GHID INTRODUCTIV Seria Informatic� Social�

ISSN 1584-4048

GABRIELA GROSSECK INTERNET – istoric, evolu�ie, perspective

Lab

ora

tor

de

Info

rmat

ic�

So

cial

�

U n i v e r s i t a t e a d e V e s t d i n T i m i � o a r a F a c u l t a t e a d e S o c i o l o g i e � i P s i h o l o g i e

Istoria Internetului este o lectur� fascinant�, plin� de paradoxuri, originile sale putând explica pe deplin configura�ia sa actual�. Ca în orice domeniu, în care inova�ia joac� un rol deosebit, în Internet, exist� etape precursoare, acumul�ri anterioare mai importante sau mai pu�in importante. Luat în ansamblu, Internetul este o oper� colectiv�. În dezvoltarea sa s-au implicat de-a lungul timpului multe colective de cercet�tori, dar �i speciali�ti individuali, chiar amatori, fiecare cu partea lui de realiz�ri, încerc�ri, experien�e reu�ite sau nereu�ite. Toate îns� cu influen�e asupra dezvolt�rii a ceea ce în primii ani ai tehnicii de calcul nu i se stabilise numele �i locul în sfera tehnologic�, dar ast�zi este un nume comun: Internet.

Dezvoltarea tehnologic� a Internetului este marcat� de o serie de momente de referin��, re�inute de memoria colectiv�. Suntem convin�i c� o trecere în revist� a unora din acestea nu poate fi exhaustiv�, dar poate da o imagine a ceea ce a însemnat un parcurs uluitor de la primele transmisiuni de date la începutul celui de al doilea r�zboi mondial la ceea ce este ast�zi Internetul.

LABORATOR DE INFORMATIC� SOCIAL� Facultatea de Sociologie �i Psihologie Universitatea de Vest din Timi�oara

S�li 027, 028, 029, tel: 0256-494068/int.266 e-mail: labinfofsp@socio.uvt.ro

http://www.socio.uvt.ro/Sociologie/LaboratorInformaticaSociala/labinfo.html

3

INTERNETUL – istoric, evolu�ie, perspective „Cel mai mare eveniment tehnologic �i social în acela�i timp” [DR�G�NESCU, 2003], Internetul

este cea mai mare re�ea de re�ele de calculatoare din lume, un spa�iu public materializat prin punerea gratuit� la dispozi�ia utilizatorilor a numeroase servicii �i produse. Internetul a devenit o obi�nuin�� a zilelor noastre, fiind folosit foarte des �i în diferite împrejur�ri: utilizatorul poate g�si r�spuns la orice întrebare pe care �i-o pune, poate trimite mesaje oriunde în lume aproape instantaneu, poate transfera documente cu informa�ii din orice domeniu de activitate, poate rezerva locuri pentru hotel, avion, poate efectua cump�r�turi, asculta ultimele nout��i în materie de muzic�, vizita galerii de art�, citi c�r�i „publicate" electronic, conversa on-line cu orice alt utilizator conectat, afla ultimele �tiri ale agen�iilor de pres� etc.

Istoria Internetului este o lectur� fascinant�, plin� de paradoxuri, originile sale putând explica pe deplin configura�ia sa actual�. Ca în orice domeniu, în care inova�ia joac� un rol deosebit, în Internet, exist� etape precursoare, acumul�ri anterioare mai importante sau mai pu�in importante. Luat în ansamblu, Internetul este o oper� colectiv�. În dezvoltarea sa s-au implicat de-a lungul timpului multe colective de cercet�tori, dar �i speciali�ti individuali, chiar amatori, fiecare cu partea lui de realiz�ri, încerc�ri, experien�e reu�ite sau nereu�ite. Toate îns� cu influen�e asupra dezvolt�rii a ceea ce în primii ani ai tehnicii de calcul nu i se stabilise numele �i locul în sfera tehnologic�, dar ast�zi este un nume comun: Internet. Dezvoltarea tehnologic� a Internetului este marcat� de o serie de momente de referin��, re�inute de memoria colectiv�. Suntem convin�i c� o trecere în revist� a unora din acestea nu poate fi exhaustiv�, dar poate da o imagine a ceea ce a însemnat un parcurs uluitor de la primele transmisiuni de date la începutul celui de al doilea r�zboi mondial la ceea ce este ast�zi Internetul.

În cele ce urmeaz� vom prezenta o istorie scurt� �i incomplet�, pentru cei interesa�i Web-ul punând la dispozi�ie site-uri cu informa�ii excelente.

Pentru întreaga cronologie �i evolu�ie a Internetului se pot consulta, de exemplu, urm�toarele site-uri sau cele indicate pe parcursul materialului:

� Internet Society (ISOC) All About The Internet: History of the Internet � An Atlas of Cyberspace � History of the Internetv�zut� de Microsoft � History of Internet v�zut� din Silicon Valley � Hobbes' Internet Timeline � STERLING, Bruce, Short History of the Internet sau � http://www.forthnet.gr/forthnet/isoc/short.history.of.internet � A Brief History of the Internet � History of the Internet � Who is the „father of the Internet?” � HARDY, Ian, „The Evolution of ARPANET email”, History Thesis, UC Berkeley � HAUBEN, Ronda Michael, „The Netizens and the Wonderful World of the Net” Pe lâng� aceste site-uri, c�r�ile �i revistele de specialitate precum �i mass-media abund� în istoria

Internetului �i în noile facilit��i pe care le ofer�. Începuturi �i evolu�ie

1957: Sputnik, ARPA De�i „cariera” Internetului a

început efectiv doar cu zece ani în urm�, originile sale merg înapoi c�tre proiectele militare ale SUA din anii ‘60, perioada de vârf a R�zboiului Rece, ca urmare a �ocului lans�rii în 1957, pe orbita P�mântului, a primului satelit artificial (Sputnik) de c�tre URSS.

Figura nr. 1 Lansarea satelitului Sputnik în 1957 - stânga; plasarea pe orbit� - dreapta

4

Figura nr. 2 Consol� SAGE1

Primele cercet�ri s-au f�cut, cum se întâmpl� adesea în informatic�, în cadrul Departamentului Ap�r�rii al SUA - DoD (Department of Defense), care a înfiin�at ARPA – Agen�ia pentru proiecte de cercetare avansat� (Advanced Research Projects Agency) pentru promovarea �i dezvoltarea tehnologiilor avansate în domeniul militar. Pre�edintele Kennedy i-a dat mân� liber� pentru cercetare, ceea ce o f�cea s� fie mai independent� decât majoritatea institutelor de cercetare ce colaborau cu armata. Str�mo�ul re�elei Internet este re�eaua american� de ap�rare antiaerian� SAGE, un proiect total necunoscut publicului, fiind clasificat drept secret militar.

ANII �60

Figura nr. 3 Paul BARAN

1961: Paul BARAN. Paul Baran, programator în cadrul companiei RAND din Statele Unite, a fost primul care s-a gândit c� am putea acoperi mica noastr� planet� cu o re�ea de transmisii de date, ca urmare a cererii for�elor aeriene americane de a întocmi un studiu cu privire la posibilitatea men�inerii comenzilor �i controlului asupra rachetelor intercontinentale în cazul unui atac nuclear din partea URSS. Înc� din 1962 el a început s� publice o serie de rapoarte pentru Rand Corporation descriind o re�ea informatic� decentralizat�, astfel încât orice ora� american ar fi fost atacat armata s� poat� declan�a un contraatac nuclear. Raportul final f�cut de Baran descria câteva posibilit��i pentru atingerea acestui obiectiv iar, în final, acesta a f�cut o propunere concret�: o re�ea prin care se puteau schimba pachete de date. El a trebuit îns� s� mai a�tepte înc� cinci ani pentru ca s� atrag� în sfâr�it aten�ia americanilor în drept s� ia decizii.

Figura nr. 4 Donald DAVIES

1962: comutarea pachetelor de date. În acela�i timp, în Anglia, Donald Davies, de la National Physical Laboratory, introduce termenul de pachet switching (comutare de pachete) pentru tehnologia diviz�rii unui mesaj în pachete de date de lungime standard, transmise printr-o re�ea de calculatoare. Primul articol despre pachetele interschimbabile a fost scris îns� în 1961 de Leonard Kleinrock de la MIT, iar prima carte despre acela�i subiect în 1964. Pachetele interschimbabile con�ineau etichete care indicau originea �i destina�ia informa�iei precum �i calea de transmitere a acestor pachete de la un computer la altul pân� la computerul destina�ie. Dac� pachetul se pierdea în acest proces de schimb, mesajul putea fi retransmis de c�tre surs�.

Figura nr. 5 John LICKLIDER

The GALATIC NETWORK. Totul a început, deci, într-un laborator militar secret, undeva în SUA. DoD a v�zut calculatorul, care era înc� o curiozitate de laborator, ca fiind poten�ial important pentru comanda �i controlul militar. DARPA (D de la Defence a fost ad�ugat în 1972), condus� în vremea aceea de c�tre John Licklider, un psiholog considerat prima autoritate în psihoacustic�, consacra o parte din buget unei re�ele experimentale: The Galatic Network, v�zut� ca un grup de calculatoare interconectate la nivel global prin care fiecare va putea accesa rapid date �i programe din orice loca�ie. Conceptul era, în mare, foarte asem�n�tor cu Internetul de azi.

1 Marea majoritate a imaginilor sunt preluate de la www.livinginternet.com

5

Figura nr. 6

Lawrence ROBERTS

1965: ARPANET. Urm�torul pas important a fost conectarea a dou� calculatoare, f�r� comutare de pachete, pe o linie telefonic� dedicat� de 1200 bps de c�tre Lawrence G. Roberts �i Thomas Merrill: TX-2 de la Lincoln Laboratory MIT �i AN/FSQ-32 de la System Development Corporation (Santa Monica, California). A treia component� sose�te curând, un DEC de la ARPA. Prima re�ea de calculatoare a luat fiin��. Acest trio va func�iona doi ani înainte ca IPTO (Information Processing Techniques Office – Biroul Tehnicilor de Procesare a Informa�iei), o alt� ramur� a DoD, s� înceap� proiectul s�u ARPANET: de la computerele aflate în re�ea se cerea doar un minimum de informa�ii, oricând transmisia de date întâlnea un obstacol sau una dintre adrese era de neg�sit, se g�sea o alt� cale c�tre adresa c�utat�.

Figura nr. 7 Laboratorul Lincoln din cadrul MIT

1968-1969: INTERNET. Sfâr�itul anului 1968 �i începutul lui 1969 marcheaz� debutul practic al Internetului2. În 1968, National Physical Laboratory din Marea Britanie realizeaz� �i testeaz� prima re�ea construit� dup� principiile lui Baran. La scurt timp, ARPA din cadrul Pentagonului decide realizarea unei re�ele mai mari. În toamna lui 1969 la Universitatea din Los Angeles California (UCLA) se realizeaz� primul nod al acestei re�ele, iar pân� în decembrie mai apar înc� trei. Internet-ul a început astfel ca o re�ea de patru computere între UCLA (2 septembrie), Institutul de Cercetare din Stanford (SRI) – 1 octombrie, Universitatea din Santa Barbara (USB) – 1 noiembrie �i Universitatea din Utah (UTAH) – decembrie.

Figura nr. 8 Diagrama primului calculator gazd� la o conexiune IMP – Interface Message Processors (stânga);

Diagrama primelor patru noduri ARPANet (dreapta)

2 De fapt, data de na�tere a Internetului este oarecum discutabil�. Unii autori consider� anul 1969 �i momentul când au fost conectate cele 4 calculatoare la ARPANET. Al�i autori, printre care �i Tim Berners-Lee, consider� ca dat� de na�tere a Internetului momentul desp�r�irii p�r�ii academice de cercet�rile militare. În sfâr�it, al�ii sunt de p�rere c� Internetul apare doar în 1982, când este folosit prima oar� acest nume �i când Bob Kahn, Vint Cerf �i al�ii definesc �i implementeaz� protocolul TCP/IP - considerat limbajul de comunica�ie al Internetului.

6

Suntem în 1969 când re�eaua ARPANET este în sfâr�it constituit�. Este un succes. Mai multe alte calculatoare sunt legate la re�ea, îndeosebi în universit��i, institu�ii militare �i guvernamentale. Cele patru noduri puteau transmite informa�ii între ele prin intermediul unor linii dedicate �i chiar puteau fi programate de la distan��. Pân� în 1972, când va avea loc prima demonstra�ie public� a re�elei la Conferin�a Interna�ional� de Computere �i Telecomunica�ii (International Conference on Computer Communications), ARPANET va ajunge la 35 de noduri, principalul trafic al re�elei constând în �tiri �i mesaje personale.

Figura nr. 9 Steve CROCKER

Paralel cu cercet�rile cuplului DARPA/IPTO, compania

BBN (Bolt Beranek&Newman) este îns�rcinat� cu realizarea fizic� a acestei re�ele.

În sfâr�it, un grup de studen�i vor ajuta la BBN pentru crearea diferitelor protocoale adaptate sistemelor de operare ale calculatoarelor care formau re�eaua. În timpul unei reuniuni între ace�ti studen�i �i tehnicienii de la BBN, a fost creat de c�tre Steve Crocker RFC („Request for Comment”), primul „document oficial” al viitorului Internet.

Figura nr. 10 L. KLEINROCK �i

primul nod ARPANET

Primele pachete au fost trimise de c�tre Charley Kline de la UCLA când încerca s� se conecteze la SRI. Încercarea s-a soldat cu c�derea sistemului la introducerea literei G din LOGIN. Iat� cum prof. Kleinrock î�i aminte�te prima comunicare (29 octombrie):

„Am stabilit o leg�tur� telefonic� între noi �i b�ie�ii de la SRI

[...] Am tastat litera L �i am întrebat la telefon: - A�i v�zut L-ul? - Da, am v�zut L-ul, a venit r�spunsul. - Am tastat litera O �i am întrebat: A�i v�zut O-ul? - Da, am v�zut O-ul. Apoi am tastat litera G �i sistemul a c�zut."

De remarcat cum în jurul proiectului ARPANET s-a creat o anumit� cultur� organiza�ional� prin

activit��i descentralizate �i informale, cu decizii tehnice luate prin consens, re�eaua fiind ea îns��i cel mai bun spa�iu de întâlnire a speciali�tilor.

