filehost_Tehnium 4-1998a

5/17/2018 filehost_Tehnium 4-1998a - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/filehosttehnium-4-1998a 1/28



eEl MAl MARl PITlel DIN LUME

Evident, toate lumea stie ca acestia traiau Tn

defuncta U.R.S.S .. Oar nu numai ei, ci toti "cei

mai. .. ". Cum era posibil, in aceste conditii, ca toate

marile inventii si descoperiri ale Planetei, din toate

timpurile s a nu apartina savantilor sovietici ?Ca unele dintre aeeste mari inventll sau

descoperiri erau anterioare lnf iintarii tarii sovietelor

era un arnanunt neglijabil.

In copllarle, eu am aflat de la un prieten ca

Marconi este adevaratul inventator al radioului.

Acesta mi-a comunicat "confidential" inforrnatia, cu

ruqarnlntea sa 0 pastrez pentru mine. Inventatorul

"oficial" al radioului era atunci savantul sovietic (de

fapt rus) Popov, iar Uniunea Sovietica era "patria

radioului",

De tapt, Tntreaga istorie a descoperirilor tn

electronica era 0 istorie rornantata a activitatilor

savantilor sovietici, bine sfatuiti de Lenin sau de

alti "intelepti",

Aceasta pervertire a constiintei celor tineri,

in special, care erau obligati sa ia act de 0alta istorie

a electronicii decat cea autentica, a fost din pacate

practicata intens si Tn tara noastra. Multe lucrari

ale timpului, dintre care una intitulata "Manualul

radloarnatorulul", aparuta Tn anul 1956, evident 0

traducere din limba rusa (pe care inca 0 pastrez In

b ib lio te ca ), '1 '1Tnfierau pe "banditul Marconi" care,

nu se ~tie prin ce procedee qanqsteresti, intrase Tnposesia inventiei "minunatului" Popov ~i se

lmpauna cu ea. Dar, viqilenta proletara n demascasi II Infiera. Si nu era singurul"afacerist din alte tari., ,

care tsi tnsusea ideile ?i descoperirile savantilor ~i

ale inventatorilor rusi",

Dar "atentatul capltalistilor la bunul poporului

rus intarnpina 0 replica puternlca si hotarata", fiind

blamate cu hotarare "procedeele nedemne, dictate

nu de interesele stiintei ci de lacornla afaceristilor".

Chiar ~i Tn acele timpuri de cosrnar, Tn care

era periculos sa negi lnforrnatiile oficiale, umorul

popular sanctions prompt minciuna slcontrafacerea. Sa ne amintim doar de Tntrebarea

"perfida" care se punea atunci, de ce se numesc

asa "razele X". Raspunsul (plin de sarcasm,

evident) era ca Inca nu se stabilise savantul sovietic

care Ie descoperise.

Daca acum multe dintre aceste aspecte din

istoriografia mlncinoasa a descoperirilor dinelectronlca practicata tn anii proletcultismului par

de domeniul anecdoticului, este Tn acelasi timp,

obliqatla rnorala a celor de astazi preocupati de

acest fenomen de a readuce lucrurile in faga~ullor

normal. Trebuie repusa tn drepturile ei legitime

istoria siluita.

Minciuna, promovarea nonvalorilor este ~i In

electronica, precum ~i tn celelalte domenii,

contraproductiva. Alaturi de reabilitarea morals si

recunoasterea drepturilor adevarat ilor inventatori,

este 0 obllqatie permanenta a tuturor celor de buna

credinta de a promova valoarea sl nu impostura.

Refacerea elitelor ~i Tn electronica

rornaneasca (ca ~i In Intreaga societate) este 0

cerinta irnperioasa a prezentului. Fara acest lucru

suntem condarnnati la Tnapoiere.

Acest lucru I-a facut constant In ultimii ani,

si va continua 5a-1 taca revista TEHNIUM, care

doreste sa fie pentru tinerii nostri electronisti 9i un

sprijin moral, nu numai unul informativ.

Avem nevoie de repere morale, in jurul carora

se pot cristaliza adevaratele scoli de formare a

personalltatilor si a caracterelor.Adevarul, alaturi de competenta, moralitate,

pasiune 9 1 putere de rnunca constituie premiza

unor reusite sigure in viitor.

Cu posibilitati!e ei modeste, revista

TEHNIUM incearca sa fie atat 0 tribuna a ideilor

~i a parerilor cele mai valoroase, cat si 0 scoala de

asimilare a cunostintelor si form are a caracterelor.

In acest spirit, al promovarii valonlor umane

din tara noastra, din domeniul electronicii, revista

TEHNIUM lncepe cu acest nurnar prezentarea

principalilor specialisti rornani (cu biografie si

fotografie) care activeaza Tn acest domeniu.

Serban Naicu

Redactor sef : ing. ~ERBAN NAICU

Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile postale din tara si prin filialele

RODIPET SA, revista fiqurand la pozitia 4385 din Catalogul Presei Interne.

Periodicitate: aparitie lunara.

Pret abonarnent : 6000 lei/nurnar de revista.

• Materialele In vederea publicarf se trimit recomandat pe adresa: Bucuresti, OP 42, CP 88. Leasteptarn cu deosebit interes. Eventual, mentionati ~i un numar de telefon la care puteti fi contactati.

.' Articolele nepublicate nu se restituie.



ELECTRONICA LA ZI = = = = = = = = = = = = [COMUNICATII RADIO-PACHET DE AMATORI (II)dr.ing. ~erban Radu lonescu/ Y03AVO

Catalin lonescul Y03GDK

- urmare din numerul trecut -

Neliniaritatea In amplitudine ~i

frecventa a partii de audiofrecventa

dedicata amplificarf semnalului vocalla errusie. datorata prezentei

l imitatorului compresor de dinarnica,

este ocolita In acest exemplu prin

aplicarea semnalului AFSK direct la

intrarea modulatorului de frecventa. La

recept ie, acelasi semnal este preluat

direct de la iesirea discriminatorului de

frecventa, unde el apare ca fiind trecut

printr-un canal global avand

caracteristica de transfer tipica din

fiqura 10.

a)

b) Figura 10

Se rernarca 0 caracteristica a

atenuarii a(f) de tip trece banda, cu 0

larqime Tnzona utila de aproape 5kHz,

zona de frecvente ln care tirnpul de

lntarziere de grup tg(f) este aproximativ

constant. Componentele cu frecventefoarte joase din spectrul semnalului

modulator sunt atenuate datorita

nefunctionarii corecte la aceste

frecvente a schemelor practice de

etaje integratoare pentru semnale

vocale, iar componentele cu frecvente

mai mari de 5kHz sunt atenuate de

catre filtrul trees-banda cu cuart din

lantul de trecventa interrnediara a

receptorului, dimensionat In acest

exemplu pentru canale radiotelefonice

cu pas de 25kHz. Situ atia este

asemanatoare In buna masura cu ceaexistenta In cazul utilizarii liniilor .

telefonice drept canal de comunicatie, inqreuneaza recuperarea corecta a

cand limita inferioara a benzf de datelor.

trecere este fixata de catre De existenta componentelor

transformatorul de separare a spectrale cu frecvente joase ~i decomponentei continue nece sara nevoia transmiterii lor nealterate

telealimentarii aparatului telefonic din trebuie sa se tina seama in special in

centrala. Era de asteptat ca un cazul cand ernltatorul foloseste un

standard de semnal AFSK ce ~i-a

dovedit eficacitatea in transmisiile de

date pe liniile telefonice, cum a fost

BELL 202, ~i care s-a impus cam in

aceeasi perioada cand radioamatorii

nordamericani efectuau primele lor

experimente cu modul de lucru radio-

pachet, sa fie rapid adoptat de catre

acestia ~i raspandit apoi In toata

lumea. In cadrul acestui standard

viteza de transmitere a informatiei este

1200biWs, iar deviatiade frecventa

varf-varf este 1000Hz, cele doua

frecvente corespunzatoare nivelurilor

de modulatie -a si a fiind 1200Hz ~i

respectiv, 2200Hz.

Dependents de frecventa a

de nsitatii spectrale de putere a

semnalului AFSK este, pentru aceste

valori ale parametrilor sai, ce

corespund unui indice de mcdulatie

11=0,83,aratata In figura 11.Alegerea

uneia dintre frecvente eqala cu viteza

de semnalizare conduce la anularea

componentei continue din spectru .caci

sin(co1T/2)=0 cand fF1200Hz. Totus)

se observe prezenta unor componente

semnificative ca nivel, la frecvente sub

500Hz, provenind din primul lob

secundar inferior. Lipsa acestor

componente la ie~irea discriminatcrului

de la receptie provoaca distorsioriarea

semnalului AFSK prin aparitia unor

dez axari rapide dependente de

succesiunea celor doua niveluri dedate, care contribuie la accentuarea

perturbatiilor intersimbol ~i

f,

Figura 11- Y = 1Olog[p(f)/PcT ]

~ ~J,_ __

Programare

sintetizator de frecventa cu bucla PLL

(Phase-Locked Loop) diqitala, caruia i

se aplica semnalul de modulatie.

Abordarea moderna a partii de

lnalta frecventa a unui ernitator-

receptor pentru emisiuni cu modulatie

In frecventa este ilustrata, In linii mari,

de schema bloc din figura 12. Se

observa ca sintetizorului Ii revine

sarcina de a genera direct frecventa

de emisie si In plus, trebuie sa asigure

si efectuarea modulatlei.

Cea de-a doua cerinta conduce,

la prima vedere, spre 0contradictie si

anume, pe de 0 parte se recurge la

sinteza de frecventa pentru a asigura

stabilitatea frecventei purtatoarei

emise, iar pe de alta parte se cere

aceluiasl montaj sa perrnita

modificarea acestei frecvente, este

adevarat ca In limite relative foarte

mici, de catre un semnal exterior

sintetizorului. Constructorii mai putinpretentiosi rezolva aceasta contradictie

prin ignorarea ei, injectand semnalul

f,

La omplificotorulde frecventaintermediara.

Semnol de.mooulotie.

f,=I,+I,

f,=f,

Figura 12

TEHNIUM. Nr. 4/1998



=============== ELECTRONICA LA ZI

de rnodulatle lntr-un singur punct al

buclei, eel mai adesea direct la

oscilator. Caracteristica de modulatie

care rezulta este neliniara, avand un

comportament fie trece-sus, fie trece-

jos, In functie de punctul Tn care se

aplica rnodulatia. Tnplus, purtatoarea

este lnsotita de semnale parazite cu

care se pot perturba canaleleadiacente. Acest din urma efect lsi are

originea ln procesul de esantionare

care are loc ln comparatorul buclei,

intrucat eroarea de faza confine ~i

informatia de modulatie.

o rnodulatie In frecventa

corecta , cu 0 caracteristica llniara In

tot spectrul semnalului modulator,

controlabila si, In plus, tipsita de

semnale parazite In afara benzii utile, >se obtine aplicand semnalul 'de ~o--CJ-""

rnodulatie In doua puncte ale buclei,asa cum se arata intr-o varianta, In

schema bloc din figura 13.

Se observa completarea buclei

PLL cu un modulator de faza pe calea

semnalului de referinta. Prin aceasta

tehnica se urmareste ca bucla sa

devina transparenta pentru semnalul

de rnodulatie. Cele doua filtre prin care

se dirijeaza semnalul modulator, sl

anume unul trece-sus catre intrarea de

modutatie a oscilatorului cu panta Kf~i

altul trece-jos catre modulatorul de

faza cu panta Km, se dirnensioneaza 6O--C::J-1I---+f1astfel tncat diferenta de faza lntre cele " +doua intrari ale comparatorului buclei

prod usa de semnalul modulator sa fie

nula. Filtrele au aceeasi frecventa de

taiere 11 (2 rc T b) , frecventa care devine

~i limita lnferlo ara la -3d8 a

caracteristicii de modulatie rezultate

dupa compensarea buclei, adica dupa

satisfacerea conditiei IVIKm=TbKf.

Intrucat In aceasta conditie intervine

gradul de divizare In bucla M,

insearnna ca aceasta conditie poate f i

satisfacuta riguros numai la0singurafrecventa fE care se alege In mod

normalla mijlocul gamei acoperite de

sintetizor. Tinand seama ca. de

exemplu, banda de "2m" are 0marirne

relativa de numai 1,4%, nu vor exista

dif'erente sesizabile Tntre

caracteristicile de modulatie efective

oNI-

0..

~

~+

N0')

coco LL(/)

LLLL LLLL

oN

++--C::J-III'

L.t--ct=HII·

gju

00j

~ N

U ULL u..

<0 0-

u..LL

QQ

00

H I "

H I "u..Qr-,

"< t

LL: > < :

c 0

0 N

0

-

N

I

~o

6+

N

I

~co ~

I::JN

N

manifestate de sintetizor la cele doua "2m". Pasul de fre cventa al faza (cu dubla esantionare) ln acelasi

capete ale benzii. sintetizorului este de 12,5kHz, iar circuit integrat (HEF4750). Reglajul

Tn figura 16 se exemplifies parametrii buclei sunt Kf=5kHzlV, cornpensarii buclei presu pune

aceasta tehnica cu un detaliu din Kb=O,7MHzN si Te=Zrns. Modulatorul modificarea valorii reztstentei

schema de principiu a unui sintetizor de taza pentru semnalul de referinta potentiornetrului P (prin care se

de frecventa destinat emisiunilor cu este un circuit basculant monostabil controle az a de fapt panta

modulatie in frecventa In banda de inclus Tmpreuna cu comparatorul de modulatorului de faza Km) pana la

2 TEHNIUM. Nr. 4/1998



------ -- -- -----

ELECTRONICALAZI==========~================

minimizarea semnalului de eroare la frecventa, atunci cand semnalul

ie:;>ireacomparatorului (PC1In fiqura), modulator este de tipul .A.FSK, nu se

In conditiile cand sintetizorul este cunosc pana lr i prezent formule

programat pentru 0 fre cventa a compacte. lndicatii asupra benzii

purtatoarei de 145MHz, iar semnalul ocupate se pot obtine numai de la un

de modulatie are nivelul maxim si este analizor de spectru sau prin simularea, fB=M*fr

,

11M fr

Oscilator Divizor Comparator Modulator Divlzorcomandatin loro

1ramabil

-;::.

de faza

<l-

de faza

f : r -fix

tensiune M)

~,

Kt Kb'I

KmFiltrul

Ibuclei

Filtru I Flltru lrece-susI

Semnal de lOdulatie

rece-jos

STb/(I+STb)Fi ura 13

1/(I+STb)~ I ~9 D

o sinusoida cu frecventa cat mai

apropiata de frecventa natural a a

buclei.

