. #ulturi de bacterii m. #atarralis dezvăluie o piese de alb3gri decolonie de aproximativ & mm în diametru. :ceastă colonie a fost fragil şi uşor de pauză şi păreasă aibă suprafaţa de ceara.

@e asemenea, testele de puc! ocei aplicat această colonie m. #atarralis. :cesta este un testunde bastoane de lemn folosit pentru a încerca şi de a împinge pe placa, astfel că a coloniilor. 0.#atarralis colonie a marcat pozitiv pe aceste teste, ceea ce înseamnă că coloniile pot aluneca lafarfurie. @e asemenea, în această testare nu emoliza. Gn plus, colonie nu pot fermenta glucoză,zaaroză, maltoză şi lactoză. #u toate acestea, ele sunt capabile de a produce @


23/76

urmă, culturi de m. catarralis testat pozitiv pentru oxidază şi catal"zation de nitraţi, care suntcaracteristice de m. #atarralis.

Decunoaşterea de m. #atarralis ca bacteriile patogene au cauzat studiul la eventual anticorpi

împotriva sa. Prin urmare, această cercetare a condus la o înţelegere mai largă a compoziţiei m.#atarralis. ;n studiu realizat de 0er-a +elminen si colegii sai au dezvăluit că profilul de proteine (50P) membrană exterioară de tulpini diferite de m. #atarralis sunt foarteasemănătoare între ele. Gn plus, această analiză a membranei exterioare proteine profile cuanticorpi monoclonali (marin) relevă faptul că unele proteine cu greutate moleculară similare îndiferitele tulpini de m. #atarralis a fost cross3reactive epitop. 6xperimentele lor de asemenea săidentifice suprafaţă proteine expuse în m. #atarralis care are minunat masă moleculară ridicată.:u existat rapoarte care proteine membrana exterioară 4%!@a în m. #atarralis este imunogenicşi comune pentru toate direcţii de acţiune ale nonencapsulated m. #atarralis, care arată că acesta poate fi folosit ca antigen pentru imunizare.

Moraxella catarrhalis clasificate cu genurile 'eisseria , Moraxella, (ingella, iș )cinetobacter din familia 'eisseriaceae . Poziţia taxonomice M" în prezent este dezbătute catarrhalis X *3asugerat că M" catarrhalis au fost atribuite Moraxella $m" catarrhalis% din familia Moraxellaceae ,sau propriul său gen, *ranhamella, din familia *ranhamaceae , genul. 1a începutul anilor &L%%,descriere +n" catarrhalis+ în flora orofaringiană normală poate fi greşit. Gnainte de anul &LH$,c/nd '" tulpini cinerea acestei specii descrise, a fost identificat greşit ca n" catarrhalis" Gn afarăde întrebări despre starea de taxonomie acestei specii, în laborator, izolatelor clinice, M" catarrhalis ar trebui să fie distinse de 'eisseria spp.

#olonie M" catarrhalis poate avea o suprafa ă aspră şi fragil în consistenţă, maroniu, roz şițopace. Gn timp ce 'eisseria spp. au temperatura optimă de creştere de c 3 R c, m" catarrhalis tulpina toleranţă de temperaturi -oase si creste bine pe $4 #. M" catarrhalis nu sunt frecventizolate de orofaringe de adulţi sănătoşi, dar poate face mai des la copii şi adulţi în v/rstă.

@eşi M" catarrhalis a fost recunoscut ca o cauza infecţiei umane începutul anilor &L%%, diverseinfecţii cauzate de această specie documentate doar în mod clar în ultimii &%3& ani. M" catarrhalis provoca infecţii locale, cum ar fi otita medie acuta, sinuzita, bronopneumonie si bolisistemice, precum ca amenintatoare de viata, inclusiv endocardita si meningita. M" catarrhalis provoacă, de asemenea, cele mai multe cazuri de infecţii ale tractului respirator la pacienţii înv/rstă cu boală pulmonară obstructivă cronică şi cronice bronşită şi pneumonie. 0ecanismelecare determina infectia m. catarralis nu este înţeleasă.

Caracteristici ale M. catarrhalis

4allmar8 (lustra9ieColora ie &ramț Celule morfolo&ie

2ram3negative@iplococcus

Colonie de morfolo&iei&mentareTestul o/ida.eiroduc9ia de acid

https://ssl.translatoruser.net/bv.aspx?from=id&to=ro&a=http%3A%2F%2Ftranslate.googleusercontent.com%2Ftranslate_c%3Fhl%3Did%26prev%3D%2Fsearch%253Fq%253DMoraxella%252Bcatarrhalis%2526hl%253Did%2526client%253Dfirefox-a%2526hs%253DRLm%2526rls%253Dorg.mozilla%3Aen-GB%3Aofficial%2526channel%253Ds%2526biw%253D1252%2526bih%253D485%2526prmd%253Divns%26rurl%3Dtranslate.google.co.id%26sl%3Den%26u%3Dhttp%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fstd%2Fgonorrhea%2Flab%2Ftests%2Facid.htm%26usg%3DALkJrhi6Y1j2qQ3eSFu6T7aEu705-1Io1Qhttps://ssl.translatoruser.net/bv.aspx?from=id&to=ro&a=http%3A%2F%2Ftranslate.googleusercontent.com%2Ftranslate_c%3Fhl%3Did%26prev%3D%2Fsearch%253Fq%253DMoraxella%252Bcatarrhalis%2526hl%253Did%2526client%253Dfirefox-a%2526hs%253DRLm%2526rls%253Dorg.mozilla%3Aen-GB%3Aofficial%2526channel%253Ds%2526biw%253D1252%2526bih%253D485%2526prmd%253Divns%26rurl%3Dtranslate.google.co.id%26sl%3Den%26u%3Dhttp%3A%2F%2Fwww.cdc.gov%2Fstd%2Fgonorrhea%2Flab%2Ftests%2Facid.htm%26usg%3DALkJrhi6Y1j2qQ3eSFu6T7aEu705-1Io1Q


