Seediscussions,stats,andauthorprofilesforthispublicationat:https://www.researchgate.net/publication/305737189

Sursădetensiunecontrolatăcufrecvenţăextremdejoasăpentrustudiimicrobiologice(ExtremelyLow...

Article·March2016

CITATIONS

0

READS

157

4authors,including:

Someoftheauthorsofthispublicationarealsoworkingontheserelatedprojects:

Environmentalfriendlyinsulatingoilforelectricalequipments=contractPCCA100/2014Viewproject

DanielLingvay

UniversitateaTehnicaCluj-Napoca

3PUBLICATIONS0CITATIONS

SEEPROFILE

AndreeaVoina

InstitutulNationaldeCercetareDezvoltarep…

22PUBLICATIONS10CITATIONS

SEEPROFILE

AllcontentfollowingthispagewasuploadedbyAndreeaVoinaon01August2016.

Theuserhasrequestedenhancementofthedownloadedfile.Allin-textreferencesunderlinedinblue

arelinkedtopublicationsonResearchGate,lettingyouaccessandreadthemimmediately.

Sursă de tensiune controlată cu frecvenţă extrem de joasă pentru studii microbiologice

(Extremely Low Frequency Controlled Voltage Supply for Microbiological Studies) (Full text in Romanian)

Daniel LIPCINSKI1, Daniel LINGVAY2, Elena RADU1, Andreea VOINA1 1INCDIE ICPE-CA, București;

2Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Fizică

Abstract The impact of electromagnetic fields on biochemical processes is a complex issue, interdisciplinary and of great importance in the development and/or the improvement of some synthesis/biochemical technologies. In most biochemical reactions from the cell cytoplasm take part natural amino acids that can be excited in alternative electric field with frequency appropriate to relaxation times of these polar compounds (range of 2÷0.001 seconds). It had been designed, achieved and tested a sinusoidal voltage source in the extremely low frequency range (0.5÷200Hz) - corresponding to relaxation times of natural amino acids – with the voltage adjustable to 2600 Vvv, intended for in situ studies regarding the influence of electric fields on the biochemical processes of microbial cell cytoplasm. After testing of the assembling, had been resulted that synthesized and amplified sinusoidal signal has a good linearity, the amplifying phase providing an amplifying in the voltage between approx. × 10 times and × 25 times in the range 0,5 Hz÷10Hz, approx. × 26 times in the range 10 Hz ÷ 200 Hz, respectively. Keywords: microbial cultures, disturbing electric field, extremely low frequency, voltage supply

Received: September, 17, 2015

1. Introducere

În perspectiva dezvoltării durabile, în contextul actual de creștere continuă a producţiei și a consumului de energie electrică, problematica poluării electromagnetice a mediului este de o importanţă deosebită. Principalele surse de poluare electromagnetică ale mediului sunt reţelele de transport și distribuţie a energiei electrice, precum și consumatorii casnici și industriali cum ar fi: cuptoare cu microunde, sursele în comutaţie, inclusiv cele înglobate în corpurile de iluminat [1], emiţătoarele sistemelor de radio-comunicaţii etc.

Influenţele câmpurilor electromagnetice de origine antropică asupra proceselor de oxido-reducere din citoplasma celulelor vii sunt deosebit de complexe [2] și, în funcţie de frecvenţă și amplitudinea semnalelor pertur-batoare, pot produce modificări în proliferarea celulară [3–5], activitatea enzimatică [6] [7], expresia genelor [8] [9], permeabilitatea celulară și homeostazia ionilor [10] [11], stresul oxidativ [12–14] și răspuns la șocul termic [15–18] etc.