Spre deosebire de cazulanalizat anterior In subcapitolul 2.1,

cand semnalul AFSK era aplicat unui

modulator In amplitudine cu banda

laterala unica, pentru spectrul

semnalului de radiofrecventa din

canalul de comunicatie transmis de

catre un ernitator cu modulatie In

numerica a unui pachet si calculul

transformatei Fourier a sernnalului

dublu modulat In frecventa rezultat.

Figura 15 reuneste spre exemplificare

rezultatul a doua simulari pentru un

pachet de 256 biti cu valori

pseudoaleatoare, trimis in canal mai

lntai cu 0 deviatie de 3kHz si apoi de

5kHz.

Cu Preste notata puterea medie

pe 0 perioada a purtatoarei de

radiofrecventa nemodulata, avand

fre cventa fr, fe este purtato ar e a

semnalului AFSK (In cazul de fata

1700Hz), iar densitatea spectrala de

putere este definita si In acest caz tot

numai pentru frecvente f pozit ive.

(continuare in numerul viitor)

Figura 15 X = I f - f r I / f c , Y = 1 Olog[p[f)/PfT]

- urmare din pagina 10-

Alimentarea

NOUTATI EDITORIALE

Tensiunea anodica este de. Editura ALL Educational ofera • "PROGRAMAREA TNWEB" -

2000V la un curent de 500mA si se numerosilor sai cltltorl inca doua lucrari de Kris Jamsa, Suleiman Lalani :;>i

aplica printr-un cablu coaxialla 0mufa foarte interesante. Este yorba In primul Steve Wawley este cea de-a douade pe panoul din spate al rand despre "1\I10DERI\JIZAREA lucrare oferita recent de editura ALL

amplificatorului. Celelalte tensiuni CALCULATORULUI PERSONAL" de Educational.

(300V:;>i-90V):;>itensiunea de filament Kris Jamsa. 0 lucrare masiva, utila oricui

sunt cuplate printr-un conector identic Lucrarea cuprinde patru capitole dore ste sa Intele aqa ma i b ine

cu cel de la amplificatorul de 144MHz, distincte referitoare la modernizarile arhitectura si terminologia Web :;>iapoi

astfel ca se poate folosi acelasi tip de hardware cat :;>ia cele software. sa treaca la scrierea de programe.

alimentator. Cartea este indispe nsabila Sunt prezentate pe larg

I n figura 14 sunt prezentate oricarui posesor de calculator protocoalele Web, reguli care permit

curbele care arata dependents puterii personal, care, urmand pas cu pas standardizarea modului de comunicare

de iesire de puterea de excitatie. instructiunile prezentate poate sa al calculatoarelor, lucrarea axandu-se

Practic, am obtinut cu tuburi adauge calculatorului sau noi apoi cu predilectie asupra Protocolului

user uzate circa 500W ou f cu 0 componente hard, sa-s: instaleze de Transport Hiper -Text (HTTP).

excitatie de 20W dintr-un TRCV, folosit propriile programe si sa-si extinda Lucrarea prezinta aspecteieIn varianta auto, alimentat la 12V, nu facilitatile oferite de calculator. Sunt Tnceperii lucurului cu HTML, scrierea

la 13,8V. prezentatetoate informatiile necesare unui server WEB simplu, a ur.ui

Amplificatorul, Ingrijit construit , cititorului pentru a putea sa-si instaleze browser simplu, Inceperea lucrului eu

ar trebui sa functioneze de la prima 0unitate CD-ROM, pentru adauqarea VRML, limbajul Perl, crearea de

incercare. tn sistem a unei placi de sunet, pentru scenarii CGI In Perl. Sunt tratate 9i

Bibliografie instalarea unui fax/modem, pentru aspectele privind programarea In \NEB

1. QST - decembrie 1961, adauqarea de memorie etc. utiliz and Java 9i Java Script,

februarie 1967, februarie 1970, aprilie 0 carte cu adevarat utila, programarea In WEB utiliz and

1972, februarie 1991; nece sara oricarui posesor de VBScript si Active X.

2. The radio amateur's VHF calculator personal, care va constata 0 carte fundarnentala pentru

manual- editia 1972 - ARRL; dupa lecturarea acesteia ca utilizatorii sistemului WEB, cel mai

3. DUBUS 1/1991; . modernizarea calculatorului este In mare rezervor de inforrnatie

- continuare in numerul viitor- realitate destul de sirnpia. electronica din lume.

TEHNIUM. Nr. 4/1998 3

i-_---__-- ---_-- - . --.--- -------- ----- -.---~ - ---__----



c

o8

AUDIO

CUM sA iMBuNArArlM SUNETUL UNUI CD-PLAYER

ing. Aurelian Mateescu

doua tipuri de amplificatoare.

In cazul amplificatoarelor cu

tranzistoare, raspunsul este liniar pana

cand 5e depaseste 0 anurnita valoarede la care semnalul incepe sa fie

distorsionat prin limitare. Cu cat

valoarea semnalului crests. eu atat

forma acestuia lncepe sa se apropie

de un semnal dreptunghiular "pur".

Desigur, efectul audibil este w~or de

sesizat, dar, uneori, acesta este eel mai

mic rau. Explicatia? Un amplificator

audio de putere relativ mica, de ordinul

a cativa zeci de wati, "impins" prea

mult, poate distruge 0 pereehe de

ineinte acustice de cateva sute de wati

si care au un pre! de cost de catevaori mai mare de cat pretul

ampiificatorului. Faptu\ pare incredibli,

dar are 0 explicatie sirnpla: semnalul

distorsionat, de forma dreptunghiulara

de la iesirea amplificatorului scoate din

functiune reteaua de separare din

incintele cuplate la ie?ire. Din aceasta

cauza, amplificatorul, transformat intr-

un comutator rapid al tensiunii de

alimentare a etajului final, va debita la

iesire aceasta tensiune l?i curentul

maxim de care este capabila sursa.

Rezultatul: bobinele difuzoarelor se vorDup a cum se stie , toate Acest lucru se poate observa distruge rapid, uneori Tn cateva

amplificatoarele (In sensul larg al user din figura 1, care reprezinta secunde, prin suprasolicitare terrnica.

cuvantului) devin nelineare atunci cand caracteristicile de transfer ale celor incepand cu cea a tweteerului.

A devenit 0 axiorna faptul ca

sunetul oferit de compact disc

reprezinta, cel putin In momentul de

fata, superlativul in ceea ce privestestocarea inforrnatiei muzicale ~i sursa

cea mai "curata" pentru reproducerea

acestuia. Pentru a se inteleqe acest

aparent paradox vom face 0

introducere ceva mai lunqa, ce pare a

nu fi leqata de subiectul t ratat.

lI

II

semnalul util are 0 valoare prea mare,

ceea ce conduce la ie sir ea

amplificatorului de pe caracteristica sa

line ara. Comportamentulamplificatoarelor este tnsa diferit, tn

functie de echiparea sa: cu

tranzistoare, (sau cum mai sunt numite

Tnenqleza - "SOLID STATE") sau cu

tuburi electron ice (sau "VACUUM

STATE").

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - § - - - - - - - - -,

: - - i - ~ - - ~ r ~ - - - - - - - ~ - - - - ~ - ~ - ~ - - ~ - - - - - - _

, ,__ L __ ~---.-----------_-- __

- - i - - - i - - - : - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

a). Amplificator

cu tranzistoare;(S OL ID S TA TE ).

l j . Semnal mlc;2 .Semnal mare.

b). Amplificatorcu tuburi;(V AC UU M S TAT E).

,I I I ,

, '~Intrare: : : 2 : I

~' ~I I

I I I I

, "

Figura 1

C11[21) +45Vl O n F+ 1

R12[<10)

R27 [55)150K

R31~~ jR32 (60 )

2K 7R32(60)

2K 7

C I4

NE5532 Figura2

TEHNIUM. Nr. 411998

R25 (53 )410K

R20 (48 )10 KLEND

1/2CI2(3)NE5532

I E S I R E

L(R)



AUDIO

+Vcc

lN4001

..--- ......II-+--c::J- ........--O+ 5 V

+VCC

10nF

~

, I

II

I I

I,

R 2330

Figura3

Pentru montajul pe care TI

recornandam Tn articolul de fata ne

vern opri asupra faptului ca un etaj

amplificator cu tuburi are proprietatea

de a nu fi nlciodata complet linear, iar

trecerea sa Tn regim de saturatie se

produce gradat. Aplicatia prezentata

este un amplif icator hibrid, cu tuburi sl

circuite integrate, a carui dest inat ie

este de a "incalzi" sunetul CO-

playerului.Foarte multi audiofili au

convingerea ca amplif icatoarele cu

tuburi au un sunet mai cald, mai placut,

mai apropiat de eel real ~i reproseaza

CD-playerelor c a au, de multe ori, un

sunet aspru, dur, mai ales cand

procesarea CD-ului in faza de obtinere

a matrltei nu este foarte reuslta l?ise

combina cu utilizarea unui player de

-vcc

calitate relativa (data de calitatea

convertoarelor O/A, a sistemelor de

filtrare diqitala, a etajelor de iel?ire

analogice etc.).

Montajul propus utiliz eaza

proprietatea etajelor amplificatoare cu

tuburi de a "rotunji" semnalul atunci

cand semnalul de intrare "impinge"

amplificatorul in afara caracteristicii

lineare (cvasilineare). Raspunsurile

ambelor tipuri de amplificatoare

(vacuum state ~i solid state) la

suprasarcina conduc la aparitla

distorsiunilor armonice, adauqand

componente de frecventa care nu se

reqasesc tn semnalul original. Dar, in

cazul amplificatorului cu tuburi sunt

generate mai mult armonici inferioare,

din care cauza semnalul nu are

caracterul confuz ~i gajait dat de

componentele de lnalta frecventa

generate de un amplifi.cator cu

tranzistoare saturat. De asemenea,

daca limitarea introdusa de etajul cu

tuburi este asimetrica (mai mult sus

decat jos, sau invers), rezultatul estegenerarea de armonici superioare, de

ordinulll sau IV.Acestea au un caracter

benign in ceea ce priveste dlsonanta

produs a, lncornparabila cu cea

provocata de armonicele impare ce

apar la amplif icatoarele solid state.

Trebuie sa luarn in consideratie

si un alt fapt real: toate instrumentele

muzicale genereaza sunete cu 0

2x33uF/25V

structure armonica mult mai complexa

atunci cand se canta "mai tare". Eleproduc 0 presiune acustica mai mare

9i au un sunet mai complet. De fapt,

cresterea complexitatii armonice a

sunetului, captata de urechea umaria

~i transpusa prin f lux nervos la creier,

da senzatia ca un sunet este mai

puternic decat altul. Distorsiunile de

limitare ale tuburilor extind acest

principiu la amplificatoare si acesta

po ate fi motivul pentru care

amplificatoarele cu tuburi sunt

considerate ca oferind un sunet mai

puternic, mai "tare" decat cele cu

tranzistoare,la 0putere de lesire egala.

Montajul prezentat exagereaza

nelinearitatea naturala a tuburilor prin

utilizarea lor Tnetaje i9 care curentii 9i

tensiunile anodice sunt reduse. Tnplus,

pentru a putea controla nivelul de

limitare a semnalului utilizat, circuitul

dispune de un etaj de amestec prin

care se stabileste proportia dintresemnalul neprocesat ~icel procesat de

tubul electronic.

Schema electrica cuprinde doua

etaje identice de procesare a

semnalului audio (figura 2), un etaj de

alimentare clasic (figura 3) f?iun etaj

de alimentare pentru anozii tuburilor

electronice (figura 4).

Etajul de procesare a

semnalului (figura 2) consta din:

- un etaj de intrare echipat cu 1 /2

din circuitul integrat 5532, care

lucreaza ca etaj amplif icator cu ca~tigreglabil. Cand potentiornetrul R15 este

in pozitie lirnita stanqa, caf?tigul in

tensiune are valoarea O,5(minim). La

celalalt capat al potent iornetrului,

valoarea castiqului in tensiune este

fixat la valoarea 25 (maximum).

Condensatorul C14 stabileste limita

superioara a semnalului procesat la

valoarea de 30kHz. Un amplificator

D8

xlN4148

Figura 4

operational in confiquratle de

comparator ( 1 1 2 C14), aprinde LEO-ul

2 atunci cand etajul de intrare incepe

sa limiteze.

Doua etaje echipate cu triode

controleaza asimetria semnalului de

iesire. Cele doua triode sunt montate

In acelasi balon de sticla, tip 12AX7.

lesirea primului etaj este leqata la grila

primului etaj echipat cu triooa. lesirea

primului tub se face pe rezistenta de

sarcina din anodul triodei, R10, f?ieste

cuplata prin R14, C151a potentiornetrul

R23-SIMETRIE. Acesta fixeaza nivelul

semnalului pentru cel de-al doilea etaj

TEHNIUM. Nr.4/1998 5



echipat cu trioda. le! i'irea acestuia se

face pe R11. Etajul final este un buffer

construit cu cea de a doua jurnatate a

circuitului integrat. Acesta mixeaza

semnalul neprelucrat cu eel procesat

In cele doua etaje echipate cu triode

cu ajutorul potentiornetrului R20. La

limita stanga a lui R20, etajul de iesire

este alimentat numai cu semnalprocesat de eele doua etaje cu triode.

La celalalt capat al cursei

potentiometrului, etajul final primeste

numai semnal de la etajul de intrare.

2xllVca22mA

T r

- este foarte important sa se

separe circuitele de masa ale

multivibratorului cu 4049 ~i ale

montajului audio. Oesi frecventa de

60kHz este mult deasupra limitei

superioare a domeniului audio,

eventuala sa scurgere In montajul

audio poate produce distorsiuni

neplacute;- conectati filamentele tuburilor

cu conductori s epa ra t i, t or sa d a ti , exact

la punctele de conectare pe placa a

lnfasuraril transformatorului. Departati

Rl

NOTA :-R 1 - R3 =1O O / O . 5 W ;-Cl-C3=500uF/63V;-C4-C6= 1OOOuF/63V;-C7-C9= 1OOnF/250V;-Pl,P2=lPM1.

I n pozitiile intermediare ale lui R20,

ceJe doua semnale, lnainte !i'i dupa

procesare, se arnesteca in proport io

corespu nzatoare.

Etajul de alimentare (figura 3)

cuprinde un transformator de retea cu

secundarul de 12V/SA ~i un redresor

rnonoalternanta pe fiecare rarnura,

pentru a se obt ine ±1SVcc.