24/76

#n.ima substrat teste


25/76

peptidaseve

'"

flavescens2sau a arătat nici o inibitie despre disc colistinul (&% micrograme)X (D), tulpini decele mai vulnerabile, unele tulpini necunoscut de tulpini rezistente, *, cele mai sensibile,rezistente la necunoscut.

@eşi testele de substratul en.imei care sunt destinate pentru a fi utilizate doar pentruidentificarea 'eisseria spp. izolate pe mediul selectiv pentru '" gonorrhoeae, aceste teste oferăinforma ii suplimentare care pot a-uta la identificarea unui izolat este corectă. :ceste teste cuțtoate acestea, nu ar trebui să fie utilizat ca test primară de identificare pentru izolate pe mass3media nonsele!tif. M" catarrhalis este unic printre gram3negative diplococciX tulpini de M" catarrhalis produce nici o reac ie în substratul de testare.ț

&. P!-./M/')!

:. inclusiv familia Pseudomonadaceae.

Gn formă de ti-ă germeni Pseudomonas muta şi produc pigment care se dizolvă uşor în apă şidifuze în mediul de creştere. 6xistă o mulţime de germeni în sol, deseuri, apă şi aer. Printre cele% de specii de Pseudomonas sunt cunoscute, numai sati acest patogen la animale şi la om,

Pseudomonas aeruginosa. *dillet (&4%) un cirurg 7ranţa vedea de-a un exudat că turcoaz înaine de îmbrăcăminte operaţiunea. 7ordas (&4H%) pot izola cristalele de material purulentexpuse răni şi a numit3o p"ocianine.

2essard pot izola cauza şi a continuat p/nă c/nd el a învăţat în &44$3&L$.

B. #:;: ?A 8D:iris.ț

#. 05D75152A:

:cest scurt în formă de ti-ă germeni drepte sau str/mbă. @imensiunea %, Z &3 microni. 0utaactiv cu unul>mai flagella şi flagellan"a situat la ambele capete de germeni.


26/76

#reştere verzui pigment formarea aerobe, iar într3o stare de anaerobes face nu pigment. #resc înmass3media tradiţionale, pe suporturi solide formează o colonie de mare neregulate, întuneric grivizibil prezenţa şi de direcţii de acţiune pe margini. Pigmentul este distribuit în mediul decreştere6. D6:#8AA BA5#+A0A#6

:ceste germeni pot topi gelatina şi nu fac +$*.

Avan (3) şi, uneori, se înt/mplă indol false (Y). :cest lucru se înt/mplă atunci c/nd este purtatreagensia 6rlic şi ar trebui să utilizeze reagensia la Fovac marţi. @escompun ureea.Pseudomonas aeruginosa nou diisolir de tesuturi sunt capabili de a forma două tipuri de pigmenti, şi anume &. P"ocinine este verde albăstruie, care sunt solubile în apă si cloroform siare capacitatea de anti răm/ne miniscule. $. 7lourescine colorate romeo, berflouresensi, solubilin apa si insolubil în cloroform.

7. *8D;#8;D: @6 :


27/76

Deti!ulat (BD) sau iniţialele. @imensiunea corpului elementare este mai mic (%% nm) este formaextracelular infecţioase şi, în timp ce trupul lui reti!ulat este mai mare (& um) intracelular şi nuinfecţioase.

0orfologia An!lusin"a este sferică şi glicogen în ea. #. tracomatis sunt sensibile la sulfonamide,au plasmide, şi numărul de serovarn"a este de &.

b. clasificarea

#lasificare tiin ifică #lam"dia tracomatis este după cum urmeazăș ț

5rdinul #lam"diales

7amilie un

2enul #lam"dia

*pecii #lam"dia tracomatisboli cau.ate&. barbatii.< #pididimitis; infectie a epididimului, care pot provoca dureri la Pallusul fructe


28/76

#unoscut antigenul examen $ moduri şi anume

&. direct fluorescente anticorpi (@7:)

:cest mod non3cultura de testare este primul în care se găsesc c. tracomatis direct prin metodade anticorpi monoclonali eticetate cu fluoresceină. #u aceasta tenica este numit #lam"dia

gratuit extracelular entită i elementare (B6) pot fi găsite. ;neori acesta se găsesc organele dețincluderea intrasitoplasmi!. :ceastă metodă nu este în măsură să diferenţieze între organisme,mort sau viu, dar avanta-e nu au nevoie de reţele de proliferarea celulară şi rezultatele pot ficunoscute în % de minute.

$. 6nz"m imuno test (6A:)

0ulte teste disponibile în prezent, folosind aceasta tenica. *pre deosebire de @7:, 6A: este at/tsemiautomati! şi în consecinţă folosite pentru a procesa un număr mare de exemplare.

