GATT si OMC

8/15/2019 GATT si OMC

1/21

INTRODUCERE

În textul vorbit, comerţul internaţional este un element foarte important în

economia oricărei ţări. Trăim într-o lume care este puternic interconectată de complexe

tranzacţii economice şi sociale, probleme legate de mediu, colaborări internaţionale politice şi conflicte.

Tema prezenţei lucrări, „omerţul internaţional şi fluxul de valută aferent!, este una

foarte interesantă, întruc"t lumea nu poate exista şi nu se poate dezvolta fără comerţ. #m

ales această temă pentru a analiza fluctuaţiile comerţului internaţional din anii precedenţi

p"nă în prezent şi a prezenta modificările, cauzele şi efectele care au dus comerţul într-un

sens de creştere sau de scădere pentru anumite ţări ale lumii.

omerţul internaţional între ţări şi peste continente a existat de secole întregi. $e-alungul istoriei noastre, sc%imbul de produse şi servicii a cunoscut mai multe forme. &a

început, în condiţiile economiei naturale, sc%imbul lua forma trocului prin care

producătorii îşi utilizau surplusul de producţie pentru a-şi satisface celelalte nevoi de

consum. omerţul propriu-zis se naşte cu adevărat odată cu apariţia banilor şi a clasei

sociale a negustorilor, cei care intermediază trecerea bunurilor de la producători la

consumatori cunosc"nd o creştere continuă şi înregistr"nd mai multe forme de-a lungul

timpului. omerţul internaţional tradiţional conţinea produse comercializate ca' textile,

produse alimentare, condimente, metale preţioase, pietre scumpe, obiecte de artă şi alte

diferite obiecte. #m parcurs un drum lung din vremurile străvec%i şi comerţul internaţional

în prezent a luat o nouă dimensiune. (voluţia pe care a avut-o ulterior societatea a permis

îmbunătăţirea continuă a formelor de comerţ.

)rincipala provocare manifestată în toate epocile a fost transformarea comerţului

internaţional într-o sursă de bunăstare prin sc%imbarea instituţiilor, normelor de conduită şi

comportamentului actorilor implicaţi.

În încercarea de a crea un „spaţiu de *oc! adecvat, în cadrul căruia să poată fi

reprezentate at"t interesele „celor mici! c"t şi ale „celor mari!, s-au pus bazele sistemului

comercial multilateral ai cărui actori instituţionali sunt +#TT şi, după înfiinţarea sa în

, /0.

0ulţi oameni, sunt totuşi sceptici în legătură cu beneficiile comerţului cu bunuri pe

care o ţară le poate face pentru ea. )robabil, cele mai importante perspective ale

economiilor internaţionale susţin ideea că există c"ştiguri din comerţ c"nd ţările v"nd

bunuri şi servicii altei ţări, acesta fiind întotdeauna înspre beneficiul lor. ircumstanţele

1


2/21

sub care comerţul internaţional este benefic sunt mult mai multe dec"t unii oameni pot

specula.

2


3/21

Capitolul I: Acordul General pentru Tarife şi Comerţ şi Organizarea

ondial! a Comerţului

"#" Apariţia Acordului General pentru Tarife şi Comerţ$ principalele şa%e runde de

negocieri şi pre&ederile ace%tora#

#cordul +eneral pentru Tarife i omerţ 1ș General Agreement on Tariffs and Trade)

1+#TT2, este una dintre cele mai mari acorduri interna ionale care urmăresc liberalizareaț

comer ului prin diminuarea gradual şi prin eliminarea tarifelor de protec ie, cotele i alteț ț ș

bariere. +#TT se referă numai la nivelul sc%imburilor de mărfuri3 alte acorduri abordează

servicii administrative i de proprietate intelectuală. În timp ce diferite forme ale +#TT auș

existat încă din 45, iar din a fost administrat prin intermediul /rganiza ieiț

0ondiale a omer ului care subsumează o parte din func iile +#TT ca un litigiu comercialț ț1/02 i de mediator de negociere.ș

În 4 +#TT este mai mult o sc%i ă a principiilor comerciale dec"t o listă de cerin eț ț

specifice. #cesta este utilizat în asociere cu acordurile anexe care se ocupă cu anumite

aspecte comerciale, cum ar fi subven iile la export sau probleme specifice comer ului cuț ț

textile, precum i listele de anga*amente privind accesul pe pia ă asumate de fiecare arăș ț ț

participantă . 0ulte dintre acestea iau forma de ridicare treptată a tarifelor sau o reducere a

subven iilor în cre teri programate p"nă la barierele comerciale sunt eliminate complet.ț ș

a urmare a faptului că cel de-al $oilea 6ăzboi a afectat profund întreaga economie

mondială şi relaţile economine internaţionale ,/78 a iniţiat, încă din primii săi ani de

activitate, o amplă acţiune menită să ducă, în final, la crearea unei /rganizaţii 0ondiale a

omerţului care să-şi aducă contribuţia la diminuarea treptată a tuturor barierilor şi