Pentru alimentarea anozilor se

foloseste 0 tensiune de +45Vcc care

se obt ine dintr-un oscilatorcu unda de

forma dreptunghiulara de circa 60 kHz

si tensiunea varf la varf de 15V,

construit cu 3 din cele 6 inversoare

continute in circuitul integrat 4049.

Celelalte 3 inversoare sunt legate In

paralel pentru a marl capabilitatea de

curent la iesire. Apoi, tensiunea de

15Vvv este aplicata unui multipJicator

ciasic cu 04-<-08, C5, C6, C8 si C10;

Tnf inal se obtine tensiunea de +45V

pentru alimentarea anozilor.

Constructia montajului

Montajul se poate executa pe 0

placa de circuit imprimat realizata

conform figurii 5. Daca se proiecteaza

un alt circuit imprimat, se va tine contde urmatoarele:

Figura 5

conductorii torsadaf de montajul audio.

- pentru reducerea Inaltimil

montajului, soclurile tuburilor se vor

manta pe0 placa metalica de aluminiu

cu grosimea de 1mm, tndoita la 90

grade, Pe c ea la lta la tu ra se rnonteaza

placa de circuit imprimat. Tntre cele

doua socluri 9i placa de circuit se

executa conexiuni izolate, cu

conductori cat mai scurtl:

- indiferent de t ipul carcasei tn

care se va monta circuitul, se vor

prevedea qaun de aerisire tn dreptul

tuburilor electronice, avan d ln vedere

incalzirea acestora.

Pentru cei pentru care

constructia unui transformator sau

modificarea unuia exlstentnu prezinta

o problema, recornandam modificarea

alimentarii cu energie, modificare care

a dat rezultate foarte bune In practica

si care preintarnpina unele neajunsuri

deja semnalate:

- se prevede 0 Tnfa~urare

se p arata pentru alimentarea

filamentelor tuburilor electronice;

- se renunta la rTiultivibratorul de

60kHz, care va fi Tnlocuit cu 0 solutie

clasica avand Tnvedere ca tensiuneanu este prea mare;

AUDIO

- se va opta pentru un redresor

dubla alternants pentru alimentarea

montajului audio. Nu este neaparart

necesara stabilizarea tensiunii de

alimentare.

Alimentatorul modificat se

executa pe 0placa de cablaj separata.

Placa de circuit imprimat a montajului

nu necesita rnodlficari. Nu se vormonta componentele multivibratorului

si ale circuitului de alimentare. Solutia,initiala a fost adoptata pentru

compactizare ca si pentru un pret de

cost mai redus.

Punerea in furicflu ne ~i

reglarea

Se va face 0verif icare atenta a

montajului, dupa care se va pune sub

tensiune. Se vor masur a to ate

tensiunile de alimentare 9i se vor

inlatura eventuale nereguli.Se conecteaza la intrare sursa

de semnal, iar iesirea se cupleaza la

un amplificator audio de putere. Pentru

o verificare 9i reglare a montajului

corecta se recomanda conectarea pe

rand a celor doua canale pentru probe.

Se plaseaza potentiornetrele ln

p o zit ie med la na si se observa trecerea

corecta a semnalului prin montaj.

Modificand pe rand fiecare

potentiornetru, se observa efectul

asupra semnalului. De asemenea se

observa pozitia la care LED2 se

aprinde, indicand limitarea semnalului.

Utilizarea montajuiui

Castiqul ln tensiune de 50:1 al

primului etaj permite procesarea

semnalului de la diverse surse de

semnal, nu numai de la CD-player la

care tensiunea de iesire este de regula

mai mare decat la alte surse.

Potentiornetrele de reglare a castiqului

determina cat de puternic este limitat

semnalul. Fiecare canal dispune de 3

potent iornetre pe panoul de control 9i

de un semireglabil a carui pozitie se

stabile ste la reglaj. Primul

potentiornetru (DRIVE), respectiv R 15 ,

'R43 stabiie ste cat de mare este

semnalul aplicat tubului 9i in

consec ln ta cat de mull acesta rnodi f lca

forma semnalului. Atunci cand acest

potentiornetru este la minimum, tubul

Tncepe sa raspurida nelinear la

aproximativ OdBV . Cu potentiornetrii

DRIVE la maximum, limitarea incepe

s a apara la un semnal de circa 20rntl ivotti -apl icat la intrarea montajului.

6 TEHNIUM .• Nr. 4/1998



AUDIO

ERATATnnurnarul 2 /1 9 9 8 al revistei, la

art icolul "Oscilator rvlF pe 455kHz" la

pag.7, in figura 4, se vor efectua

urrnatoarele modificari:

- capatul inferior al bobinei L3

se va conecta la pinul 12 al circuitului

integrat TAA661;

-Intre pinii 12 si 8 ai integratului ,

se va intercala un condensator de '---------------------------------'1,2nF.

Potentiometrli notati cu BLEND

stabilesc proportia amestecului intre

semnalul neprelucrat 9i cel prelucrat.

Atunci cane potentiornetrli sunt la

minimum, la iesire avem numai semnal

neprelucrat, iar in pozitie maxima, la

iesire avem numai semnal procesat de

etajele cu tuburi.

Pe panoul de control se maimonteaza 9i potentiometrii care

stabilesc valoarea semnalului de la

ieslrea montajului (OUTPUT). Acestia

se reqleaza pentru a se obtine un nivel

optim la iesire, cu un raport semnal-

zgomot cat mai bun.

Pe placa se rnonteaza 2 trimeri

cu care se re qle az a simetria

(SIMMETRY) pe fiecare canal. I n

pozit ia minima, asimetria semnalului

procesat este maxima. Tn pozitie

maxima, semnalul este aproximativ

simetric. Acesti potentiornetri se •reqleaza de la lnceput dupa preferinta. •

Desigur, daca se considera necesar,

trimerii se pot inlocul cu potentiometri

rnontati pe panoul frontal. Daca se

considera suficienta reglarea

simultana a celor doua canale se pot

lnlocui potentiometrii separati cu

potentiornetrf dubli.

Retineti ca aprinderea diodelor

LED2 ~i LED3 indica valoarea

semnalului la care etajul de intrare cu

AO din Cl incepe sa limiteze semnalul

si nu indica distorsionarea semnalului

in etajul cu tub electronic. Atunci cand

unul din aceste led-uri se "aprinde" este

necesar sa se re duca nivelul

semnalului pe acel canal. Suprasarcina

aplicata tubului produce efectul dorit,

dar suprasarcina circuitului integrat

duce la contrariu.

lrnpe danta de intrare a

circuitului este de circa 20kD, buna

pentru 0 qarna larga de echipamente

audio. Daca se foloseste cu 0 sursa

de mare impedanta se vor operaurrnatoarele modificari:

- se scot R26 9i C14;

- se modifica valoarea lui R21

la 680kD 9i a lui R121a 100kD, astfel

ca irnpedanta de intrare va avea

valoarea de 680kD, putandu-se astfel

adapta cu microfoane piezo sau doze

de chitara.

Bibliografie

-Catalog de tuburi electronice,

Editura Tehnlca 1965;

-Electronics Now, iunie 1994;

-Morgan Jones Valve

Amplifiers, Editia 1995.

• Tnperioada 1974+1980 a lucrat in

cadrul intreprinderilor specializate

in lucrari de imbunatatiri funciare;

Tntre 1981+1994 a' lucrat in

domeniul sticlei sl ceramicii f ine;

Dupa 1994, activitate in domeniul

privat;

Primele montaje electronice

abordate in 1963;

Specializare in constructia ~i

depanarea echipamentelor audio

cu precadere a incintelor acustice;

Colaborator la revista Tehnium din1984, unde a publicat peste 100

de articole;

Colaborator al revistei Radio a

editurii Teora.

•

•

•

•ing. Aurelian Mateescu

Nascut la 8 mai 1950, in Bucuresti; •Absolvent al Universitatii pentru

Construct ii Bucuresti, prornotia

1974, Facultatea de Masini sl •

Utilaje pentru Constructii:

GENERAREA SIMPLA, RAPIDA SI PERFORMANTA

A APLICATIlLOR IN LlMBAJUL C ,UTILIzAND BIBLIOTECA DE FUNCTII CONTI

Autor:Mihai Gavota

Colectia SOFTWARE / HARDWAREdata aparitiei: octombrie 1997

ALL Educational

Biblioteca de functii CONTI reprezinta un instrument software care

permite crearea rapida ~i eleqanta a aplicatiilor Windows in mediul Borland

C++. Functiile din biblioteca acopera aproape toate necesitatile de programare

in Windows: siruri de caractere, tratarea tastaturii si mouse-ului, interactiunea

prin dialoguri predefinite, lucrul cu f isiere ~i directoare, af isarea textului ~i

imaginilor, editarea, crearea de meniuri sl butoane. Astfel dispar problemele

legate de lnterfata Windows-API. Tn consecinta, chiar sl programatorii

lncepatori pot realiza rapid sl user aplicatii complexe.

Biblioteca permite crearea de aplicatii portabile ce vor functiona corectatat sub Windows 3.1x, cat ~i sub Windows 95 sau Windows NT.

Lucrarea se adreseaza cu preditectie marii familii a programatorilor

de C si C++, fiind realizata Intr -o rnaniera oriqinala, redactata clar, cu

numeroase exemple, fiind un excelent ghid de folosire a bibliotecii CONTI.

G ru pu l E dito ria l ALL - Servic iu l "Cartea prin posta"Sunatl ~i cornandatll Tel. :01/413 .16.12,01/413 .11 .58

01/413 .07.15;

sau scrletl la

F a x. O 1 / 41 3 . 05 . 40

O.P. 1 2. c.z 1 0 7. B u c ur es ti

NOI vA ADUCEM CARTILE ACASA!




CQ-YO

LINIE DE AMPLIFICATOARE PENTRU TOATE BENZILE DE

RADIOAMATORI DE LA 1,8MHz pANA LA 2,4GHz (II)Vasile DurdeuN05BLA

- urmare din numeral trecut -

11.1Amplificatorul pentru banda de

144MHz cu doua bucati 4CX250B

Acesta are schema electronicsprezentata in figura 3.

Se construleste intr-ocutie de

aluminiu cu capacul perforat pentru a

permite iesirea aerului.

Soclurile tuburilor sunt montate

la 50mm de peretii cutiei ~i la 70,9mm

intre ele. Soclul RFCi este montat In

stanqa, Tnafara campunlor puternice

de RF. Bucla de cuplare a iesirii, L4,

este rnontata dedesubtul finiei de acord

anodic si este conectata la mufa de

ie9ire folosind 0bucata scurta de cablu

coaxial si spre condensatorul de acordC5 de pe panoul frontal prin intermediul

unei l inii din cupru.

Linia in A/2 din circuitul grila, L2,

este realizata din teava de cupru cu

diametrul de 6mm si cu lungimea de

266,7mm avand distanta intre centre

de 23,8mm. Este indoita in forma de Y

la 50,8mm de la grilele tuburilor.

Rezistentele R1 si R2 sunt lipite prin

cleme aproximativ la mijloc. De

asemenea C9 9i Ci0 sunt lipit: prin

benzi de Cu la aproximat iv 44,45mm.

l.at irnea benzilor este de 6,35mm, iar

lungimea de i6mm. (La realizarea

neutralizarii am fost obligat sa elimin

aceste condensatoare de neutralizare,

montajul funct lonand {carte bine taraele). Tn locul condensatorului C2 am

folosit un condensator fluture de

2xi5pF. Tija cu locas de surubelnita a

lui C3 este scoasa la un capatprintr-o

qaura Tnperete care trebuie Tnchisa cu

o banda adeziva elupa ce punerea la

punct este terrninata, pentru evitarea

pierderilor de aero Bucla de cuplare a

intrarii, L1, este montata exact sub

liniile de grila in forma de Y, cu capatul

Inchis langa mijlocul liniilor. Pozitia ei

poate fi aiustata cu ajutorul unei t ije din

C10

teflon. Rezistentele Ri si R2 sunt

conectate, asa cum s-a ara ta t mai sus,

la L2 prin intermediul unor cleme

elastice care pot fi culisate pe L2,rnutandu-se de-a lungulliniei In punctul

in care tensiunea de RF este minima.

Acest punct poate f i gasit cu un creion

de faza obisnuit (care are un bee eu

neon).

Principalele dimensiuni ale

circuitului anodic L3 sunt date In figura

4. Cele doua piese A sunt placile

statorului condensatorului de acord C4.

Conectarea la anozii tuburilor a

liniei L3 este tacuta cu ajutorul a doua

coliere din tabla de alarna, u?or curbate

- 5 0 . . ·9OV

76

36.5I I

e. ~R=20'5,

I

I I

0015, 11

-

36,5 I I - VI I

(g ),"-

IA

dupa indoire pentru a se obt ine 0mai

mare suprafata de contact cu anozii.

Un inel din cupru Inconjoara anodul si

tine strans colierele. Acestea sunt

f ixate intr-un punct cu tensiune de RF

scazuta, asa ca suprafata mare de

contact nu dauneaza. Circuitul anodic

a fost realizat 9i incercat 9i din tabla

de alarna nearqlntata 9i nu s-a putut

masura vreo diferenta. Este bine sa fie

protejate pentru evitarea coroziunii in

tirnp.

25,4 ijl Rotorul condensatorului C4 esterealizat in forma de cutie putin adanca

38 0 facuta din tabla de cupru sau alarna.

38 Dimensiunea rotorului este data in

/ _ 25:~ _ '-- ~525 v _ : ~ ~ g ~ ~ a ~ ~ 63 LI ~ .-_ . --= ..;..:..:...;__ I_ fl'i g _ U - i ! f -a

6.:5 S e i n t ; e d U P ; I;ni a

I I c 1

L - - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ - _ , ' - _ _ _ _ / - ~65 L4~1------1'-'-7-'-'7. = 8 . = - - - - - 4 _ ~Figura 5

1,5

12.7

279,4

, , - - - - -

4,5

A(2buc)

IESIRE

Figura3

7.93 =0Figura 6

8 TEH NIU lV l • Nr . 4/1998



CQ-YO

Figura 7

punctata. Dimensiunile liniiior L1 9i L4

sunt prezentate in figura 6.

Bobina In forma de bucla, L4,

este sprijinita in partea de jos de doua

distantiere din teflon, care au practicate

taieturi cu 0 panz a de fierastrau

rectificata astfel ca latimea crestaturii

sa fie mai mica de cat grosimea

materialului din care este confectionata

bucla. Astfel, aceasta va intra cu

strang ere si va rarnane in locul In care

la reglare s-a obtinut un maxim.Racirea trebuie sa fie Iacuta cu

ajutorul unui ventilator capabil sa

debiteze un curent de aer mai mare

de 0,2m3 aer/minut.

