factoriiedafici

8/19/2019 factoriiedafici

1/33

FACTORII EDAFICI

Reprezintă complexul de influenţe şi acţiunidintre organisme şi proprietăţile fizico-biochimice alesolului. Factorii edafici includ stratul superficial al

litosferei (scoarţa de alterare) şi materia organică, aflatăsub influenţa factorilor climatici şi n condiţii !ariate derelief.


2/33

"olul

# $e parcursul celor %&& milioane de ani de c'nd !iaţa a ieşit peuscat, suprafaţa errei s-a schimbat fundamental, pustiurile uscate şipietroase au fost acoperite cu stratul fertil de suprafaţă pe care s-adez!oltat !iaţa. a formarea stratului fertil au contribuit şi plantele !erzidatorită cărora solul s-a imbogăţit n substanţe organice şimicroorganisme heterotrofe.$roducţia de biomasă este de *& miliarde

tone pe an, din care omul foloseşte ca hrană aproximati! +&& milioane,cantitate de două ori mai mică dec't minimul necesar populaţiei globuluipentru supra!ieţuire. $rin urmare n acest moment omenirea se confruntăcu un mare deficit de hrană. onform datelor / aproximati! o treimedin populaţia globului suferă de foame.


3/33


4/33

Definiţia solului

Prin sol se înţelege stratul superfcial al scoarţei terestre rezultat în urma dezagregării şi alterării rocilor sub acţiunea actorilor declimă şi biologici care asigură viaţa organismelor.


5/33


6/33

Rolul solului

# "olul este mediul de !iaţă al foarte multor organisme !ii, 0respiraţiasolului1 schimbă compoziţia troposferei, umiditatea solului stabileştede fapt compoziţia chimică a apelor subterane, a r'urilor, lacurilor şi

ntr-o oarecare măsură şi pe cea a ceanului planetar.# "uprafaţa totală a fondului de uscat al planetei este de circa

*2% milioane de 3m4

- din care *% milioane sunt ocupate de gheţari.5in această suprafaţă, cea considerată producti!ă este de numai 67milioane din care terenuri agricole numai %8 (restul sunt păşuni sipăduri). "uprafaţa terenului agricol adică prelucrată, reprezintănumai 29 din suprafaţa uscatului.:n marea ma;oritate a ţărilorz!oltate terenul agricol s-a stabilizat, n timp ce n ţările n curs dedez!oltare suprafaţa acestora continuă să crească. a o altă dată

statistică de exemplu, n secolul trecut ntre *+%< si *+


7/33

=ceastă dez!oltare extensi!ă nu rezol!ă şi nu !a rezol!aproblemele legate de fondul de hrană necesar, mai ales că pierderile de

păm'nt arabil sunt imense datorită exploatărilor neraţionale. "uprafaţatotală de păm'nturi degradate in decursul istoriei este de 4&milioane 3m4 mult mai mare dect suprafaţa arabilă utilizată in prezent. =cest lucru a fostposibil prin> construcţii, minerit, pustiiri, salinizări. =gricultura mondialăpierde anual ntre 8&.&&& si pe de o parte sunt integrate acestei categorii de sol

terenuri noi prin defrişări, distrugeri de păşuni, iar pe de altă parte suntpustiite suprafeţe enorme. "uprafaţa pădurilor tropicale se micşorează cu o!iteză de *9 pe an, iar pădurile planetei cu 4& ari?min.


8/33

Factorii edafici

# :n sol au loc permanent si concomitent procese chimice, fizice sibiologice dintre care cele de oxidare fermentati!ă, catalitică şi dereducere sunt cele mai importante. n urma acestor procese solul seimbogăţeste cu substanţe organice si anorganice necesare !ieţii side asemenea se realizează circuitul substanţei si energiei in natură.

# Fertilitatea solului reprezintă capacitatea sa de a satisfacenecesităţile de substanţe nutriti!e, apă si aer pentru creşterea sidez!oltarea plantelor.

# :n satisfacerea acestor necesităţi un rol hotăr'tor l au proprietăţilesolului. "olul este un sistem heterogen, multifazic constituit dintr-ofază solidă, scheletul mineral, o fază lichidă, apă @soluţii apoase alediferitelor substanţe anorganice si di!erşilor componenţi biologici sio fază gazoasă, aerul.