#lam"dia$ de testare :@<

&. @


29/76

3


30/76

5rdinul 6nterobacteriales

7amilia 6nterobacteriaceae

2en Providencia

*pecii

P" stuartii

P" sneebia

P" rettgeri

P" rustigianii

P" heimbachae

P" burhodogranariea

P" alcalifaciens

Providencia specii găsite în rezervoare de unele animale, inclusiv muste, pasari, pisici, c/ini,vaci, oi, cobai, si pinguini, şi populaţia florei orale pe reptile, cum ar fi şerpi, şerpi veninoşi,Pitonii şi Boas. Providencia specii găsite, de obicei, în sol, apă, şi a deşeurilor. 6xemple deinfecţii la animale, inclusiv diareea neonatală Providencia din cauza infecţiei cu p. stuartii vacide lapte şi enterite cauzate de infecţie alcalifaciens P P rettgeri pe c/ini au fost izolate în crocodil

cu meningita>septicemie si 6nterita la puii cu o... P. eimbacae au fost izolate în scaun şi penguin vaca 7at avortat.

1a om, Providencia specii au fost izolate din urina (uzuale), scaun şi s/nge, precum şi din sputa, piele, şi culturi de rana. P stuartii septicemie mai ales urinar de origine. ;n studiu de caz caredescrie stuartii de P ca endocardita infecţioasă etiologie. ;n alt raport acest caz găsi p. rettgeri fieinfectie oculara cauze, inclusiv ceratită, con)unctivită , şi endoptalmitis.

&. ((* ACTUA$(TAT#

$. A* (#$#A

&. &" pseudomonas


31/76

8i-a, spor non, gram (3)

Berflagella, cu exceptia p. mallei

Avan (3), @l (3), JP (3) (Y), catalazei, oxidază Y, urează +emolitic (Y), (3)

Pigmenţi7luorescent verde gălbui \ oxidază \ galben

Ansolubile ##lE

Piosianin \ verde albăstrui oxidază \ Bron

*olubile ##lE


32/76

• K e!soto!sin :

• K e!soenzim *

• K elastaza

• K al!aline de protează

• K 7osfolipaza #>emolisin no termorezistentă

• K fosfolipaza rezistentă la căldură

:lte trăsături

• K în formă de ti-e

• K sunt 2ram negativ

• K sunt obliga aerobe

• K nonfermenter

• K *8A :l!>:l! (]) gaz +$* (])

• K Biocimie test And oxidază (Y), @l (3) (]), JP (]), #it (Y), 0ot (Y) şi ;re (])

&. 2" Chromobacterium violaceum

#romobacterium violaceum este o bacterie facultativ anaerob, 2ram negativi în formă de ti-ă şi,de asemenea, pigmentate violet. Bacteria este frecvent înt/lnite în zonele cu climă subtropicală şitropicală, pe apă şi teren sunt, de asemenea, la om si animale (în cazul în care există o infecţie).6ste singura specie de bacterii #romobacterium care sunt patogene la om.

#romobacterium violaceum este o gram3negative facultative anaerobe, non3sporingcoccobacillus. :cest lucru face parte din flora normală a apei şi solului din zona tropicale şisubtropicale din lume. :cest lucru produce un antibiotic natural, numit violacein, care pot fi utile pentru tratamentul de colon si alte tipuri de cancer. 6ste usor crescut pe agar nutritiv, produc/ndcolonii tipic de buna lo convexe cu o strălucire întuneric violet metalic (din cauza violacein de producţie). Gntregul genom a fost publicată în $%%. 6l are capacitatea de a descompune tar.


33/76

:gar s/nge culturi pe care ii are placa de c. violaceum. Amagini de la #@#.

#lasificare tiin ificăș ț

Degat bacteriiP"lum Proteobacteria

#lasa Betaproteobacteria

5rdinul


34/76

0elioidoza este o boală cauzată de bacterii gram3negative Bur!olderia pseudomallei, cele maifrecvente la tropice. Perioada de incuba ie nu este definit precis şi poate dura de la $ zile si panațla cativa ani.

Anfecţii acute localizate marcat cu nodulima (nod), care se formeaza punctul de intrare la cauza pielii deteriorate anterior. :ceste modificări pot să însoţească o mare corp tempeartura, durerimusculare generale, rapid se pot răsp/ndi prin s/nge a intregului organism.

Anfectii pulmonare incepe cu febra mare, dureri de cap, slăbiciune musculară şi anorexie. 6l estedurere în piept şi tuse. 8abloul clinic poate semăna cu multe boli pulmonare de bronşită pneumonia este severă.

2eneral infecţii să apară la pacienţii cu un sistem imunitar slăbit (+AJ, boli renale, diabet, etc.)0arcat cu o tulburare de respiraţie, dureri de cap severe, febra, diaree, modificarea pielii se

descompune, slăbiciune musculară, dezorientare şi adesea cauza sepsis.

Anfecţii cronice operaţiuni în comun în primul r/nd, ganglionii limfatici, piele, creier, ficat, plăm/ni, oasele şi splina.

@iagnostic 0icrobiologie

Bacteriologie3serologis diagnosticul este examinarea materialul eliminat la pacient s/nge, urină,spută, leziuni ale pielii. 6xamen microscopic făcut apoi, !ulturelni, fiziologice şi biocimice şi peptide antigenice.