Reglarea

Tensiunea de filament se

reqleaza cu ajutorul unei rezistente la

6,0V. Se fixeaza clemele alunecatoare

aproximativ pe mijlocullui L2. Se aplica

pana la 2W pe circuitul de gnla. Se

ajusteaza pozitia lui L1 9ise acordeaza

C1 9i C2 pentru un minim de putere

reflectata, indicata de un SWR-metru

conectat intre excitator 9i mufa de

intrare. Cu 0putere de excitatie astfel

lncat sa se poata masura curentul de

grila, se mascara separat pentru

fiecare tub 9i se ajuste aza

condensatorul de balans C3 pentru a

se obtine cam aceeasi valoare pentru

fiecare tub. Se reajusteaza C2 pentru

fiecare modificare.

Cand curentli sunt aproximativ

egali, trebuie reqlata neutrodinarea. Cu

o sarcina de 50Q conectata la mufa

de ie9ire 9icu circuitele de qrila 9ianod

avand 0decuplare in curent continuu

la masa, se cupleaza un indicator de

RF la L3, fara a aplica tensiunea de

grila 9i tensiunea anodica 9i se

acordeaza C2 9i C4 pentru indicatia

maxima, apoi se ajusteaza pozitia

tablitelor de neutralizare C9 9i C10 cu

grija, pentru un minim de RF directa.

Se recontroleaza echilibrarea

circuitelor de grila 9i se reacordeaza

de f iecare data cand pozit ia tablitelor

este schirnbata. (A9a cum am aratat

mai sus, la reglarea neutrodinarii am

fost "obligat" sa desfiintez C9 si C1O.

Probabil depinde de tuburi). .

excitatie si se acordeaza C4 9i C5

pentru 0 valoare maxima la iesire. Cu

o excitare suficienta, astfel incat

curentul la fiecare grila sa fie

aproximativ 5mA, randamentul

anodului trebuie sa fie aproape 70%

dupa ce s-a pozitionat L4 in functie de

L3 cu foarte multa grija. Pozitia buclei

9i tot acordul se schlrnba cumodificarea tensiunii anodice 9i nivelul

de excitatie, asa ca pentru conditii

liniare, toate regiajele trebuie facute In

conditi ile finale. Forma 9i pozit la lui L4

sunt destul de critice. Cea mai mare

eficienta se obtine cu 0bucla In forma

de elipsa, la aproximativ 9,5mm

dedesubtul lui L3. Rezultate bune se

obtin cu tensiunea anodica cuprinsa

intre 1200 si 1800V.

11.2Amplificatorul de 432MHz

Este construit dupa 0schema a

lui Dick Knadle - K2RIW, la care s-a

·9QV/lOmAFigura 8+300V/50rnA

Pentru testele de Inceput, modificat partea de intrare dupa

tensiunea anodica trebuie sa fie DC4XH, deoarece s-a constatat ca de

cuprinsa Intre 800V 9i 1000V. multe ori la pornire amplificatorul pur

Tensiunea de grila nu trebuie sa fie mai 9i simplu "nu merge", de cele mai multe

mare de 250V, de preferinta stabilizata. ori din cauza circuitului rezonant al

Se aplica tensiunea anodica si de grila, grilei 9icuplarii prin link a intrarii. Pentru

In ace asta ordine. Se ajuste az a a functions corect este nevoie de 0

polarizarea astfel incat curentul anodic capacitate scazuta In circuitul de grila,

sa fie In jur de 150mA. Se aplica de aproximativ 1pF, re aliz ata cu

19

T 2

10mAcc _

.I2x1~F I

TEHNIUM. Nr. 4/1998

120

Figura 10

9

~. ~ .. -~~-~-.--. ~-.- -



18 6

III

r L Z - 52

5

"",",r-- - '\

. . . I I I 21.8150- ~ I

I I

/5

~90

'-

I

I I

50 55 ~ Figura 13I I N T R A R E OU T (W )

ajutorul unei placi asezate sub circuitul

grilei care este apropiata sau departata

cu ajutorul unui dispozitiv excentric.

Aceasta nu este intotdeauna de ajuns

si atunci trebuie realizat un preacord

cu autorul unei alte placi, la rnasa,

acordat cu ajutorul unui excentric. De

altfel ~ila circuitul anodic este rezolvata

problema identic. Tn total am folositpatru dispozitive excentrice, f iecare

actionat de cate un demultiplicator 1:15

realizat cu ajutorul a trei rulrnenti de

dimensiuni mici (f igura 7).

I

- 0 1 13 2I 70

7 - (~ - -I

246

4

Figura 1 1

Rarnane la latitudinea f iecarui

constructor realizarea acestor

dispozilive excentrice !?i a

demultiplicatorilor.

Schema amplificatorului este

data in figura 8 (RFC1 - 5 spire CuAg

<fJ1,2mm/mpe <t>6mm,lungime 24mm,

RFC2 - 5 spire CuAg c 'P1 ,2mm/m pe

3

3

c'P6mm,lungime 13mm, RFC3 - O,21lH

cu 10 spire CuEm <pO,2 pe c'P3mm,cu

1=15mm). Instrumentul de rnasura

duble aza instrumentul de la

alimentator numai pentru tensiunea de

filament. Restul tensiunilor si

mtensitatilor au aparate de rnasura pe

panoul alimentatorului.. Schema de

alimentare a f ilamentelor este data in

figura 9. Dupa cum se vede, schema

este foarte simpla. Cine vrea saaprofundeze teoretic ace asta

CQ-YO

problema de legare in paralel a doua Linia din circuitul anodic este

sau mai multe tuburi pentru UHF, tacuta din sticlostratitex dublu placat,

gase:;;te detalii in QST aprilie 1972?i cu dimensiunea de 246x132mm.

HAM RADIO - februarie 1970, unde Din nou se va avea grija ca

K2RIV da sl alte idei interesante ~i gaurile sa fie exact deasupra tuburilor

folositoare. ~i mai mari in diametru decat diametrul

Constructia radiatorului, deoarece in interior yin

Amplificatorul este construit Intr-o lipite ghiare din tabla de alarna pentru

cutie de aluminiu cu dimensiunile: un contact cat mai bun. Aceste ghiare300x210x150mm, peretii laterali au Ie-am realizat din tabla de alama cu

fost realizati din tabla cu grosimea de grosimea de 0,3mm?i yin lipite ~i pe 0

4mm, in care am dat qauri filetate de parte si pe cealalta a stic1otextolitului

M3 pentru prinderea placii dintre dublu placat care este rnentinut la

circuitul anozilor ~i circuitul grilelor, si distanta de 26 mm de planul de mijloc

M 2,5 pentru prinderea celor 'L I N T R A R E

doua capace. tf A E R

Capacul de sus are

doua qauri de <t>50mmprin

care se introduc doua tuburi

din teflon ce culiseaza pe

anozii tuburilor prin care se

evacueaza aerul cald de la -_ - : Oventilator (dupa ce trece prin 202

radiatorul tuburilor). Trebuie

avut grija ca pozitionarea

gaurilor sa fie exact

deasupra tuburilor pentru a

nu se introduce tensiuni 292

mecanice in soclurile

tuburilor. Figura 120

al cutiei cu doi distantieri din teflon sau

portelan.

A9a cum am aratat, in loc de

condensatorii fluture C1, C2 si C3 dincircuitul grilelor am folosit condensatori

realizati din tabla de cupru-berillu,

apropiati sau departati cu ajutorul unor

dispozitive cu excentric ~i

demult iplicatoare. Forma liniei L2 din

circuitul grilelor este data in figura 10,

iar a liniei anodice L 1 in figura 11.

Interiorul cutiei dinspre partea anozilor

tuburilor arata ca In figura 12, iar

dinspre linia L2 din grile, ca In figura

13.

- continuare Inpagina 3-

90 0

80 0

7 00

60 0

500

400

300

200

100

R A N D A M E N T %90

80

7 0

60Close C

50Uo=2000V

40 Ugi =-901/

30Ug2=300V

20

10 15 20

Figura 1 4

25 [W )

10 TEHNIUM • Nr. 4/1998



-qFUNCTIONAREA SI DEPANAREA VIDEOCASETOFOANELOR (VI),

ing. ~erban Naicu

ing. Florin Gruia

- urmare din numerul trecut -

15. Reglajul parlii de TUNER

(SELECTOR DE CANALE) din

videocasetofonPrezentarn 1n figura 6 notarea

pirulor (cea mai utuizata) la blocul

TUNER (sau SELECTOR), vazuta

dinspre pini. Explicatiile notatiilor sunt:

ANT - intrarea de la antena:

AGC - Automatic Gain Control -

controlul automat al arnplificarii;

BU - functionare pe banda UHF

(canalele 21+69) (+12V);

VT - Variabile Tension, tensiunea

variabila de acord;

~ OAGCL _J L

~OANTLo BU

20 +B oVT 20AGC

30VL oBH 30 BU

40VH oAGC 40VT

X o BL 50 BH

50VU oAFT 60 BL

60VT o +B 70 AFT

X 0 80 +B

70 IF XNC 90 IF

80 IF o IF lOXNC. . . ,

I h I h r -

0). b). F· 6 c).Igura

BH - functionare pe banda High

(canalele 6+12 In banda VHF) (+12V);

BL - functionare pe banda Low

(canalele 1+5 In banda VHF) (+12V);

AFT - Automatic Frequency Tuning,

controlul automat al acordului;

+B - alimentarea cu +12V (sau +9V);

IF - Intermediary Frequency, le~irea

de frecventa interrnedlara (pot fi doua

iesiri):

NC - Non Connected; terminal

Cablu coaxlol

PAMANT(GND)

Figura 7

- - - - - - - - - - 1 I~ECRAN ~

max Scm

neconectat;

I n marea majoritate a cazurilor.

de-a lungul exploatarii unui

videocasetofon, aceasta parte

tunctionala a sa (TUNERUL) nu

necesita intervent ie de nici 0 natura.

Dar, Tncazul interventiilor necalificate,

defectarii ~iTnlocuirii unor componente

importante care afecteaza

perforrnantele de receptie , apare

imperios ne ce sara reglarea In

laborator a acestei parti de receptle din

eter.

Aparatura de masura sl reglaj

ne ces ar a co nsta In prez enta

obligatorie a unui generator de semnal

de tip vobler, cu domenii de lucru care

trebuie sa acopere fre cventa

intermediara imagine - In jur de 38MHz

receptor ~i blocul de fre cventa

intermediara (TUNER ~i IF) sunt

lm p re un a in tr -u n singur ansamblu.

Tncealalta variants constructiva

TUNERUL este bloc separat, ecranat

iar blocul de frecventa intermediara

imagine (cu sau fara blocul de

frecventa intermediara de sunet) este

situat In alta parte, de asemenea

ecranat.

Modul de conectare a

generatorului de semnal (vobler):

pentru adaptare se folosesc

elementele din f igura 7.

Tn manualul de service al

aparatului (SM) sau direct pe montaj

se cauta iesire a de video din

demodulator, notata de obicei

V.DET.OUT, de .Ia care se culege

.--------,I II I INTRARE DE F.i.

VOBLER

L Y d I ) II :

IF INCU MARKERI V.DEM

"OUTGND lJINTfARE

1________ 1 MASA IESIREVIDEO

REGLAJUL AUT.

AMPLIF. AGC

~+ 1.1OV

SURSA DE TENSIUNE REGLABILP


Figura 9

- frecventa interrnediara a sunetului semnalul de vizualizat.

(5,5MHz - CCIR; 6,5MHz - OIRT) si Blocul de frecventa interrnediara

benzile de receptie TV de la canalul 1 de care ne vom ocupa este alcatuit In

la 69, avand markerii de frecventa general din doua variante constructive

corespunzatori. In functie de vechimea sa. La modelele

Mai sunt necesare doua surse mai vechi de videocasetofoane

de tensiune reqlabila (O+15V) pentru caracterist ica de transfer a acestui bloc

simularea semnalelor de reglaj se obtine cu ajutorul circuitelor

(reglajul automat al arnplificarii) ~i acordate, fiind prezente multe bobine

pentru alimentarea blocului de reglat. ~i implicit procesul de reglaj devenea

Frecventolmaglne Frecvenlosunet Exista doua variante constructive laborios. La videocasetofoanele

canal adiacent superior canol adiacent infenar pentru realizarea receptiei semnalului moderne caracteristica de transfer esteFigura 8 TV din eter. I n prima varianta blocul asiqurata de 0 components special



o• "fill

1VW

proiectata in acest scap, denumita filtrucu unda acustlca de suprafata (SAW).

Nurnarul de reglaje scade la maxim

trei, iar calitatea re ceptiei cre ste.

Caracteristica de transfer a unui astfel

de filtru SAW urmareste standardul de

televiziune pentru care a fost proiectat

(ex. CCIR, OIRT) si are forma din

figura 8.

Cu titlu informativ aratarn ca

pierderile de insertie ale unui filtru SAW

sunt de ordinul 22-23dB. Pentru a se

anula efectul capacitiv intern, de la

intrarea si ie~irea filtrului SAWacesta

este precedatlurmat de lnductante

care, corect reglate, determina un

caracter pur rezist iv al intrarti/iesini

circuitului SAW. Deoarece blocul

TUNER are 0 car acteristlca

constructiva de bloc compact, cu

purine elemente de reglaj la nivelul

depanatorului amator, iar lncercarile de

modificare a perforrnantelor sunt de

obicei nereusite. vorn descrie doar

reglarea blocului demodulator de video

f f i f f i Jigura 14

si sunet.

Pentru reglarea blocului de

trecventa intermeoiara video (VIF) se

utilizeaza montajul din figura 9. Se

lnlocuieste tensiunea de reglaj automat

al amplificarii cu 0 tensiune fixa,

indicata de fabricant In SM, cuprinsa

de obicei lntre 3-;-8,5V, fumizata de 0sursa de tensiune externa reqlabila.

Intrarea de IF (frecventa interrnediara)

este de obicei accesibila, mufa fiind de

tipul RCA, intre TUNERUL separat ~i

blocul VIF conectarea facandu-se cu

un cablu coaxial (prevazut cu acest t ip

de mufa).

Semnalul obtinut dupa

demodulare de la lesirea "V.DEM.OUT"

se Intoarce la vobler pentru a fi

vizualizat. Se incearca din reglajul

AGC sa se obtina un semnal de 1Vvv.

