Coleqia JUNIOR este coordonati de Bogdan-Alexandru Stinescu.

Salman Rushdie, Haroun and the Sea of Stories

CopyrightO Salman Rushdie, 1990All rights reserved

@ 2003, 2008, 2013, 2O'19 by Editura POLIROM, pentru traducerea inlimba romAnd

Aceastd carte este protejata prin copyright. Reproducerea integralh saupa4iale, multiplicarea prin orice mijloace gi sub orice form5, cum ar fixeroxarea/ scanarea, transpunerea in format electronic sau audio, punerea ladispozilia publicd, inclusiv prin internet sau prin relele de calculatoare,stocarea permanentd sau temporard pe dispozitive sau sisteme cu posibili-tatea recuperdrii informaliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum gi altefapte similare sdvir5ite fdrd permisiunea scrisd a delinitorului copyrightuluireprezintio incdlcare a legislaliei cu privire la proteclia proprietetii inte-lectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in conformitate cu legile in vigoare.

Pe coperti: @ iStockphoto.com/beastfromeast

www.polirom.ro

Editura POLIROMlagi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266,700506Bucuregti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1,

et.1, sector 4,O4O031, O.P.53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei:

RUSHDIE, SALMAN

Harun gi Marea de Povegti /Salman Rushdie; trad. din lb. englezi deDana Criciun. - la5i: Polirom, 201 9

ISBN: 978-973 -46-7830-3

L Criciun, Dana (trad.)

821 .111

Printed in ROMANIA

SaTMAN RusFrDrE

}@ftn.wn$i Mnrsa ds Poycfti

ll"raclui;ere din iimhn englerri

ctre l)an* Cricinn

POLIROM2419

Harun qi Ragid au fost amindoi botezali dupdlegendarul Calif al Bagdadului, Harun al Raqid, careapare in multe povestiri din O mie qi una de nopli.Numele lor de familie, Khalifa, inseamnd de fapt,,calif'.

Kahani inseamn5.,poveste".

Kamog inseamnd,tdcat".

Khattam-$ud inseamnd,complet terminat",,gat a*.

Kitab inseamnd,,carten.

Mali, dupd cum era de agteptat, inseamnd ,916-dinar".

Mudra, care vorbeqte Abhinaya, Limbajul Gesturilor,iqi ia intr-un fel numele de la acesta. Un mudra esteoricare dintre diferitele gesturi care forme az6. acestlimbaj.

Cuprins

1. $ahul de Bla .....................7

2. Pogtalionul

3. Lacul Fad ........... .............47

4. Un Dakkd qi un Darr .......................67

5. Despre Gupi qi Chupi........ ...............87

6. Povestea spionului

7 . ln interiorul Fiqiei Crepusculare ............... ......I29

8. Rdzboinicii Ndluci ................;.. -.......L49

9. Corabia intunecati ...... 169

10. Dorinla lui Harun ........187

11. Prinlesa Batcheat .........213

12. Morsa sd fr fost?................. ............235

Despre numele din aceastd. carte ............................ 257

258

,&

1

$ahul de Bla

fost odat6, in fara Alifbay, un oraq trist, cel

mai trist dintre toate, aqa de devastator de

trist, cd iqi uitase propriul nume. Era aqezat pe

!6rmul unei rn5ri indurerate, plind de pegtiposaci,

atit de amdrili la gust, incit cei care ii rnincau

incepeau sd rigiie de melancolie chiar daci cerul

era senin.in partea de nord a oragului se gdseau fabrici

uriaqe in care (aqa mi s-a spus) tristelea era de

fapt produs6, impachetatl. gi trimisd peste tot inlume, iar lumea p5.rea s6 nu se mai sature de ea.

Din coqurile fabricilor de tristele se revirsa unfum negru ce plutea peste oraq ca o amerrinlare.