8ratament

:dministrat antibiotice, de obicei, cefalosporine de generaţia AAA penicilină, cloramfenicol, şitrimetoprim3sulfameto!sazol.

&. 3ickettsia

5 prezentare generală

Dic!ettsia este un gen de bacterii gram3negative. Dic!ettsia sunt paraziţi intracelulari obliga,Dic!ettsia boli şi poate provoca.


35/76

0etodele de dezvoltare a Dic!ettsia în embrion de pui a fost descoperit de 6rnest =illiam2oodpasture şi colegii săi la ;niversitatea Janderbilt în anii &L%. pulverizarea insecticid @@8corp soldat să un vector al bolilor Dic!ettsia membunuartropoda.

Dic!ettsia boli sau tifos sunt diverse boli cauzate de Dic!ettsiae. boala bacteriana familia esterăsp/ndit de artropode, mai ales acarieni, păduci şi căpuşe. #ele trei tipuri principale de tifoseste endemică tifos, tifos epidemic, *crub tifos şi. :lte tipuri de febra tifoida se găsesc, deasemenea, frecvent a fost Brill3insser boala, care este o epidemie de tifos a reapărut după ani devindeca. 7ebra tifoida epidemiei şi boala Brill3insser Dic!ettsia proaze!ii cauzate de bacterii.6pidemia de febră tifoidă răsp/ndit de căpuşe. 6ndemice tifos este cauzată de bacterii t"piDic!ettsia, care se transmite prin căpuşe. *crub tifos este cauzată de Dic!ettsia tsutsugamusi bacterii (anterior numit 5rientia tsutsugamusi) şi difuzate de acarianul şi bifaţi. :lte tipuri defebră tifoidă printre altele Doc!" 0ountain reperat, Dic!ettsialpox, Boutonneuse febra, *iberiancapusa tifos, febra tifoida, si :ustralia capusa reperat 5riental.

•


• #lasa :lpa Proteobacteria

• 5rdinul Dic!ettsiales

• 7amilia Dic!ettsiaceae

2enul Rickettsia

&. *orrelia burgdorferi

#lasificare tiin ificăș țDegat Pro!ar"otaeP"lum *pirocaetes#lasa *pirocaetes5rdinul *pirocaetales2en Borrelia*pecii b. burgdorferi


36/76

&. 4" rickettsia pro5aeki

Proaze!i de ric!ettsia ric!ettsia este. Dic!ettsia este o bacterie 2ram negativi ce rase numai înviaţă gazdă celulă vulnerabile. pentru %.3%. microni şi stocate sau intranu!learnointrasitoplasma. Dic!ettsia Pleomorfizam este una dintre principalele lor caracteristici. 6le aparca !o!obacili, diplobacili sau bastoane individuale. *implu la spre nap off uscarea, influenţaultraviolete raze şi înseamnă dezifici-entnim.

#ăi de transmitere

Dezervorul doar în natura şi omul care este primar sau ţipătoare tifos pacienţii Brill3insser boalaeste ri!eciono^a. #ontagioase la uman la om numai prin umane păduce de corp (Pediculus!orporis umanist). #orpul tau petrece o viaţă în lui len-erie de corp, mananca uneori sange demai multe ori pe zi. *i^u_i ai infectat s/nge uman. #ontaminate ri!eci-u musca vă nu la post, darîn scaun. @e fiecare dată muşcătură de a suge s/ngele, şi, de asemenea, vă defecira. @eoarecemuscaturile provoca m/ncărime, zgarieturi si omul a fost frecare în piele cu fecale ric!ettsia. 0ai puţin frecvente căi de transmitere a infectiei, de asemenea, căpuşele murdărie prin con-unctiveisau mucoasa sistemului respirator. Bolnavi, au tempreraturu, tu du3te imediat şi pentru a găsi un

tip cu temperatură normală.

*emnificaţie patologică (medical)

7ebră tifoidă (tifos exantematicus) M după incubatie, care dureaza pentru &%3&E zile duce laapariţia de m/ncărime şi sever starea de tifoznog. Boala incepe brusc cu frisoane, frisoane, dureride cap, greaţă şi vărsături.


37/76

severe şi insomnie. 8oate aceste simptome dureaza 3H zile in tot acest timp muscii din zona deerupţii cutanate pare să se răsp/ndească la piept şi spate, dar nu inferioare. Pacientul calm şicomunicativ ca în creştere tifozni pe scena.

@iagnostic 0icrobiologie

Dic!ettsia pot fi izolate din sange, bucăţi de ţesut, licid cefaloraidian, sputa şi urină, darizolarea nu se face într3o rutina de diagnosticare laborator deoarece procedura este complicată şide înaltă infe!tivitasn"a acest agent, astfel înc/t reacţia de serologis reprezinta o alegereametodei (=eil3completare fixare reacţie, =elixova, reacţie de test de aglutinare,imunoflorescenci-e indirecte).

8ratament

#auzal tratament constă în aplicarea de antibiotice, mai ales tetraciclină şi cloramfenicol. Gn plusfaţă de costul de terapie simtomatis si aplicarea de vitamine licide sunt corticoid aplicatii posibile.