Se injecteaza semnal, lainceput avandgrija sa nu "inecam" etajul de VIF,

acesta lucrand prin definltle cu

semnale mici la intrare !?iarnpllflcari

mari.

Descriem pentru inceput

procedura reglajelor pentru blocurile

VIF cele mai raspandite !?ianume celeStop inainte de limifare

Figura 11

cu filtru SAW

Se identif ica bobina notata AFT

sau LLD si se reqleaza pana cand se

obtine maximul de nivel, pentru

frecventa lnterrnedlara de 38,9MHz,

conform figurii 10.

16. Reglajul circuitului automat de

control al fracventei AFC (CAF)

SeIoloseste In

continuare

montajul din figura 9. Se injecteaza

semnal de frecventa interrnediara

100%

lVw

avand grija ca nivelul dat de reglajul

deAGC sa fie ca In figura 119i anumese aduce nivelul pana aproape de

pragul de limitare (clipping). Se

reqleaza miezul bobinei notata "AFC"

Tnas>aIel tncat markerul de frecventa

38,5MHz sa fie circa 60% din Intreaga

amplitudine (conform figurii 12).

17. Reglajul circuitelor de rejectle

sunet (S.TRAP)

In cazul cand exista distinct,

acest circuit (bob ina) este notat cu

31 9MHt3.4MHZ . 40.4MHz. Figura 15

S.TRAP. Se folcseste montajul din

figura 9. Se reqleaza din aceasta

bobina ln asa fel lncat In dreptul

markerului de Irecventa de 33,4MHz

(pentru norma CCIR) semnalul

vizualizat pe ecran sa f ie minim.

o imagine orientativa a ceea cese obtine in finalul unui bun reglaj se

prezinta Tnfigura 13 (curba S9 retera

la standardul CCIR).

18. Reglajul circuitului automat de

control al arnptiff carli (AGe -

Automatic Gain Control)

Se identitica rezistenta variabila

nota ta "AGC", iar In SM se cau ta ce

valoare trebuie sa aiba tensiunea de

reglaj In punctul de test atribuit acesteiverificari "TP.AGC".

Se regleaza din rezistenta

variabila pana cand se obtine

tensiunea continua indicata in SM,

avand grija sa avem comutatorul notat

- Z k - - - - - : - - . . - - - - - - t - · - - 100%

60%.. . ---- .. . - -------

38.9MHz

Figura 12

AFC, pe pozltia "ON".

Un reglaj exagerat nu duce

neaparat la 0 "sensibilizare" a

aparatului, ci dimpotriva exista riscul

ca la semnale puternice bucla deAGC

sa nu mai alba dinamica de reglaj

suticienta, iar nivelul mare de video sa

" irn pin qa " I n limitare semnalul, efectul

fiind 0 instabilitate pe verticals datorita

alterarii impulsurilor de sincronizare pe

verticala.

19. Reglajul blocului de fracventa

intermediara video in cazul folosir iibobinelor de reglaj

Pentru modelele mai vechi,

exernpliflcarn cu un bloc FI de

videocasetofon PANASONIC, destul

de raspandit. Reglajul _esteprezentat

in figura 14, fiind prezentate bobinele

care trebuie reglate.

Se Ioloseste montajul din figura

9. Se urrnareste obtinerea curbei din

figura 15. Se incearca obtinerea la

iesire a unui semnal de amplitudine

1Vvv. Se reqleaza bobina T-702-B

pentru minim la frecventa de 40,4MHz.Din bobina Tl01 se reqleaza minimul

pentru frecventa de 31,9 MHz. Se

reqleaza din bobina T702-C pentru

minim la frecventa de 33,41V1Hz.Se

reqleaza bobina dinspre TUNER 9i

T702A pentru apropierea de curba din

1Vw

moi mulf-+.I...-_~=~--t>

de lVw

12 TEHNIUM. Nr.4/1998



lleslre sunet

C . 1 .

F . 1 .

1+5

Exista frecvente situatii cand un

videocasetofon importat din tarile care

folosesc alte standarde de sunet

re ceptione aza coreet imaginea

(inclusiv culoarea) posturilor noastre

de TV , dar fara sunet, I n locul S E W

aparand doar un tasatt. Cea mai

cornoda ~i utilizata metoda de a

"completa" standardul de sunet deja

o caseta de test. existent In aparat cu alt standard este

Reglajul 5e poate face 1?idupa cea a utilizarf convertoarelor de sunet.

ureche" avand grija ca nivelul de audio Un convertor consta, In principal, dintr-

sa nu f ie exagerat de mare, caz In care un oscilator pe frecventa de 1MHz (sau

apar distorsiuni neplacute, ba ehiar 12MHz) al carui semnal se arnesteca

exista riscul penetrarii sunetului peste cu frecventa sositi.'l din postul TV.

~,I. 120 5D'5M~uF ','::' De~&',s AUDIO

82pFI 82pF I II+S - : : : r : : - ~ :

. .

+9 ..12V

Figura 17

figura 15.

20. Reglajul etajului de frecventa

intermediara ~i demodulator de

sunet SIF

Se identifica pe montaj (sau pe

schema din SM) punctele de test unde

inseram voblerul si de unde culegem

semnal demodulat.

Dupa realizarea conectarii

coresounzatoare se urmare ste

obtinerea curbei In "S" conform figurii

16.- se reqle az a bobina din

demodulator pentru atenuare minima

9i centrarea curbei S pe valoarea de

5,5MHz;

- se reqleaza bobinele filtrelor de imagine In modulatorul de RF.

intrare pentru maxim de amplitudine; 22.Standarde desunet. Convertoare

- se cauta confirmarea faptului Din punct de vedere al

ca la deviatii maxime egale (±150kHz) frecventei purtatoare a sunetului exlsta

In jurul frecveritei intermediare de petru standarde pentru metoda de

sunet pantele curbei In S sunt eqale si transmitere a sunetului cu ajutorul

1--_------1 1----t---,5M5

c . 1 .

F . I .

I+ S

22uH +9:.12VCONVERTOR

SUNETADITIV Figura 18

• I

I I

I I

I •

CONVERTORSUNET

1-----c>-+9.12V

Figura 19

liniare (simetrice).

21. Reglajul nivelului de audio

provenit din TUNER

Frecvent, dupa demodularea

sunetului, fabricantul a introdus 9i

posibilitatea reglajului nivelului de

audio, pentru ca cele doua surse video

9ituner sa poate fi compatibile ca nivel.Se identifica acest reglaj care e de

obicei asezat pe placa demodulatorului

de sunet 9i e notat cu "Audio LEVEL"

sau "Audio OUT'. Se injecte az a

semnal cu fre cventa de 5,51\11Hz

modulat cu 1kHz, deviatia nominal afiind de 15% 9i se cite ste cu

milivoltmetrul de audiofrecventa pe

mufa de AUDIO OUT a

videocasetofonului. Se cauta prin

reglarea rezistentei variabile "AUDIO

our ca acest nivel sa fie egal cu

nivelul semnalului de 1kHz "citit" de

videocasetofon In modul PLAY de pe

mcdulatiei de frecventa. Primul

toloseste frecventa interrnedlara II

sunet de 4,5MHz (SUA, JAPON IA), al

doilea 5,5MHz (CCIR), al treilea 6MHz

(Anglia) 9i al patrulea, corespunzator

cu eel utilizatTn tara noastra, foloseste

frecventa de 6,5MHz (fostul OIRT).

5.5MHz

Rezulta, datorita fenomenului de

"batai" dintre cele doua oscilatii, doua

noi frecvents pe langa cea oriqinala,

De exemplu, daca trecventa purtatoare

de sunet receptionata este de 6,5MHz,

cele doua frecvente rezultate sunt 5,5

MHz 9i respeetiv 7,5MHz. Datorlta

prezentei a doua filtre ceramice ale

carer frecvente de trecere sunt 5,5MHz::;i respectiv 6,5MHz, la iesir ea

convertorului va apare doar trecventa

de 5,5MHz, cea de 7,5MHz fiind

eliminata. Aceasta noua frecventa de

sunet de 5,5MHz ce poarta modulatia

de frecventa a celei initiale, de 6,5MHz

este aplicata lantului de amplificare ?i

demodulare deja existent In aparat

(acordat pe 5,5MHz). I n cele mai multe

cazuri, conectarea unui convertor nu

este suficienta, aproape In toate

cazurile fiind necesara !?ischimbarea

F.I.S.+Demodu la t o remnol de -t:---<t---"1>-----,

r tJt6 5MH Di lt ru

conve . Z existent

~. . . . . . ~.".""""".""."""""""-,

: 5 . 5MHz+: 7 . 5MHz

+9 ..12V

Di l lru

ceramic

"I"5.5MHz

,

: Figura 20, ~9_N Y~8TP_R :

TEHNIUM • Nr. 4/1998 13

-~---- _- ---



r : · ~iii'4 .7 . .56pF

filtrul ceramic de intrare a carui

, I[ frecventa centrala de lucru este de

: : 6,5MHz', se combina cu frecventa de

I , 1MHz a oscilatorului, rezultand' cele¥doua frecvente: 5,5MHz sl 7,5MHz. T'Frecventa de 5,5MHz trece prin filtrul

ceramic de 5,5MHz lntorcandu-se din

C . 1 .

F . I .

1+ 5

C O N V E R T O R5 U N E T + 9 .. 1 2V Figura22

Figura 21filtrului cu unda de

suprafata din etajul de

frecventa intermediaraPentru standardul CCIR,

latirnea benzii de trecere a

filtrului FUS este cu -IIVIHz

mai inqusta decal este

necesar in cazul OIRT

(cazul nostru), rejectiile de capat de

banda ale FUS-ului din primul caz

"caz and" exact peste fre cventa

purtatoare de sunet sl atenuand-o In

acest fel. Exists filtre FUS combinate,

nou la borna de intrare. frecventa qenerata, ci convertorul are

In continuare, acesta frecventa intrarea separata de ie~ire. 9i aiciexista doua filtre ceramice

'_"-~fe--""---[:=J---iYn~ pe 5,5MHz si respectivI'~~DIO 6,5MHz. '

-::;:- Dam ca exemplu un

astfel de convertor, fabricat

de firmele germane

ZAHNER (figura23),

EGIS (f igurile 26 ::; i27).

Alt exemplu de convertor lacare

se elirnina filtrul original de 5,5MHz

este cel prezentat In figura 24 avand

ca particularitate faptul ca nu poseda

nici un filtru ceramic, ci doar circuite

+9 ..+ 12 V Figura 23

strabate filtrul de 5,5MHz deja existent

In aparat, urrnand calea traditionala.

Frecventa de 5,5MHz va strabate

sistemul nestanjenita. Tnacest fel, la

sistemul original de sunet de 5,5MHz

47nF I.

Af0n F

: 1 00pF :

I I 1 0K

- --"76,5MHz 6M5 -:- -:-

utilizate atat pentru CCIR, cat ~i pentru s-a adauqat unul nou pe 6,5MHz. cuplate acordate.

OIRT. Exista cazuri mai dificile, cand Revenind la convertorul firmei

Modul de conectare a circuitele acordate pe fre cventa ZAHNER, modul de montare alconvertorului adit iv, care prezinta doar interrnediara nu sunt construite cu filt re acestuia este prezentat In figura 23.

trei pini (intrare/iesire, rnasa 9i +9+12V) ceramice, ci cu bobine. In acest caz Convertorul din figura 24 este fara filtre

este destul de simplu (figurile 17 ~i cuplarea convertorului se face prin ceramice, doarcu bobine cu montarea

18). intermediul unui condensator de cuplaj ca ln f igura 25 (prin eliminarea filtrului

Tncazulfolosiriifiltrelorceramice cu montajul, a carui valoare este ceramic).

schema conexiunilor este data tn cuprinsa Tntre4,7pF+56pF (figura21). Alt exemplu de convertor, de la

figura 17. Alimentarea cu tensiunea firma EGIS, este prezentat in figura

Tn cazul folosirii combinate a cuprinsa lntre +9V si 12V este bine sa 26, avand modul de montare prezentat

se "ia" chiarde pe borna unui Tn figura 27 (prin Tnlocuirea filtrului

condensator electrolitic de ceramic sau Tntreruperea circuitului, In

AUDlofiltraj (de exemplu, de la cazul cu bobine).

L- ----l borna notata uzual +8 a Dupa montarea comutatorului,

blocului TUNER), cu se finise az a acordul bobineiverificarea pre alabila a oscilatoare pe 1MHz, pentru cea mai

+ 12 V tensiunii (cu instrumentul de buna conversie. 0metoda este de a

Figura 25 ma~~~:t)ti puri r: +_9~~2~L ,filtrelor ceramice si a bobinelor schema de convertoare, cu

este prezentata In figura 18. Tnlocuirea filtrului

Pentru cazul cand nu se ceramic existent (de

folosesc filtre ceramice, ci circuite 5,5MHz) au schema.; '0--+<

cuplate (cu bobine), schema conexiunii prezentata In figura 22.

este data In figura 19. Tn aceste

Principial, modul de lucru al unui convertoare, fenomenul

astfel de convertor este prezentat In nu mai este aditiv, adica

figura 20. la frecventa oriqinala saFrecventa de 6,5MHz trece de se adauge noua

1= 3 5 cm

Figura 24

27l_PF4,7nF :

= ! = - : : ; : - '

I . F . S .Demod.S

,5M 5 ,

Q~- = : = - I.

OUT

,1 ,_.J

C F1 C F2

Figura 26

14 TEHNIUM. Nr. 411998



AUTOMATIZARI

ELECTRONICA ~I PC (II)

ing. Draqos Marinescu

- urmare din nutnerul trecut -

Protsctia Interfetei paralele

Pentru a preveni defe ctluni

nedorite in partea hardware a PC-ului,este nece sara protectia interfetei

paralele la posibilele accidente care pot

surveni, accidente avand cauza In

functionarea defectuoasa a montajelor

electronice care sunt legate la ea.