$i in mijlocul oraqului, dincolo de o zond veche

de clbdiri distruse care ardtau ca niqte inimifrinte, triia un biielandru fericit pe nume Flarun,

unicul copil al povestitorului Raqid Khalifa, a

cdrui veselie era vestitd in intreaga metropold

nefericitd gi al cirui quvoi nesfirqit de poveqti

pldsmuite, adevdrate qi intortocheate ii atrisesenu o porecl6, ci doud. Pentru admiratori, era Ragid,

Noianul de Cuvinte, la fel de plin de povestirihazlii ca marea de peEtiposaci; dar pentru rivaliisdi invidiosi, era $ahul de Bla. Pentru sotia sa,

Soraya, RaEid era de mul,ti ani un so! cum nu se

poate mai iubitor qi in toli aceqti ani Harun crescuintr-un cdmin in care, in loc de nefericire Ei pri-viri incruntate, avu parte de risetele tatdlui sdu,ce nu se lSsau niciodatd aEteptate, qi de voceasuavi a mamei sale indlfindu-se in cintec.

Dupd care se intimpld ceva. (Se prea poate ca

tristelea oraEului sd se fi strecurat in cele dinurmd qi-n casa lor, pe fereastr6.)

in ziua in care Soraya se opri din cintat lnmijlocul unui vers, ca Ei cum cineva ar fi rdsucitun buton, Harun infelese cd se apropiau vremurigrele. Doar cd nu iqi dddu seama cit de grele.

RaEid Khalifa era atit de prins in ndscocitul Eispusul poveqtilor, incit nici nu-Ei dbdu seama cd

Soraya nu mai cinta; ceea ce probabil nu fdcudecit sd inrdutd,teascd lucrurile. Dar Raqid era infond un om ocupat, solicitat intruna, el era Noianulde Cuvinte, faimosul $ah de Bla. Iar dacd punernla socotealS qi repetiliile qi spectacolele, Ragidera atit de des pe scend., cd nu mai stia ce se

intimpld in propria lui casd. A1erga incoace qi

incolo prin oraq qi prin lard spunind poveqti, intimp ce Soraya stdtea acasd ?ntunecindu-se, ajun-gind s6-i tune qi sd-i fulgere tot mai des qi punindla cale o furtund straEnicd.

Harun iqi insofea tat6l ori de cite ori putea,

pentru c6, Ei asta nu putea s-o nege nimeni, bir-batul era un magician. Se urca pe cite-o micd

scend improvizatd din vreo funddturd plind de

puqti zdrenldroqi Ei bdtrinei qtirbi stind pe vinein praf; qi de indatd ce-gi dddea drumul, pind qi

multele vaci rdtdcitoare ale oraqului se opreau qi

ciuleau urechile, iar maimulele incepeau sd turuieaprobator de pe acoperiEurile caselor Ei papagaliidin copaci sd-i imite vocea.

Harun qi-l imagina deseori pe tatdl sbu ca

pe un Jongler, cdci poveqtile lui Raqid erau intr-ade-

vdr o grdmadd de povestiri, cu care jongla tottimpul Ei pe care le menlinea in miqcare intr-unsoi de virtej amefitor, fdrd si facb vreodatd vreo

greqeald.

Dar de unde veneau toate poveEtile astea? Pdrea

cd tot ce trebuia sd faci Raqid era sd-qi intre-deschidd buzele intr-un zimbet dolofan Ei rumen, Ei

hop, incepea sd se reverse cite-o istorie nou-noufd,

plind de wijitorii, iubiri, prinfese, unchi rii, mdtugigrase, gangsteri cu musta!6ln pantaloni cu carourigalbene, peisaje fantastice, fricoEi, eroi, lupte qi

un pumn de melodii atrigdtoare qi usor de fredonat.

II

,,Totul vine de undeva", se gindea Harun, ,,asa cd

nici povegtile astea nu pot sd apard din senin...".Dar de cite ori ii punea tatdlui sdu aceastd

tntrebare extrem de importantS, $ahul de Bla iqiingusta ochii (la drept vorbind) uqor bulbucali qi

se bdtea peste pintecele tremurdtor gi iqi infigeadegetul mare intre buze, scolind in acelagi timpnigte sunete caraghioase, g?,1 gil gtl, ca qi cind arfi bdut ceva. Harun se enerva la culme cind tatdlsdu se comporta asa.