restricţilor din calea comerţului internaţional , în primul rînd , a celor discriminatorii, şi la

statornicirea unor principii, reguli şi discipline generale care să stea la baza desfăşurării

acestuia. În acest scop, o comisie pregătitoare 1formată din reprezentaţii a 9: de state 2 atrecut încă din anul 4 la elaborarea unei arte a viitoarei /rganizaţii 0ondiale a

omerţului, aceasta fiind prima încercare de codificare a unor reguli fundamentale care să

guverneze relaţiile economice internaţionale. omisia pregătitoare a %otărît ca, paralel cu

activitatea de elaborare a artei pentru viitoarea /rganizaţii 0ondială a omerţului şi pînă

la ratificarea ei ,să iniţieze şi primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale şi a

altor restricţii din calea comerţului internaţional. #ceste negocieri au avut loc din aprilie şi

p"nă în octombrie 45 şi rezultatele lor au fost încorporate într-un tratat multilateral numit#cordul +eneral pentru Tarife şi )reţuri care constituie baza oficială, *uridictă a concesiilor

3


4/21

tarifare convenite. Totodată, în acest #cord , care urma să fie o anexă la artea pentru

viitoarea /rganizaţie 0ondială a omerţului, au fost înscrise şi o serie de reguli, principii

şi discipline după care să se călăuzească statele membre în desfăşurarea sc%imburilor

comerciale reciproce, acordul a fost semnat la :; octombrie 45, şi a intrat în vigoare la

ianuarie 4


5/21

- $reptul şi ogligaţia de a veg%ea la respectarea prevederilor #cordului +eneral 3

- #proba modificarile şi completările aduse textului #cordului +eneral3

- #proba prin vot primirea de noi membri în +#TT 3

- #proba cererea de noi organe în structura organizatorică a +#TT şi le direcţiona

activitatea3>9 ?

Con%iliul reprezentanţilor$ este alcătuit din reprezentanţii ţărilor membre cu

drepturi depline, a început să funcţioneze din =; şi îşi exercita atribuţile între sesiunile

părţilor contractante, îndeplinind rolul de organ executiv. # avut următoarele atribuţii mai

importante '

- Îndrumarea activităţii organelor din subordine1comitete, comisii23

- /rganizarea negocierilor pentru primirea de noi membri in +#TT3

- (laborarea cu spri*inul organilor din subordine, de recomandări penru @esiunea

părţilor contractante în legătură cu problemele înscrise pe ordinea de zi a acestora .

Comitetele şi grupele de lucru %pecializate pe pro(leme au asigurat activitatea

permanentă a #cordului +eneral , studiind problemele ce le-au fost încredinţate, fie de

către @esiunea părţilor contractante, fie de către onsiliul reprezentanţilor. $intre

comitetele specializate pe probleme s-a remarcat îndeosebi activitatea urmatoarelor opt'

- omitetul pentru comerţul cu produse industriale3

- omitetul pentru agricultură şi comerţul cu produse agricole3

- omitetul pentru comerţ şi dezvoltare3

- omitetul pentru balanţe de plăţi3

- omitetul pentru practicile antidumping3

- omitetul pentru buget , finanţe şi administraţie3

- omitetul pentru textile 3

5


6/21

În cadrul comitetelor specializate , sau în afara lor, puteau fi create şi grupe de lucru

specializate pe probleme, care în general,erau alcătuite din reprezentanţii ţărilor membre

interesate şi din experţi în materie. #cordurile negociate în cadrul 6undei ToABo 15:-

52 au complectat structura organizatorică a +#TT cu '

- omitetul pentru evaluarea vamală3

- omitetul pentru comerţul de stat3

- omitetul semnatarilor3

- omitetul privind obstacolele te%nice 3

- omitetul pentru autorizaţii de import3

- omitetul pentru comerţul cu avioane civile3

- onsiliul internaţional al cărnii3

- onsiliul internaţional al produselor lactate3>:?

'ecretariatul +#TT, cu sediul la +eneva, a îndeplinit funcţii administrative ce

rezultau din activitatea celorlalte organe ale +#TT şi a fost condus de un director general .

(l a desfăşurat şi o activitate publicistică foarte bogată. # spri*init derularea rundelor de

negocieri organizate de +#TT şi a publicat rezultatele acestora . # acordat asistenţă de

specialitate ţărilor în curs de dezvoltare.

$in =4 a mai făcut parte din structura organizatorică a +#TT şi entrul de comerţ

internaţional, care din =< a devenit entrul comun de comerţ internaţional +#TT-87T#$.

$in textul #cordului +eneral se desprind o serie de principii fundamentale care

trebuie să stea la baza relaţiilor comerciale dintre părţile contractante şi care au fost

statornicite în practica activităţii +#TT-ului. #cestea sunt următoarele'

a2 )rincipiul nediscriminării în relaţiile comerciale dintre părţile contractante.