Cea mai sirnpla metoda de

protectie este legarea montajelor

electronice la intertata paralela prin

U I

" P. ,: ;2 _ ;, -. .. i D I Q I H-li--7~'i:r';i-'t-i 02 Q2I-t'HW'M -H 03 Q3 I--tj;........;"*,,

' i - r T - " " " " " D4 Q4 f - - . H 1 - - - 7 : : ; , ; . . > '

'i:T7-M D5 Q5 I---P,H'iT'l'i-rir-+-I D6 Q6 I - - + - ' 1 - - - - 7 T T f1t'T.?T-*-1 D7 Q 7 f-+)H~""-'--y D8 Q8 f-'-''___:='"

+5 V 0---:.,:----, COC

7 4HCT5 7 3

intermediul unui buffer care sa la +5V pentru ca circuitul integrat sa

protejeze intefata. lucreze In regimul de repetare la iesire

Schema unui astfel de buffer a valorilor de la intrare fara alte

este prezentata in figura 5. Oesenulde echipare al montajului este

prezentat In figura 6, iar cablajul (vazut

prin transparenta) In figura 7. Circuitul

integrat folosit este 74HCT573 care are

intrarile 01.;-.08 9i iesirile Q1.;-.Q8

(figura 8), iar desenul capsulei este

prezentat in figura 9. Pinii 1 (OC) ~i

11 (C) sunt leqati la GND si, respectiv,

comenzi suplimentare.Dupa cum se vede din schema

din figura 5, intrarile circuitului integrat

74HCT573 sunt legate la intetata

paralela la pinii P2, P3, P4, P5, P6, Pl,

P8 si P9. Pinul P25 al interfetei paralele

este legat la masa sursei externe de

+5V pentru a avea rnasa comuns a

PC-ului sl a montajului.

J9

+ 5V [Q - - - - - - -o + 5V

JIQ

GNW I

JI9

P2 5 I

JI

IQIP2

J2 JII

IQIP3 DI I Q J

~~

J3 JI2

IQlP4

> &021Q1

J4 Jl JIQlP5 D31Q1

J5 JI4

~ 0 0QlP6 D41Q l

J6 Jl5

~~IQlP7 P D51Q l

P

~~

J7 - Jl6

IQlP8 7 4HCT5 7 3 D61Q1

J8 Jl7

IQIP9 D71QJ

J9 Jl8

IQ J + 5V D8 IQ I

JIQ(Q IGND -0

JI 9IQIP25 -0 FATA C U l IP ITURIigura5

F ig ura 6 Figura 7

F . 1 .I+ S

atenua mult semnalul de intrare, din antena

videocasetofonului, pana cand sunetul ajunge

in zona de fasait, lucru care indica faptul ca

demodulatorul de sunet a iesit din zona de

limitare. Acest fapt ne ajuta sa facem un acord

precis cu "urechea" a celei mai bune situatii

de receptie a sunetului.

I n cazul unei incorectitudini, de orice

natura, in prelucrarea sunetului va apare un

fenomen sup ar ator: 0 suprapunere

perrnanenta a unui bazait (brum de intercarrier)

pe sunet, agravat in specialla aparitia titrajului

de film. Acest lucru indica un nivel slab al

purtatoarei de sunet, demodulatorul

nernaireusind sa-si "faca datoria", adica s aelimine modulatia parazita de amplitudine

(care qenereaza acel brum).

In acest caz se verifica convertorul,

filtrul FUS, si acordurile (daca nu cumva au

fost alterate) din lantul de demodulare sunet.

- cantinuare in numeral viitor-

+9.12V

~ ~ ~ AUDIOp:~

Se intrerupe

~

...

',< -.

, .~.

I

I

TEHNIUM. Nr. 4/1998

+ 9 .. 1 2V

Pt. cozucu bobine.

Figura 27

15

--- ~----.---.-.-.



U1

01 Q102 Q203 Q304 Q405 Q506 Q607 Q708 Q8

COC

74HCT573

Figura 974HCT573

Pin 10 = G N O ;Pin 20 =+5V.

Figura 8

U1

le!?irile montajului sunt la pinii aceea merlta facuta cheltuiala.

J11+J18!?isuntnumiteOh08.Aceste De aceea, montajul din figura

iesiri repeta valorile iesirilor interfetei 2 se poate modifica prin folosirea

paralele, protejand-o in acelasi timp. cuplata a montajelor din figurile 5, si

Este indicat ca acest tip de respectiv, 10. Cuplarea celor doua

buffer sa fie folosit la intrarea tuturor montaje se face conectand direct

montajelor electronice care folosesc iesirile 01 +08 ale montajului din figura

portul paralel al PC-ului. Este adevarat 5 cu intrarile 01 +08 ale montajului din

ca pretul de cost al montajelor crests figura 10. Functionarea si programeleputin, dar avantajele sunt mari si de ce pot fi folosite sunt aceleasi ca pentru

U1P2

01 Q102 Q203 Q304 Q405 Q506 Q607 Q708 Q8

+5V COC

74HCT573

J13

+12V[]---o + 12V

J9

+5V[]---o +5V

JlO

G N n14

P25 1



~

Jl l

~ l J1 2

J2 1IQ ] C12

~ l J2 2

J3 1IQ ] C 2 2

~ l J3 2

J4 1[§ ] C 3 2

8 11 J4 2

J5 11 Q I C 4 2,

r

~ l J5 2

J6 1IQ I C52

8 !1 J6 2

J7 1[§ ] C62

~ l J7 2

J8 1

IQ ] C 7 2

~ l J8 2

[§ ] C 8 2

Folosind experienta de pana

acum este timpul sa trecem la primul

montaj cu adevarat utilizabil Tnpractice.

Cel mai simplu montaj de utilizat este

o interfata echipata cu relee care pot

comanda pe contactele lor de lucru

tensiuni mari, pentru a putea fi folosite

la comanda unor consumatori uzuali

casnici.

Montajul electronic folosit este

prezentat Tn figura 13. Desenul de

echipare 9i cablajul (vazut prin

transparenta) pentru montajul

electronic din figura 13 suntprezentate Tnfigura 14,!?i respectiv, '-----------------------------'

figura 15.

l.ista de piese

D1+D8=1N4001;

Q1+Q8=BC1 07; REL1+REL8=G5B-1-

H12V-OMRON; R1+R8=4k7;

U1=74HCT573.

Se observa ca In montaj se

folosesc, pe 12mgafamiliarul de acum

buffer, opt blocuri identice echipate cu

releele G5B-1-H 12V-OMRON. relee

prevazute cu un contact de lucru

normal deschis. Contactul rezista la

250Vca/3A sau 30Vcc/3A. Pentru a nu

suprasolicita, !?i deci uza prematur,

contactul releului, va sfatuirn sa nu

depasiti valoarea de 2A a curentului

comandat. De asemenea, observaf

ca se folosesc doua tensiuni de

alimentare exterioare, una de +5V/

1OOmApentru partea loqica si alta de

+12V/1A pentru bobinele releelor.Pentru comanda releelor se

folosesc programele prezentate

anterior. Ca rezultat, Tn loc sa

aprindem un LED, vom anclansa un

contact dereleu.

Comanda consumatorului se

face Tnseriind contactul unui releu (de

exemplu C11 si C12) In circuitul de

alimentare al respectivului consumator.

Consumatori pot fi, de exemplu, becuri,

ventilatoare, firme luminoase, tuburi de

neon, pompe de acvariu etc. Tnacest

dornerjju imaqinatia !?i inventivitateadumneavoastra au rolul determinant In

montajul din figura 2.

Desenul de echipare 9i cablajul

(vazut prin transpare nta) pentru

rnontajul electronic din figura 10 sunt

prezentate ln figura 11, ~i respectiv,

figura 12.

Lista de piese

D1+D8=MDE1303R;

R1+R8=470Q.lnterfata cu 8 canale 220Vcaf

2A

0 0

REL l

0S5B

0

0 0

REL 2

0S5B

0

0 0

REL 3

0 S5B 0

0 0

REL 4

0 S5B 0

0 0

REL 5

0 S5B 0

0 0

REL 6

0 S5B 0

0 0

REL 7

0 S5B 0

0 0

REL 8

0 S5B 0

Q l

O le14R l ~

IQ l P2 5 <cp 0

Jl Q 2

0 2 0Q l P2

R 2 ~J2 <[]:> 0[§ ] P3

Q 3J3

U l

D 3 0Q )P4

R 3 ~J4

c C J : > 0

1 Q I P5 Q 4

0 4 e5R 4 ~

[Q ) P6 c C J : > 0

J6 Q 5

D 50IQ ] P7

R 5 ~J7

7 4HCT 5 7 3c C J : > 0

IQ l P8Q 6

D 60

J8

IQ ] P9R 6 ~

J9c C J : > 0

IQ ] + 5V Q 7

0 7 e10R 7 ~

IQ ] G N D c C J : > 0

J13 Q 8

D 80

[§ ] + 12V

R 8 ~c C J : > 0

Figura 14

F AT A C U L lP IT U R I0--0

0 0 0 0

0--0

0 0 c 0

0--0

0 0 c :: >

0--0

0 0 0 :: >

0--0

a a c 0

0--0

a 0 c 0

0--0

0 0 0 0

0--0

0 0 a 0

Figura 15

qasirea aplicatiilor necesare In locuinta

fiecaruia.

Daca lucrati cu tensiuni mari

(220Vc.a.) nu uitati sa va luati toate

masurile de protectie a muncii

necesare, deoarece tensiunile maimari de 24V sunt periculoase.

Bibliografie

1. Catalog OMRON;

2. Catalog Texas Instruments;

3. Catalog Microelectronica;

4. Catalog I.P.R.S. Baneasa.

(continuare In numetul viitor)

TEHNIUM. Nr.4/1998 17



"

I----

OJREGULATOARELE DE TENSIUNE iN COMUTATIE

LM2575 SI LM2577ing. Serban Naicu

CATALOG

Aceste noi tipuri de circuite

integrate, produse de renumita f irma

National Semiconductor, reprezinta

stabilizatoare de tensiune lucrand incornutatie. Se caracterizeaza, in

principal, prin randamente foarte

ridicate, de peste 80% (fata de 30+60%

cat ating stabilizatoarele liniare), printr-

un domeniu al tensiunilor de lucru

foarte larg, gabarite reduse si un mod

de utilizare extrem de simplu

(necesitand foarte purine componente

externe). Pract ic, in afara circuitului

integrat propriu-zis mai intra in

compunerea unui astfel de stabilizator

de tensiune in comutatie doar 0 boblna,

o dioda rapida (de tip Schottky) 9i

condensatoarele de filtraj (Iavariantele

de regulatoare reglabile se mai adauqa

un divizor rezistiv, format din doua

rezistente).

Tabelul1

sunt garantate de fabricant pana la 0 buck) este ilustrat in figura 1.

temperatura a jonctiunii de 125°C. Comutatoarele K1 9i K2 se Inchid

Daca se lucreaza Tntr-undomeniu mai alternativ. Cand K1 este Tnchis,

extins de temperaturi (temperatura tensiunea de pe inductanta (L) 9ijonctiunii de max. 150°C) se vor utiliza condensatorul (C) lncep sa creasca.

tipurile de regulatoare LM 1575 9i Apoi se deschide K1 9i se inchide K2,

LM1577. curentul IL pastrandu-si sensu I prin

liN K1__ IL lOUT b o bin a , d at orit a fenomenului de

!~ ! autoinduct ie. Putem remarca

U K2 I u1 U < U faptul ca, In ambele situatii,IN C OUT IN tensi de i (U ) ,

Iensiunea e le9lre out care

~ Figura 1 - = - ~ se aplica sarcinii rarnane de.. aceea9i polaritate (ca 9i

Cele doua tipuri de regulatoare tensiunea de intrare Uin), iar curentul

in comutatie la care ne referim in acest prin sarcina (lout) circula nelntrerupt,

material au caracteristicile principale in timp ce curentul debitat de sursa de

prezentate In tabelul1. tensiune este pulsatoriu.

Mentionam ca regulatoarele dispun Figura 2 prezinta modul de

de functia de limitare de curent. realizare a acestor elemente de circuit

T ~ tabelul2 sunt datetipurile de (Tn interiorul circuitului integrat).

regulatoare din familiile LM2575 sl Intrerupatorul K1 este realizat cu

LM2577. ajutorul unui tranzistor de putere, de

t ip npn, iar K2 printr-o dioda Schottky.

Tranzistorul de putere este comandat

de catre un oscilator intern cu f recventa

de 52kHz, care furnizeaza impulsuri

dreptunghiulare a carer latirne este

cornandata de catre un amplif icator de

eroare.Dupa cum se poate remarca in

tabelul2, circuitul integrat LM2575 se

livreaza Tnpatru variante constructive:

- trei variante cu tensiunea de

iesire fixa (LM2575-5, -12 si -15);

Pararnetrii .LM2575 LM2577

Tensiunea de intrare (Uin) 3,5+35V 3,5+35V

Tensiunea de ie9ire (Uout) 1,23+30V «Uin) 1,23+30V «Uin)

Curent de iesire (lout) 1A 2A

Limitare de curent 2,2A 4,3A

Tensiunea de saturatle (Usat) 0,9V 0,5V

Curent de repaus (Iq)10mA 10mA

Tensiune de referinta (UFB) 1,23V(±1 0%) 1,23V(±10%)

Curent de intrare (IFB) 50nA 100nA

Frecventa de oscilatie (fosc) 52kHz(±1 0%) 52kHz(±10%)

Randament mai mare de 80% mai mare de 80%

Domeniul temperaturilor de lucru -40°C<Ti<+125°C -40°C<Ti<+125°C

Regulatoarele din seria LM2575

sunt de tipul "step-down" (coboratoare

de tensiune), iar cele din seria LM2577

sunt de tipul "step-up" (ridicatoare de

tensiune).

Cele doua familii de regulatoare

de tensiune se livreaza fie In capsula

cu4 pini, de tip T03 (LM257XK), pentruregulatoarele de tensiune fixa, fie in

capsula cu 5 pini, de tip T0220 Regulatorul de tensiune "step-

(LM257XT) pentru varianta de down" LM2575

tensiune ajustabila (reqlabila). Principiul de functionare al unui

Regulatoarele de tensiune astfel de tip de regulator in comutatie

prezentate (de tip LM2575 9i LM2577) coborator de tensiune (step-down sau

I L I I CIo-----c:

IN_......~ __ ,_. __ I---.c;L.....,.-t0>U:.:.T-o ~LM.:.:;2"-'=5:.:..75~...,U,-,I-F4=-B--, ~OOUH

3A

Dul

C IN 0----._..,1 IN OUTr2~ ""''_---OOUTI UOUfYNCl

- : - r - < > _ ~ lOOuF

_L ~ 40V

-::;:-Figura 2 -::;:- -::;:- Figura 3

Tabelul2

Familia Uies Capsula T0220 Capsula T03

Regulatoare 5V I M2575T-5.0 LM2575K-5.0

coboratoare 12V LM2575T-12 LM2575K-12

de tensiune 15V LM2575T-15 LM2575K-15

(step-down sau buck) reqlabila LM2575T-ADJ LM2575K-ADJ

Regulatoare ridicatoare 12V LM2575T-12 LM2577K-12

de tensiune 15V LM2575T-15 LM2577K-15(step-up sau boost) reqlabila LM2577T-ADJ LM2577K-ADJ

- 0 varianta cu tensiunea de

iesire reqlabila,

In figura 3 este prezentata 0

foarte simpla schema de aplicatie care

poate fi folosita pentru oricare dintre

C2+ 220uF

25V~




OJATALOG

Q C l r\*IN 0 ~ ' I - - - - - E : ~ - - , I D ·TLOU

OoGND .