- Hai serios, spune-mi, de unde vin? insistael, la care Ragid dddea misterios din sprincene Eifdcea cu degetele in aer semne de vrijitoare.

- Din intinsa Mare de Povegti, sosea rdspunsul.Beau din Apa caldd a Poveqtilor qi dupd aceea

md simt plin de abur ca o locomotivd.Lui Harun aceastd afrrmafie i se pdrea teribil

de iritantd.

- Dac6-i aqa, atunci unde lii apa asta caldd ?

intrebd el odatd cu giretenie. tn sticle de apdcaldd, m5. gindesc. Ei bine, incd. n-am vdzut niciuna pe aici.

- Apa flrrge dintr-un Robinet invizibit instalat de

unul dintre Duhurile Apei, spuse Raqid cu o expre-sie foarte serioasd pe chip. Thebuie si fii abonat.

- $i cum te poli abona?

- Oh, spuse $ahul de Bla, asta e mult PreaComplicat De Explicat.

- Oricum, zise Harun bosumflindu-se, nicivreun Duh al Apei n-am vhzut vreodatd.

Raqid didu din umeri.

- Nici pe ldptar nu eEti niciodati treaz ca s6-1

vezi, ii atrase el aten,tia, dar nu te deranjeazl' s6'

bei laptele. $i acum sl6beqte-m6, te rog, cu toate

aceste Dac6-uri Ei Dar-uri Ei mullumeEte-te sd te

bucuri de poveEtile astea.

$i puse astfel punct discufiei.Doar cb intr-o zi Harun exagerd cu intrebdrile

gi dupd aceea se dezlin,tui dezastrul.

Familia Khalifa locuia la parterul unei mici case

de beton cu pereli roz, ferestre verde-fosforescent

qi balcoane albastre eu balustrade de metal cu

tot felul de arabescuri, care o fdceau sd arate(dupb pdrerea lui Harun) mai degrabd ca un tortdecit ca o cas*. Nu era o clddire somptuoasi, nu

aducea nici pe deparbe cu zgirie-norii in care locuiau

cei foarte bogali;pe de altd parte, ins6, nu semdna

deloc nici cu adbposturile sdracilor. Aceqtia locuiau

in bardci dirdpdnate fdcute din cutii de carton Ei

folii de plastic, linute laolaltd de disperare. $imai erau gi cei foarte sdraci, care nu aveau nici unfel de addpost. Dormeau pe trotuare Ei la intrdrilemagazinelor, qi pind qi pentru asta trebuiau sd le

r3

plbteasci gangsterilor locali chirie. Aqa cd ade-

vdrul e cd Harun era norocos; dar norocul areobiceiul de a dispbrea fird cel mai mic avertis-

ment. Acum ai o stea norocoasd veghind deasupra

capului, iar in clipa urmdtoare a qi luat-o la goan6.

in oragul trist, oamenii aveau de obicei famitiimari; insd copiii s5raci se imbolnhveau qi mureaude foame, in timp ce copiii bogali se indopau Ei se

certau pentru banii pdrinlilor lor. Cu toate acestea,

Harun vru sd qtie de ce pdrinlii sdi nu avuseserdmai mulli copii, dar singurul rdspuns pe care ilprimi de la Ragid nici mdcar nu era un rdspuns:

- finere Harun Khalifa, in tine se ascundemai mult decit poate ochiul treaz sb vadd.

Ei bine, asta ce-o mai fi insemnind?

- Ne-am consumat toatd ratia de material-de-copii cind te-am ficut pe tine, ii explicd RaEid.

E toatd acolo induntru, destulS poate pentru patrusau cinci copilaEi. Da, domnule, mai mult decitpoate ochiul treaz si vad5.