#ceasta înseamnă, în primul r"nd, că părţile contractante trebuie să-şi acorde reciproc

clauza naţiunii celei mai favorizate în forma ei necondiţionată 1art. C2, iar, în al doilea r"nd,

că trebuie să-şi acorde tratament naţional în materie de impozite şi reglementări interne

6


7/21

1art. CCC2. #mbele clauze se acordă în +#TT pe cale multilaterală. @ingura ţară membră a

+#TT care acordă clauza naţiunii celei mai favorizate şi tratamentul naţional pe cale

bilaterală este @8#.

b2 Cnterzicerea de către părţile contractante, în relaţiile reciproce, a restricţiilor

cantitative, sau a altor măsuri cu efecte similare la importul şi exportul de mărfuri 1art. DC2.

#ceasta înseamnă că părţile contractante nu trebuie să instituie sau să menţină la importul

şi exportul reciproc de mărfuri restricţii de ordin cantitativ, cum sunt contingentele,

licenţele de import şi export, interdicţiile sau orice alte măsuri cu efecte similare. $e la

aceste două principii sunt admise, după cum se va vedea, unele derogări.

c2 #plicarea nediscriminatorie a restricţiilor cantitative 1sau a altor măsuri cu efecte

similare2 în relaţiile comerciale dintre părţile contractante, în măsura în care, în anumite

situaţii, acestea sunt admise 1ca derogări de la principiul Eb!2 1art. DCCC2. $e aici rezultă că,

atunci c"nd, în anumite situaţii, sunt admise restricţii de ordin cantitativ sau alte bariere

netarifare, ele trebuie să fie aplicate fără discriminare, adică în aceleaşi condiţii faţă de

toate părţile contractante.

d2 (liminarea sau limitarea subvenţiilor la export în relaţiile comerciale dintre părţile

contractante 1art. DCF2. $in prevederile art. DCF rezultă că părţile contractante trebuie să

elimine sau să limiteze subvenţiile de export în măsura în care acestea afectează serios,

direct sau indirect, interesele comerciale ale celorlalte părţi contractante. În astfel de

situaţii, părţile contractante sunt obligate să procedeze periodic la examinarea cazurilor

concrete şi dacă se face dovada că practicarea unor subvenţii de export de către unele părţi

contractante aduce importante pre*udicii altor părţi contractante, primele sunt obligate să

înlăture sau să limiteze aplicarea subvenţiilor respective.

e2 )rote*area economiilor naţionale de concurenţa străină să se facă, în principiu,

numai cu a*utorul tarifelor vamale, care nu trebuie să fie însă pro%ibite 1art. DC2 şi 1art.

FCC2.f2 Golosirea consultărilor de către părţile contractante pentru evitarea pre*udicierii

intereselor comerciale ale acestora 1art. DDCC2. u alte cuvinte, părţile contractante au

dreptul să folosească consultările şi obligaţia de a răspunde la aceste consultări pentru a se

rezolva pe această cale diferendele de ordin comercial dintre ele.

g2 #doptarea deciziilor de către părţile contractante prin consens general3 deciziile

se supun la vot numai atunci c"nd nu se realizează consensul general sau la cererea unei

dintre părţile contractante, fiecare dispun"nd de un singur vot.

7


8/21

)revederile #cordului, precum şi practica îndelungată a +#TT-ului, au statornicit

şi unele excepţii sau derogări de la principiile fundamentale, dintre care, mai importante

sunt următoarele'

a2 6ecunoaşterea sistemului preferinţelor vamale în vigoare la data semnării

acordului, cu condiţia ca limitele acestor preferinţe în vigoare să nu fie extinse ulterior de

către părţile contractante. #cestea vizau preferinţele instituie anterior de către metropole şi

imperiile coloniale.

b2 #dmiterea creării de zone de liber sc%imb şi de uniuni vamale, cu tarife vamale

externe comune, la care să participe două sau mai multe părţi contractante 1art. DDCF2, cu

condiţia să nu fie instituite noi bariere 1tarifare şi netarifare2 faţă de celelalte părţi

contractante.

c2 7egocierea de protocoale preferenţiale între ţările în curs de dezvoltare, părţi

contractante ale +#TT, şi instituirea @istemului generalizat de preferinţe vamale

nereciproce şi nediscriminatorii în favoare ţărilor în curs de dezvoltare 1ca o derogare de la

clauza naţiunii celei mai favorizate23 negocierea @istemului +lobal de )referinţe

omerciale între ţări în curs de dezvoltare, membre ale +rupului celor 55, tot ca o derogare

de la clauza naţiunii celei mai favorizate.

d2 #utorizarea ţărilor în curs de dezvoltare H părţi contractante la +#TT H de a

promova măsuri de politică comercială cu caracter protecţionist pentru apărarea economiei

naţionale şi în special a industriei, de concurenţa puternică a ţărilor dezvoltate. #ceasta

reprezintă o derogare de la mai multe principii fundamentale. Într-o anumită măsură,

prevederile părţii a patra din +#TT se înscriu şi ele ca derogări de la unele principii

fundamentale în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare H părţi contractante la +#TT.

e2 #dmiterea temporară de restricţii cantitative 1sau alte măsuri netarifare cu efecte

similare2 în relaţiile comerciale dintre părţile contractante la importul unor produse care ar

periclita producţia internă sau în scopul de a contribui la ec%ilibrarea balanţei de plăţi.

