2015

Argument.............................................................................................................................................................................................3

I Definitia si caracteristicile produsului turistic..................................................................................................................................4

1.1. Definitie.................. .....................................................................................................................................................................5

1.2. Caracteristici.................................................................................................................................................................................6

1.3. Componente.................................................................................................................................................................................7

II. Tipuri de produse turistice..............................................................................................................................................................8

2.1. Clasificarea produselor turistice..................................................................................................................................................9

2.2. Circuite.......................................................................................................................................................................................12

2.3. Sejururi.......................................................................................................................................................................................13

2.4. Croaziere....................................................................................................................................................................................14

2.5. Etapele conceperii produsului turistic........................................................................................................................................15

III. Produsul turistic in Delta Dunarii................................................................................................................................................17

3.1. Delta Dunarii..............................................................................................................................................................................18

3.1.1. Geografie , clima , flora , fauna..............................................................................................................................................19

Bibliografie........................................................................................................................................................................................23

Turismul reprezinta prin continutul si rolul sau, un fenomen caracteristic civilizatiei actuale, una din componentele majore ale

vietii economice si sociale ce polarizeaza interesul unui numar tot mai mare de tari. Receptiv la prefacerile lumii contemporane,

turismul evolueaza sub incidenta acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.

Pe măsura trecerii timpului motivaţiile de călătorie s-au diversificat, pe măsură ce au apărut nevoi si dorinţe noi, multiple şi

mult mai complexe, determinate de trasformările înregistrate la nivelul societăţii, în diferitele epoci istorice.

Experţii în domeniu, consideră turismul ca fiind un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, dezvoltarea sa

spectaculoasă constituind o trăsătură caracteristică a secolului nostru.

Pe măsura trecerii anilor şi amplificării călătoriilor, abordările fenomenului turistic au devenit tot mai numeroase, iar definiţia

turismului s-a îmbogăţit, încercând să reflecte cît mai fidel complexitatea acestei activităţi.

Pe plan social, turismul îşi aduce un aport substanţial la ridicarea nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al oamenilor. Prin

stimularea schimbului de valori, turismul favorizează îmbogăţirea orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cât şi

pentru populaţia locală.

“Materia primă” a industriei turismului, resursele naturale şi antropice, se vor transforma în “produse turistice” numai printr-

un consum efectiv de muncă vie, înglobată în prestaţiile de servicii turistice.

Pornind de la această idee, proiectul îşi propune o abordare a noţiunilor de turism, turist şi produs turistic.

Pornind de la această idee, proiectul îşi propune o abordare a noţiunilor de turism, turist şi produs turistic.

Majoritatea specialiştilor definesc produsul prin ceea ce oferă unuia sau mai multor clienţi.

În această viziune el reprezintă un ansamblu de elemente tangibile şi intangibile care procura anumite servicii căutate de unul

sau mai mulţi clienţi bine precizaţi.

Această definiţie generală este perfect adaptabilă şi în domeniul turistic.

Astfel produsul turistic se defineşte că fiind un ansamblu de bunuri materiale şi servicii capabil să satisfacă nevoile de turism ale

unei persoane între momentul sosirii şi momentul plecării de la destinaţia turistică.

De reţinut deci că produsul turistic este constituit atât din bunuri materiale, cât şi din servicii.

Bunurile materiale menţionate în această definiţie se concretizează în cel puţin trei categorii de elemente:

- un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formează cadrul

fizic de baza şi care vor manifestă o atracţie pentru turişti, incitandu-i la voiaje;

- anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deşi nu generează motivaţia sau cererea de turism, contribuie în mod

hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau săli de sport, de spectacol, de conferinţe, etc.);

- unele facilităţi de acces, legate de mijloacele de transport (adică de vehicule şi cai de comunicaţie) alese de turişti pentru a

ajunge la obiectivele dorite.

Plecandu-se de la continutul prezentat al conceptului general de produs, produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de

bunuri materiale si servicii, capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in

locul de plecare.

De retinut deci ca produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii.

Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei categorii de elemente:

• un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care

formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;

• anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie

in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte etc.);

• unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti

pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele, plaja, climatul, hotelul, autobuzul) nu este produs

turistic. Pentru a dobandi calitatea de elemente ale unui astfel de produs, ele se impun a fi ansamblate in scopul satisfacerii nevoii

de turism (aceasta afirmatie fiind valabila si pentru serviciile din componenta sa), in plus, este necesar sa se faca si precizarea ca

nu elementele materiale ca atare definesc produsul turistic, ci serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul -

ci serviciul de transport, nu hotelul - ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care aceasta il ofera).

Caracteristicile produsului turistic

Facând parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la

modul general, aceleasi caracteristici cu acestea:

- intangibilitatea;

- eterogenitatea;

- simultaneitatea productiei si consumului;

- contactul dintre prestator si client;

- participarea clientului la realizarea serviciului.

Caracteristici specifice:

- complexitatea;

- integrat mediului geografic;

- integrarea în economico-social.

Complexitatea rezulta din multitudinea componentelor, a

participantilor si tipurilor de produse.

Componentele produsului turistic

Produsul turistic pentru a fi realizat include o gama variata de componete si anume :

- Potentialul turistic natural

- Potentialul turistic antropic

- Baza tehnico-materiala specifica turismului

- Infrastructura

- Resurse umane

Organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale

Produsul turistic – reprezinta combinatia tuturor elementelor de atractivitate impreuna cu serviciile specifice si nespecifice

turistice oferite de una sau mai multe intreprinderi turistice .

Tipuri de produse turistice in general :

- Cazarea

- Alimentatia

- Transportul

Serviciile care dau continut produsului turistic (denumite servicii turistice) se constituie intr-un conglomerat sau o combinatie

de cel putin patru tipuri de baza (total diferite ca natura). Este vorba despre serviciile: de transport, de cazare, de alimentatie si de

agrement.

A) In functie de numarul serviciilor pe care le integreaza;

B) Desi produsele turistice sunt prin excelenta perisabile, plecandu-se de la timpul cat motivatia turistica poate fi mentinuta,

respectiv de la durata ofertei;

C) Tinand seama de natura lor si a motivatiei care le genereaza, produsele turistice pot fi de ordin: cultural, istoric, sportiv,

medical, familial, comercial ;

D) Plecandu-se de la durata sejurului;

E) In raport cu distanta pe care se deplaseaza turistii;

F) In functie de perioada din an in care se realizeaza;

G) Luand in considerare numarul persoanelor carora le sunt adresate;

H) Tinand seama de modul in care se deruleaza;

I) Tinand seama simultan de mai multe din criteriile deja mentionate.

A) In functie de numarul serviciilor pe care le integreaza, produsele turistice se impart in:

• integrale (megaproduse), care sunt produse complexe, constituite din toate genurile de servicii de baza si auxiliare la care

am facut deja referiri;

• compuse, din a caror componenta lipsesc unele servicii de baza (de transport - in cazul turistilor care calatoresc cu

propriile autoturisme -, de cazare - cand aceasta are loc la rude, prieteni -, de servit masa etc.);

• simple, care presupun prestarea unui singur serviciu (de regula a serviciilor de agrement), restul nefacand obiectul ofertei

turistice (fiind asigurate in regim de autoproductie sau donatie).

B) Desi produsele turistice sunt prin excelenta perisabile, plecandu-se de la timpul cat motivatia turistica poate fi mentinuta,

respectiv de la durata ofertei, ele se vor grupa:

• durabile, cand nevoia de turism si posibilitatea acoperirii ei (in acelasi

mod) se mentin o anumita perioada de timp, ele legandu-se de obiective

turistice durabile (de acest gen fiind serviciile presupuse de vizitarea

Masivului Retezat, de pilda);

• nondurabile, in cazul carora durata ofertei este foarte redusa (de genul

celor legate de participarea la un miting electoral).

C) Tinand seama de natura lor si a motivatiei care le genereaza, produsele turistice pot fi (ca si turismul, in general) de ordin:

cultural, istoric, sportiv, medical, familial, comercial .

D) Plecandu-se de la durata sejurului, se disting produse turistice:

· de sejur, cu durata mai mare de o zi, care la randul lor pot fi:

· de sejur lung sau vacantiere, avand durate relativ mari;

· de sejur scurt sau de week-end, durand doar cateva zile;

· de o zi, de genul excursiilor.