ANII �70

Figura nr. 11 Ray TOMLINSON

1971: po�ta electronic�. Anul 1971 cunoa�te o realizare major� �i anume crearea primului program de po�t� electronic� de c�tre Ray Tomlinson, programator la compania BBN. Un an mai târziu, Larry Roberts, cercet�tor la MIT, a scris primul s�u utilitar de management al po�tei electronice pentru a lista, citi selectiv, înregistra, expedia �i r�spunde la mesaje.

Introducerea e-mailului în sistemul ARPANET a produs, remarc� anali�tii rela�iei dintre tehnologie �i societate, o schimbare radical� în identitatea �i scopurile Arpanet-ului. În rapoartele programului ARPANET ale timpului se arat� c� de�i a ap�rut neplanificat, neanticipat �i, în cea mai mare m�sur� nesprijinit, po�ta electronic� a schimbat complet colaborarea dintre cercet�torii care utilizau re�eaua, ajungând s� eclipseze în volumul traficului toate celelalte aplica�ii disponibile.

7

Figura nr. 12 Re�eaua ARPANET în 1971

(sursa http://www.cybergeography.org/atlas/arpanet3.gif)

Figura nr. 13 Bob METCALF

1972: Cyclades. Louis Pouzin conduce eforturile Fran�ei pentru propria re�ea – CYCLADES3.

1973: Ethernet. Anul 1973 este unul al realiz�rilor

deosebite. Are loc prima conexiune interna�ional� la ARPANET: University College of London (Anglia) via NORSAR4 (Norvegia).

Robert M. Metcalf, student la Harvard, în dizerta�ia sa „ Packet Networks” dezvolt� tehnologia Ethernet care permite transferul de date pe cablu coaxial. Ini�ial, lucrarea a fost respins� deoarece nu era suficient de analitic�. Abia dup� ce a mai ad�ugat câteva ecua�ii a fost acceptat� ca o realizare crucial� pentru domeniul re�elelor. Prima re�ea Ethernet s-a numit Alto Aloha System. În acela�i an ia na�tere SATNET, re�eaua care leag� SUA de Europa.

Num�rul utilizatorilor de ARPANET este estimat la 2000. Din studiile ARPA reiese c� 75% din traficul pe re�ea era compus de po�ta electronic�.

1974: TCP. Standardul original pe care se bazau comunica�iile re�elei ARPA s-a numit NCP

(Network Control Protocol). Îns�, pe m�sur� ce anii au trecut, iar tehnica a avansat, Vincent Cerf de la Stanford University împreun� cu Bob Kahn de la ARPA au înlocuit în 1974 NCP cu TCP (Transmission Control Protocol), care este �i acum baza Internetului. TCP face posibil ca modele diferite de computere, de exemplu IBM compatibile sau Mac-uri, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. s� se „ în�eleag�” unele cu altele. Mai mult, TCP a fost folosit pentru a lega între ele calculatoare care nu f�ceau parte din ARPANET. În acest fel, Internetul era �i este cu adev�rat o platform�-independent�.

3 Am�nunte despre istoria Internetului în Fran�a se g�sesc la http://www.cs.utexas.edu/users/chris/think/Cyclades/index.shtml 4 NORSAR este o funda�ie independent� de cercetare, specializat� în solu�ii comerciale de software �i activit��i de cercetare în geofizic� �i seismologie.

8

Vinton CERF

Robert KAHN

Figura nr. 14 Inventatorii protocolului TCP/IP

La 20 februarie 2001, Academia Na�ional� de Inginerie din SUA a decernat premiul Charles Stark Draper, cel mai important premiu pentru inginerie din SUA, lui Vinton Cerf, Robert Kahn, Leonard Kleinrock �i Lawrence Roberts pentru eforturile lor individuale în dezvoltarea Internetului.

Al�i pa�i majori în crearea Internetului a�a cum îl cunoa�tem azi, au fost evolu�ia Telnet �i FTP (File Transfer Protocol). Primul a facilitat accesul la distan��, f�când mai u�oar� conectarea la un calculator îndep�rtat, în timp ce FTP a standardizat transferul de fi�iere între computerele conectate.

1975: Telenet. Lawrence Roberts p�r�se�te ARPA pentru a deveni pre�edintele Telenet, prima

companie comercial� oferind servicii de re�ea în �apte ora�e din SUA. ARPANet intr� astfel într-o nou� etap�, aceea a utilizatorilor care aveau s�-l transforme.

Pe 26 martie 1976 regina Elizabeth II a Marii Britanii trimite primul e-mail.

Figura nr. 15 Jon POSTEL

1978:TCP/IP. În 1978 Vint Cerf, Jon Postel �i Danny Cohen propun, pentru o mai mare eficien��, separarea protocolului de utilizare a re�elei în dou� p�r�i: un protocol TCP care ordoneaz� pachetele de date în vederea unor leg�turi fiabile între perechi de gazde �i un protocol IP care transmite pachetele individuale între calculatoare. Astfel protocolul TCP asigur� partea de transport a informa�iei sub form� de pachete de date sau datagrame, f�când în a�a fel încât s� ajung� la destina�ie. Pentru fiecare pachet de date transmis în re�ea se prime�te „ o confirmare de primire” iar dac� aceasta nu este primit� pachetul este retransmis. Protocolul IP se ocup� de transportul datelor de la surs� la destina�ie prin reasamblarea pachetelor de date, fiecare calculator din re�ea având o adres� unic� prin care poate fi identificat (aceast� adres� se mai nume�te �i adres� IP �i este alc�tuit� dintr-o serie de patru numere desp�r�ite prin puncte. De exemplu, o adres� pentru un calculator din Internet ar putea fi 192.120.158.68).

1979: USENET. Un tân�r absolvent al Universit��ii North Carolina, Steve Bellovin, împreun� cu

programatorii Tom Truscott �i Jim Ellis dezvolt� USENET – prima re�ea descentralizat� dedicat� în exclusivitate �tirilor. În paralel Richard Bartle �i Roy Trubshaw de la Universitatea din Essex (Marea Britanie) creeaz� primul MUD.

Pe 12 aprilie 1979 Kevin MacKenzie sugereaz� introducerea în mesajele po�tale a unor simboluri pentru exprimarea st�rilor suflete�ti. De�i blamate de mul�i la acea vreme, emoticoanele au început s� fie folosite pe scar� larg� de-abia din 19 septembrie 1982, odat� cu propunerea lansat� de Steve Fahlman de utilizare a simbolurilor :-) �i :-( pentru zâmbet/surâs �i, respectiv, întristare/indispozi�ie.

Practic, la sfâr�itul anilor �60 �i începutul anilor �70, când Internetul num�ra în jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre programele, folosit înc� �i azi pentru transferul informa�iilor:

� File Transfer Protocol pentru trimiterea �i reg�sirea fi�ierelor;

9

� Telnet pentru accesarea �i folosirea bazelor de date, a bibliotecilor �i a cataloagelor din toat� lumea;

� e-mail pentru trimiterea mesajelor personale.

ANII �80 La începutul anilor �80 intervine o a doua criz� de cre�tere a ARPANET, care începea s� se

numeasc� deja mai simplu INTERNET. Universit��ile constituante au trecut progresiv de la marile ordinatoare func�ionând în „ time-sharing” (partajarea timpului de acces la procesor) la sta�ii de lucru mai recente. Cei mai mul�i utilizau UNIX BSD, un sistem de operare dezvoltat de c�tre Universitatea Berkeley din California. Re�eaua nu a fost constituit� numai din câteva calculatoare mari ci �i, în egal� m�sur�, din mii de sta�ii UNIX individuale. În realitate, una singur� din aceste noi sta�ii era capabil� s� furnizeze mai multe informa�ii decât un ordinator uria� al anilor �70 care constituiau originea re�elei. Infrastructura nu mai era la în�l�ime. Ajungem astfel la unul dintre momentele cheie ale acestei istorii.

Figura nr. 16 Re�eaua ARPANET în 1980

(sursa http://www.cybergeography.org/atlas/arpanet4.gif) În 1981 similar cu USENET ia fiin�� re�eaua BITNET (Because It’s Time Network) care conecteaz�

mainframe-urile IBM din mediul educa�ional pentru a oferi servicii de po�t� electronic�, în special liste de discu�ii. În acela�i timp France Telecom dezvolt� Minitel în întreaga Fran��.

1982: Versiunea TCP/IP devine standard reflectând ideile �i interesele comunit��ii interna�ionale de speciali�ti în re�ele. Se vehiculeaz� prima defini�ie a „ internet” specificând un set de re�ele conectate, în special cele care utilizeaz� protocolul TCP/IP.

Valul noului mod de comunicare p�trunde mai greu în Europa acelor ani. Europenii se dovedesc mai rezerva�i vis-à-vis de acest gen de re�ea, mult timp guvernele considerând Internetul ca un gadget universitar american. Francezii, credincio�i Minitel-ului, aflat în plin� evolu�ie în acea perioad�, se arat� oarecum dezinteresa�i, celelalte ��ri vest-europene nu iau nici ele în serios inten�ia americanilor de a dezvolta re�eaua Arpanet. Ce s� mai spunem de ��rile din Est care nici nu intr� în discu�ie, cunoscut fiind c� aceast� parte a Europei era înc� sub restric�iile regimului comunist.

Cu toate acestea, în 1982, a fost creat EUnet (European UNIX Network) care punea la dispozi�ie servicii USENET �i e-mail. ��rile cuprinse de la început în EUnet au fost: Olanda, Danemarca, Suedia �i Marea Britanie.

1983: Milnet �i ARPAnet. Anul 1984 pare s� fie un an decisiv pentru Internet. Cre�terea considerabil� a ARPANET-ului accentueaz� complexitatea administr�rii sale, iar re�eaua se scindeaz� în

10

dou�: MILNET, rezervat� intereselor militare �i o nou� ARPANET civil�. Arpanetul era un sistem de calculatoare �i terminale interconectate. Internetul era un sistem de re�ele interconectate. În decurs de zece ani practic s-a produs transformarea ARPANET în INTERNET. A urmat etapa comercializ�rii, care a dus la expansiunea mondial� a acestuia.

Figura nr. 17 Coperta primei

edi�ii: „ Neuromantul”

1984: DNS. Universitatea din Wisconsin creaz� Domain Name System – DNS. Acesta permitea pachetelor s� fie direc�ionate c�tre un nume de domeniu, utilizatorii putând astfel s� acceseze mult mai u�or serverele din re�ele. DNS pune la dispozi�ia de�in�torilor de adrese combina�ii de litere – care formeaz� cuvinte – pentru a fi folosite în locul numerelor greu de re�inut. Aceast� schimbare împreun� cu lansarea sta�iilor SUN bazate pe UNIX a condus la dezvoltarea vertiginoas� a Internetului din urm�torii �apte ani. Num�rul serverelor dep��e�te 1000.

Apare romanul „ Neuromancer” de William Gibson care introduce conceptul de „ cyberspace” în limba englez�: „Ciberspa�iul: o halucina�ie consensual�, tr�it� zilnic de miliarde de operatori legitimi, în fiecare na�iune, de copii care sunt înv��a�i concepte matematice … O reprezentare grafic� a datelor extrase din b�ncile fiec�rui computer ale societ��ii omene�ti. Complexitate de neconceput. Raze de lumin� aliniate în non-spa�iul min�ii, roiuri �i constela�ii de date. Ca luminile ora�ului, retr�gându-se.”

1985: Symbolics.com. În 1985 Internetul era deja bine conturat ca o tehnologie care suporta o

comunitate mare de cercet�tori �i începea s� fie folosit� �i de alte grupuri pentru comunicare zilnic� prin calculator (un an mai târziu toate universit��ile canadiene se declar� conectate la re�ea). E-mail-ul începea s� fie folosit pe scar� larg�, chiar pe sisteme diferite. Pe 15 martie 1985 Symbolics.com este înregistrat ca primul domeniu pe Internet. Urm�toarele sunt cmu.edu, purdue.edu, rice.edu, ucla.edu (aprilie); css.gov (iunie); mitre.org, .uk (iulie).

1986: NSFnet. Printre alte organisme guvernamentale interesate de posibilit��ile ARPANET, NSF

(National Science Foundation – Funda�ia Na�ional� pentru �tiin��5) avea în proiect s� pun� la dispozi�ia utilizatorilor cinci super-calculatoare de 10 milioane de dolari bucata, c�utând s� îmbun�t��easc� infrastructura pentru domeniul cercet�rii �tiin�ifice din Statele Unite. Din motive tehnico-politice neclare, NSF decide s� constituie propria sa re�ea - NSFnet, pornind de la cele cinci calculatoare. Pentru limitarea cheltuielilor s-a decis crearea de re�ele regionale, universit��ile fiind conectate la vecinii lor cei mai apropia�i. Fiecare canal astfel constituit a fost conectat la un super-calculator iar centrele au fost unite. Gra�ie acestei arhitecturi fiecare calculator era capabil s� comunice cu oricare altul, transmi�ând prin vecinii s�i. NSFnet a cunoscut un imens succes. Cu NSFnet întrebuin�area Internetului a explodat în campusuri �i laboratoare americane �i, în egal� m�sur�, câte un pic peste tot pe planet�.

5 Misiunea NSF este de a promova progresul �tiin�ei, pentru a avansa în s�n�tatea, prosperitatea �i bun�starea na�iunii americane �i pentru a asigura ap�rarea na�ional�.

11

Figura nr. 18 Re�eaua NSFNet în 1986

(sursa http://www.computerhistory.org/exhibits/internet_history/full_size_images/nsfnet_backbone.gif)

Despre anul 1986 putem spune c� este anul Internet: începând cu prima zi a acestui an toate

calculatoarele conectate la ARPANET folosesc TCP/IP �i renun�� la NCP. 1987. A treia criz� de cre�tere: traficul pe liniile telefonice a crescut repede �i, în 1987, Merit

Network Inc., responsabil� pentru re�eaua universitar� din Michigan, împreun� cu IBM �i MIT au fost desemnate s� reconstruiasc� re�eaua. Demodata re�ea telefonic� a fost înlocuit� cu linii de 20 de ori mai rapide, cu calculatoare mai puternice pentru a le controla. Num�rul de calculatoare conectate ajunge la 10.000. Astfel, fenomenul de comunicare prin Internet se extinde �i amploarea pe care o cuprinde în urm�torii patru ani poate fi realizat� din aprecierea cifrelor de conectare: 130.000 de ordinatoare conectate pân� în anul 1989.