În afara acestor exceptii sau derogari, în articolul DDC din #cord sunt înscrise si o

serie de excepţii cu privire la securitate 1asa numita clauză a securitaţii2. )otrivit prederilor

acestui articol, nici o parte contractantă nu poate fi obligată sa furnizeze informaţii sau sa

întreprindă acţiuni care ar pre*udicia interesele securităţii sale, sau ar însemna o încălcare a

obligaţiilor ţării respective privind menţinerea păcii şi securitaţii internaţionale, obligaţii ce

deriva din prederile secţiunei /78. )ractica activitaţii +#TT-ului a aratat că în împre*urări

cu totul deosebite, altele dec"t cele prevăzute în #cord, părţile contractante pot beneficia

8


9/21

de derogări de la unele obligaţii ce derivă din #cord, cu condiţia ca acestea să nu lezeze

interesele economice ale părţilor contractante.

)rincipalele runde de negocieri comerciale

În perioada scursă de la semnarea #cordului +eneral pentru Tarife şi omerţ 1452

şi pîna în anul =5 sau desfăşurat în cadrul +#TT şase runde de negocieri comerciale

care, în ansamblu, sau soldat cu rezultate importante pe linia creării condiţilor favorabile

dezvoltării comerţului internaţional .În cadrul acestor runde a fost negociat un mare număr

de concesii tarifare, sub forma eliminării , reducerii sau consolidării taxelor vamale de

import la o gamă foarte largă de produse industriale, precum si la unele produse agricole.

7umai la produsele industriale, taxele vamale de import au fost reduse în medie, cu circa=;I faţă de nivelul iniţial 1452, în urma acestor runde . $e asemenea , au fost negociate

şi unele concesii netarifare în deosebi pe linia eliminării restricţilor cantitative la import şi

altor bariere netarifare din calea sc%imburilor comerciale dintre părţile contractante. @e

poate aprecia că , pîna la sfîrşitul deceniului şapte, cea mai mare parte a restricţilor

cantitative la import de produse industriale a fost eliminată în relaţile comerciale dintre

părţile contractante.

u toate acestea, folosindu-se frecvent de derogările admise de +#TT de la

principile fundamentale, ţările capitaliste dezvoltate au reintrodus, pentru anumite perioade

de timp, restricţii cantitative la import, iar în deceniul opt au recurs pe scară largă la noi

obstacole netarifare, avînd o adevărată excaladare a protecţionismului netarifar. Tot odată,

apariţia şi răspîndirea grupărilor economice integraţioniste, precum şi instituirea de

aran*amente preferenţiale în relaţile dintre ţările respective, negocierea de protocoale sau

sisteme preferenţiale bazate pe principiul reciprocităţii sau principiul nereciprocităţii au

contribuit să ducă la scăderea ponderii comerţului internaţional care se desfăşoară sub

regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate. ătre sfîrşitul deceniului opt ponderea

s%imburilor comerciale în regimul clauzei naţiunei celei mai favorizate scăzuse circa =4-==

I ,crescănd ponderea sc%imburilor comerciale în regim preferenţial la circa :4-:=I .

@uccintă prezentare a primelor şase runde de negocieri comerciale în cadrul +#TT-ului.

a* Runda de la Gene&a +aprilie,octom(rie "-./*

9


10/21


11/21

#ceastă rundă a fost organizată cu prile*ul aderării 6G +ermania la +#TT3 negocierile au

fost dificile.6efacerea ţărilor învinse în război se terminase şi începea treptat lupta pentru

pieţe între principalele ţări capitaliste. 7umărul concesiilor tarifare negociate au fost de


12/21

(uropeana a &iberului @c%imb) către care se îndrepta circa :I din exportul

((1omunitatea (uropeană2. 6aportul de forţe pe plan economic a evoluat în această

perioadă în defavoarea @8# şi în favoarea (( şi Maponiei. În =9, în ongresul

american s-a aprobat egea pentru dez&oltarea comerţului e;terior în baza careia

preşedintele @8# avea mandat sa negocieze o reducere a taxelor vamale cu p"na la ;I, în

acest context, @8# au făcut propuneri care aveau o dezarmare vamală substanţială,

respectiv reducerea tuturor taxelor vamale cu ;I, în timp de ani şi înlăturarea completă

a celor ce se aplicau la produsele la care @8# şi (( deţineau împreună


13/21

proporţional. #u fost semnate un şir de acorduri privitoare la obstacolele de altă natura

decît cele tarifare, care în unele cazuri ţineau de modalitatea de interpretare a regulilor

existente +#TT, iar în altele s-au pus fundamente cu totul noi. $at fiind faptul ca nu au fost

acceptate de toţi membrii +#TT3 deseori erau numite neoficial „coduri!. #stfel, în

domeniul netarifar au fost negociate şase acorduri ' #cordul cu privire la evaluarea vamală3