E) In raport cu distanta pe care se deplaseaza turistii, serviciile sunt:

• pe distanta mica (in cadrul aceleiasi regiuni);

• pe distanta medie (in cadrul aceleiasi tari, de pilda);

• pe distanta mare (intre tari sau continente).

F) In functie de perioada din an in care se realizeaza, serviciile turistice se grupeaza in:

• de sezon, incluzandu-le pe cele din lunile de vara (iulie-august), cand sunt programate majoritatea concediilor, sau din jurul

sarbatorilor (de Craciun, de Paste etc.);

• in afara sezonului, adica in restul anului;

• ocazionale.

G) Luand in considerare numarul persoanelor carora le sunt adresate, produsele turistice sunt:

• individuale;

• de familie;

• de grup.

H) Tinand seama de modul in care se deruleaza, serviciile turistice se impart in:

• itinerante, cand obiectivele turistice vizate de beneficiari sunt ampla

sate in locuri diferite, ei trecand pe rand pe la fiecare (de regula intr-un

circuit inchis);

• de sejur, cand beneficiarul le consuma in acelasi loc.

I) Tinand seama simultan de mai multe din criteriile deja mentionate, literatura de profil opereaza si cu urmatoarele tipuri de

produse turistice:.

• produse 'la cheie' (forfetare), care inglobeaza in structura lor toate tipurile de produse deja mentionate (informare,

rezervare, transport, cazare, masa, agrement) si care contribuie la satisfacerea nevoii de turism a unei persoane sau colectivitati,

oferindu-i-se acesteia ca un produs finit (de regula, de catre o organizatie de turism); produs tip 'statiune', care se prezinta pe piata

ca un centru de sejur (baza sportiva si de agrement, statiune balneara, centru de congrese);

• produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ), a caror durata de viata este foarte scurta, care se caracterizeaza printr-un

risc relativ ridicat (datorat caracterului efemer si concurentei acerbe), prin efort mare organizational si promotional, prin

dificultati mari de gestionare etc.

• produs tip 'statiune', care se prezinta pe piata ca un centru de sejur (baza sportiva si de agrement, statiune balneara, centru

de congrese);

• produse tip eveniment (sportiv, cultural, recreativ), a caror durata de viata este foarte scurta, care se caracterizeaza printr-un

risc relativ ridicat (datorat caracterului efemer si concurentei acerbe), prin efort mare organizational si promotional, prin

dificultati mari degestionare etc

Circuitele turistice se adreseaza in special persoanelor care

vor sa viziteze mai multe locuri sau locatii pe perioada

vacantei, sa cunoasca traditiile si obiceiurile locurilor respective

si sa isi petreaca timpul liber in cel mai util mod, afland lucruri

noi si vizitand obiective importante din punct de vedere turistic

sau istoric.

Circuitele pot fi Cu autocarul sau cu avionul. De multe ori,

chiar atunci cand se ajunge la destinatie cu Avionul, se

organizeaza vizite, excursii si deplasari folosind autocarul sau

microbuzul (in functie de marimea grupului de turisti)

Sejurul turistic reprezinta intervalul de timp in care un turist

consuma pachetul de servicii turistice in aceeasi destinatie

turistica.

Durata medie a sejurului - raportul numarului de turisti-zile

la numarul de turisti participanti la actiunile turistice organizate

de titularii de licente de turism.

Numarul de turisti-zile se determina prin inmultirea

numarului de turisti participanti la actiunile turistice cu durata

efectiva in zile a actiunilor turistice.

Pachet turistic (pachet de vacanta, pachet de calatorie) este

combinatie prestabilita a cel putin doua servicii turistice,

vindute sau oferite spre vinzare ca un singur produs, la un pret

in care costul fiecarui component nu este identificat separat,

aceste prestatii depasind 24 de ore.

Transporturile turistice pe cale nautica, ca o modalitate de deplasare spre destintiile turistice, au evoluat de la o simpla calatorie

spre una care îmbina deplasarea cu agrementul. Dupa datele statistice, circa 3% din traficul turistic international este reprezentat de

transportul naval. Prin avantajele pe care le ofera croazierele - ca mod de petrecere a vacantei -, relaxare totala, distractie, confort

si siguranta, piata transporturilor navale si implicit cererea, este în continua expansiune. Pe plan mondial, secolul XXI va deschide

o noua era în turismul de croaziera, în care se îmbina traditia cu tehnologia, design-ul si viteza.