Figura nr. 19 Schema primului virus de Internet

1988: primul virus; IRC Una din perioadele dificile (ce a adus publicitate

negativ�) Internetului a fost în 1988 când un virus a afectat aproximativ 6000 de calculatoare din cele peste 60.000 de gazde existente în Internet. În seara de 2 noiembrie6 un program de autoreplicare (vierme) a fost lansat în Internet. Acest program a invadat sistemele mari de calculatoare ce rulau versiuni de Berkeley Unix �i le-au folosit resursele pentru a ataca �i mai multe calculatoare. În doar câteva ore acest virus s-a r�spândit de-a lungul Statelor Unite infectând mii de computere �i f�când inutilizabile pe multe din ele. Curând dup� acest incident DARPA a format CERT (Computer Emergency Response Team - Echipa de R�spuns de Urgen�� pentru Calculatoare) acordând consultan�� �i ajutor. În timp ce atacurile virusurilor sunt înc� frecvente �i noi viru�i sunt elibera�i în re�ea în fiecare zi, paguba a fost limitat� datorit� experien�ei �i r�spunsului rapid al echipei CERT.

6 Un istoric al primului virus de Internet, al c�rui autor este Robert Tappan Morris, se g�se�te la http://world.std.com/~franl/worm.html#p1

12

1988 este �i anul apari�iei primului IRC (Internet Relay Chat) dezvoltat de c�tre finlandezul Jarkko Oikarinen.

1989: WWW. În 1989 a fost creat� organiza�ia RIPE (Reséaux IP Européens) pentru a pune pu�in�

ordine în structura european� �i pentru a coordona instalarea Ebone, o re�ea compus� din 23 de re�ele IP bazate pe �ase sta�ii principale: Londra, Bonn, Amsterdam, Geneva, Paris �i Stockholm. Alte noi ��ri se conecteaz� la NSFnet: Australia (AU), Germania (DE), Israel (IL), Italia (IT), Japonia (JP), Mexic (MX), Olanda (NL), Noua Zeeland� (NZ), Puerto Rico (PR) �i Marea Britanie (UK).

În ciuda cre�terii �i a utilit��ii spectaculoase, Internetul nu a devenit un fenomen cultural larg r�spândit decât atunci când un tân�r informatician britanic, Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizic� Nuclear�) Geneva, a pus bazele dezvolt�rii primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W). Aceast� idee de a te plimba prin re�ea cu ajutorul unui clic de mouse de pe ecran având acces instantaneu la o alt� loca�ie din alt computer se dovede�te a fi genial�. Pân� în 1990, serverul CERN a r�mas cel mai cuprinz�tor din Europa, influen�ând în mod hot�râtor acceptarea �i introducerea tehnologiei WWW în Internet.

ANII �90 Începând cu anul 1990 Internetul s-a extins pân� la punctul în care ARPAnet s-a dizolvat. În 28

februarie 1990 are loc încheierea oficial� a ARPANET, marea majoritate a utilizatorilor necon�tientizând tranzi�ia care a avut loc, iar lumea a început s� foloseasc� furnizorii comerciali de Internet (ISP). Totu�i, Internetul nu era înc� un mediu prietenos pentru utilizatori. Era înc� în mare m�sur� bazat pe text �i oarecum problematic de folosit. La Universitatea McGill din Montreal Peter Deutsch �i echipa sa introduc Archie, un instrument de c�utare în serverele FTP. Archie nu este singurul instrument de c�utare denumit fantezist dup� personaje din benzile de desene animate7. Alte exemple sunt Jughead (Jonzy's Universal Gopher Hierarchy Excavation And Display) �i Betty.

Se înfiin�eaz� grupul de ac�iune Electronic Frountier Foundation (EFF) de c�tre Mitch Kapor, al c�rui exponent de marc� este Howard Rheingold – p�rintele „ comunit��ii virtuale” .

Alte ��ri care se conecteaz� la NSFNET sunt: Argentina (AR), Austria (AT), Belgia (BE), Brazilia (BR), Chile (CL), Grecia (GR), India (IN), Irlanda (IE), Coreea (KR), Spania (ES), Elve�ia (CH).

Un alt serviciu dezvoltat de c�tre Brewster Kahle, pe atunci programator la Thinking Machines, Corp. a fost WAIS – Wide Area Information Service (Serviciul de Informa�ii pe Arie Extins�). WAIS a permis g�sirea �i accesarea de resurse din re�ea f�r� ca utilizatorul s� fie interesat de adev�rata loca�ie a acestora.

Figura nr. 20 Fereastra principal� a serviciului de c�utare WAIS

(sursa http://www.artemis.jussieu.fr/wwwos2/html/dess/memoire/promo94/zaoui/chap15.htm)

7 Peter Deutsch, dezvoltatorul Archie, a insistat întotdeauna c� Archie este prescurtarea de Archiver, neavând nimic în comun cu benzile desenate. El a fost dezgustat când au ap�rut VERONICA �i mai apoi JUGHEAD

13

1991: Are loc prima leg�tur� cu Brazilia. În 1991 WWW a fost deschis publicului larg.

Universitatea din Minnesota dezvolt� Gopher, numit astfel dup� mascota universit��ii. Func�ia sa primar� a fost de „ a aduce lucruri” – în englez� „ go fer” . Gopher a oferit o metod� ierarhic�, bazat� pe meniu pentru a furniza informa�ii locale pe Internet. Gopher a f�cut utilizarea Internet mult mai u�oar�, în urm�torii patru ani ajungând de la un centru la peste 1300 de loca�ii, con�inând peste un milion de documente.

Diferen�a dintre Gopher �i WAIS const� în faptul c� în primul c�utarea unei resurse se face de c�tre utilizator urmând o sec�iune de meniuri pân� când g�se�te ceva corespunz�tor pe când WAIS face acela�i lucru, dar caut� el în locul utilizatorului.

Figura nr. 21 Instrumentul de c�utare Gopher (sursa http://cit.evitech.fi/internet/images/gopher.jpg)

De altfel, începând cu anul 1992, CERN pune la dispozi�ia publicului interfa�a World Wide Web

pentru accesarea documentelor. Se conecteaz� la NSFNet: Croa�ia(HR), Republica Ceh� (CZ), Hong Kong (HK), Ungaria (HU),

Polonia (PL), Portugalia (PT), Singapore (SG), Africa de Sud (ZA), Taiwan (TW) �i Tunisia (TN).

Figura nr. 22 Jean

Armour POLLY

1992: Veronica. Universitatea din Nevada (Reno) a realizat o nou� unealt� pentru c�utare – Veronica (Very Easy Rodent – Oriented Netwide Index to Computerized Archvies).

Este momentul în care Jean Armour Polly lanseaz� termenul de „ navigare pe Internet” (surfing the Internet).8

Num�rul de calculatoare gazde atinge bariera de 1 milion. ��ri care se conecteaz�: Antarctica (AQ), Camerun (CM), Cipru (CY),

Ecuador (EC), Estonia (EE), Kuweit (KW), Lituania (LV), Luxemburg (LU), Malaezia (MY), Slovacia (SK), Slovenia (SI), Tailanda (TH) �i Venezuela (VE).

Figura nr. 23 Logo Mosaic

1993: Mosaic. Marea schimbare s-a produs îns� în anul 1993 când un alt tân�r programator de 22 de ani, Marc Andreessen de la NCSA9, prinde ini�iativ� �i propune primul program de navigare grafic� denumit Mosaic, care permitea c�utarea �i afi�area con�inutului site-urilor web. Ulterior, tân�rul Marc se asociaz� cu patronul de la Sillicon Graphics, pentru a crea o versiune evoluat� a Mosaic-ului. A�a a luat na�tere Netscape Navigator, noul program de navigare care este difuzat gratuit în Internet din toamna anului 1994.

8 Am�nunte se g�sesc la adresa http://www.netmom.com/about/birth.shtml 9 National Center for Supercomputing Association (Centrul Na�ional pentru Aplica�ii destinate Supercomputerelor)

14

Figura nr. 24 Browserul Mosaic, versiune beta din 1994

Se poate spune c� este momentul definitiv al difuz�rii Internetului în rândul publicului larg, în numai un an înregistrându-se 4 milioane de utilizatori. Dezvoltarea acestor programe de navigare a însemnat nu numai faptul c� departamentele de cercetare ale universit��ilor puteau accesa documente de oriunde din lume, ci mai ales faptul c� aceste documente puteau fi accesate din/�i de c�tre toat� lumea, adic� de oricine avea acces la un computer �i la un modem.

Este momentul în care re�eaua poate s� transmit� date la viteza de 45 mil. bi�i/sec. (în jur de 1400 de pagini text/sec.).

Pentru mult timp, nimeni nu a avut responsabilitatea oferirii de servicii de informa�ii în re�ea pentru întreg Internetul de�i existau un num�r apreciabil de NIC-uri (Network Information Center – Centru de Informa�ii pentru Re�ea). Multe dintre proiectele globale, ca listele unificate de white-pages, nu s-au realizat niciodat�. Toat� lumea �tia c� aceste proiecte sunt ni�te idei bune, dar nimeni nu dorea s� ias� în fa�� �i s� se ofere voluntar. Pentru a rezolva aceast� problem� NSF a creat atunci InterNIC pentru servicii Internet specifice. InterNIC are trei p�r�i:

� un serviciu de înregistrare - responsabil cu atribuirea adreselor de re�ea �i a numelor de domenii de nivel înalt;

� un serviciu de baz� de date – echivalentul Internet al „ paginilor galbene” �i „ paginilor albe” (pentru g�sirea unei persoane);

� un serviciu de informa�ii – ofer� liste de resurse, furnizori de re�ele, cursuri de perfec�ionare, c�r�i, statistici �i arhive ale articolelor despre Internet etc.

Începând cu acest an sunt prezen�i on line: Casa Alb�, Statele Unite (pre�edintele Bill Clinton �i vicepre�edintele Al Gore creându-�i adres� de e-mail) �i Na�iunile Unite.

Ale ��ri care se conecteaz�: Bulgaria (BG), Costa Rica (CR), Egipt (EG), Fiji (FJ), Gana (GH), Guam (GU), Indonezia (ID), Kazahstan (KZ), Kenia (KE), Liechtenstein (LI), Peru (PE), România (RO), Federa�ia Rus� (RU), Turcia (TR), Ucraina (UA), Emiratele Arabe Unite (AE), Insulele Virgine (VI).

1994: 25 de ani. 1994 nu aduce nimic nou în ceea ce prive�te tehnologia utilizat�, dar schimbarea

s-a realizat în sensul cre�terii re�elei. Firma Netscape a produs �i dezvoltat un nou mod de a distribui software când a realizat primele copii ale Nescape Navigator ca program ce putea fi desc�rcat de pe Internet. Re�eaua aniverseaz� 25 de ani. Pizza Hut este prima firm� care ofer� servicii clien�ilor prin Internet. Se deschide prima banc� virtual�. În 11 august are loc prima tranzac�ie comercial� online care utilizeaz� un program de criptare pentru a asigura securitatea datelor.

Un clasament al primelor 10 nume de domenii dup� num�rul calculatoarelor gazd� - com, edu, uk, gov, de, ca, mil, au, org, net. - indic� domeniul comercial ca fiind câ�tig�tor. În limbajul uzual sintagma „ dot.com” s-a consacrat ca o referire la companiile care î�i desf��oar� cu preponderen�� activitatea pe Internet.

1995: ISP. În mai 1995 subven�ionarea de c�tre guvern a structurii de baz� a Internetului a fost

oprit� trecându-se la func�ionarea re�elei pe principii comerciale. În 30 aprilie 1995 NSF anun�� c� nu va mai permite accesul direct la re�eaua NSF. Astfel a contractat patru companii furnizori de servicii Internet, care

15

vor vinde conexiuni c�tre organiza�ii �i companii. Începând cu 14 septembrie se instituie o tax� de 50$/an pe domeniu, excluzând cele .edu �i .gov, domenii care sunt finan�ate în continuare de NSF. Ca efect imediat au ap�rut servicii noi, cum sunt de pild� reclamele, comer�ul electronic precum �i serviciile de acces în re�ea, datorate în primul rând companiilor furnizoare de servicii Internet.

Neda Rayaneh Institute (NRI) devine primul furnizor comercial din Iran, via furnizorul canadian Cadvision. Poli�ia din Hong Kong deconecteaz� toat� colonia cu excep�ia unui singur furnizor de servicii Internet care avea licen�� de func�ionare, privând mii de utilizatori de accesul la re�ea. Pe 23 mai Sun lanseaz� JAVA. Apar marile companii furnizoare de Internet: CompuServe, America OnLine, Prodigy. Înregistrarea numelor de domenii nu mai este gratuit�. Vaticanul este prezent online. Apare primul radio pe Internet.

The NET, cum i se mai spune, a p�truns în zone care nu fuseser� în nici un fel avute în vedere

ini�ial. A fost inaugurat�, astfel, cea mai mare pia�� de desfacere din lume, o pia�� global�, extins� la scara întregii planete.

În continuare red�m, pe scurt, cele mai importante momente înregistrate în istoria Internetului. 1996: Pe data de 17 ianuarie primul ministru malaiezian Mahathir Mohamed, liderul palestinian

Yasser Arafat �i pre�edintele filipinez Fidel Ramos se întâlnesc pentru zece minute într-o sesiune chat interactiv�.

Controversatul act despre combaterea propag�rii materialelor indecente pe Re�ea „ US Communications Decency Act” devine lege în Statele Unite.

9272 de organiza�ii nu au mai ap�rut listate în motoarele de c�utare dup� ce InterNic a constatat c� nu �i-au mai pl�tit taxa de înregistrare a domeniului.

Domeniul tv.com s-a vândut cu suma de 15.000$. Începe r�zboiul browserelor dintre companiile Microsoft �i Netscape. Apar restric�ii ale utiliz�rii Internetului în lume: � China cere utilizatorilor �i furnizorilor de servicii Internet s� se înregistreze la poli�ie; � Germania taie accesul unor grupuri de �tiri care utilizeaz� serviciile CompuServe; � Arabia Saudit� limiteaz� accesul Internet în universit��i �i spitale; � Noua Zeeland� clasific� discurile calculatoarelor ca �i „ publica�ii” , prin urmare pot fi cenzurate

sau interzise.