A da un rispuns direct era peste puterile luiRaEid Khalifa, care nu ar fi luat-o niciodati pe

scurtdturd dacd exista un drum mai lung si maiintortocheat ia indemind. Soraya ii dddu lui Harunun rdspuns mai simplu.

r4

- Am incercat, spuse ea cu tristefe. Dar treaba

asta cu copiii nu e chiar atit de uqoar6. Gin-

deqte-te la biata familie Sengupta.

Familia Sengupta locuia Ia etaj. Domnul

Sengupta era funclionar la Consiliul Local qi pe

cit era el de sldbdnog 9i miorl5it Ei zgircit, pe atitera solia lui Oneeta de darnicb Ei zgomotoasi 9i

gras6 de se legdna cind mergea. Nu aveau copii

deloc Ei ca urmare Oneeta Sengupta ii acorda luiHarun o atenlie mai mare decit Ei-ar fi dorit el.

li aducea dulciuri (eeea ce era OK) Ei ii ciufulea

pdrul (ceea ce nu mai era OK), iar cind il imbr6-

!iqa, revdrsbrile trupului ei pdreau sd-l inghitd

cu totul, spre rnarea lui ingrijorare.Domnul Sengupta nu-i didea nici un fel de

aten,tie lui Harun, in schimb vorbea tot timpul cu

Soraya, ceea ce lui Harun nu-i plScea, mai ales

cd individul avea obiceiul sd se lanseze in criticinesfirqite la adresa lui Raqid povestitorul ori de

cite ori iqi imagina cd Harun nu-l putea auzi.

- Solul acesta al dumneavoastrd, md scuzali

cd indriznesc, incepea el, cu vocea sa sublire Ei

smiorcbitd. Are capul infrpt in nori Ei picioarele

nu-i mai sint pe pimint. Ce-s toate poveEtile astea?

Viala nu e o carte de poveqti sau un magazin de

glume. N-o s6 se aleagd nimic de toatd veselia

asta. Ce rost au poveqtile care nici micar nu sint

adevbrate ?

r5

Harun, care era afarl, ascultind incordat lafereastrS, hotdri ci nu-i pldcea deloc de domnulSengupta, acest om care ura poveqtile gi poves-titorii: nu ii pldcea chiar deloc. .

Ce rost au pouegtile care nici md.car nu s?.nt

adeudrate ? Harun nu-qi putea scoate din capteribila intrebare. Existau totuEi oameni care cre-deau cd povestile lui Raqid sint folositoare. in rrre-mea aceea tocmai se apropiau alegerile qi to{i MaiMarii diferitelor partide politice veneau la Raqidcu zimbetele lor de bogdtaEi intinse pe fald casd-l roage s5.-qi spund poveEtile la mitingurile lorEi nu ale altora. Se Etia cd dacd reuqeai sd ai guraauritd a lui Raqid de partea ta nu mai aveai de ce

s5-!i faci probleme. Nimeni nu credea niciodatdnimic din ce spuneau politicienii, deqi aceqtia seprefdceau din toate puterile cd spun adevdrul.(De fapt, aqa igi dddea lumea seama cd minfeau.)Dar toatd lumea avea o incredere des5virsiti inRagid, tocmai pentru ci recunostea intotdluoruc6. tot ce le spunea el era complet neadevdrat sindscocit de mintea lui. AEa cd politicienii aveaunevoie de RaEid ca si-i ajute sd ciqtige voturileoamenilor. Std.teau la coadd la uqa lui, cu fefelelor lucioase qi zimbetele prefrcute qi sacii cu bani.Ragid avea de unde alege.

6

in ziua in care toate au inceput sd meargd pe

dos, Harun tocmai se intorcea de la EcoalS cindfu surprins de prima ploaie torenlial5 a sezo-

nului ploios.