Turismul de croaziere se refera la timpul petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flota, croaziere lungi, croaziere pe râuri,

navigare cu yachturi decapotabile sau charter cu yacht. Totusi, raportul despre acest segment de piata se axeaza în special pe

croazierele pe mare.

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Culegerea informaţiilor despre :

• cerere : motivaţia calatorii, venituri disponibile, timp liber, vârsta, categorie socio-profesionala, gusturi turistice etc.;

• oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;

• analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;

• componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciile oferite,

posibilităţile de acces in diferite zone.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unităţilor prestatoare in funcţie de tipologia clientelei şi particularităţile

cererii.

3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) şi asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea

preliminara) – realizate cu mult înainte de exprimarea cererii – în care tour-operatorul alege: destinaţia, mijlocul de transport,

unităţile de cazare,m alimentaţia, alte servicii incluse în pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de către

ghid pe tot parcursul calatorii etc.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenţia de turism :

• încheie contracte, convenţii;

• emite comenzile de rezervare.

În cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului şi întocmirea programului turistic.

5. Determinarea (calcului) preţului produsului turistic:

• pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaţie etc.;

• de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurări, contribuţia de participare la fondul de dezvoltare şi

promovare a turismului).

6. Promovarea produsului turistic :

• realizarea şi distribuirea broşurilor, pliantelor, afişelor turistice etc.;

• publicitate prin mass-media

7. Lansarea produsului turistic pe piaţa – un şir de activităţi prin care agenţia îşi face cunoscute produsele pe plan local şi

naţional.

Pachete complete (evident ca pe ale noastre :-))! In care

clientul are controlul costurilor, isi alege un pachet raportat la

bugetul sau si stie exact cat mai are de platit.

Este intotdeauna de preferat sa aiba incluse

TRANSFERURILE pe apa. In Delta Dunarii NU se poate

ajunge cu masina (va voi povesti intr-un newsletter viitor ce

inseamna IN Delta Dunarii si LANGA Delta Dunarii).

Este de preferat sa aibe masa inclusa. De excursii nu mai

poate fi vorba, daca nu sunt inlcuse, putin probabil ca vor mai fi

dorite de client (de cele mai multe ori din cauza ca pur si

simplu nu-si permite aceste costuri).

GHIDUL! Este elementul esential al excursiilor in Delta

Dunarii, fara ghid este ca un ratacit in savana, vezi o multime

de lucruri dar nu intelegi nimic. Ai venit curios, ai vazut o

multime de lucruri, ai plecat confuz. foarte multi "operatori" de

delta promit "ghid" dar fac o mare confuzie (constienta) cu

barcagiu / sofer (acum toti avem experientele noastre cu soferii,

nu cred ca mai este loc de vreun comentariu).

Delta Dunării (3446 km²), aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina[1], este a doua ca

mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene.

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel

național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceasta se suprapune siturilor de

importanță comunitară Delta Dunării (sit SCI)[2] și Delta Dunării (zona maritimă)[3]; precum și ariei de protecție

specială avifaunistică Delta Dunării și Complexul Razim - Sinoie[4].

Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț,

Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava,

Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Potcoava, Lacul

Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea

Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol.

Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei

Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean,

prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe.

Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură

sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate

prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian- Permian

(438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice.

Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii,

microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase,

siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis ș.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina

sp. ș.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm –

176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și

gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ș.a.), dinofagelate

(Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor

Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine

sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite

în diferite grade cu vegetație, întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor

adiacente, cu totul diferită de cea a stepelor pontice. Delta Dunării este considerată locul cu cele mai puține precipitații din România.

Această suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de

microclimate. Radiația totală variază între un minim de 3,5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim de 17 Kcl./cmp, în luna iulie. În

funcție de intesitatea activității centrilor barici principali se instalează condiții specifice de vreme: zile de iarnă blânde (când activeaza centrul

baric nord-est european), zile de iarnă geroase, cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici), zile de vară calde și uscate

(când acționează anticiclonii tropicali atlantici), zile de vară ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-

vestul Europei).