#cordul cu privire la comerţul de stat3 #cordul privind procedurile în materie de licenţe de

import3 #cordul privind subvenţile de export şi taxele compensatorii3 odul #ntidumping3

#cordul privind obstacolele te%nice în calea comerţului. #ceste #corduri nu erau

multilaterale, dar constituiau totuşi un început.

oncluzionînd, se poate aprecia ca +#TT-ul a desfăşurat o activitate importantă în

vederea creării unor condiţii favorabile desfăşurării comerţului internaţional, iar în

ultimele două decenii şi pe linia spri*inirii ţărilor în curs de dezvoltare în domeniul

comerţului exterior. u toate acestea, +#TT-ul nu a putut opri procesul de revenire la un

protectionism tot mai agresiv într-o serie de ţări capitaliste dezvoltate, îndeosebi în

deceniul opt şi începutul deceniului nouă, prăbuşindu-se prin aceasta unele rezultate

obţinute anterior şi nu a putut rezolva operativ o serie de probleme care au apărut mai ales

în ultimii ani şi care au afectat în ansamblu evoluţia comerţului exterior în ţările în curs de

dezvoltare.

)rincipalele pre&ederi ale GATT,lui

Textul #cordului a suferit pe parcursul existenţei sale o serie de revizuiri şi completări

impuse de condiţiile internaţionale postbelice. Începînd din cînd a fost actualizat,

#cordul +eneral pentru Tarife Famale şi omerţ a devenit principalul #cord al /0

pentru comerţul cu mărfuri. )rincipiile ce stau la baza +#TT au fost preluate de sistemul

/0. Întregul sistem +#TT se bazează pe patru reguli de bază'

. )rote*area industriei naţionale prin taxe vamale. $eşi +#TT are ca scop

liberalizarea progresivă a comerţului, recunoaşte că ţările membre pot fi în

situaţia de-aşi prote*a producţia internă faţă de competiţia străină. Totuşi, le

cere ţărilor să asigure protecţia prin taxe vamale. 8tilizarea restricţiilor

cantitative este interzisă, cu excepţia unui număr limitat de situaţii.

9. )lafonarea tarifelor. Oărilor li se cere ca, ori de cîte ori este posibil, să reducă

sau să elimine protecţia producţiei interne, prin reducerea taxelor vamale şi

înlăturarea celorlalte bariere din calea comerţului, în cadrul negocierilor

comerciale multilaterale. oncomitent, regula prevede plafonarea tarifelor

reduse, adică excluderea ma*orării lor ulterioare.

13


14/21

:. lauza naţiunii celei mai favorizate. #ceastă regulă importantă a +#TT prevede

principiul nediscriminării. #stfel, dacă o ţară membră acordă altei ţări orice tarif

sau orice beneficiu pentru anumite produse, ea trebuie imediat şi necondiţionat

să îl extindă asupra produselor asemănătoare ale altor ţări. #ceastă obligaţie se

aplică atît importurilor , cît şi exporturilor. $acă o ţară percepe taxe pentru

exportul către o anumită destinaţie, ea trebuie să perceapă taxe cu aceeaşi rată

pentru exporturile către toate destinaţiile. (xistă şi unele derogări. omerţul

între membrii #cordurilor +enerale de omerţ, care este supusă la taxe vamale

preferenţiale sau exceptat de aceste taxe, este una dintre excepţii. / altă

excepţie o constituie @istemul +eneralizat de )referinţe acordat ţărilor în curs

de dezvoltare de către ţările dezvoltate.

4. Tratamentul naţional. onform acestui principiu, un produs importat care a

trecut graniţa după plata taxelor vamale şi a altor taxe trebuie să beneficieze de

un tratament egal cu cel aplicat produselor auto%tone.>? +#TT mai conţine un

şir de anexe care vizează agricultura, textilele, comerţul de stat, produsele

standard, subvenţiile şi acţiunile împotriva practicilor de dumping. Oările îşi iau

anga*amente pe categorii de mărfuri. #cestea includ anga*amente de a reduce şi

limita tarifele vamale la importarea mărfurilor. În unele cazuri tarifele sunt

reduse la zero, în altele ele sunt limitate. $eci sunt luate anga*amente faţă de

/0 că unui produs i se va aplica o anumită rată care nu va fi mărit.>=?

"#6 Rezultatele Rundei Urugua0

6unda 8ruguaB a fost o rundă de negocieri comerciale şi a fost declanşată în


15/21

ToAio. Cncluderea de noi domenii în cadrul 6undei 8ruguaB a reprezentat în totalitate o

iniţiativă americană, fiind impulsionată de interesele companiilor multinaţionale

americane. În ceea ce priveşte domeniul proprietăţii intelectuale principalii stimuli au fost

aduşi de industriile farmaceutică, softLare şi a divertismentului.