&. 6" *urkholderia pseudomallei

Bur!olderia cepacia este o ti-ă gram3negative &,H3.$ m m lungime. : fost descoperit în &LEL de=alter Bur!older la ;niversitatea #ornell în ceapa a sa putrezeasca. B. cepacia este strict aerob

şi cemoorganotrop cu o temperatură optimă de %3 grade #elsius. :cesta este găsit în sol,apă şi plante şi poate dura mai mult într3un mediu umed şi apoi în uscat. :cest lucru este unic înmodul în care acesta poate fi flexibil în utilizare, uman patogeni, agenţi patogeni, agenţi de bioremediere, şi agenţi de bio!ontrol.

:cesta poate fi folosit ca un agent bio!ontrol deoarece produce antibiotice impotriva unorciuperci patogene in plante. :cest lucru nu este un fungicide toxice, ca sa nu se contamineze apasau sol. Bur!olderia cepacia are capacitatea de a metaboliza aproape nimic, care este disponibilsă3l, ciar şi idrocarburi clorurate. :ceste idrocarburi de obicei găsite în comercial pesticide şierbicide. 6ste posibil să adăugaţi această bacterie pentru siturile contaminate de toxine şi de

curăţare a mediului. Aarba3B32one, erbicide uz casnic comune, populare, deoarece are loc demuncă şi este degradată uşor de organisme din sol. B. cepacia este una dintre cele mai eficiente bacteriile degradează substanţele cimice.

*aprofit găsite în sol, apă şi vegetaţie şi răsp/ndită în :sia de *ud36st, Andia, :frica şi :ustralia


38/76

Decunoscut sub numele de melioidosis Jiet


39/76

Gn plus faţă de freca off pe sex, clam"dia adesea, de asemenea, poate fi transmis prin şanţ analdacă faci sodomie. Poate fi, de asemenea, prin cavitatea bucala @aca faci sex oral sex3pozitive partener cu clam"dia. #u toate acestea, nu este adevărat că vă faceţi gri-i bolii sale, darcomplicaţiile care pot fi cauzate. ;na dintre complicaţiile care pot apărea printre oamenimoderne :dauga un număr mare de ariditate de soţia.

&. BA5152A#6 :*P6#86

a. morfologie

#lam"dia este o obliga bacteriile intracelulare, poate doar rasa din celule eucariote, form/nd unfel de viaţă colonii sau includerea organismele numite mi!ro!oloni (BA). #lam"dia se împartedin punct de vedere benar" sinteza în corpul intrasitoplasma confluerii.

#. tracomatis este diferit de dezvoltare bacteriana urmează o creştere unică ciclu în douăforme diferite, si anume sub formă de iniţialele agenţiei. 5rganismele elementare (B6) şi

Deti!ulat (BD) sau iniţialele. @imensiunea corpului elementare este mai mic (%% nm) este formaextracelular infecţioase şi, în timp ce trupul lui reti!ulat este mai mare (& um) intracelular şi nuinfecţioase.

0orfologia An!lusin"a este sferică şi glicogen în ea. #. tracomatis sunt sensibile la sulfonamide,au plasmide, şi numărul de serovarn"a este de &.

b. clasificarea

#lasificare tiin ifică #lam"dia tracomatis este după cum urmeazăș ț

5rdinul #lam"diales

7amilie un

2enul #lam"dia

*pecii #lam"dia tracomatis

ciclul de viaţă c.

Pe scurt, dezvoltarea de c. tracomatis este după cum urmează

$. P6


40/76

#lam"dia tracomatis, imunotipe @ pana la F, găsite la 3%I din cazuri uretrita nongono!o!us în *;:.

K 8ipuri de boala, de distribuţie şi transmisie

Anfecţia la bărbaţi

3;retrita

Anfecţia la nivelul uretrei este o manifestare primara de infecţii clam"dia. Perioada de incubatie pentru uretrita cauzate de c. tracomatis variază de la aproximativ &3 săptăm/ni. Pacienţii cuclam"dia uretrita, s3au plans de existenta clar şi corpul du durere în momentul urinarii(disurie). Anfecţie a uretrei datorită clam"dia pot fi asimptomatice, de asemenea, să apară.

;n diagnostic de uretrita la barbati poate fi executată printr3un examen de colorare 2ram sediande albastru de metilen sau apus uretra. :tunci c/nd o cantitate le!osit depăşeşte &%%% x mărire

pe o indicaţie de uretrita. Jă rugăm să reţineţi faptul că p/nă la $I dintre bărba i suferă dețgonoreea, clam"dia diserta. #/nd uretrita datorită clam"dia este plecat netratate, infectia poaterăsp/ndi la nivelul uretrei şi provoca posterio epididimitis şi, probabil, prostatita.

3Pro!titis

#. tracomatis poate provoca pro!titis mai ales pe omosexualitatea masculină. *uferinzi de pl/ngeri uşoară în cazul în care poate fi gasit mucus licid din rect şi semne de iritaţie, durere înrect şi s/ngerare.

36pididimitis

:cesta este adesea cauzate de c. tracomatis, care poate fi izolat din uretra sau aspiraţie aepididimului. @in rezultatele unui studiu recent spune ca c. tracomatis

epididimitis este cauza principală la barbati, la mai puţin de ani (aproximativ R%3L%I).

#linic, #lam"dia epididimitis a fost găsit a fi durere şi umflături

scrot care unilateral şi este de obicei asociata cu uretrita #lam"dia, desi asimptomaticeuretritisn"a.