Durata de strălucire a soarelui este mare, media multianuală fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă.

Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul

vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10,94 C, în delta fluvială (Gorgova), de 10,96 C, pe țărmul mării (Sulina), de

11,05 C, iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C

(în iulie) și un minim de 3,8 C (în decembrie), la Sulina între 2,8 C (în iulie) și 1,4 C (în noiembrie), iar la stația Gloria între 2,3 C

(în iulie) si 1 C (în decembrie și februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C.

Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88

- 84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe, iar vara, între 69 - 71% la Gorgova și 77 - 80%, la Sulina și Sfântu

Gheorghe. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei,

precum și al Mării Negre. La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de

450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic și cea

mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Flora Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică zonelor umede (stuful, papura, rogozul, în amestec cu

salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop,

care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare,

ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri (Pădurea Letea și Pădurea Caraorman) alcătuite din arbori (stejar

brumăriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurător, ulm) arbusti (zălog, cătină roșie) și plante agățătoare (hamei, curpen).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice (meridional-continentale și xero-mezofile) din specii rare[12] printre care

unele protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și

a speciilor de faună și floră sălbatică)[13]; astfel: centaurea (Centaurea jankae aflată pe lista roșie a IUCN[14], Centaurea pontica

și Centaurea tenuiflora), capul-șarpelui (Echium russicum), otrățelul bălților (Aldrovanda vesiculosa), trifoiașul-de-baltă (Marsilea

quadrifolia), ciucușoară de nisip (Alyssum borzaeanum)[15], orhideea piramidă (Anacamptis pyramidalis), sânziană (Galium

humifusum), garofiță (Dianthus pseudarmeria), coșaci (Astragalus vesicarius), valentiță (Tanacetum millefolium), nebunariță

(Hyoscyamus niger), nufăr galben (Nuphar lutea), nufăr alb (Nymphaea alba), obligeană (Acorus calamus), ferigă de baltă

(Thelypteris palustris) sau piciorul cocoșului (Ranunculus repens), vitrigon (Eryngium maritimum), alior (Euphorbia peplis), alior

de baltă (Euphorbia palustris[16], Euphorbia seguieriana), cârcel (Ephedra distachia), pelin (Artemisia tschernieviana), bărbișoară

(Allysum hirsutum), volbură (Convolvulus lineatus), varză de mare (Crambe maritima), pătlăgină (Plantago cornuti), ață de mare

(Ruppia maritima), brândușă de nisip (Merendera sobolifera)[17], garofiță (Dianthus pseudarmeria și Dianthus bessarabicus),

siminoc (din specia Helichrysum arenarium), grășătoare (Sagina maritima), chimionul porcului (Peucedanum arenarium), valentiță

(Tanacetum milefolium), vanilie sălbatică (Heliotropium curassavicum), vioreaua de baltă (Hottonia palustris), otrățel (Onosma

arenaria), ploșnițoasă (Orchis coriophora ssp. fragrans), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans), untul-vacii (Orchis morio), petunie

(Petunia parviflora), ferigă plutitoare (Salvinia natans), pipirig (Juncus gerardii), rogoz (Carex ligerica) sau pir de mare (Elymus

sabulosus).

Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale

lacuri și japșe[18]. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa,

Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna

deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și

insecte; dintre care unele protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind

conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[13] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

1. Stănciulescu Gabriela - Managementul agenţiei de turism, Editura ASE, Bucureşti, 2001.

2. Stănciulescu Gabriela - Tehnologia Turismului, Editura Niculescu ABC, Bucureşti, 2001.

3. Stănciulescu Gabriela - Tehnică operaţiilor de turism, Studiu de caz, Editura All Beack, Bucureşti, 1999.

4. Dincă Cristian - Tehnician în turism, Manual pentru licee tehnologice, profilul turim, Editura Didactică şi Petagogica,

Bucureşti 2006.

5. Cristianu Constantin - Economia şi politică turismului internaţional, Casă Editorială, pentru turism şi cultură ABEONA, 1992.

6. Lupu Nicolae - Hotelul Economic şi Management, Editura All Beack, Bucureşti 2005.

7. Minciu Rodica - Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2000.

8. Nedelcu Alexandru - Piaţă turistică şi Marketing turistic.