/biectivele 6undei au fost' (xtinderea liberalizării comerţului în avanta*ul tuturor

ţărilor membre, prin reducerea obstacolelor comerciale, din calea sc%imburilor reciproce3

Întărirea cooperarii dintre +#TT şi alte organisme internaţionale3 reşterea

interdependenţei dintre politicile comerciale şi celelalte politici economice, cu scopul

obţinerii unor rezultate mai bune din punct de vedere economic, la nivel multilateral3

6educerea subvenţiilor agricole3 )unerea restricţiilor asupra investitiilor străine3 Începerea

procesului de desc%idere cu servicii bancare şi de asigurări.

@c%imbarea de optică în politica comercială a ţărilor în curs de dezvoltare pleacă de

la ideea 1cu care economiştii au coc%etat vreme îndelungată2 că liberalizarea comerţului

stimulează creşterea economică. 0ai mult decăt at"t, particip"nd activ în desfăşurarea

6undei 8ruguaB şi lu"nd măsuri de liberalizare a propriilor pieţe, ţările în curs de

dezvoltare şi-au sporit sensibil şansele de acces al exporturilor lor pe pieţele naţiunilor

industrializate. #cesta a fost factorul decisiv care a determinat creşterea ponderii ţărilor în

curs de dezvoltare în exportul mondial de produse manufacturate 1de la =,


16/21

dezvoltare au înţeles să se ac%ite de obligaţile lor decurgînd din documentele finale ale

6undei.

În al doilea r"nd, 6unda 8ruguaB s-a înc%eiat cu rezultate notabile pe linia înlăturării

barierelor netarifare din calea comerţului dintre naţiuni .Între acestea, o menţiune specială

se cuvine a fi făcută în legătură cu #ran*amentul 0ultifibre. (liminarea treptată a acestui

obstacol ma*or va asigura ţărilor în curs de dezvoltare acces sporit al exporturilor lor de

produse textile pe pieţele naţiunilor dezvoltate. #cordul înc%eiat cu ocazia 6undei 8ruguaB

prevede eliminarea restricţiilor decurg"nd din #ran*amentul 0ultifibre în 4 etape, pe o

perioadă de ; ani. $upă unele estimări, ca urmare a acestor măsuri, exporturile de textile

şi confecţii textile ale ţărilor în curs de dezvoltare ar putea spori cu 5< şi, respectiv, : la

sută, ceea ce s-ar traduce 1 folosind ca bază, cifrele anului 92 printr-o sporire a

veniturilor din export cu 4; miliarde dolari la produse textile ;; miliarde dolari la

confecţii textile.

Tot în domeniul barierelor netarifare, #ctul final al 6undei 8ruguaB prevede

eliminarea treptată, pe o perioadă de 4 ani, a restricţiilor voluntare la export, ceea ce va

constitui un %otăr"t pas înainte în direcţia eliminării barierelor opace din calea comerţului.

În sfărşit, rezultate notabile s-au înregistrat în ce priveşte înlăturarea altor două categorii de

bariere netarifare' taxele de retorsiune şi subvenţiile. $intre acestea după ma*oritatea

observatorilor, cea mai dificilă problemă o constituie măsurile anti-dumping. $ificultatea

provine din faptu că ele nu pot fi controlate, d"nd naştere la numeroase abuzuri. eea ce

este însă şi mai rău, aceste măsuri scapă c%iar şi de sub tutela /0. omisiile organizaţiei

mondiale pot doar să determine în ce măsură autorităţile naţionale au respectat procedurile

prevăzute de odul anti-dumping , adică să stabilească gradul de obiectivitate al

anc%etei .(le nu au însă puterea de a impune revizuirea cazurilor sau refacerea calculelor

care au stat la baza determinării mar*ei de dumping.

În ce priveşte subvenţile şi taxele compensatorii, 6unda 8ruguaB impune măsuri maistricte dec"t cele adoptate cu ocazia 6undei ToABo. @tatele au convenit asupra reducerii

presiunilor politice în vederea acordării de subvenţii, precum asupra reducerii sumelor

c%eltuite în acest sens. @ubvenţiile au fost clasificate în trei categorii' interzise 1categoria

roşie23 permise dacă vizează o anumită industrie dar fară a afecta interesele atlor state

1categoria galbenă23 premise în orce condiţii 1categoria verde2. În categoria celor interzise

se includ subvenţile de export acordate produselor neagricole şi cele legate de aportul

local. @ubvenţiile din categoria galbenă includ niveluri reduse de asistenţă cum ar fisubvenţionarea de către 8( a industriei oţelului în vederea acoperirii costurilor de operare.

16


17/21

În categoria verde intră, a*utorul regional precum şi c%eltuielile destinate protecţiei

mediului şi activităţilor de cercetare-dezvoltare.