3Prostatita

'umatate din barbatii cu prostatita, anterior a inceput cu gonoree uretrita de non sau gonoreea. Gn2eneral, infecţia cu c. tracomatis in prostata si epididimului este cauza de infertilitate la barbati.

3*indromul reiter

;n sindrom const/nd din trei simptome si anume artrita, uretrita si con-unctivita, care esteasociat cu infecţie genitală de c. tracomatis. :cest lucru este sustinut de descoperirea deU6ntită i elementareU c. tracomatis la nivelul articulaţiilor folosind tenica de suferinzi cuțdirecte Ammunofluerescence.


41/76

Anfecţie la femei

:proximativ -umătate din femeile cu infecţie cu c. tracomatis în zona genitala marcate cucreşterea corpul du păsărică şi sau durere în momentul urinării, în timp ce alţii nici o pl/ngeri.:nceta pe v/rstă reproductivă femeile care vin la clinica cu simptome de infecţie tra!tusurinarius &%I găsit carier c. tracomatis.

7actorii de risc pentru infectia cu c. tracomatis la femei sunt

38ineri v/rstă, mai mică de $ de ani

3Parteneri sexual cu uretrita

30ulti parteneri sexuali

36ndoservi!s tampon care cauzeaza sangerarea

3Prezenta de secretii care mu!opurulen endoservi!s

3Purtarea contraceptive Uştiri nonU sau fără contracepţie.

3*ervisitis

#lam"dia tracomatis cervicale mucoasei epiteliale cilindrice atac.


42/76

Anfectia cu c. tracomatis poate fi extins la col uterin endometrial prin pentru tuba şi apoi condusla para!oli!al dreapta diafragma. ;nele de răsp/ndire a acestui atac suprafaţa anterioară aficatului si peritoneu sunt berde!an ceea ce periepatitis. Parenc"m inimile nu a atacat at/t testeale funcţiei epatice sunt de obicei normale.

#/nd st/nga netratate, de i ea nu a avut ca rezultat într3un mi-loc de pl/ngere, boala se poateșraspandi la orice parte din organele de reproducere de bărbaţi şi femei... Persoanele cuclam"dia, de asemenea, sunt mai predispuse la dezvoltarea *A@: dec/t nu sunt mengidapn"a.*e estimează că clam"dia pozitive 3 ori mai mult la riscul de a dezvolta *A@:.

Gn afară de clam"dia este, de asemenea, mai uşor pe creşterea în cei care au de-a alte boli cutransmitere sexuală, şi, de asemenea, cu risc ridicat în cei care au de-a un sex pozitiv partenerulde una din bolile *8@.


43/76

Bacteria +aemopilus @ucre"i a fost descoperită de @ucre" în &44L. :ceste bacterii sunt foartemici si nonmotil (mutare). 2azdă a acestei bacterii este în mod natural în parte a corpului umanîn afara bacteriene celulă. :cesta este un organism care este niciodată mulţumit să ceară caconditiile de succes în creştere greu să crească Uin vitroU. *ite3ul de infecţie, care este frecvent la bărbaţi este !oronanius an ul, meatul sau glandul penisului, in timp ce la femei este vulvei,Ș ț

labiilor, uretra, coapse, vagin sau col uterin. #iclul de viaţă al acestor bacterii nu au fost completidentificate, astfel înc/t oamenii de ştiinţă sunt încă de cercetare ciclul de viaţă al acestor bacterii.

0orfologia

Gn morfologia de bacterii este punerea împreună o forma un lant de lungime pende!maupun sauîn pereci în paralel. Bacteria este, de asemenea, destul de mare3sized. ;neori, aceste bacterii aucapsule, dar, uneori, aceste bacterii nu au capsule.

*istem de clasificare

Britanie bacterii


#lasa 2amma Proteobacteria

5rdinul Pasteurellales

7amilia Pasteurellaceae

2en +aemopilus

*pecii h" ducreyi


44/76

Bacterii Calymmatobacterium granulomatis este într3adevăr rar auzit numele lui în lumea de0icrobiologie. #u toate acestea, aceste bacterii au nevoie pentru a obţine o Uatenţie specialăUdeoarece se pot me"ebab!an boli la organele noastre de reproducere atunci c/nd aceste bacteriiUîn tranzitU in zona genitala. :ceste bacterii cauza bolii granulom inguinale sau granuloml"mpogranuloma sau, mai bine cunoscut ca boala @onovanosis.

Astorie (istorie)

2ranulom inguinale sau granulom venereum sau @onovanosis prima dată descris de 0c1eod dinAndia in anul &44$. #u toate acestea, această boală este UtrecutU şi este mai bine cunoscut publicului larg atunci c/nd descris de @onovan în &L%. #iar în acel moment, aceste bacteriiinvada şi infecta organismul de @onovan.

Calymmatobacterium granulomatis nume este numele original (în original) din :ragao şi Jiannaîn &L&. Gn &LE :nderson, de 0onbreun şi 2oodpasture face apoi aceste bacterii izolarea cu omodalitate de a le recolta în cic! embrionare în gălbenuşuri de ou. :poi au numit aceste bacterii .onovania granulomatis"

#u toate acestea, numele de bacterii care se utilizează este apare numele anterioare. @eci numeleCalymmatobacterium granulomatis devine prioritară şi este utilizat p/nă în prezent.