Figura 4

primele trei variante (cu tensiune de

iesire f ixa). Vom obtine astfel surse de

tensiune de tesire de +5V, +12V si

+15V. Prima varianta admite la intrare

tensiuni cuprinse lntre 7.;.-35V,cea de-

a doua Intra 15-;-35V si ultima de la

18+35V.

lOOn

Uln

Uin=+7 ..35VFigura 5

lucrand Tncomutat le. De fapt, acesta

eonstituie principalul dezavantaj al

acestor tipuri de surse de alimentare.

Daca se doreste obtinerea la

ie9ire a unei tensiuni f ixe (sl nu a uneia

reglabile), se tntoculeste

potentiornetrul P cu un rezistor fix, a

carui valoare rapor tata la eea a

rezistorului R detemina valoareatensiunii de iesire. Teoret ic valoarea

rezistorului R* care va Tnlocui

potentiornetrul se poate determina cu

relatia: R*=683,3(Uout-1 ,23).

Tensiunea de intrare nu trebuie

sa depaseasca valoarea de 40V. Daca

se doreste obtinerea unei tensiuni de

ie~ire de valoare mai ridicata se va

apela la circuitul integral de tip

LM2575HV-ADJ, avarid plaja

tensiunilor de lucru marita (60V

tensiunea de intrare si

57V tensiunea de

iesire).

Tn figura 7 este

prezentat cablajulUout montajului, ata t circuitul

imprimat cat ~ischema

de amplasare a

componentelor. Daca

se doreste. se poateUout=+1,23 ..25V(lA renunta la filtrul de

Se recornanda un punct de iesire (L2-C4), caz in care, pe cablaj,

masa central, Tn forma de stea. bobina L2 va fi inlocuita cu un strap.

_ In fig u r a 6 este prezentata 0 alta aolicatie cu LM2575T-

schema unei surse de alimentare, ADJ este cea din figura Bin care, pe

lucr and In cornutatte, realizata In langa obtinerea unei tensiuni de +5V

principal cu LM2575-ADJ, care (dintr-o tensiune de alimentare de

turniz eaza 0 tensiune de ie sire +12V) se obtine 9i0tensiune negativ8

cuprinsa Tntre 1,2V+35V, la un curent de -8V ... -10V. Pentru aceasta se

maxim de 1A_Tensiunea de iesire are ut ilizeaza semnalul dreptunghiular de

o valoare reqlabila, prescrisa cu circa 10-12V amplitudine, furnizat de

ajutorul potentiornetrului P. circuitul integrat la pinul 2 ~i redresat

Schema prezeritata este corespunzator.

claslca, singurullucru inedit II constituie Schema prezentata Tnfigura 9,

prezenta filtrului de la iesire, format din reatizata In principal tot cu regulatorul

L2-C4. Acesta lnlatura zgomotul integrat LM2575T-ADJ permite

electric de lnalta frecventa care se obtinerea, pe langa tensiunea de +5Vqaseste la iesirea surselorde tensiune (dintr-o tensiune de alimentare de

Condensatoarele C2 ~i C4

servesc la filtrajul tensiunilor.

Recornandarn ca in locul lui C4 de

valoare foarte mare (470JlF) sa se

conecteze mai multe condensatoare

electrolitice de valoare mai redusa, ln

paralel. Se va obtlne astfel aceeasi

capacitate de filtraj, dar seade

inductivitatea parazita. Nu suntrecomandabile condensatoarele cu

tantal pentru C4.

Curentul prin divizorul P-R2 are

expresia: 1=1,23V/R2= (Uout-1 ,23V)JP

avand tn vedere ca IFB (curentul de la

pinul 4 al circuitului integrat) este

neglijabil.

La 0 valoare data a lui R2 (se

recomanda Intre 1KQ ~i 10KQ) se

determine valoarea potentiometrului P

cu relatia: P:::R2(Uout-1 ,23V)/1 ,23V.LM2575T-ADJ L

500uH

Se rernarca extrema sirnplitate

a schemei, care ut ilizeaza doar patru

componente externe eircuitului

integrat. Se recornanda ca cele doua

condensatoare electrolitice sa fie de

buna calitate, cu pierderi cat mai mici

(~i tn nici un caz cu tantal). Dioda D

este 0 dioda ultrarapida, de tip

Schottky.

Cablajul acestui montaj s i

schema de amplasare a

componentelor sunt date in figura 4.

Tn figura 5 este prezentata 0

apllcatie tlpica cu regulatorul LM2575T

In varianta reqlabila (ADJ). Se rernarca

polarizarea pinului 4 al circuituluiintegrat cu ajutorul unui divizor de

tensiune reglabil P-R2. La variantele

de regulator cu tensiunea de ie~ire tixa,

pinul4 al circuitului (Urs-feedback) se +0----..-----'1

conecteaza direct la iesire.

Dioda D2 este 0 dioda rapida,

de putere, de 3A tip Schottky (1N5821).

Pinu_!__2al circuitului integrat

(intrarea 01\1 / OFF) prirne ste 0

tensiune de 5V, asiqurata cu ajutorul

grupului R1, D1 si C3, daca strapul S

este nemontat si, respect iv, zero volti

(este pus la masa) daca strapul esteIacut .

TEHNIUM • Nr. 4/1998

LM2 5 7 5 T -ADJ Ll150uH 2xlOOOuF

L220uH

Uout

19



+12V) 9i a unei tensiuni mai

mari, de +18V ... +22V.Aceasta

tensiune se obtine prin

Insumarea, cu ajutorul celor

doua diode 1N4148, a tensiuniide intrare si a impulsurilor

(furnizate la pinul 2 al circuitului

integrat) redresate. + ~

Ultimele doua montaje

prezentate, care furnizeaza pe

langa 0 tensiune fixa de +5V + l2V

Inca 0 tensiune (negativa sau

pozitiva de valoare mai

ri d ica ta), po rn ind del a 0~u - - - - - : - . . : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : = = - J . : : : : : : . : : : : : : : : : : ~ . . : : ~ . . .J . . .- -_Otensiune de alimentare de +12V

sunt foarte utile In diverse

aplicatii care utilizeaza circuite

integrate log ice s.a.Uout

g

K1-deschis, bobina L este

alimentata cu tensiunea de intrare

(Uin). Curentul prin bob ina crests

In mod liniar. Cand comutatorul

K2 se deschide sl K1 se Inch ide,

tensiunea de intrare se aplica

sarcinii, peste ea suprapunandu----------------' se tensiunea furnizata de bobina

r--------::=-:':.r::.~-u-In--Uo-u"-lt (prin fenomenul de autoinductie).

EJ9 00000 0 0 Astfel se obtine 0 tensiune de

6 D ~ iesire cu valoarea mai ridicata

a 9~G decat cea de intrare (Uout>Uin).i< L2 Modul de realizare al celor doua

(g;\o3 (g;\o2 ~ comutatoare este similar cu cel\ : ; ) \ : ; ) ' \ : i : J din cazul precedent 9ieste ilustrat

1- - = - - - in figura 11.

Figura 7

p

Uout

J]lJl- +lO..+12V

lOOn

CATALOG

de la pinul 2 (Use-feedback). Circuitul

integrat mai contine intern un generator

soft-start care deterrnlna lirnitarea

curentului care se aplica bobinei la

conectarea sursei de alimentare.

ln figura 12 prezentarn un

montaj tipic de regulator de tensiune

"step-up" (rldlcator), avand deci

Uout>Uin, utllizand varianta reglabila(ADJ) a lui LM2577T.

Valorile lout 9i Uout prezinta

urmatoarele lirnitari: Uout<6QV;

Uout<1QUin;

lout<2, 1AxUin/Uout.

Curentul maxim prin sarcina

depinde de alegerea bobinei L.

2xiN4l48

- 8 . .-l0V50..l00mA

+5VmaxlA

Figura 8

Atragem atentia ca

__........1-__ ----1_-_----<_---0+ circuitul integrat LM2577 are,

+ 18..+22V fata de LM2575, inversati Intre50..100mAei' pinii 2 9i 4, In sensu! ca la

acest integrat pinul 2 reprezinta

UFB,iar pinul4 reprezinta iesirea

(OUT).

Rezultatele unor

rnasurari pe schema electrlca

din figura 12 sunt prezentate Tn+5VmaxlA tabelul 3.

Se ob serva ca

randamentul este cu atat mai

bun cu cat raportul dintre

tensiunea de iesire 9i cea de

2xlN4148

J l J l J l - +lO..+12V

lOOn

+12V

Regulatorul de tensiune

"step-up" LM2577

Principiul de functionare al unui

regulator in cornutatie ridicator de

tensiune (step-up sau boost) este

prezentatln figura 10.

Se observa ca, la ace asta

confiquratie, bobina se afla plasata

Inaintea celor doua comutatoare K1 siK2. Cand K2 este Inch is si respectiv

intrare este mai mic.

Circuitul integrat contine intern Riplul tensiunii de iesire are

un oscilator cu frecventa de 52kHz, valori acceptabile.

care furnizeaza impulsuri de

cornanda pentru baza

tranzistorului de putere. Latimea

J0--1>-'

acestor impulsuri, care Uin

deterrnina timpul cat tranzistorul

este deschis, este determinata ~

de catre un amplificator de .eroare, dependent de tensiunea

lin

l U I ! '1ft ! U D O I

Figura10·

·Uouf>Uin

20 TEHNIUM. Nr.4/1998



CATALOG OJo lOUT

B ib Iiografie

1. Voltage Regulator - National

Semiconductor 1990;

2. Revista Elektor. nr.232, aprilie

1990;

3. Revista Le Haut-Parleur,

nr 1 86 0/1 5m ai 1 9 97 .TabE lul3

Uout>Uin loutrAl PouHWl linrAl Pinrwl randament RiDlufmVl

0,1 1,2 0,3 1,5 80% 4

12V>5V 0,2 2,4 0,6 3,0 80% 8

0,3 3,6 0,9 4,5 80% 15

0,1 2,8 0,3 3,6 77% 6

28V>12V 0.2 5,6 0,6 7,2 77% 10

03 8,4 0,9 10,8 77% 15

l O O n

U in

lM2577T-AOJ 02lN582l

Figura 12

Uoul

• Nascut la 15.04.1953, la Slatina,

jud.Olt;

• Absolvent al liceului "Ion

Minulescu" din Slatina, in 1972;

• Absolvent al Facultatii de

Electrotehinca, sectia Electronica

Aplicata din cadrul Institului

Politehnic lasi, in 1977;

• Stagiatura la Intreprinderea de

Prelucrare a A!uminiului Slatina,

intre 1977.,..1980;

• Cercetator stiintific la Institutul de

Cercetari Electronice (ICE) intre

1980-7-1985 si Institutul de

Cercetari 9; Proiectari pentruElectrotehnica (ICPE) intre

1985.,..1989;

• Inginer principal la Institutul •

Roman de Standardizare (I.RS)

'intre 1989+1992;

• Secretar general de redactie al •

revistei Tehnium, editura Presa

Nationala, intre 1992+ 1994;

• Redactor gef al revistelor Radio

(deve nita Radio-Roman),

suplimentul Radio si Electronica

Pract ice si apoi Director al grupului •

de presa din cadrul editurii Teora,Intra 1994+ 1995;

ing. Serban Naicu

Director editorial al revistei

Electricianul, editura Artecno, •

Bucuresti, 1996;

Redactor set al revistei TEHNIUM •

- editura Transvaal Electronics din

1996:;;i pana in prezent si redactor

coordonator al colectiei de carte

ELECTRONICA APLICATA a

editurii National:

Este membru al Uniunii Ziaristilor

Profesionlsti (U.z.P.) din Romaniadin anul1993;

• A predat cursuri de depanare a

receptoarelor de televiziune (alb-

negru si color) pe0durata de circa

20 ani;

A participat cu lucrari la sase

sesiuni de comunicari sti lntifice si

are un brevet de invent ie:

Doctorand din 1995 la

•

•Universitatea Politehnica

•

Bucuresti, Facultatea de Elec-

tronica : ; ; i Telecomunicatii.

specialitatea Radiotehnica $i

Radlocomunicatil:

A debutat In revista Tehnium In

1981, In care a publicat peste 200de articole;

Este autor sau coautor la 14 cartl

din domeniul electronicii;

Radioamalor de emisie UUS din

1995, avand indicativul Y03SB;

A publicat In toate revistele tehnice

de profll din tara noastra: Tehnium.

Electronistul, Radio (Radio-

Roman), Electronica Practica,

Autoturism, RET,~tiin!a $iTehnica,

Depanatorul (Service),

Radio cornunicatii 9i

Radioamatorism, Telecom etc.

•

TEHNIUM • Nr. 4/1998 21



IT]GENERATORUl DE FUNCTII XR2206 (I)

Aurelian Lazaroiu

CATALOG

Introducere 9 - programarea pentru F1 sau F2;

In numerele anterioare ale 10 - iesire tensiune de reterinta

revistei a fost prezentat generatorul de

funct ii ICL8038 (INTERSIL); in cele ce

urmeaza prezentarn generatorul de

functii XR2206. Pertorrnanteie celor

doua generatoare, ca dealtfel ~i

preturile acestora (relativ ridicate), sunt

sensibil eqale.

Lansate pe plata de

componente electron ice cu peste 20

de ani tn urrna, ele continua sa tina

capul de afis In domeniul

generatoarelor de functii, fiind cele mai

perfonnante generatoare monolitice.

Generatorul de functii XR2206

a fost dezvoltat de catre specialistiifirmei EXAR (SUA). Tnaintede a trece

la prezentarea catorva aplicatii

specifice generatorului de functii

XR2206, conslderam nece sara 0

scurta descriere a acestuia.5 6

stabilizata termic;

11 - ie~ire de semnal dreptunghiular;

12 - masa (minusul sursei de

alimentare) ;

13, 14 - reglajul formei semnalului

sinusoidal;

15, 16 - reglajul simetriei semnalului

triunqhiular sau sinusoidal.

Circuitul integrat XR2206 este

un generator de tuncth monolit ic, care

produce trei forme de unda:

sinusoidala, triunqhiulara ~i

dreptunqhiulara, intr-un domeniu de

frecventa foarte larg (8 octave).