# "olul este un sistem biomineral dinamic n interacţiune materială şienergetică cu mediul, si parţial nchis prin circuitul elementelor .


9/33

Compoziţia solului

# "olul reprezintă un amestec neomogen de substanţeminerale pro!enite din dezagregarea rocilor şi organicerezultate n urma descompunerii substanţei organicemoarte.

Particulele organice sunt provenite din resturivegetale şi animale descompuse. Humusul , important în nutriţia plantelor se formează în urma descompunerii materiei organice .Componentă esenţială a unui sol fertil, humusul se acumulează maiales în partea superioară a solului. Stratul de frunze, ramuri, fructemoarte poartă numele de litieră; are rolul de a apăra solul de eroziune,

asigură pătrunderea lentă a apei în sol şi este o importantă sursă desubstanţe organice generatoare de humus care se formează prindescompunera, sub influenţa microflorei- bacterii ciuperci, simicrofaunei- viermi, insecte, a resturilor organice moarte. Humusul estealcătuit în special din acizi humici de culoare de la brun la cenusiu.


10/33


11/33


12/33

Compuşi minerali

!ele mai frecvente săruri minerale din sol sunt" !a!#$, !aS#%, Si#&,'(#$, (a&S#%, (a!l, hidro)id de fier, hidro)izi de mangan, fosfaţi feroşi,fosfaţi de calciu, şi compuşi ai microelementelor !o, *n,!u. Sărurileminerale sunt dizolvate si antrenate +proces numit levigare- de apă şireţinute în sol la diverse adncimi în funcţie de solubilitatea acestora.

Pulberi -praf, mil, sunt particule foarte fine de minerale" cuarţ, feldspat,micasilice amorfă şi se găsesc in toate solurile.

Nisip- particule mici de roci si minerale in special cuarţ. Secaracterizează printr-o deosebită permeabilitate pentru apă şi aer şi ocapacitate de absorbţie foarte mică. Solurile fertile conţin in medie $-

/ nisip. Pietriş- este constituit din fragmente mai mari de roci. Scade coeziunea

solului si creşte permebilitatea. 0eprezintă rezerva de noi minerale in sol.


13/33


14/33


15/33

# a formarea fertilităţii un rol important l ;oacă microorganismelebacteriile, ciuperci, alge microscopice ce pot a;unge n total la unmiliard pe un gram de sol.Aicroflora solului poate a;unge la 4 t demasă uscată la un ha. a circuitul substanţelor n sol un rolimportant l au bacteriile- fac parte din descompunători, deci caredescompun substanţele organice p'nă la substanţe minerale.

# lasificare>-anaerobe-aerobe

# Bacteriile anaerobe sunt reducătoare, descompun azotaţii p'nă laamoniac- adică nfăptuiesc procesul de amonizare, altele l reducp'nă la si realizează denitrificarea solului. =cest proces de oxido

reducere constă in oxidarea glucozei si reducerea azotatului depotasiu 32.


16/33


17/33

Proprietăţile solului

pH-ul solului !ariază in funcţie de compoziţia sa şi n special deconţinutul n acizi humici.

# rganismele se clasifică> @ euriionice (amfitolerante) tolerează foarte bine !ariaţiile de pC>

pot trăi practic la orice !aloare a pC-lui, ex> coada şoricelului,troscot, r'ma şi unele protozoare.

@ stenoionice tolerează !ariaţii foarte mici de pC, adică trăiescpractic numai in anumite condiţii de pCDse clasifică n >

@ specii oxifile pe soluri slab acide ex. muşchiul de turbă,

afinul,porumbul,cartoful @ neutrofile cresc pe soluri cu reacţie neutră , fiindma;oritatea plantelor de cultură> cereale, tutun, sfeclăroşie.

@ Bazifile pe soluri bogate n carbonaţi sau sulfat decalciu-lucernă,păpădia etc.