16

Figura nr. 1 Infrastructura Internet în Europa în 199610

Au loc din ce în ce mai multe atacuri ale hackerilor asupra unor institu�ii guvernamentale: Departamentul de Justi�ie SUA (17 august), CIA (19 septembrie), Partidul Laburist din Marea Britanie (6 decembrie), For�ele Aeriene Americane (29 decembrie), NASA (30 decembrie).

1997: Ca urmare a monopolului DNS instituit de Internic, Eugene Kashpureff, patronul companiei

AlterNIC, pirateaz� serverul Internic, redirec�ionând toate conexiunile c�tre www.internic.net la www.alternic.net.

Numele de domeniu business.com se vinde cu 150.000 $. Se înregistreaz� la InterNIC cel mai lung nume de domeniu:

CHALLENGER.MED.SYNAPSE.UAH.UALBERTA.CA Atacurile hackerilor continu�: Site-ul guvernului indonezian este piratat nu mai pu�in de 5 ori (19 ian., 10 feb., 24 aprilie, 30 iunie, 22 noiembrie). Site-urile NASA (5 martie), Partidului Conservator din Marea Britanie (27 aprilie) �i cel al forma�iei Spice Girls (14 nov.) devin inaccesabile. 1998: Companiile engleze�ti protesteaz� ca urmare a înregistr�rii Turkmenistanului sub numele de domeniu .tm, abrevierea englezeasc� pentru „ trademark” – marc� înregistrat�.

Se înfiin�eaz�, sub egida autorit��ilor americane, ICANN - The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers (Corpora�ia Internet pentru Alocarea de Nume �i Numere), pentru a coordona atribuirea numelor de domenii, precum „ .com", „ .org" sau „ .gov". De atunci, grupul a fost nevoit s� diversifice aria de extensii pentru a preveni aglomerarea site-urilor cu termina�ii mai vechi, în special „ .com". Astfel ICANN a inaugurat diverse extensii, printre care „ .xxx", „ .web" �i „ .golf".

10 MOCA, Radu, 1996, Internet – Infrastructura în Europa, dup� Le Monde Informatique, în Computer World nr. 9(57)/16-31 mai.

17

Compania Compaq pl�te�te echivalentul a 3.3 milioane $ pentru altavista.com. În decembrie guvernul chinez îl acuz� pe Lin Hai pentru difuzarea a peste 30.000 de mesaje cu

con�inut antiguvernamental c�tre Internet Magazine (mai târziu a fost condamnat la doi ani de închisoare). Site-uri piratate: Departamentul de Comer� al Statelor Unite (20 feb.), New York Times (13 sept.),

Societatea Chinez� pentru Studii de Drepturi ale Omului (26 oct.), UNICEF (7 ian.). 1999: În ianuarie Arabia Saudit� (.sa) permite accesul public la Internet. IBM devine prima corpora�ie partener în proiectul Internet2. Internetul îmbrac� haine de s�rb�toare în Europa – The Internet Fiesta. Se declan�eaz� primul r�zboi informa�ional prin Internet în Serbia/Kosovo. Data de 15 mai determin� guvernul britanic s� includ� Web-ul pe ordinea de zi, când o list� a

agen�ilor serviciului secret MI6 devine public� pe Internet. Pe data de 11 octombrie Palestina se înregistreaz� cu domeniul .ps. Domeniul business.com este revândut contra sumei de 7,5 milioane $ (suma ini�ial� din 1997 fiind

de 50.000 $). Senatul American (27 mai), compania Microsoft (26 oct.), C�ile Ferate Americane, celebrul site de

licita�ii e-Bay (13 martie) cad prad� atacurilor hackerilor. În luna martie calculatoarele a mii de utilizatori sunt sugrumate de virusul anului: Melissa. Y2K: Problema Anului 2000 = Problema unui mileniu.

SECOLUL XXI 2000: Organiza�ia responsabil� de gestionarea timpului în Statele Unite �i alte câteva servicii

similare din lume raporteaz� noul an ca fiind 19100!! Pe 16 mai este lansat IPv6 ca protocol de acces la Internet211. Comisia European� contracteaz� un consor�iu de 30 re�ele na�ionale de cercetare pentru a participa la

dezvoltarea Géant, cea mai nou� re�ea de cercetare european� destinat� s� înlocuiasc� vechea structur� TEN-155.

În luna mai utilizatorii de calculatoare se confrunt� cu dezastrul produs de virusul LoveLetter. În luna noiembrie 2000, ICANN a aprobat �apte noi domenii – „ .biz" (consacrat exclusiv lumii

afacerilor), „ .info" (cu utilizare general�), „ .name" (pentru persoane fizice), „ .pro" (pentru profesioni�ti), „ .coop" (pentru cooperativele comerciale), „ .museum" (pentru muzee) �i „ .aero" (pentru avia�ie).

2001: Pe 22 iunie Consiliul Europei finalizeaz� tratatul interna�ional pentru acte criminale derulate în

spa�iul virtual. Adoptat în 9 noiembrie, acesta este primul document oficial care condamn� actele criminale desf��urate prin intermediul Internetului.

Guvernul taliban controleaz� accesul la Internet (13 iulie). �i tot în iulie traficul Internet este sufocat de infiltrarea virusului de tip vierme Sircam.

GEANT devine opera�ional� în 23 decembrie înlocuind re�eaua TEN-155 închis� definitiv pe data de 30 noiembrie.

11 I2 este o re�ea alternativ� complex�, ultraperformant�, ultrarapid� (viteze de peste 9,6 Gb/s) care conecteaz� universit��i pentru proiecte de cercetare �i creare de aplica�ii, ducând la decongestionarea Internetului. Adoptarea versiunii 6 a protocolului Internet va face loc unui num�r impresionant de noi adrese pentru r�spândirea serviciilor fixe �i mobile de genera�ie viitoare.

18

Figura nr. 25 Structura re�elei GEANT (sursa http://www.dante.net/geant/)

Anul 2001 a fost considerat cel mai prost an din istoria industriei IT, în întreaga lume. Impactul

atacurilor teroriste din 11 septembrie �i problemele economice globale au fost factorii principali care au determinat acest rezultat.

2002: La Internet2 sunt conectate 200 de universit��i, 60 de corpora�ii �i 40 de membrii afilia�i. O nou� lege american� stabile�te domeniul kids.us, destinat copiilor, ca fiind activ începând cu 3

decembrie 2003. Sute de companii spaniole s-au deconectat protestând astfel împotriva legii care impunea

înregistrarea site-urilor web comerciale în cadrul institu�iilor guvernamentale. 2003: Pe data de 7 ianuarie se desf��oar� la Anières, Suedia, prima campanie electoral� online. Ziua de 25 ianuarie r�mâne cunoscut� ca „ ziua cea mai neagr�” a securit��ii Internet: virusul de tip

vierme SQL Slammer a cauzat în numai zece minute c�derea a mii de servere, de la cele care controleaz� sisteme ATM la traficul aerian.

19

2004: ICANN a anun�at c� va aproba începând cu 2004 o serie de noi domenii Internet destinate organiza�iilor cu activit��i specifice. Noile extensii nu vor putea fi folosite de utilizatorii obi�nui�i, ele fiind structurate pe modelul domeniilor Internet restric�ionate de genul „ .edu", accesibil numai institu�iilor de înv���mânt americane sau „ .museum", folosit pentru identificarea paginilor on-line ale diferitelor muzee.

Unul dintre sectoarele de activitate vizate este cel medical. Stuart Lynn, pre�edintele ICANN, a ar�tat c� domeniile Internet restric�ionate prezint� avantajul c� pot fi puse în circula�ie relativ repede �i nu prezint� interes pentru persoanele care încearc� s� ob�in� profit din vânzarea unor astfel de extensii c�tre diverse companii sau organiza�ii.

Cine guverneaz� Internetul? Pentru creatorii sistemului Web a devenit din ce în ce mai clar c� dezvoltarea acestuia trebuie s� se

desf��oare sub îndrumarea unei organiza�ii interna�ionale. Astfel Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT) �i CERN anun�� în iulie 1994 crearea World Wide Web Organization - cunoscut� ulterior sub denumirea de World Wide Web Consortium sau W3C, al c�rui director este Tim Berners-Lee. Ast�zi, W3C coordoneaz� dezvoltarea tehnic� �i standardele privind evolu�ia Web-ului.

De re�inut faptul c� Internetul nu este proprietatea nici unei persoane sau organiza�ii: nimeni �i nici un organism nu poate pretinde a reprezenta guvernantul Internetului. Astfel, autoritatea care dirijeaz� evolu�ia Internetului este ISOC (Internet Society), o organiza�ie de voluntari înfiin�at� în ianuarie 1992, pentru coordonarea global� în cadrul Internetului, promovarea �i men�inerea unui interes activ pentru activit��ile legate de dezvoltarea re�elei, accesibilitatea la serviciile sale sau dezvoltarea unor tehnologii asociate. Societatea Internet, prin întâlnirile sale anuale, aduce în fa�a auditorilor noi domenii de cercetare mediatice �i �tiin�ifice, scoate la lumin� noi publica�ii, noi activit��i productive, studii de pia��, standardizeaz� activit��ile legate de Internet etc.

Principiile care stau la baza Societ��ii Internet sunt: � Acces liber, f�r� piedici, la re�ea. � Servicii stabile �i necenzurate pe re�eaua Internet. � Exprimarea liber� pe Internet nu este împiedicat� prin interven�ia excesiv� a legislativului

sau furnizorului de servicii asupra dispozitivelor hardware sau software din PC-ul utilizatorului, infrastructura re�elei sau asupra elementelor sale esen�iale.

� Organizarea unor forumuri deschise pentru dezvoltarea standardelor sau tehnologiilor de re�ea.

� Eliminarea restric�iilor în utilizarea Internetului pe considerente rasiale, de culoare, religie, na�ionalitate etc.

� Informa�iile personale generate pe Internet nu sunt folosite decât cu aprobarea celui care le-a generat.

� Utilizatorii re�elei pot cripta informa�iile expediate pe re�ea f�r� vreo restric�ie. � Încurajarea cooper�rii între re�ele.

În cadrul acestei organiza�ii membrii mai vechi sunt reuni�i în cadrul unui consiliu - IAB (Internet Architecture Board – Grupul pentru Arhitectura Internet) care are responsabilitatea tehnic� a evolu�iei re�elei �i a definirii standardelor. Membrii acestui consiliu au întâlniri regulate în care sunt acceptate noi standarde, aloc� adresele �i p�streaz� o list� a numelor care trebuie s� r�mân� unice. Comunic�rile sunt puse la dispozi�ie printr-o serie de rapoarte tehnice (RFC-uri), care sunt memorate on-line �i pot fi citite de oricine este interesat de ele.

Utilizatorii Internet î�i pot exprima p�rerile prin intermediul a patru grupuri principale, �i anume: � IRTF (Internet Research Task Force) care are rolul de a dezvolta probleme tehnice �i de

func�ionare a Internetului pe termen lung; � IETF (Internet Engineering Task Force) care are sarcina de a rezolva problemele pe termen

scurt; � IESG (Internet Engineering Steering Group) �i IRSG (Internet Research Steering Group) -

grupuri responsabile cu evaluarea �i testarea proiectelor �i a standardelor propuse pentru a determina dac� o propunere merit� s� devin� un standard Internet.

20

WORLD WIDE WEB - – incursiune în istorie – Istoria World Wide Web poate fi (�i este) privit� ca un capitol aparte, legat de dorin�a de

reorganizare a accesului la informa�ii, de ceea ce se cheam� acum managementul cuno�tin�elor (knowledge management).

Figura nr. 26 Vannebar BUSH (sursa www.livinginternet.com)

Dac� nu mergem pân� la Biblioteca din Alexandria, aceast� istorie începe în 1945, odat� cu publicarea articolului „ As We May Think” (A�a cum am putea gândi) de c�tre Vannebar Bush, profesor la MIT �i consilier �tiin�ific al pre�edintelui Roosevelt în timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. Bush a imaginat o ma�in�, Memex (MEMory EXtended), pentru a ajuta omul în cadrul procesului de memorare pe baza asocia�iilor dintre con�inut �i form�. Acest „ calculator memex” putea cuprinde zeci de mii de pagini de informa�ie, inclusiv cele scrise de mân� sau fotografii. De�i memex-ul nu a fost construit niciodat�, articolul lui Vannebar Bush a definit în detaliu multe dintre conceptele leg�rii asociative a informa�iilor �i ale proiect�rii unui sistem informa�ional care s� foloseasc� aceste idei. Bush a descris practic, în termenii mecanici�ti ai tehnologiei din 1945, calculatorul multimedia conectat la Internet [GATES, 1999].

Figura nr. 27 Sistemul Memex imaginat de V. Bush (sursa www.apollon.uio.no/apollon5_6-94/ hypertekst/hypertekst.html)

Anul de referin�� în istoria Web este considerat unanim 1965, cel în care Theodor Holm Nelson (mai cunoscut cu prenumele Ted), introduce termenul hypertext, definindu-l drept ,,material scris sau grafic interconectat într-o manier� complex� care, în mod conven�ional, nu poate fi reprezentat pe hârtie.

Figura nr. 28 Ted NELSON

El poate include cuprinsuri ale propriului s�u con�inut �i rela�iile dintre diverse p�r�i componente; poate, de asemenea, con�ine adnot�ri, ad�ugiri �i note de subsol pentru cei care doresc s�-l examineze.” Hipertextul, a�a cum a fost descris de Ted Nelson, „ leag�” documentele formând un „ p�ienjeni�” (engl. web – de aici termenul Web) de rela�ii care se bazeaz� pe posibilit��ile de a extinde un text „ plat” cu ajutorul „ leg�turilor” c�tre alte texte.

Tot Ted Nelson a conceput termenul hipermedia (engl. hypermedia), care extinde hipertextul prin prezen�a multimediei – adic� a graficii, imaginilor, sunetelor �i filmelor.