Precizam ca, spre deosebire deICL8038 care ofera simultan cele trei

forme de unda, XR2206 produce

simultan semnal dreptunghiular 9i

semnal triunghiular sau sinusoidal (prin

comutare).15 14 13

MULT IPL ICATORANALOGIC

XR2 2 0 6

9 Figura 1 4 10 121

Prezentarea CI XR2206

Schema bloc a circuitului

integrat este prezentata In figura 1.

Generatorul este Tnglobat in capsula

OIL cu 16 terminale, a carer

semnificatie tunctlonala esteurrnatoarea:

1 - intrare de control pentru modulatia

de amplitudine;

2 - iesire de semnal triunghiular sau

sinusoidal;

3 - corectia simetriei In c.c. si controlul

nivelului la ie sire a de semnal

triunghiularlsinusoidal;

4 - plusul sursei de alimentare;

5, 6 - condensatorul de temporizare

pentru stabilirea frecventei:

7 - rezistor de temporizare pentru F1;

8 - rezistor de temporizare pentru F2;

Cu un nurnar redus de

componente pasive externe se pot

regia frecventa, amplitudinea, simetria

si factorul de umplere ale semnalelor

generate. Pentru semnalele cu forma

de unda sinusoidala este posibilareglarea externa a factorului de

distorsiune arrnonica.

Generatorul de functii XR2206

dispune de posibil itatea rnodulatiei de

amplitudine si de frecventa (inclusiv

baleiaj Tn frecventa), precum 9i FSK

sau PSK.

Aria de aplicatii cuprinde:

oscilatoare, oscilatoare comandate,

generatoare de functii complexe,

modulatoare MA, MF, FSK, PSK,

convertoare curent-frecventa sau

tensiune-frecventa.

Tncele ce urrneaza vorn face 0

scurta prezentare a blocurilor

functionale din structura circuitului

integrat XR2206 (vezi figura 1).

Oscilatorul controlat In tensiune

(OCT), este de tipul cu condensator

flotant: curentul de Incarcare/

descarcare 9i implicit frecventa de

oscilatie sunt dependente de valoarea

rezistorului extern de temporizare

conectat la unul dintre terminalele 7

sau 8. Oscilatorul qenereaza simultan

doua forme de semnal: triunghiular

(simetric sau asimetric) ~i

dreptunghiular (cu factor de umplere

variabil).

Comanda In curent a OCT-uluise face fie prin rezistoarele de

temporizare conectate In circuitul

terminalelor 7 9i 8, fie printr-o tensiune

aplicata pe aceste terminale (prin

rezistente de limitare). ln acest din

urma caz se poate obtine modulatia de

frecventa, dar baleiajul de frecventa

este limitat la un domeniu de 6:1. Daca

unul dintre rezistoarele de temporizare

se tntoculeste cu un generator de

curent comandat, modulatia de

fre cventa poate atinge domeniul

maxim de baleiaj, egal cu 2000:1.Comutatorul de curent FSK, cu

intrare compatibila TTL, introduce, ln

functie de starea loqica, rezistoarele

conectate la terminalele 7 ?i 8 In

circuitul de temporizare al OCT-ului.

Semnalul dreptunghiular produs

de OCT este disponibil la iesirea

corespunzatoare terminalului 11, prin

intermediul unui tranzistor cu colectorul

In gol care permite adaptarea la 0

gama larga de circuite.

Semnalul triunghiular produs de

OCT este aplicat unui formatorsinusoidal 9i apoi mult iplicatorului

analogic.

Formatorul sinusoidal folosit In

XR2206 este diferit de cel din ICL8038.

Dupa cum s-a aratat, la acesta din

urrna conversia semnalului triunghiular

ln semnal sinusoidal se face prin

intermediul unei retele de 16

tranzistoare (8 dublete pnp/npn), in

confiquratie de atenuator cu praguri

decalate, care forrneaza sinusoida din

opt tangente. La XR2206 conversia

semnalului triunghiular In semnal




CATALOG OJsinusoidal se face printr-un formator cu

rezistor extern de degenerare in

emitor, care este mai simplu si mai user

de realizat monolitic.

Formatorul sinusoidal din

XR2206 consta dintr-un amplificator

diterentiat care se blocheaza gradual,

odata cu evolutia undei triunghiulare.

Cand aceasta atinge valorile de vart,

tranzistoarele din etajul diterential (lntre

ale carer emitoare se conecteaza

rezistorul extern de reglare a factorului

de distorsiune), sunt aduse alternativ

in apropierea punctului de blocare. In

aceasta situatie, caracteristicile de

transfer ale etajului formator devin

logaritmice, ceea ce conduce la

rotunjirea varfului undei triunghiulare,

care se transforrna astfel in unda

sinusoldala.

Trebuie retinut ca formatorulsinusoidal este prevazut cu

posibilitatea reglarii simetriei

semnalului triunghiular supus

conversiei. Pentru un reglaj corect al

rezistoarelor de simetrizare :;;i de

degenerare, se pot obtine semnale

sinusoidale cu factor de distorsiune

foarte SC8ZUt, care poate at inge 0,5%

pentru frecventele din domeniul audio.

In absenta rezistorului extern de

degenerare (scos din circuit prin

intermediul unui intrerupator).

formatorul asiqura transferulsemnalului cu forma triunqhiulara spre

multiplicatorul analogic.

Multiplicatorul analogic

realizeaza produsulintre amplitudinea

semnalului triunghiular sau sinusoidal

!?itensiunea prezenta pe terminalul 1.

Acest multiplicator prin care se obtine

rncdulatia de arnplitudine lucreaz~ in

patru cadrane, cu transconductanta

vari abila liniarizata. Semnalul

triunghiular sau sinusoidal de la iesirea

multiplicatorului este disponibil la

terminalul 2, prin intermediul unuiseparator cu castiq unitar si impedanta

de iesire eqala cu 600.0. Amplitudinea

si componenta continua ale acestui

semnal pot fi reglate prin tensiunea

aplicata terminalului 3.

Polarizarea etajelor

componente ale generatorului se

realizeaza cu tensiuni si curenti derivati

dintr-un potential intermediar (circa 3V)

stabilizat termic in modulul de

polarizare.

Principalele caracteristici

tehnice ale generatorului de Iunctf

XR2206 sunt urmatoarele:

domeniul de frecventa:

0,01Hz+1MHz;

- domeniul de baleiaj: 2000+1;

- stabilitatea fre cventei cu

temperatura: 20ppml"C;

- stabilitatea frecventei cu tensiunea

de alimentare : 0,01%N

amplitudinea semnalului

sinusoidal: 2Vrms;

- factor de distorsiune arrnonica:

2,5% (tipic);

- tensiune de alimentare: 10+26 V ;

- curent de alimentare: circa 20mA.

Referitor la cativa dintre parametrii

enurnerati, se impun unele precizari:

- pentru a asigura 0 stabilitate

terrnica rldicata ~idistorsiuni armonice

reduse, se recornanda ca valoarea

rezistorului de temporizare sa fie

limitata in domeniul 4kQ+200kQ.

Pentru aplicatii In care acesti parametriinu sunt crit ici, valoarea rezistorului

poate f i cuprinsa Intre 1kQ:;; i 2MQ, iar

valoarea condensatorului de

circuite integrate. Inainte tnsa de a

trece la prezentarea acestor aplicati i,

se impun doua precizari:

- caracteristicile tehnice ale

circuitului integrat ROB8125 nu sunt

identice cu cele ale modelului de

referinta XR2206, dar diferentele nu

sunt de natura sa pericliteze

functionarea montajelor prezentate in

continuare. Singura precautie in cazul

folosirii circuitului integrat ROB8125 se

refera la mentlnere a tensiunii de

alimentare in limitele 12+20V (valoare

optima 15V);

- la ICCE au mai fast proiectate

inca doua circuite integrate

specializate pentru generarea celor trei

forme de unda. Ne referim la ROB8015

:;>iROB8122; primul este un generator

de semnal dreptunghiular ?i

triunghiular, iar cel de-al doilea este unformator sinusoidal. I n finalul acestui

material vom reveni asupra acestor

circuite integrate cu 0 scurta

,..---------------11>------0+ lO.15V

ex

Figura 2

temporizare poate varia intre 1nF sl

100 I - l F ;

- asa cum s-a aratat anterior,

factorul de distorsiune arrnonlca poate

fi redus pana la 0,5% (pentru

frecventele cuprinse In domeniul de

audiofrecventa), daca se asiqura un

reglaj coreet al simetriei semnalului

triunghiular si al regimului de lucru al

formatorului sinusoidal;

- alimentarea generatorului XR2206

se face de la 0 sursa obisnuita cutensiunea de 10+26V, sau de la0sursa

dubla cu tensiunea de ±5V+±13V.

I n Tncheierea acestei scurte

prezentari mentionarn ca circuitul

integrat XR2206 a const ituit modelul

de referinta pentru proiectarea in

cadrullCCE a generatorului de funct ii

ROB8125, in tehnica MONOCI P.

Deoarece aceste doua circuite

integrate sunt compatibile functional si

din punet de vedere al confiquratiei

terminalelor, schemele pract ice care

vor fi prezentate in continuare pot fi

realizate cu oricare dintre eele doua

prezentare si cateva aplicatii specifice.

Aplicatl! tip ice ale

generatorului de functii XR2206

Primele scheme prezentate in

continuare sunt fcarte simple si pot

constitui 0 modalitate de verificare a

circuitului integrat XR2206, in vederea

folosirii lui in montaje mai complexe.

Schema celui mai simplu

generator realizat cu XR2206,

alimentat de la0sursa asirnetrlca, este

prezentata in figura 2. Rezistenta detemporizare este Iormata din

inserierea rezistorului fix R1 cu

potentiornetrul P1. Raportul dintre

valorile acestor doua componente ,

egal eu 10:1, deterrnina factorul de

acoperire al unui subdomeniu de

frecventa. Domeniul de frecventa al

acestui generator poate fi stabilit lntre

10Hz :;;i 100kHz divizat in patru

subdomenii: 10+100Hz, 100+1000Hz,

1+10kHz, 10+100kHz. Pentru aceste

subdomenii de fre cve nta,

condensatorul Cx are urrnatoarele

valori: 1f-lF,100nF, 10nF, 1nF.

TEHNIUM. Nr.411998 23



-----

OJ CATALOG

Semnalul sinusoidal produs de unui condensator care blocheaza

acest generator este disponibil la componenta de curent continuu, eqala

terminalul 2. Semnalul este aplicat cu 1/ 2 din tensiunea de alimentare,

potentiornetrulul P2 prin intermediul deoarece terminalul 3 se afla conectat.---------::-:=-------+------0+5..0V

la un divizorformat din doua rezistente

egale. Amplitudinea maxima a

semnalului sinusoidal pe terminalul 2

se obtine prin reglarea SRi. Pentru

aceasta, se decupleaza mai Intai

rezistorul conectat Tntreterminalele 13

sl 14. Tnaceasta situatie, pe ecranul

unui osciloscop conectat la terminalul

2, apare un semnal triunghiular. Se

'" reqleaza SRi pana cand semnalul

triunghiular vizualizat este perfect, fara

limitart ale varfurilor. Se introduce In

circuit rezistorul dintre terminalele 13

~i 14. Pe ecranul osciloscopului

reapare semnalul sinusoidal, al carui

factor de distorsiune este de

aproximativ 2,5%. Prin modificarea

valorii acestui rezistor, In sensul

reducerii pan a la cel mult i50n, se

poate obtine 0substantials scadere a

factorului de distorsiune armonica.

lOuF

-5..10VFigura 3

10uF

1uF

SLf1_ 100nF Sl

0 SR 3

AAo500

10nFS2 a

/\./'\ 1nF

- continuare In numerul viitor-

4 5 64 13

XR2206

Figura 4

•

• Nascut Tn localitatea Zarnesti-

Arqes, in anul 1942;

• Specializat in domeniul

electroacusticii si al foneticii

experimentale;

• Membru al Societat ii lnternationale

de stiinte Fonetice si al Comitetelorde redactie al revistelor RRLlCLTA

~iRadio;

• Realizatorul primelor sintetizoare

param.etrice de vorbire pur

electro nica/artificiala din tara

noastra (in urrna cu aproape 30 de

ani!). Atunci s-a redat prin voce si

vorbire electronica poezia "La

steaua" de Mihai Eminescu;

• Autor a trei brevete de inventie; •

• A sustinut 24 de cornunicari si a

publioat 26 de studii de fonetica

experimentala, publicate In tara si

Tnstrainatate: •

•diverse reviste;

Autor a trei suplimente

specializate, publicate sub egida

revistelor Radio si Tehnium;

A obtinut premii ~i diplome

acordate pentru realizari practice

sau comunicari stiintifice ln

domeniul sintezei vorbirii, precum

si pentru activitate publicistica:

A debutat in revista Tehnium in

anul 1986; in aceasta revista a

publicat 65 de articole;

Preocupari actuale: analiza ~i

sinteza vorbirii, digitalizarea !?i

procesarea semnalelor vorbirii,

efecte sonore;

l.ucre az a 'in Laboratorul de

Fonetica Experirnentala al

Institutului de Fonetica !?i

Dialectologie "AI. Rosetti", al

Academiei Romans.

•

•

Aurelian Lazaroiu

Autor sau coautor la cateva •

volume publ icate la Editura

Academiei Romane,editura

Stiintifica si Enciclopedica;

A publicat 145 de articole 'in

24 TEHNIUM • Nr . 4/1998



TEHNIUM • 4/1998

CUPRINS:

ELECTRONICA LA ZI• Cornunicatii radio-pachet de amatori (II)

dr.inq.Serban Radu lonescu, Catalin lonescu Pag.

Noutati editoriale Pag. 3

AUDIO

• Cum sa Irnbunatatim sunetul unui CD-player - ing. Aurelian Mateescu .......... Pag. 4CO-YO

• Linie de amplificare pentru toate benzile de radioamatori de la

1,8MHz la 2,4GHz(ll) - Vasile Durdeu Pag. 8

VIDEO-T.V.• Functionarea sl depanarea videocasetofoanelor (VI)

- ing. Serban Naicu, ing. Florin Gruia Pag.11

AUTOMATIZARI

• Electronica si PC (II) - ing. Draqos Marinescu Pag.15

CATALOG

• Regulatoarele de tensiune Tncornutatie LM2575 ~i LM2577- ing'gerban Naicu Pag.18

• Generatorul de functii XR2206 (I) - Aurelian Lazaroiu Pag.21



Documents

filehost_Tehnium 4-1998a