6unda 8ruguaB s-a înc%eiat cu rezultate notabile şi pentru naţiunile dezvoltate

totuşi, este în afara îndoielii că disputele dintre Qas%ington, Pruxelles şi ToABo au

constituit un factor ma*or în limitarea ariei de cuprindere a actului final al 6undei

1)eterson, 42. #ceste dispute au scos la iveală naţionalismul şi unilateralismul ce se

manifestă în politica marilor puteri comerciale ce constituie Triada' 8niunea (uropeană,

@tatele 8nite şi Maponia. $atorită intensificării constr"ngerilor la care sunt supuse politicile

naţionale ca urmare a ad"ncirii integrării economice, tentaţia marilor puteri de a se anga*a

în strategii de tip defensiv prin spri*inirea industriilor naţionale RstrategiceR în special cele

de înaltă te%nologie ar putea provoca o coliziune ma*oră, în s"nu sistemului capitalist

occidental. Trecerea la o nouă ordine globală pe care unii o numesc Rera capitalismului

postindustrialR 17elson,2 marcată printr-o intensificare a concurenţei şi a

interdependenţelor a lovit puternic în poziţia de monopol de care unele firme şi naţiuni

beneficiaseră în trecut.

Tabel nr. . )rincipalele date referitoare la 6unda 8ruguaB

@eptembrie


18/21

-se anga*ează să supună acceptării, conform procedurilor naţionale, acordul privind

crearea /0.

#cordurile /0 sunt voluminoase şi complexe din considerente că acestea

reprezintă texte *uridice ce cuprind o gamă largă de activităţi, care se referă la agricultură,

industria textilă şi îmbrăcăminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea

intelectuală şi multe alte domenii. i totuşi, la baza tuturor acestor documente stau un şir de

principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. #ceste principii

sunt'

a* #cordarea reciprocă şi necondiţionată, în relaţia dintre statele părţi a clauzei

naţiunii cele mai favorizate 170G2. În conformitate cu

acordurile /0, ţările nu trebuie să manifeste discriminare

faţă de partenerii lor comerciali. În cazul în care se acordă

unui partener o favoare specială 1cum ar fi o taxă vamală mai

redusă pentru un produs oarecare2, acest lucru urmează să fie

aplicat şi faţă de toţi ceilalţi membri ai /0. Cmportanţa

acestui principiu este aşa de mare încît constituie primul

articol al +#TT-ului, el fiind prioritar şi în +#T@. Totuşi,

regulile +#TT permit, ca taxele vamale şi alte bariere în

calea comerţului să fie reduse în mod preferenţial, în cadrul

aran*amentelor regionale. 6educerea taxelor vamale,

aplicabile în relaţiile dintre membrii în cadrul unor

aran*amente regionale nu trebuie să fie extinse şi altor ţări.

#ran*amentele preferenţiale regionale constituie astfel o

importantă excepţie de la regula clauzei naţiunii celei mai

favorizate. #semenea aran*amente pot lua forma uniunilor

vamale sau a zonelor de comerţ liber.(* #cordarea clauzei tratamentului naţional, fapt ce presupune o atitudine

egală faţă de bunurile de import şi cele auto%tone, cel puţin

după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă. 7u

este permis unei ţări să impună asupra unui produs importat,

după ce acesta a intrat în teritoriul vamal şi s-au plătit taxele

vamale la frontieră, taxe interne 1cum ar fi taxele asupra

vînzării2 la nivele mai ridicate decît produsele internesimilare. #celaşi lucru trebuie să se aplice atît faţă de

18


19/21

serviciile acordate de străini şi cele acordate de naţionali, cît

şi faţă de mărcile naţionale şi cele străine, dreptul de autor şi

brevete. #cest principiu la fel este prevăzut în toate trei

acorduri principale ale /0, deşi el este abordat un pic

diferit în fiecare din ele.

c* (liminarea restricţiilor cantitative şi aplicarea acestora între ţările membre

numai în situaţii de excepţie, admise de acord pe o bază

nediscriminatorie, avîndu-se în vedere că prote*area

economie naţionale faţă de concurenţa străină să se facă în

exclusivitate pe calea tarifelor vamale. 6egula este supusă

totuşi unor excepţii specificate. / excepţie importantă

permite ţărilor care întîmpină dificultăţi ale balanţei de plăţi

să restricţioneze importurile pentru a-şi prote*a poziţia

financiară externă. #ceastă excepţie acordă o flexibilitate mai

mare ţărilor în curs de dezvoltare faţă de ţările dezvoltate, în

utilizarea restricţiilor cantitative la importuri, dacă aceste

restricţii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al

rezervelor monetare.

d* 7eadmiterea concurenţei neloiale, constînd din practicarea de subvenţii şi

preţuri de dumping la export. 6egulile nediscriminatorii H

70G şi tratamentul naţional H sînt elaborate în aşa fel ca să

asigure condiţii loiale pentru comerţ. 0ulte dintre acordurile

/0 au scopul să susţină concurenţa loială. $e exemplu, în

domeniul agriculturii, proprietăţii intelectuale, serviciilor.