Doi ani mai târziu, în 1967, Andy van Dam �i al�i colaboratori construiesc primul sistem de editare de hipertexte pentru ca în 1968, Douglas Engelbart, membru al Institutului de Cercetare de la Stanford, s�

21

dezvolte proiectul NLS (onLine System), cunoscut ulterior sub numele de Augment. Engelbart deschide o direc�ie important� de cercetare imediat dup� ce-�i prezint� proiectul la Fall Joint Computer Conference din 9 decembrie 1968.

a) b)

Figura nr. 29 a) Douglas Engelbart prezentând pe un ecran gigantic noua sa lume; b) Primul mouse realizat vreodat�

La aceast� conferin�� Engelbart ilustreaz� în premier� mouse-ul, unele facilit��i de baz� standard ale actualelor programe de tehnoredactare12, interfe�e grafice, aplica�ii hipertext �i multimedia, po�t� electronic�, teleconferin�e, limbaje de comand� de tip script etc.

La Carnegie-Mellon, în 1975, debuteaz� primul sistem hipermedia distribuit, numit ini�ial ZOG �i ulterior KMS. În 1978, echipa de la MIT Architecture Machine Group prezint� primul videodisc hipermedia, �i anume „ Aspen Movie Map” .

Figura nr. 30 Logo Xanadu

(sursa www.xanadu.net)

În 1981, Ted Nelson imagineaz� Xanadu, un sistem care s� con�in� întreaga literatur� universal�, plus alte informa�ii într-un singur depozit de date. Nelson �i-a petrecut treizeci de ani din via�� încercând s� elaboreze Xanadu. Proiectul a fost preluat �i dezvoltat de Autocad Inc. din 1988 pân� la renun�area la acesta, în 1992. Pe calculatoarele Macintosh, firma Telos introduce în 1984 sistemul hipermedia numit „Filevision” . În 1985 apare „Symbolic Document Examiner” (propus de Janet Walker) �i „ Intermedia” , sistem hipermedia conceput de Norman Meyrowitz �i al�ii la Brown University (SUA). Un an mai târziu, în 1986, firma Apple Computers lanseaz� HyperCard, primul sistem hipermedia disponibil cu adev�rat �i larg r�spândit.

Figura nr. 31 Tim Berners-

Lee13

No�iunea de hipertext a�a cum o cunoa�tem ast�zi a fost imaginat� îns� în 1989 de cercet�torul Tim Berners-Lee14, al�turi de oamenii de �tiin�� de la CERN (Centre Européen pour la Recherche Nucléaire - Centrul European de Cercet�ri Nucleare de la Geneva15), care erau interesa�i de realizarea unei leg�turi mai simple între documente pentru a facilita g�sirea rapid� a informa�iilor tehnice cuprinse în manualele de utilizare a calculatoarelor.

Explicând structura hipertextului Berners-Lee face referire la structura neuronal� a creierului uman �i la modul logic în care acesta depoziteaz� informa�ia acumulat�, o combin� cu date de acela�i calibru, urmând ca rezultatul s� constea într-o nou� idee, opinie sau concept. Structura logic� a computerului o copiaz�, în mare m�sur�, pe cea a min�ii umane, f�r� a avea îns� suportul afectiv pe care se sprijin� aceasta, astfel încât accidente de tipul scânteilor de geniu nu se pot produce.

La nivelul anilor �80, hipertextul întâmpina greut��i deoarece nu avea flexibilitatea creierului uman,

12 Înc� din anul 1963 Engelbart propune dispozitive computerizate de scriere automat�, cu un deceniu înainte de apari�ia primelor procesoare de texte evoluate. 13 La adresa http://www.w3.org/People/Berners-Lee/Longer.html g�si�i biografia sa. Destul de unanim, el este considerat acum între primii 20 de gânditori ai secolului XX, al�turi de Einstein, Freud, Wittgenstein, Fermi, Piaget, Turing �i Gödel. J. Quitner, ca subtitlu al articolului din TIME, în 1999, scria: „ Dintre miile de tendin�e �i re�ele din Internet, el a gândit World Wide Web-ul �i a realizat mediul de comunicare al secolului XXI.” (sursa www.lcs.mit.edu/people/ bioprint.php3?PeopleID=39) 14 N�scut la Londra �i educat la Oxford, personalitate a secolului al XX-lea, a�a cum Gutenberg a fost o personalitate a epocii sale, Tim Berners-Lee modest, plin de energie, jovial, un adev�rat deschiz�tor de drumuri, este director al consor�iului W3C (World Wide Web Consortium), institu�ie care coordoneaz� dezvoltarea Web-ului, în care intr� echipe de la M.I.T, INRIA - Fran�a, Keio University din Japonia, �i pe care a fondat-o �i condus-o înc� din 1994, de când s-a stabilit la M.I.T, în Laboratory of Computer Science - LCS. 15 De�i ini�ialele au r�mas (prin tradi�ie) acelea�i, ast�zi centrul se nume�te Laboratorul European de Fizica Particulelor

22

aceea de a ajunge la o informa�ie apelând la alte asocia�ii mentale atunci când persoana nu î�i amintea cuvântul de leg�tur�. Astfel, hipertextul avea o baz� de date în care se �inea eviden�a leg�turilor între documente încât, dac� un singur document era �ters, toate leg�turile spre alte documente erau întrerupte, fapt pentru care nu se mai putea accesa informa�ia c�utat�. Pe scurt: datorit� limbajului foarte dificil, folosirea Internetului în acea perioad� era restrâns� la un mic grup de oameni din universit��i �i institute de cercetare. Berners-Lee le-a propus celor ce se ocupau de hipertext s� încerce un sistem world wide, propunere pe care ace�tia au refuzat-o la început. Cu toate acestea, propunerea f�cut� de Berners-Lee, numit� Information Management: A Proposal, a fost înso�it� de un articol numit „ HyperText and CERN” �i a început s� circule pentru comentarii. Sistemul propus con�inea, în principal:

� O interfa�� cu utilizatorul cu o comportare consecvent�, indiferent de platforma utilizat� pentru accesul la informa�ii pe diverse calculatoare.

� O schem� pe care s� o foloseasc� aceast� interfa�� pentru accesul la diferite tipuri de documente �i protocoale.

� O clauz� pentru posibilitatea (viitoare) a accesului universal, care ar permite oric�rui utilizator accesul la orice informa�ii.

Figura nr. 32 Propunerea f�cut� de Berners-Lee în 1989 (sursa http://www.w3.org/History/1989/proposal.html)

Dup� mai multe dezbateri, în septembrie, �eful lui Tim Berners-Lee, Mike Sendal, cump�r� un calculator NeXT (unul din supercalculatoarele vremii) �i îi permite s� treac� la treab�. Era în luna mai a anului 1990. Primele demonstra�ii de soft de navigare au avut loc în preajma Cr�ciunului din acel an. La început era vorba doar de afi�are în mod text, leg�turile fiind marcate prin numere între paranteze drepte �i selectate prin tastarea acelor numere.

De�i piesele de baz� necesare Web-ului existau ele nu erau disponibile pentru utilizare pe larg în re�ea. Cu toate acestea data de 12 noiembrie 1990 este considerat� ziua de na�tere oficial� a celui mai important �i de succes serviciu al Internetului. Astfel c�, un an mai târziu, în 1991, Berners-Lee a dezvoltat

23

un sistem pe care l-a botezat sugestiv World Wide Web16 (Web sau WWW pe scurt), alc�tuit din trei p�r�i: limbajul pentru codarea informa�iilor HTML – HyperText Markup Language, sistemul de legare a documentelor HTTP – HyperText Transfer Protocol �i sistemul www pentru adresarea documentelor URL – Universal Resource Locator17.

Conceptul nou creat s-a lovit de dou� obstacole majore de ordin uman: în primul rând transpunerea sa în practic� trebuia realizat� de asemenea manier� încât s� permit� un control permanent cu scopul de a fi adaptat pe m�sur� ce utilizatorul î�i exprima alte cerin�e �i în al doilea rând, a fost vorba de o integrare a acestei no�iuni în cadrul celor existente la momentul 1989, f�r� a se ajunge îns� la modific�ri majore care s� afecteze fluxul informatic în sens negativ.

Acuzat de a fi inventat chiar Internetul Tim Berners-Lee se ap�r� spunând: „ Am fost destul de norocos s� inventez Web-ul într-un moment în care Internetul exista deja de o perioad� de zece ani �i jum�tate. Dac� îi c�uta�i pe promotorii Internetului îndrepta�i-v� c�tre Vint Cerf �i Bob Kahn!” . În opinia lui Tim Berners-Lee18

„Internetul este o re�ea a re�elelor. Este realizat, în mare, din calculatoare �i cabluri. Ceea ce predecesorii mei au f�cut a fost s� g�seasc� o solu�ie pentru a trimite la distan�� pachete de informa�ie. Un astfel de pachet poate fi comparat cu o carte po�tal� pe care se afl� o adres� simpl�. Dac� unui pachet îi este dat� o adres� corect� �i este trimis de pe un calculator conectat ca parte a Net-ului, fiecare calculator din re�ea va g�si prin ce cabluri s�-l trimit� mai departe, pentru a ajunge la destina�ie. Asta face Internetul: distribuie astfel de pachete în întreaga lume, în mod normal în mai pu�in de o secund�. O mul�ime de programe folosesc Internetul: po�ta electronic�, spre exemplu, exista cu mult înaintea sistemului bazat pe hipertext pe care l-am inventat, numit World Wide Web. Web-ul este un spa�iu virtual de informa�ie. În Internet g�si�i calculatoare – în Web g�si�i documente, sunete, imagini, anima�ii … într-un cuvânt: informa�ie. În Internet conexiunile sunt cabluri ce leag� calculatoarele – în Web conexiunile sunt leg�turile hipertext dintre documente (link-urile). Web-ul exist� datorit� programelor care asigur� comunicarea între computerele conectate la Internet. Web-ul nu poate exista independent de Net. Raportul între Internet �i Web este unul de la parte la întreg, deoarece Web-ul nu ar fi putut exista f�r� aportul Internetului. Sunt dou� sisteme compatibile care interac�ioneaz� într-un scop unic, acela de a oferi cât mai multe informa�ii utilizatorului. Web-ul a f�cut Internetul accesibil deoarece oamenii sunt interesa�i de informa�ie �i nu prea vor s� �tie de calculatoarele �i cablurile din spatele acesteia.”

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe WWW era bazat� pe text. De aceea, sistemul a r�mas, în principiu, neprietenos cu utilizatorii.

Figura nr. 33 Browser Lynx înc� exist� �i ast�zi

În martie 1991 interfa�a www a fost folosit� în re�ea, iar spre sfâr�itul lunii mai era disponibil� pe

16 Singurul cu care s-a consultat pare a fi fost belgianul Robert Cailliou, care propusese un proiect similar �i cu care, împreun�, la o cafea, botezaser� „ nou-n�scutul" (http://livinginternet.com/w/wi_lee.htm). 17 Primul navigator-editor s-a numit la început WorldWideWeb.html, mai apoi Nexus �i World Wide Web a început s� desemneze spa�iul informa�ional abstract, cu miliardele de documente de ast�zi. 18 M�rturiile lui Tim Berners-Lee pot fi g�site la „ Tim Berners-Lee: A short history of web development” sau mai pe larg în cartea „ Weaving the Web”

24

ordinatoarele centrale de la CERN. Echipa de la CERN a început s� r�spândeasc� în lume vestea despre acest sistem, anun�ând în Internet, în grupul de discu�ii UseNet alt.hypertext �i în buletinul CERN (CERN Computers Newsletter) disponibilitatea fi�ierelor. La început de decembrie în 1991, la San Antonio în Texas, are loc conferin�a Hypertext'91, unde Tim Berners-Lee prezint� un poster �i demonstreaz� sistemul.

În acest context, fizicianul Paul Kunz, de la SLAC, care participase la o consf�tuire la Geneva, în septembrie, unde, dup� propria m�rturie, Tim Berners-Lee i-a ar�tat despre ce-i vorba, la revenirea acas�, instaleaz� programul de server Web �i realizeaz� împreun� cu colaboratorii s�i (Louise Addis, George Crane, Tony Johnson, Joan Winters �i Bebo White), câteva documente HTML de leg�tur� spre biblioteca electronic� a Centrului. Potrivit relat�rilor, pagina Web a SLAC ar fi fost accesibil�/vizibil� din 12 decembrie ora 16. Cert este c� Tim Berners-Lee transmite un e-mail vineri 13 decembrie pe listele www-interest@cernvax.cern.ch �i www-talk@cernvax.cern.ch, cu copie pentru Paul Kunz, la pfkeb@kaon.slac.stanford.edu, anun�ând: „ There is an experimental W3 server for the SPIRES High energy Physics preprint database, thanks to Terry Hung, Paul Kunz and Louise Addis of SLAC” .

Spre deosebire de pagina de prezentare a proiectului, folosit� de Tim în demonstra�ii, pagina SLAC permitea navigarea prin documentele bibliotecii, accesibile pân� atunci doar cu ftp. Drept urmare, când, o lun� mai târziu, în cadrul unei prezent�ri în public la conferin�a AIHEP'92 din Fran�a, Tim Berners-Lee acceseaz� demonstrativ serverul din Stanford, unii dintre participan�i se pare c� au intuit marea realizare.

Echipa de la SLAC a constituit grupul WWW-Wizards care a contribuit serios la dezvoltarea �i popularizarea acestui serviciu nou introdus în Internet. Tony Johnson va realiza �i el un navigator, numit Midas, disponibil din ianuarie 1993 (la fel ca �i navigatorul VIOLA, realizat de Pei Wei de la O'Reilly Associates).

Am�nunte referitor la acea perioad�, documentele echipei de la SLAC �i chiar pagina Web „ comemorat�” acum, pot fi g�site la: „ The Early World Wide Web at SLAC: Early Chronology and Documents (1991-1994)” .

În anul 1992 Web-ul a continuat s� se dezvolte �i interesul fa�� de acesta a continuat s� creasc�. Cu toate acestea, în septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere în întreaga lume. În ianuarie interfa�a a fost f�cut� în mod public disponibil� de c�tre CERN. La începutul anului 1993 existau în lume circa 50 de servere Web �i au devenit disponibile primele interfe�e grafice (numite browsere Web) pentru sistemul X-Windows �i pentru Macintosh.

Figura nr. 34 Marc Andreesen

Pân� în 1993 centrul de greutate al tehnologiilor Web se

afla la CERN, în Elve�ia. Îns�, de la începutul acelui an, un tân�r absolvent al Universit��ii din Illinois, Marc Andreessen a aplecat balan�a în favoarea Statelor Unite.