#lasificarea

Calymmatobacterium granulomatis o naţiune de 2recia este numit (lebsiella granulomatis , încazul în care provine de la cuvantul kalymma ceea ce înseamnă cartier sau caps care prezintasub forma unor leziuni cauzate de aceste bacterii.


45/76

Calymmatobacterium granulomatis în formă de ti-ă bacterii este (capsula). :re o lungime deaproximativ &3&. microni şi au o lăţime de aproximativ %,& microni. Calymmatobacterium granulomatis este o bacterie non3motrică (tăcut) şi include tipuri de bacterii gram negative, încazul în care peretelui celular si membrana are un strat exterior, lipopol"saccaride , alcătuit deun Peptidogl"can subţire strat este situat la periplasma (între stratul exterior şi membranele

citoplasmatice).

v "onovanosis

2ranulom inguinale, de asemenea, cunoscut ca @onovanosis sau granulom venereum, este o boala bacteriene cauzate de Calymmatobacterium granulomatis" @onovanosis multe ori nu estedetectat în momentul examinării. Boala este de obicei găsite în zonele tropicale şi subtropicale.

@onovanosis caracteristici adică rana usturime pe zona genitala.

Barbatii au o probabilitate mare de a contracta boala faţă de sex feminin, în cazul în care cei maimulţi oameni sunt aproximativ $% M E% ani. @onovanosis boli rar găsit la copii sau aceeaşi v/rstăca (în -ur de 3&%taun).

8ransmitere a bolii este cea mai mare parte cauza pentru a efectua actul sexual anal (sex prinanus). @eci %I femei sau bărbaţi sunt expuse la o infectie bacteriana a suferit răni care înţepat pe anus.

https://ssl.translatoruser.net/bv.aspx?from=id&to=ro&a=http%3A%2F%2Fid.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DLipopolisakarida%26action%3Dedit%26redlink%3D1https://ssl.translatoruser.net/bv.aspx?from=id&to=ro&a=http%3A%2F%2Fid.wikipedia.org%2Fw%2Findex.php%3Ftitle%3DLipopolisakarida%26action%3Dedit%26redlink%3D1


46/76

&. 1" 9eillonella spp"

Jeillonella spp. este o coci anaerobe gram3negative si face parte din flora normală de gură,tractului gastro3intestinal şi vagin de oameni.

;n mediu selectiv pentru Jeillonella, *caedler bacterii anaerobe pentru a cu vitamina F,tiogl"collate pentru ca inima, creierul, perfuzie agar3agar3agar, tr"pticase soia agar specii deBrucella si gelatina, toţi cei cu şi fără adaos de Jancomicina, 1ouis s/nge şi dacă este folosit

pentru această cercetare. 6 antioanele testate salivă a fost un bazin de înot. : doua colonie,șJeillonella, şi numărul total de microorganisme au fost numărate i exprimată ca ;7#>ml deșsaliva. Decuperare mai mare în salivă, Jeillonella =* obţinute prin mediul selectiv pentruJeillonella 1ouis s/nge şi cu Jancomicina. Producţia de fluorescenta se observă dacă numai inacest mediu.

#uvinte ceie Jeillonella. *alivă. Decuperare. 7luorescenta.

Jeillonella sunt gram3negative si este o mare parte din totalul suprafeţei din populatia bacterianaa epiteliului din cavitatea bucală şi anaerobe mai mult oamenii în salivă

Gn gură, limba vie edentate şi mucoasa bucală în gură şi dinţi, de asemenea, pe placa. #olonizareaorală Jeillonella spp. este considerată ca fiind un indicator al stării de sănătate a gurii,capacitatea lor de a neutraliza aciditatea din locale pe placa, aşa cum se arată în modele animalede experiment. Jeillonella aceasta se caracterizează prin metabolizarea lor neobişnuită. :u, îngeneral, nu sunt capabile de fermentare de carboidrati, dar creste bine pe anaerobă lactic, 0alic,fumaric sau piruvat. Deduce povara acidogenic placii dentare realizate prin alterareametabolismului produselor intermediare i finale de alte bacterii, precum piruvat i lactic acid,ș șacizi organici sunt slabe. :cestea se găsesc în cavitatea bucală de adulţi şi copii sunt lipsite decarii, procent foarte mare de Jeillonella. :cest organism provoacă rareori o infecţie localizatăsau pe scară largă, dar atunci c/nd a constatat, aproape întotdeauna asociat cu infecţii afecţiunilecondiţii şi debilitante.

Jeillonella specii sunt printre primii care colonizeaza cavitatea bucală şi bacterii anaerobe careeste adesea găsit pe organele genitale. #erin ele pentru fixarea colonizării timpurii de microbiț bacterii pe suprafaţa de oral. #olonizare primară Jeillonella spp. este independentă de prezen ațdintii erup. #onformitatea Jeillonella spp. ţesuturilor gazdă şi idroxiapatita acoperite cu salivăeste slabă, dar interbacterianas coagregaciones au participat în modul în care este stabilit prinlegăturile secundară de alte bacterii care sunt capabile de a amorsa de aderenta. @in cauza


47/76

favorabile interacţiunile implicate în colonizarea orală de cascade şi menţinerea omeostaziei,unul trebuie să afle roluri specifice şi impactul lor.