#cordul privind ac%iziţiile publice contribuie la extinderea

regulilor referitoare la concurenţă şi asupra ac%iziţiilor efectuate de mii de instituţii publice în multe ţări.

e* 8tilizarea unei metodologii de evaluare vamală care să reflecte valoarea

reală a mărfurilor, în scopul de a realiza funcţionarea corectă

a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale.

f* )reviziune' prin intermediul îndeplinirii obligaţiilor # În cadrul /0, cînd

ţările sunt de acord să desc%idă pieţele lor pentru bunuri şi

servicii, este ca şi cum îşi asumă unele anga*amenteobligatorii. / ţară poate să-şi modifice anga*amentele sale

19


20/21

obligatorii, dar doar după negocierea cu partenerii săi

comerciali, ceea ce poate însemna că aceştia să primească

compensaţii pentru pre*udiciul ce-l suportă în urma pierderii

comerţului. $eci, sistemul comercial multilateral constituie o

încercare a guvernelor de a asigura un antura* stabil şi

previzibil.

/rganiza ia 0ondială a omer ului îndepline te următoarele func ii principale.ț ț ș ț

- #dministrarea i aplicarea acordurilor comerciale multilaterale i plurilaterale,ș ș

înc%eiate de statele membre 3- @olu ionarea diferendelor comerciale3ț- (xaminarea politicilor comerciale na ionale3ț- ooperarea cu alte instutu ii interna ionale în formularea politicilor economice la scarăț ț

mondială.

/rganul suprem al /0 este onferin a 0inisterială 1#nexa:2 din care fac parteț

reprezentan ii tuturor na iunilor membre. onferin a trebuie să se reunească cel pu in oț ț ț ț

dată la doi ani. (a poate lua decizii în toate problemele din sfera oricarui acord

multilateral.

#ctivitatea curentă a /0 este în sarcina unor organe subsidiare dintre care rolul

principal îl de ine onsiliul +eneral . În componen a acestui organ intră , de asemenea,ț ț

reprezentan ii tuturor statelor membre. onsiliul +eneral informează onferin aț ț

0inisterială cu privire la activitatea depusă. (l se reune te , la rîndul lui,sub doua formeș '

ca /rgan de @olu ionare a $iferendelor pentru a supraveg%ea procedurile de solu ionare aț ț

diferendelor i ca /rgan de (xaminare a )oliticilor omerciale, avînd rolul de a examinaș

în mod regulat politicile i practicile comerciale ale membrilor /0. #lte organe de lucruș

ale /0, care informeză cu privire la activitatea lor onsiliul +eneral , sunt onsiliul

omer ului cu 0ărfuri , onsiliul omer ului cu @ervicii i onsiliul privind #specteleț ț ș

$repturilor de )roprietate Cntelectuală legate de omer .ț

8nul din principile de bază ale activită ii /0 este transparen a. Cnstrumentulț ț

primordiar prin care este garantată această transparen ă sunt notificările pe care fiecareț

membru le face la /0 i care sunt examinate de organele competente ale acesteia.ș

(xistă pentru membrii /0 5 de prevederi privind notificarea în sfera comer ului cuț

mărfuri i încă 4; de prevederi în domeniul comer ului cu servicii i a celui avînd ca obiectș ț ș

drepturi de proprietate intelectuală.

8na din sarcinele cele mai importante ale /0 este cea de a face ca noul sistem alcomer ului multilateral să devină cu adevărat mondial. ei =9 de membri ai organiza iei,ț ț

20


21/21

înregistra i la :iulie =, reprezintă mai mult de ; la sută din comer ul mondial. 0ulteț ț

din na iunele care nu fac parte din sistemul mondial al comer ului au solicitat oficial săț ț

devină member ale /0 i se găsesc în diferite faze ale procesului de aderare. #cestș

process a devenit mai complex pentru că şi aria de cuprindere a /0 este mai largă decît a

+#TT . 0embru al /0 poate devein orice stat al lumii care se bucură de autonomie în ce

prive te elaborarea i aplicarea politicii comerciale. 7egocierile privind aderareaș ș

abordează, de regulă , toate aspectele politicii i practicilor comerciale ale statuluiș

candidat, cum ar fi, de pildă, concesiile i compromisurile privind accesul la pie ileș ț

bunurilor i serviciilor, legislaţia menită să garanteze respectarea drepturilor de proprietateș

intelectuală, precum şi celelalte măsuri ce se regăsesc în politica comercială a unui guvern.

Uarta cu toţi membrii /0 1Vuloarea verde'membrii /0, culoarea galben'observatorii 2

de asemenea şi lista ţărilor,=9 de membri din :; noiembrie 9; al /0.1#nexa 2

Sursa: https://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htm

Tradus şi accesat la data de 15 aprielie 2016.

21
https://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htmhttps://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htmhttps://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htm

Documents

GATT si OMC