Lucrând la un proiect pentru NCSA, Andreessen a

condus o echip� ce a dezvoltat primul browser web grafic, numit Mosaic, care func�iona sub sistemul X-Windows. Versiunea alfa a fost distribuit� în februarie 1993 prin Internet.

Programul Mosaic, cu aspectul lui modern �i interfa�a grafic� ce folosea tehnica „ point-and-click” a fost fitilul ce a provocat explozia Web-ului. Berners-Lee a continuat �i el s� promoveze componentele �i arhitectura World Wide Web.

Comunica�iile folosind sistemul Web au început s� creasc�. Traficul în Internet folosind WWW a crescut de la 0,1% în martie 1993 la 2,2% la sfâr�itul aceluia�i an. În iunie 1993 erau înregistrate 130 de Webservere pentru ca la sfâr�itul lui octombrie num�rul acestora s� creasc� la circa 500.

Începând cu anul 1994 mai multe companii au anun�at versiuni comerciale ale acestor programe. Marc Andreessen �i colegii s�i de la NCSA, împreun� cu Jim Clark (fostul pre�edinte al Silicon Graphics) au fondat o companie care, mai târziu, avea s� fie cunoscut� sub numele de Netscape Communications Corporation. În iunie 1994, datorit� interesului crescut, s-a organizat prima conferin�� interna�ional� WWW la Geneva, conferin�� la care participarea a dep��it orice a�tept�ri. Existau în lume circa 1500 servere Web.

25

Figura nr. 35 Interfa�a browserului Netscape

Devenise clar pentru creatorii sistemului Web c� dezvoltarea acestuia trebuia s� se desf��oare sub îndrumarea unei organiza�ii interna�ionale. În iulie 1994 Institutul de Tehnologie din Massachusetts - MIT (Massachusettes Institute of Technology) �i CERN au anun�at crearea World Wide Web Organization (care a devenit cunoscut� ulterior ca World Wide Web Consortium sau W3C). Ast�zi W3C coordoneaz� dezvoltarea tehnic� �i standardele privind evolu�ia Web-ului, fiind compus din universit��i �i întreprinderi private, condus de Laboratory for Computer Science (LCS) de la MIT în colaborare cu CERN �i cu Institutul na�ional francez de cercet�ri în informatic� �i automatic� - INRIA. La sfâr�itul anului 1994 traficul Web acoperea circa 16% din traficul Internet.

Figura nr. 36 Site-ul CERT în 1994

Începând din 1995, dezvoltarea Web-ului este marcat� de schimb�ri tehnice �i mai ales de rapida

26

comercializare. Browser-ul Netscape (poreclit Mozzilla), devenit cel mai cunoscut �i mai folosit browser grafic, existând pe aproape toate platformele posibile, a început s� includ� tot mai multe extensii ale limbajului hipertext HTML precum �i posibilitatea de efectuare a transferurilor criptate. Tot mai multe firme anun�� producerea sau includerea de browsere în produsele lor. În luna mai 1995 existau deja peste 15.000 de servere publice. Tot mai multe companii se al�tur� W3C, printre care AT&T, Digital, IBM, NCSA, Netscape, Novell, Sun etc.

Enorma cre�tere a Web-ului a început virtual, dintr-o dat�. Cre�terea interesului fa�� de Web determin� �i cre�terea num�rului �i tipului de resurse oferite. De la circa 100 de subiecte diferite aflate pe serverele Web în martie 1994, în mai 1995 o simpl� c�utare g�sea 39.000 de subiecte diferite. Traficul Web prin Internet dep��e�te toate celelalte servicii. Într-un timp foarte scurt s-a trecut de la stadiul în care un utilizator era surprins de faptul c� o anumit� organiza�ie are un server Web la cel în care utilizatorii se a�teapt� ca o organiza�ie s� aib� un astfel de server Web �i la cel în care pentru o firm� înseamn� o adev�rat� pierdere a nu avea un astfel de server.

Integrarea în 1998 în cadrul sistemului de operare Windows 98 a browser-ului Internet Explorer a confirmat dorin�a de capitalizare a pie�ei Internet a lui Bill Gates. Succesul Microsoft din ultimii ani a determinat îns� �i implicarea companiei în numeroase procese. L�s�m la atitudinea dvs. dac� aceast� lupt� a dominan�ei ar trebui s� se desf��oare în tribunal sau pe pia�a economic�.

La ora actual� a plasa în fa�a numelui unei firme literele www, iar dup� nume sufixul .com (sau .ro în cazul României), înseamn� aproape cu siguran�� ob�inerea URL-ului paginii Web a firmei respective.

În iulie 2003 erau înregistrate 42.298.371 milioane de site-uri Web (cf. Hobbe’s Internet Timeline).

Figura nr. 37 Dinamica site-urilor Web

Un exemplu elocvent al folosirii Web-ului de c�tre oamenii de �tiin�� este ultima misiune pe Marte a NASA – Mars Pathfinder. Soft-ul care controla misiunea con�inea o interfa�� special� pentru Web prin care cercet�torii care lucrau la acest proiect puteau avea acces, în orice clip�, de la orice calculator legat la Internet, la ultimele date transmise de sond� putând lua astfel decizii în timp real (ne mai fiind necesar� deplasarea lor la/de la NASA).

Internet, lumea virtual� a calculatoarelor interconectate, cea mai mare re�ea interna�ional� care în

2003 lega peste 180 milioane de computere �i mai mult de 650 milioane de oameni, este un spa�iu social virtual definit de sociologul �tefan Buz�rnescu [1999] ca fiind „ cel mai recent cadru normativ de socializare �i parte a spa�iului social” . Re�eaua r�mâne un fenomen socio-economic major al acestei perioade de început al secolului XXI, o veritabil� for�� motrice a lumii informa�ionale �i comunica�ionale, resursele informa�ionale pe care le include fiind din ce în ce mai imense. Gestionarea acestor resurse informa�ionale necesit� costuri umane, financiare, materiale din ce în ce mai mari (estim�rile pentru 2003 se ridic� la cifra de 51,3 trilioane dolari). Mai mult decât atât, sunt imense �i costurile indirecte de producere a resurselor informa�ionale, a instrumentelor de accesare �i utilizare a acestora �i de preg�tire a for�ei de munc� adecvate.

27

O evolu�ie a num�rului de calculatoare conectate la Internet de la cele 4 ale re�elei ARPANET originare la cele peste 150 milioane azi (în ianuarie 2003 erau înregistrate 171.638.297 gazde Internet) este redat� în Figura nr. 38 iar cea a num�rului de utilizatori pentru perioada 2000-2003 în Figura nr. 39.

Figura nr. 38 Evolu�ia num�rului de calculatoare conectate la Internet (curb� logaritmic�)

Figura nr. 39 Evolu�ia Internetului ca num�r de utilizatori în perioada 2000-2003 (sursa IDATE19)

19 IDATE (Institut de l’audiovisuel et des télécommunications en Europe - Institutul de Audiovizual �i Telecomunica�ii European) ofer� an de an o excelent� resurs� bibliografic� în „ Atlasul mondial al Internetului” , furnizând cititorilor o imagine panoramic� asupra pie�elor Internet din Europa.

28

Perspective Internet-ul a pornit de la o idee simpl�: conectarea tuturor calculatoarelor din lume pentru a face

oamenii s� comunice. Dezvoltarea sa din ultimii ani, accentuat� de explozia comer�ului electronic, a dep��it îns� previziunile chiar �i a celor mai entuzia�ti futurologi în tehnologia informatic�. Ce s� mai spunem de viziunile sau inten�iile celor care au pus prima piatr� la temelia Internetului. A venit deci momentul s� ne punem întreb�ri cu privire la evolu�ia viitoare a Internetului �i la impactul pe care acesta îl va avea asupra omenirii. Sunt oare cei 30 de ani de Internet o adev�rat� aventur� care î�i pune amprenta asupra societ��ii de ast�zi? Ar fi via�a mai grea sau poate mai u�oar� ast�zi f�r� Internet? Ar fi fost lumea mai s�rac� f�r� WWW? Ce se va întâmpla în urm�torii 30 de ani de evolu�ie tehnologic� �i uman�? Spre ce se îndreapt� Internetul? Este Re�eaua viitorul spa�iu de dezvoltare al omenirii?20

Se poate spune c�, odat� cu trecerea în secolul XXI, Internetul a trecut �i el într-o nou� perioad� a existen�ei sale. De�i vârsta de treizeci de ani semnific� pentru oameni atingerea deplinei maturit��i fizice, pentru o entitate greu de definit precum Internetul ea indic� mai degrab� începutul perioadei de maturizare, cre�terea Re�elei în ultimii cinci ani fiind perfect asimilabil� cu cre�terea exploziv� care are loc în adolescen�a uman�.

În momentul de fa�� tendin�ele de dezvoltare ale Internetului sunt dictate de câteva grupuri de interese, cel mai evident fiind acela al comercian�ilor, care v�d în el o nou� oportunitate de a-�i m�ri veniturile �i de a împinge �i mai mult societatea uman� c�tre o societate de consum. Ultimul cuvânt îl vor avea îns� tot utilizatorii. Ei vor decide singuri dac� accept� direc�ia de dezvoltare strict materialist� impus� de grupurile de interese, a�a cum accept� direc�ia impus� de aceste grupuri în via�a real� sau dac� încearc� s� defineasc� �i s� sprijine o alt� direc�ie, mai conform� cu natura uman�, direc�ie care s� ia în considera�ie atât aspectele materiale cât �i cele spirituale, care definesc omul.

Începutul secolului XXI este profund marcat de goana dup� informa�ie, care determin� dezvoltarea de echipamente din ce în ce mai performante. Problemele tehnice ale Internetului se refer� ast�zi la vitezele de transmisie a datelor �i la modul de a trata infrastructura Internet, în mod diferen�iat la distan�e mari �i mici pentru utilizatorii individuali.

Prin construc�ie, linia telefonic� nu suport� în mod normal mai mult de 56 kb pe secund�. O prim� solu�ie a fost ISDN (Integrated Solutions for Digital Networking), care permite viteze de pân� la 128 kb/sec. Acesta combin� serviciile de transmisie de voce �i date prin aceea�i pereche de fire telefonice, astfel încât computerele se pot conecta direct la re�eaua telefonic�, f�r� a-�i converti în prealabil semnalul în semnal audio analog. Cel mai important aspect pentru utilizatorii de ISDN este acela c� ofer� o îmbun�t��ire semnificativ� a vitezei de acces, cu o cre�tere relativ minor� de cost. În plus, pentru c� ISDN utilizeaz� re�eaua telefonic� existent�, aceast� tehnologie este disponibil� atât pentru firme, cât �i pentru utilizatorii individuali.

Adev�rata explozie în domeniul exploat�rii re�elei a constituit-o îns� tehnologia ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) ce transform� banala pereche de sârme din cupru în linii digitale de mare vitez� pentru acces Internet ultra-rapid. Modemurile ADSL folosesc o tehnic� de codare digital� care nu interfereaz� cu serviciile conven�ionale de voce: se poate vorbi la telefon sau trimite un fax simultan cu navigarea pe Internet. Avantajele acestei tehnologii sunt uluitoare. Viteza mare de transfer a datelor, accesul permanent la Internet ar fi principalele atuuri. Apoi, urmeaz� CIR (Commited Information Rate) garantat. Aceasta înseamn� asigurarea unei l��imi minime de band� contractat�, indiferent de înc�rcarea re�elei. Securitatea maxim� este apoi un alt aspect important. Fa�� de alte tipuri de re�ele, ADSL permite garantarea securit��ii traficului datelor, atât prin linia închiriat� unde nu mai exist� un alt abonat, cât �i prin backbone-ul ATM (Asyncronous Transfer Mode), unde controlul benzii este foarte strict. De ADSL pot beneficia �i companiile care au costuri mari pentru serviciile de telefonie care pot s�-�i ruteze tot traficul printr-o singur� re�ea de tip Internet, cât �i companiile care doresc acces Internet rapid pentru utilizarea serviciilor �i a aplica�iilor multimedia.

Tehnologia ADSL permite dezvoltarea unor aplica�ii critice, care au necesar minim de band�, cum ar fi Voice Over IP, videoconferin�e, distance learning, FTP la mare vitez�, video-on demand etc.

Totodat� examineaz� atent strategiile principalilor furnizori de acces precum �i perspectivele asociate cu tematicile cheie care privesc direc�iile de dezvoltare ale Internetului în viitorul apropiat. 20 Dan Iancu, Internetul �i barosul, http://www.algoritma.ro/dilema/V26/DanIANC.htm

29

Alte tehnologii au încercat s� renun�e la varianta clasic� a re�elei de telefonie fix�. Costurile extrem de mari pe care le-ar implica implementarea unor noi re�ele sunt un obstacol serios. A�a c� varianta de compromis a fost orientarea tot c�tre un suport deja instalat. R�spunsul a fost oarecum simplu: re�eaua de televiziune prin cablu (CATV). Acestea ofer� vitez� mult mai mare decât re�eaua clasic� de telefonie, îns� sufer� de anumite limit�ri tehnice: distan�� pân� la central�, de exemplu - o distan�� acceptabil� în cazul unei re�ele metropolitane, dar pentru orice extindere intervin costuri mari pentru echipamentele de amplificare a semnalului, deloc neglijabile. Un alt handicap major este c� viteza de transfer depinde de trafic. L��imea de band� este folosit� în comun de to�i abona�ii de pe o linie, motiv pentru care viteza poate sc�dea chiar dramatic. Presupunând c� to�i abona�ii unei linii se conecteaz� �i folosesc re�eaua în acela�i timp, se poate ajunge la gâtuirea liniei.

Solu�ia salvatoare pentru cei care au nevoie de vitez� mare la orice or� �i î�i �i permit financiar acest lucru se nume�te OF (Optic Fibre). �i aici intervine iar tehnologia ADSL, care reduce dramatic costurile de instalare �i exploatare. Chiar �i a�a, tehnologia bazat� pe fibr� optic�, de�i cea mai performant�, este �i cea mai scump�, raportul calitate-pre� îns� înclin� puternic balan�a în favoarea ADSL.