Acuma, trebuie spus cd atunci cind veneauploile, viala in oraqul trist devenea mai uqor de

suportat. ln perioada asta se giseau sturioni inmare, aEa cd oamenii puteau sd ia o pauzd. de lapeEtiposaci; gi aerul era curat Ei r5.coros, cdciploaia spdla cea mai mare parte din fumul negruce se indlla din fabricile de tristele. Lui HarunKhalifa ii pldcea la nebunie sd simtd cum il uddpin5. la piele prima ploaie a anului, aqa cd lopdiincoace si incolo Ei se ldsd inmuiat de apa cdlduldqi lqi deschise gura sd lase picdturile s5-i cadiplescdind pe limbi. Ajunse acasd ardtind la felde ud si lucios ca un sturion.

Doamna Oneeta stbtea pe balconul ei de la etajtremurfnd ca o piftie; si, dacd n-ar fi plouat, Harunar fi observat probabil cd plingea. Intrd in casd qi

il gdsi pe RaEid povestitorul ardtind de parc5. ar frstat cu capul afard pe fereastrd, c6ci ochii qi obrajiiii erau uzi leoarcd, degi hainele ii erau uscate.

Mama lui Harun, Soraya, fugise cu domnulSengupta.

in dimineala aceea la ora unsprezece fix, ea iltrimisese pe RaEid in camera lui Harun sd caute

nigte Eosete rdtdcite. Citeva secunde mai tirziu,in timp ce era ocupat cu vindtoarea de Eosete(Harun se pricepea de minune sd le piardi), Raqid

auzi uqa de la intrare trintindu-se qi, dupd incdo clip6, zgomotul unei maqini pe alee. Se intoarse?n camera de zi ca si constate cd solia sa plecase

qi sd vadd un taxi ce tocmai dispdrea in vitezbdup6. col!. ,,Tbebuie sd fi pldnuit totul cu multdgrije", iqi zise el. Ceasul ardta inc6 ora unspre-zece frx. Raqid apuci un ciocan qi fdcu ceasul

buc6!i. Dupd care distruse toate celelalte ceasuridin casd, inclusiv eel de pe noptiera de lingd patullui Harun.

Primul lucru pe care il zise Harun clnd auzivestea plecdrii mamei sale a fost:

- De ce a trebuit sd-mi strici ceasul ?

Soraya ldsase un bilet plin de toate lucrurilerdutdcioase pe care domnul Sengupta obiqnuiasd le spund despre RaEid: ,,Nu te intereseazddecit plbcerea, dar un bdrbat adevirat ar trebuisi qtie cdviata e o chestiune serioas5. Capul !i-eplin de fantezTi, nu mai ai loc gi pentru fapteconcrete. Domnul Sengupta nu are nici urmd de

imaginafie. Ceea ce imi convine". Mai era si unpost-scriptum: ,,Spune-i lui Harun cd il iubesc,

dar n-am incotro, trebuie sb fac asta acum'..

r8

Peste bilet picura apd de ploaie din pdrul luiHarun-

- Ce sd fac, fiule, se tingui Raqid. Povestitule singura meserie pe care o qtiu.

Cind iqi auzi tatdl vorbind atit de patetic, HaruniEi pierdu cumpdtul qi strigd:

- Ce rost are ? Ce rost au toate poveqtile asteacare nici m6car nu sint adevirate ?

Raqid isi ascunse fala in palme qi plinse.Harun ar fi vrut s5-Ei ia vorbele inapoi, si le

smulgd din urechile tatdlui sdu qi sd gi le infundeinapoi in gur6; dar bineinleles cd nu putea faceuna ca asta. Iat5. de ce se invinovdfi mai apoiclnd, cur{nd dupd aceea gi in imprejurdrile cele maipenibile, se intimpld un Lucru de Neinchipuit:Raqid Khalifa,legendarul Noian de Cuvinte, renu-mitul $ah de Bla, se ridicd. in fala unui publicimens, deschise gura qi iEi dbdu seama cd rdmd-sese fdrd poveqti.

***

Dupd plecarea mamei sale, Harun descoperici nu putea sd se concentreze pe nimic pentrumai mult timp sau, ca sd fim precisi, pentru maimult de unsprezece minute odat5. Raqid il dusela un film ca sd-l mai inveseleascd, dar dupdexact unsprezece minute mintea lui Harun incepu

r9