18/33


19/33

pC metre


20/33

Temperatura solului

# Enfluenţează germinaţia seminţelor, creşterea plantelorşi capacitatea de absorbţie a rădăcinilor. "olurile caldesunt biologic mai acti!e dec't cele reci, iar solurilecalcaroase sunt mai calde dec't cele silicioase.

emperatura solului !ariază cu latitudinea şi cuad'ncimea, iar temepratura solului superficial !ariază nlimite mai largi dec't cea a atmosferei.


21/33


22/33


23/33

Apa din sol

ste deosebit deimportantă, ea depinde dehigroscopicitatea rocilorcomponente de apăcapilară, gra!itaţională şi deprecipitaţii.=pa pro!enită

din precipitaţii dizol!ăsubstanţele mineralenutriti!e şi alimenteazădirect rădăcinile plantelor.$rin infiltraţie , apaantrenează n ;os sărurileminerale , iar prine!aporare le urcă din nou lasuprafaţă. onsecinţaacestei circulaţii estedepunerea sărurilor ladiferite ni!eluri n sol.


24/33


25/33

Aeraţia solului.

ompoziţia aerului din sol diferă de cea dinatmosferă şi !ariază cu ad'ncimea şi cu constituentamineralogică a solului. =stfel, n solul nisipos se găseşteo cantitate mai mare de aer in care concentraţia de 4

este de aprox. 4&9 iar de 4

*.89 n timp ce n solulargilos concentraţia de 4 este mai mare spre 49 iarde 4 mai mică, *69. 5atorită concentrării 4 şi a altorgaze rezultate n urma descompunerii substanţeiorganice moarte este necesară realizarea unui schimbpermanent intre aerul din sol si cel atmosferic.


26/33


27/33

Importanţa solului pentruvieţuitoare

- este mediu de !iată şi sursă de hranăD

- plantele se fixează de sol prin intermediulrădăcinilor

- animalele trăiesc pe sol sau n sol (cuexcepţia celor ac!atice) şi prezintămodificări morfofiziologice n funcţie deconsistenţa şi de textura solului.


28/33

lasificarea animalelor terestre infuncţie de mediul de !iaţă

# Animale geoionte trăiesc numai n sol la diferite ad'ncimi> aici sehrănesc, se inmulţesc>

# c'rtiţa, are corpul alungit, cilindric, picioarele din faţă scurte,puternice cu gheare care le a;ută să sape galerii, ochii rudimentariadesea nefuncţionabili.

# e!ertebrate protozoare, !iermi.


29/33

# Animale geofile trăiescparţial n sol unde şi auculcuşul pentru odihnă si

nmulţire, pentru căutarea

hranei ies la suprafaţă>insecte, broaşte,salamandre,anumitepăsări.

# Animale geo!ene trăiesc la suprafaţă


30/33

# Animale geo!ene trăiesc la suprafaţă,ma;oritatea păsărilor şi mamiferelorterestre.


31/33

Te!tura solului

# Enfluenţează at't structura organelor locomotorii c't şi!iteza de deplasara a animalelorD copitatele care trăiescpe soluri tari compacte sau pietroase au copite miciimpare. =nimalele ce traiesc in biotopuri cu soluri moi

mlăştinoase sau nisipoase au copite largi, mari, parepentru a mari suprafaţa de susţinere. $ăsările de sa!anăcu sol compact au un număr redus de degete la picioarepentru a reduce contactul cu solul, in acest mod acrescut !iteza de deplasare (pasărea nandu are trei

degete iar struţul două).# a unele animale culoarea !ariază in funcţie de cea asolului.


32/33


33/33

Bilbliografie

-internet(GiHipedia.orgD e-referate.roD referat.roD)-rdeli I., Elinca .Aatei , ostachie "., Jerban .Ieografie.

$robleme fundamentale ale lumii contempoorane, manual cls. a KE-

a Ieografie ditura conomică $reuni!ersitaria, 4&&7$opescu A. Ieografie, manual clasa a EK-a,ditura =ramis 4&&%

eguţ ".,Eelenicz A., =postol I., Bălteanu 5. Ieografie, manual clasaa EK-a, ditura Cumanitas 4&&7.

Realizat de prof. Radu Bereteu, olegiul aţional Aoise icoară =rad

Documents

factoriiedafici