O alt� tendin�� în evolu�ia Internetului este mobilitatea maxim�. Accesul la re�ea în orice punct de pe glob devine o necesitate pentru tot mai mul�i oameni. Internetul „ la purt�tor” este un concept care reinventeaz� telefonia celular�. Primii pa�i în acest sens au fost laptop-urile, care împreun� cu un telefon mobil permiteau o conexiune Internet decent�. Un urm�tor pas a fost apari�ia hand-heldurilor PDA (Personal Digital Assistants). Aceste dispozitive sunt un înlocuitor de succes al laptop-urilor �i notebook-urilor, având avantajul dimensiunilor mult mai reduse. Un PDA cu un minimodem încorporat �i un telefon celular, iat� primul model al Internetului de buzunar. Exist� �i PDA-uri mai avansate, care nu mai necesit� nici m�car telefonul mobil. Acestea dispun de un modem încorporat �i un minibrowser care permit conectarea nonstop la Internet.

Internetul mobil. O alternativ� mai ieftin�, care prinde din ce în ce mai mult teren, pare a r�mâne astfel re�eaua de telefonie GSM. Ideea a fost implementarea browser-ului Internet direct în telefonul mobil. Se elimin� astfel necesitatea laptop-ului sau a PDA-ului, ceea ce reduce costurile. Un browser este un client software proiectat s� permit� accesul unui dispozitiv la servicii Internet, în combina�ie cu un server de re�ea adecvat. Apare aici îns� o problem�. Popularele standarde de Internet HTML, HTTP, TLS �i TCP sunt ineficiente �i greoaie când sunt folosite în re�ele mobile, întrucât presupun transmiterea unei mari cantit��i de text. Con�inutul standard al unei pagini de Web HTML nu poate fi afi�at eficient pe ecranele minuscule ale telefoanelor mobile sau pagerelor, iar navigarea între mai multe ecrane este foarte dificil�. HTTP �i TCP nu sunt optimizate pentru întreruperile generate de ie�irea unui utilizator de GSM din câmpul de acoperire sau pentru l�rgimea de band� foarte limitat�.

Solu�ia pentru toate aceste probleme este dat� de re�elele wireless care încep s� câ�tige teren. Cum, în multe ��ri, num�rul abona�ilor la servicii de telefonie mobil� îl dep��e�te pe cel la servicii telefonice fixe, cu puternice tendin�e de generalizare la nivelul întregului glob, proiecte ca WAP (Wireless Application Protocol - adaptarea paginilor HTML la necesit��ile impuse de accesul Internet direct de la ecranul telefonului mobil), GPRS (Global Packet Radio Service – noul standard pentru viteza actual� de transmisie a telefoanelor mobile), UMTS (Universal Mobile Telecommunication System – a treia genera�ie, G3, de re�ele mobile, dup� NMT �i GSM, ce ofer� vitez� de transfer de pân� la 153kbps), au fost primite cu ner�bdare de publicul larg care nu a întârziat s� cocheteze cu ideea migra�iei fluxului de accesare al Internetului de la posturile de telefoane fixe c�tre cele mobile.

Principalele avantaje ale re�elelor wireless sunt: viteza de transmisie a datelor, flexibilitatea �i u�urin�a în instalare �i între�inere, compatibilitatea cu standardele anterioare �i scalabilitatea, posibilitatea extinderii re�elelor cu costuri �i eforturi minime.

O alt� tehnologie ce câ�tig� teren este conexiunea radio. Aceasta are la baz� o comunica�ie bidirec�ional� pe benzi radio de frecven�� foarte înalt�, de 3,5Ghz sau mai mare. Atât la furnizorii de servicii Internet cât �i la utilizator trebuie instalate un receptor �i un emi��tor radio. Necesit� echipamente de comunica�ii speciale. Instalarea se face rapid, de obicei în maxim 48 de ore. Specific acestei tehnologii este faptul c� necesit� vizibilitate direct� între cele dou� puncte. Datorit� frecven�elor mari de comunica�ie, transmisiunea radio se face direc�ionat. Formele de relief sau cl�dirile obstruc�ioneaz� astfel de comunica�ii, f�când foarte dificil� construirea unei asemenea conexiuni. Se adreseaz� în special firmelor. Ca avantaje punct�m eliminarea nevoii de închiriere de linii pentru comunica�ie sau investi�iile pentru conexiunea de fibr� optic� �i faptul c� ofer� viteze mari de transfer. Dintre dezavantaje se deta�eaz� net imposibilitatea utiliz�rii în multe cazuri

30

datorit� obstruc�iilor dintre cele dou� puncte �i faptul c� necesit� costuri mari de instalare. Este tehnologia cea mai supus� interferen�elor radio artificiale dar �i naturale.

Figura nr. 2 Evolu�ia num�rului de utilizatori ai telefoniei �i Internetului

(sursa NICOLAESCU, �tefan, 2003, „ Comunica�ii mobile genera�iile 3G �i 4G” , www.atic.org.ro) Folosind un modem de 56 kbps �i o linie telefonic� digital� se poate observa c� pentru formularea

unei cereri de date infrastructura este suficient�, îns� la recep�ionarea r�spunsului se ajunge la gâtuirea re�elei. Acest lucru se întâmpl� de cele mai multe ori din cauza liniilor telefonice prin intermediul c�rora sunt lega�i furnizorii de servicii între ei �i cu utilizatorii finali. Un alt motiv îl constituie structura paginilor de Web, care pentru a atrage utilizatorii, ofer� numeroase elemente multimedia. Toate acestea ocup� îns� spa�iu �i necesit� un timp mai mare de transmitere prin re�ea. Eliminarea acestor neajunsuri o constituie utilizarea conexiunilor prin satelit. Din multe puncte de vedere se aseam�n� cu cea radio. Diferen�a este c� nodul de comunica�ii este un satelit �i deci nu se mai pune problema obstruc�iei de c�tre forme de relief sau construc�ii. Echipamentele de comunica�ii pentru recep�ie sunt relativ ieftine, cele pentru emisie îns� fiind destul de scumpe. În practic� se folose�te �i o varia�iune a acestei conexiuni, în care download-ul este asigurat pe conexiunea de satelit, iar upload-ul pe o conexiune mai ieftin� de tipul linie închiriate cu l��ime mai mic� de band� (vezi Figura nr. 40).

Avantaje: Rezolv� problema vizibilit��ii directe între cele dou� puncte, folosind satelitul ca releu de comunica�ii. Ofer� viteze destul de mari de transfer.

Dezavantaje: P�streaz� problema interferen�elor radio, la care se adaug� problema furtunilor solare. În multe cazuri acestea pot determina întreruperea comunica�iilor, uneori companiile proprietare ale sateli�ilor preferând s� „ ascund�” temporar satelitul în spatele P�mântului în timpul unor astfel de fenomene cosmice. Un alt inconvenient îl reprezint� faptul c� serviciile prin satelit trebuie s� se supun� legilor fizicii, în mod specific, vitezei luminii: distan�a pe care o are de parcurs semnalul se materializeaz� într-o întârziere de 0,33-0,5 secunde, ceea ce îl face mai pu�in folositor pentru servicii cum ar fi cele de telefonie, videoconferin�ele, jocurile interactive sau aplica�iile care depind de date în timp real.

Principalii clien�i ai un asemenea mod de transmitere a datelor cerute printr-un canal de satelit s-ar înscrie într-una din urm�toarele categorii:

� societ��i comerciale: acestea î�i pot conecta serverele proprii r�spândite pe arii geografice întinse;

� institu�ii culturale, care pot oferi facilit��i de acces foarte rapid la bazele lor de date; � utilizatori ai Internetului, care navigheaz� mai mult de 40 de ore pe s�pt�mân�; � gospod�rii, societ��i comerciale amplasate în zone în care infrastructura pentru comunica�ii este

insuficient� sau sunt situate în zone îndep�rtate;

31

� profesioni�ti �i liberi profesioni�ti (medici, arhitec�i, avoca�i) care au nevoie de informa�ii pentru activitatea zilnic�.

Figura nr. 40 Internet prin satelit

Exist� deja câteva companii care ofer� servicii Internet prin satelit, cum sunt, de exemplu, Teledesic, fondat de Motorola, Boeing, Bill Gates �i prin�ul saudit Alwaleed Bin Talal, Start-Up Astrolink International, sus�inut� de Lockheed Martin, de�i nici una la viteze comparabile cu o linie rapid� prin cablu.

În prezent, golul este înc� mare. Cu toate acestea firma de analiza a pie�ei Dataquest a publicat un studiu, previzionând o cre�tere a num�rului de terminale satelit la 7,2 milioane în 2005.

O discu�ie despre tehnologia utilizat� de Internet nu ar fi complet� dac� nu am spune câteva cuvinte �i despre programele pe care le folosim atunci când navig�m pe Web. Chiar �i acestea trebuie s� evolueze în a�a fel încât s� poat� folosi la maximum puterea calculatoarelor actuale �i viitoare. În prezent îns� nu a fost dep��it� situa�ia de r�zboi între diferitele companii care propun astfel de programe, chiar dac� momentan asist�m la o perioad� de acalmie, determinat� de acapararea celui mai mare segment al pie�ei de c�tre Microsoft, cu ultima variant� a lui Internet Explorer. Principalul concurent, Netscape, a fost obligat s� abandoneze lupta direct� �i s� se lase cump�rat de America On Line, cel mai mare furnizor de servicii Internet din lume. Conflictul este îns� deschis în privin�a programelor de mesagerie instantanee („ instant messaging” ), socotite de mare viitor, motiv pentru care cel pu�in o duzin� de astfel de programe se lupt� pentru a deveni standardul în domeniu. Nici în privin�a altor îmbun�t��iri aduse browsere-lor nu exist� un consens general. Cel mai bun exemplu îl constituie limbajul JAVA pentru care nu a fost posibil� definirea unui standard din cauza companiilor Sun �i Microsoft care au fiecare o variant� a acestui limbaj pe care doresc s� o impun�. Transmiterea de imagini �i sunete în timp real prin intermediul tehnologiei de tip „ streaming" are parte de o soart� asem�n�toare, în momentul de fa�� existând dou� companii, Microsoft �i Real Networks care propun programe similare.

Odat� dep��it� perioada de dispute pentru impunerea standardului propriu �i acapararea unui segment cât mai mare din pia�� vom putea asista la schimbarea „ revolu�ionar�" a aspectului site-urilor Web, cu un accent din ce în ce mai mare pe alc�tuirea unei realit��i virtuale incitant�, complex� �i fantastic� în acela�i timp. Introducerea de grafic� 3D, clipuri audio-video, anima�ii avansate �i a sunetului stereo „ surround” vor accentua senza�ia de imersiune într-un spa�iu virtual. Interactivitatea cu con�inutul site-urilor Web va fi �i ea îmbun�t��it� în a�a fel încât actualul clic pe hyperlink-uri va deveni o amintire a trecutului. Se va încerca folosirea tuturor sim�urilor omului pentru crearea unei atmosfere speciale în care interac�iunea va implica nu numai sim�ul v�zului sau al auzului ci �i sim�ul tactil �i al mirosului.

32

Navigarea pe Internet va fi asem�n�toare pentru început cu plimbarea printr-un joc, iar ulterior va fi mai asem�n�toare cu o plimbare pe strad�, având posibilitatea s� d�m comenzi vocale �i s� comunic�m cu alte persoane întâlnite sau s� interac�ion�m cu obiectele prezente în peisaj prin intermediul unui corp virtual. Avem astfel imaginea unui Internet cu adev�rat ajuns la maturitate tehnologic�, capabil s� preia �i s� armonizeze caracteristicile celor mai avansate programe create pentru calculator, în a�a fel încât rezultatul final s� fie o experien�� existen�ial� virtual� care s� rivalizeze cu existen�a real� �i în acela�i timp s� o completeze, acesta fiind scopul final urm�rit de to�i cei implica�i în dezvoltarea Internetului.

Dac� în urm� cu zece ani num�rul siturilor Web era plasat undeva în jurul unui ordin de m�rime de zeci de site-uri, acum se discut� despre 150 de milioane de site-uri, iar pentru urm�torii 20 de ani se estimeaz� un num�r de 250 de milioane de situri.

Figura nr. 41 Dinamica site-urilor Web la sfâr�it de secol XX �i începutul mileniului III

Ca tehnologii, per ansamblu, Internetul s-a aflat într-o permanent� mi�care de evolu�ie spre solu�ii mai performante, îns� este o realitate faptul c�, în ceea ce prive�te demografia sa, se simte o acut� nevoie de „ emigran�i” spre spa�iul virtual.

În Tabelul 1 este redat� dinamica num�rului utilizatorilor Internet la 1000 locuitori, pe principalele regiuni ale globului, începând din 1995, fiind surprinse atât decalajele mari regionale, cât �i posibilitatea de a le reduce într-o durat� mai mult sau mai pu�in acceptabil�.

Tabelul 1 Rata de cre�tere a num�rului de utilizatori constan�i ai Internetului (la 1000 locuitori)

Zona 1995 1998 2000 2004 America de Nord 85 270 475 725 Europa de Vest 20 55 150 500 Europa de Est * * 25 100

Sursa: Computer Industry Almanac Valorile din tabel sunt aproximative �i rotunjite, pentru u�urarea sesiz�rii tendin�elor

Concluzia? În primul rând tehnologia din spatele motoarelor de c�utare trebuie regândit� pentru a putea fi mai aproape de cerin�ele utilizatorilor. Majoritatea c�ut�rilor vor fi implicite �i vor rula în background. Cu alte cuvinte, nu va mai fi nevoie de specificarea unor cuvinte-cheie, ci calculatorul „ va avea” inteligen�a de a estima �i identifica ariile de interes ale utilizatorului, pe baza c�rora va propune formule de interogare, extr�gând în mod automat dintre rezultate doar pe cele mai relevante. Listele de rezultate vor fi înso�ite de poze de dimensiuni cât mai mici sau simple logo-uri care vor fi definitorii pentru virtualizarea destina�iei prezentate. Este vorba de Web-ul semantic21.