Pentru izolarea microorganismelor au fost raportate în diferite medii de cultură selective şi

nonsele!tif. Printre primii se face prin lactat de sodiu 0orrison Dogosa conţine ca sursă decarbon. Printre nonsele!tif a fost folosit cu succes pentru a determina cantitatea de flora bacteriana, pentru a evidenţia specii de Brucella, ordinea soia si inima creierul tr"pticase agar perfuzie (B+A agar)

Gn timpul unui screening de rutina anaerobe izolatelor clinice, #o et al. observat că colonieJeillonella spp. regulat produse rosie fluorescenta este vizibil pe agar B+A atunci c/nd suntexpuse la lungimea de undă a luminii ;J (HH nm), un fenomen de inversat prin expunere laoxigen în atmosfera. :ceastă proprietate poate fi utilă pentru identificarea rapidă a organismelorsuspectate. 1ouis s/nge completări, îmbunătăţirea detectie fluorescenta

&. :" ;usobacterium $necrophor5n%

7usobacterium este un gen de bacterii filamentoase, anaerob, 2ram negativi, similar cuBacteroides. & 7usobacterium contribuie la boli umane, inclusiv bolile parodontale, 1emierre pe sindromul şi actualitate pielea ulcere genitale instrument. @esi mai veci resurse au declaratcă 7usobacterium este un eveniment comun în orofaringe umane, consensul actuale este că7usobacterium trebuie întotdeauna tratate ca agenţi patogeni.

*tructura genomului

@ouă genomul au fost eşalonate în acest moment 7usboacterium nucleatum :8## nucleatumsubsp. 7usobacterium nucleatum subsp. $4H si vincentii :8## EL$H. @oua secven ă ațgenomului de Antegreated 2enomics. 5 mulţime de cunoştinţe a fost găsit de două pionierat

prima seNuencings.*tructura celulei şi metabolismul

:cest ax3forma sau în formă de fusiform bacterii tulpini variază în dimensiune, forma,motilitatea si 7usobacterium celulele au fost identificate ca fie motrică şi non3motrică. #/ndcelulele în formă de ti-ă, 7usobacterium pereţi aliniaţi marginile rotun-ite sau conic ut


48/76

(integrat). 7usobacterium celulele. obţine energie prin fermentare de carboidrati si a anumitoraminoacizi. :ceastă fermentaţie creează butirică şi acetic acid în unele cazuri ca ma-oresecundare metabolice (oral).

6cologie

7usobacterium nucleatum imagine prin amabilitatea. B#0.

7usobacterium locuiesc pe membranele mucoase ale oamenilor si animalelor, care servesc caagenţi patogeni pentru ambele. @in cauza naturii de agenţi patogeni şi paraziţi, 7usobacterium nuafectează mediul direct, dar poate modifica ecosisteme de efectul asupra populaţiei de gazdăanimalele infectate cu

&. (((* S(ST#M(C#

&. A* "(G#ST(A

-* Proteus vulgaris

A


49/76

#resc în bouillon tulburi uniform şi în partea de sus este un plafon, si pe medii solide creşteretinde să se răsp/ndească în întreaga suprafaţa a mass3media şi numit *=:D0A


50/76

+* e" Coli6tiologiaX 2ermeni de e" coli este germeni care întotdeauna poate fi izolat din tractul gastro3intestinal de la masă.

#aracteristicile

Bacterie 6sceria #oli este germenul unui grup de gram3negative, în formă de ti-ă, la scurte,coccus, reciprocă afară printre reciproc, dar există, de asemenea, două bergandeng două(diplobasil) şi există, de asemenea, o bergandeng, cum ar fi lanţ scurt, nu nu forma sporii sau!apsula, diametru #:. &.& M $.%3H.% x &, m, poate supravieţui într3un simplu mediu lactozăferment şi produce acid si gaze 2 Y # conţinut, :@


51/76

*pecii de Brucella Brucella specii din genul sosite abandona. *pecii de Brucella sunt obliga paraziţi de animale şi la om. #aracteristică a acestor bacterii sunt intracelulare bacterii este situat.:bandonare în special specii de Brucella infecta vite. :bandonare de specii de Brucella este ogram3negative bacterii adesea trăiesc în zone ale fermei.

*pecii de Brucella abandonare au trăsături bacterii gram3negative, aerobic, în formă de ti-ă,membentu!spora nu scurt, ovale şi nonmotil care creste optim la suuRo# şi labil la căldură.P+3ul optim pentru creştere H.H3R,E.

Amagine de abandonare de specii de Brucella

Clasificarea

Britanie bacterii

Ancrengatura roteobacteria

#lasa :lpaproteobacteria

5rdinul Dizobiales

7amilia Brucellaceae

2en *pecii de Brucella

specii specii de *rucella abandona

Morfolo&ia 6i identificarea

7orma pe tineri variază de la cultură la o tulpina lunga cu coccus &.$ [m. #ea mai mare esteforma scurtă de !o!obasil. :ceastă bacterie este gram negativ tertapi sunt adesea neregulatecolorate, aerobe în natură, nu se deplasează, şi nu formează sporii.

*pecii de Brucella adaptat intracelulare, viaţa şi complexul nevoile sale nutritionale. ;neletulpini pot fi cultiv

Documents

Implicatii Ale Streptococilor Viridans in Cav Orala