În prezent instrumentele de c�utare pe Internet sunt înc� limitate, cel pu�in în opinia cercet�torului Tim Berners-Lee, care încearc� realizarea unei versiuni evoluate a acestuia – Internetul semantic. Revolu�ia web va fi posibil� prin ceea ce exper�ii numesc ontologie – o enorm� bibliotec� în care vor fi arhivate

21 Am�nunte la http://www.w3.org/2001/sw/

33

regulile logice de asociere a paginilor web între ele �i cu defini�iile corespondente, permi�ând programelor s� în�eleag� sensul oric�rui document prezent pe Internet. Ac�iunea va presupune adaptarea tuturor paginilor de Internet la limbajul XML (limbajul extins de marcare, ce înlocuie�te tot mai mult HTML-ul ini�ial).

Identificarea, descrierea �i localizarea resurselor din re�ea va fi posibil� prin utilizarea de informa�ii suplimentare în descrierea resurselor numite meta-date. Un set de meta-date descrie, într-o manier� suficient de simpl� pentru creator, documente Web astfel încât acestea s� poat� fi localizate în re�ea, având urm�toarele caracteristici:

� simplicitate în creare �i între�inere: permite �i nespeciali�tilor crearea de înregistr�ri simple astfel încât s� poat� fi reparate într-un context de re�ea;

� semantic� accesibil� u�or de în�eles: semantica elementelor a fost stabilit� prin consens interna�ional de un grup inter-disciplinar ce a reunit profesioni�ti din biblioteconomie, �tiin�a inform�rii, domeniul calculatoarelor, speciali�ti în codificarea datelor �i profesioni�ti din alte domenii alte cunoa�terii;

� extensibilitate: balansând între nevoia de simplicitate în descrierea resurselor electronice �i nevoia de reg�sire precis� se are în vedere ad�ugarea altor elemente care s� constituie un set de meta-date util pentru descrierea de resurse specifice unor anumite aplica�ii.

Meta-datele sunt incluse într-un format specific documentelor electronice, con�inutul lor fiind structurat în câmpuri �i subcâmpuri identificate prin etichete TAG sau Meta Tag. Fiecare element constituie o referin�� în descriere, red� un anumit aspect, o fa�et� a documentului. �inând cont de aspectele pe care le exprim� �i de rela�iile care se pot stabili între elemente, meta-datele pot fi grupate în trei seturi: de con�inut, de proprietate intelectual� �i de instalare, fiecare informa�ie putând fi omis� sau inclus� în contextul mai multor elemente [TÎRZIMAN, 2002]:

Tabelul 2 Categorii de meta-date

Elemente de con�inut Titlul Numele atribuit Subiect Tema, exprimat� de obicei prin cuvinte cheie Descrierea Un text ce descrie resursa Sursa Resursa informa�ional� din care a derivat resursa descris� Limba Limba con�inutului Rela�ionarea Conexiunile cu alte resurse Acoperirea spa�io-temporal� Caracteristicile spa�iale �i/sau temporale Elemente de proprietate intelectual� Creator Persoana sau organiza�ia responsabil� de con�inut Editor Entitatea responsabil� de disponibilizarea resursei Contribuitori Persoane sau organiza�ii (altele decât Creator) care au

contribuit la realizarea intelectual� a resursei informa�ionale Drepturi Modalit��i juridice de utilizare a resursei informa�ionale Elemente de instalare Data Data la care resursa informa�ional� a fost transmis� în re�ea Formatul Formatul resursei (fi�ier .pdf, .html, .doc etc.) Tipul Tipul de con�inut: articol, imagine etc. Identificatorul Num�rul sau lan�ul de caractere care permit identificarea într-o

manier� unic� a resursei informa�ionale (URL, ISBN etc.)

Elementele enumerate au o sintax� specific� în raport cu schema de codificare (SGML, HTML, XML etc.), sunt op�ionale �i pot ap�rea în orice ordine.

Reprezentarea unui document sub aspect informativ, în accep�iunea clasic� pe care o poate avea un utilizator, se face la nivel:

� signaletic prin includerea elementelor generate de document care permit identificarea �i localizarea lui;

� analitic prin identificarea documentului sub aspectul con�inutului; � referen�ial prin referirile la document în cadrul unei bibliografii sau baz� de date prin includerea

descrierii signaletice prin conexiuni hipertextuale în mediul Web. Aceste nivele de reprezentare informativ� pot fi considerate meta-informa�ii. Leg�tura între meta-

date �i meta-informa�ii se poate exprima potrivit schemei urm�toare:

34

Figura nr. 42 Leg�tura dintre meta-date �i meta-informa�ii (sursa TÎRZIMAN, 2002)

La ora actual� nu exist� un set unitar de meta-date universal acceptabile. Exist� îns� mai multe modele de meta-date corespunz�toare diferitelor nivele de organizare a resurselor sau necesit��ii de a face s� coexiste aplica�ii documentare clasice cu aplica�iile Web. Cele mai cunoscute sunt: DUBLIN CORE, propus de Workshop-ul de la Dublin Ohio în 1995, CSDGM (Content Standard for Digital Geospatial Metadata) propus de Federal Geographic Data Committee (FGDC) �i RDF - Resource Description Framework, propus de consor�iul W3. Fiecare set de meta-date are îns� limitele sale în utilizare. RDF este rezultatul presiunii concomitente exercitate de mai multe comunit��i profesionale �i grupuri de cercetare în direc�ia normaliz�rii a tot ce implic� WWW. Scopul principal al RDF este de a defini un mecanism de descriere a resurselor, f�r� o semantic� definit�, ce poate fi aplicat în orice domeniu de aplica�ie22:

� în c�utarea de resurse informa�ionale permi�ând un mai mare grad de eficacitate motoarelor de cercetare;

� în listarea con�inutului �i în furnizarea de rela�ii privind con�inutul unui site, unei pagini Web sau a unei biblioteci electronice de date;

� în schimbul de informa�ii prin intermediul programelor agen�ilor inteligen�i; � în filtrarea con�inutului; � în descrierea unei serii de pagini con�inând un singur document logic; � în descrierea dreptului de proprietate intelectual� pentru paginile Web etc. „ O extensie a Web-ului de acum, în care informa�ia s� aib� un sens bine definit, permi�ând o

cooperare mai strâns� între oameni �i o comunicare mai fidel� între calculatoare. Formal, o reprezentare abstract� a datelor din World Wide Web, bazat� pe standardul RDF, un model pentru date în sintax� XML, ce încearc� s� sintetizeze toate experien�ele de pân� acum �i s� furnizeze un nou mecanism de descriere a resurselor Web” spune Tim Berners-Lee. Cu un astfel de mecanism, Tim sus�ine c� vor putea fi implementate sarcini de gestionare a cuno�tin�elor, imposibil de rezolvat în Web-ul actual. Iar dac� va avea succes, conform lui Berners-Lee, Web-ul semantic va schimba via�a tuturor: un computer va putea g�si, într-o noapte, mai multe leg�turi între anumite no�iuni decât ar putea g�si un om într-o via��. Sau, mai simplu, un „ agent inteligent” ar putea folosi Internetul pentru a organiza în detaliu o vacan�� pe m�sura preten�iilor, în câ�iva pa�i simpli: folosind Internetul semantic se comand� unui agent inteligent g�sirea tuturor elementelor dorite. Agentul consult� în biblioteca semantic� defini�ii folosite de agen�iile de voiaj, companiile aeriene etc., care îi vor permite s� interpreteze corect preten�iile utilizatorului (pre�uri, orare etc.). Urmeaz� c�utarea propriu-zis� – confruntarea miilor de alternative posibile �i selectarea unui clasament cu cele mai avantajoase. Utilizatorul alege o variant� �i dup� câteva minute agentul revine cu întreg pachetul de vacan�� deja rezervat.

22 Relativ la RDF s-ar putea consulta http://www.w3.org/TR/1999/REC-rdf-syntax-19990222

35

Figura nr. 43 Web-ul Semantic (adaptare dup� Semaview Inc.)

36

7 TENDIN�E ALE INTERNETULUI DE MÂINE23 1. Calculatoarele vor fi mai umane Noile tehnologii vor permite interac�iunea cu calculatorul aproape la fel cu o alt� persoan�. Prin

„ calculatoarele vor deveni mai umane” în�elegem c� acestea vor avea atribute umane, cum ar fi posibilitatea de a reac�iona la vorbire sau la instruc�iunile scrise �i de a r�spunde cât mai natural. Interfa�a utilizator va p�rea mult mai uman� chiar dac� programul respectiv nu folose�te inteligen�a artificial�.

2. Re�elele vor fi omniprezente În viitor, conexiunile rapide �i Internetul se vor standardiza, re�elele vor fi prezente pretutindeni f�r�

s� fie vizibile. Vor fi re�ele cablate incredibil de rapide, acas� �i la lucru, iar serviciile de înalt� vitez� ne vor conecta oriunde am fi. Nout��ile începutului de mileniu privesc modul în care aceste re�ele omniprezente vor influen�a activitatea �i calitatea vie�ii. Beneficiile de a fi conectat universal sunt un comer� mult mai eficient �i o via�� mai confortabil�.

3. Web-ul va fi mai de�tept Internetul este o imens� magazie de informa�ii dar Web-ul va fi în curând în stare s� anticipeze �i s�

livreze informa�ia precis� de care ave�i nevoie. Web-ul de ast�zi este destul de modest. Lucrul acesta nu este surprinz�tor dac� ne gândim c� a fost proiectat s� afi�eze text �i grafic� pe orice calculator. În urm�torii ani aceast� re�ea are s� se schimbe radical. Se va trece de la HTML la XML. Pentru ca web-ul s� v� dea informa�ia cerut�, site-urile trebuie s� în�eleag� con�inutul altor site-uri. În prezent, XML este tehnologia care realizeaz� acest deziderat. HTML ofer� limbajul de definire a modului de a�ezare a textului �i graficii într-o pagin�. XML, pe de alt� parte, nu este un limbaj de prezentare ci o cale de a descrie datele. Ca �i HTML, XML se dezvolt� din SGML. Pe scurt Web-ul a fost construit în HTML �i se reconstruie�te acum în XML. Acesta va permite nu numai o c�utare mai precis� ci �i o distribuire a informa�iilor mult mai eficient�.

4. Micile dispozitive vor gândi S� dai drumul la ma�ina de sp�lat de la celular sau s� ordoni frigiderului cum s�-�i fie laptele, poate

fi un vis, dar nu pentru mult timp. Un posibil r�spuns este Jini, o tehnologie Java ce stocheaz� cod Java în dispozitivele digitale, astfel încât acestea s� se poat� organiza singure în comunit��i, f�r� existen�a unui calculator ca intermediar. Dispozitivele care suport� Jini pot s� se lege într-o re�ea, s� se configureze automat �i s� înceap� s� comunice. Jini nu necesit� vreun sistem de operare sau procesor special. În competi�ie direct� cu Jini este Universal Plug and Play. Acesta folose�te protocoale standard de Internet, astfel încât când conecta�i un dispozitiv la re�ea el ia automat o adres� IP �i utilizând protocolul HTTP, anun�� disponibilitatea lui altor dispozitive din re�ea, nefiind nevoie de un PC.

5. Economia va fi pe Internet Economia viitorului va fi mai global�, electronic� �i se va baza pe Internet. În ziua de azi, jocul de

burs� online gestioneaz� în mod curent peste 400 de miliarde de dolari �i opera�iunile bancare aferente. Internetul se dovede�te a fi atât de plin de succes copiind �i îmbun�t��ind modul de cump�rare �i c�ile de a face afaceri, încât în curând, mai repede decât orice previziune a oric�rui expert, economia pe Internet va reprezenta cea mai mare parte a infrastructurii economiei globale. Cea mai important� schimbare este c�, clientul, va avea acces la mult mai mult� informa�ie despre bunuri �i servicii decât �i-a imaginat vreodat�. Accesul în timp real la informa�ia despre pre�uri conduce la o mai mare eficien�� a pie�elor, pre�ul reflectând mai bine cererea. Dac� Internetul este bun la ceva, este bun pentru organizarea bazelor de date �i distribu�ia informa�iei.

6. Distrac�ia va fi virtual� Personajele digitale devin mai pline de via��, atr�gându-v� mai mult spre jocuri �i filme decât atunci

când erau bidimensionale. Internetul ofer� deja posibilit��i nelimitate de distrac�ie. Datorit� ultimelor

23 adaptare dup� „ Tehnologia viitorului” , PC Magazine România octombrie 1999, pag. 64

37

tehnologii, se pot urm�ri filme în timp real iar cu timpul, calitatea acestora va cre�te considerabil. O mare amploare a luat-o deja fenomenul MP3. Arti�tii ale c�ror filme nu v�d s�lile de spectacol pot folosi Internetul ca mediu de distribu�ie. Filmele vor deveni chiar interactive, dumneavoastr� având posibilitatea de a decide cursul ac�iunii la un moment dat doar ap�sând un buton de mouse sau o tast�.

7. Identitatea va fi digital� Cum lumea devine din ce în ce mai digital�, a�a vom fi �i noi, impunându-ne s� restric�ion�m �i s�

control�m informa�iile personale în spa�iul virtual. Biometrica poate m�sura caracteristicile noastre unice precum amprentele: a) Atributele individuale ale fe�ei sunt m�surate �i în rela�ie una cu alta dau un model matematic

complex digitizat. b) Fiecare iris sau retin� are motive unice ce pot fi citite ca un cod de bare. c) Un cuvânt spus poate fi verificat prin telefon cu o înregistrare digital� pentru accesul la o baz� de

date. d) Geometria mâinii, schema vaselor de sânge a bra�ului �i harta porilor pot fi folosite ca

identificare unic�. e) Chiar gemenii identici au amprente diferite, dar �i forma pumnului este unic�. Internetul a accelerat dezvoltarea identit��ii digitale, acest amalgam de informa�ii personale, stocate

în bazele de date ale statului �i ale municipalit��ii, spitalelor �i centrelor medicale, companiilor de asigur�ri, magazinelor, b�ncilor sau agen�iilor guvernamentale. Bibliografie

1. BUZ�RNESCU, �tefan, 1999, Civiliza�ia sociologiei tehnologice, Editura Polirom, Ia�i. 2. DR�G�NESCU, Mihai, 2003, De la societatea informa�ional� la societatea cunoa�terii, Editura

Tehnic�, Bucure�ti. 3. GROSSECK, Gabriela, 2003, Tehnoredactare computerizat�, Editura Orizonturi Universitare,

Timi�oara. 4. TÎRZIMAN, Elena, 2003, Informa�ia �i formarea universitar�, Editura tehnic�, Bucure�ti, Bucure�ti.