Efectele semnalelor electromagnetice asupra materiei vii se diferenţiază în funcţie de

frecvenţa acestora. Astfel, semnalele perturbatoare de foarte joasă frecvenţă (sub 1 kHz) produc perturbări în mecanismul și cinetica proceselor biochimice ce se desfășoară între specii și radicali cu sarcină electrică (cum ar fi sinteza de enzime/proteine prin condensarea aminoacizilor [19], procesele de transport ale speciilor ionice prin membrana celulară etc.), semnalele de înaltă frecvenţă (>100 kHz) produc încălzirea materiei vii (efecte termice, cu toate implicaţiile aferente asupra cineticii reacţiilor biochimice), iar efectele semnalelor perturbatoare cu frecvenţele cuprinse între 1 kHz și 100 kHz sunt mixte (modificări în cinetica bioelectrochimică și efecte termice).

De remarcat că semnalele de foarte joasă frecvenţă acţionează în special asupra sistemului bioelectrochimic: lichid extra-celular /membrana celulară /citoplasmă, produ-când modificări atât ale potenţialului de membrană (cu efecte asupra homeostaziei calciului [10] [11], cineticii reacţiilor fotoelectrochimice [20] etc.), cât și modificări în agitaţia/vibraţiile aminoacizilor și implicit în cinetica reacţiilor și a echilibrelor hidroliză /condensare în care aceștia sunt implicaţi [19].

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1

90

Studiile experimentale de laborator, privind influenţele câmpurilor electrice de foarte joasă frecvenţă asupra materiei vii, presupun realizarea unor instalaţii experimentale adecvate, bioreactoare specializate, care să permită aplicarea de câmpuri cu intensitate și frecvenţă controlate, cu distribuţie omogenă în biomasă, sistem de polarizare în care transferul de sarcină între biomasa studiată și electrozii de polarizare să nu fie posibil (bioreactor din material dielectric plasat într-un sistem de polarizare astfel încât distribuţia liniilor de câmp electric în biomasă să fie omogenă). Astfel, au fost dezvoltate bioreactoare specializate cu electrozi plan paraleli atât pentru biomase lichide (în suspensie) [21], cât și pentru medii de cultură în stare de gel [22], pentru care au fost modelate și calculate numeric distribuţiile liniilor de câmp electric în biomasa investigată, în funcţie atât de tensiunea de polarizare aplicată și construcţia /geometria bioreactorului, cât și de caracteristicile electrice (permitivitatea dielectrică și conductivitatea electrică) a biomasei investigate. Din aceste calcule, a rezultat că pentru a genera câmpuri electrice cuprinse între 1-100 Vvv/cm, în funcţie de caracteristicile biomasei și de geometria bioreactorului, pentru polarizarea sistemului trebuie aplicate tensiuni de 0, 25 kVvv÷5 kVvv.

O serie de studii experimentale privind influenţa câmpului electric de 50 Hz (frecvenţa predominantă a semnalelor perturbatoare provenite din reţelele de transport și distribuţie a energiei electrice) efectuate pe suspensii apoase cu Saccharomyces cerevisiae [19] [23] [24] pe medii de cultură gel inoculate cu spori de fungi filamentoși (în special, Aspergillus niger) [19] [22] și pe linii celulare HL-60 (cauzatoare de leucemie) [25] [26] au scos în evidenţă faptul că semnalele electro-magnetice de 50 Hz suprapuse pe aceste medii stimulează procesele și, implicit, multiplicarea celulară /viteza de creștere.

În condiţiile concrete de exploatare a echipamentelor electroenergetice, o serie de componente ale acestora sunt în contact cu materiale cu un conţinut ridicat de carbon (ulei de transformator, izolaţii polimerice etc.), materiale ce prin specificul aplicaţiei sunt expuse unor câmpuri de 50 Hz, dar și florei microbiene din mediu. Prezenţa florei microbiene și a substanţelor cu conţinut ridicat de carbon (potenţiale surse de hrană pentru

culturile microbiene), în urma stimulării creșterii culturilor microbiene în câmpul electric perturbator [22], pot duce la coroziunea microbiologică accelerată a componentelor metalice (biocoroziunea elementelor din oţel [27], a conductorilor din cupru de uz electrotehnic [28] [29], a diferitelor materiale magnetice [30] etc.) și la biodegradarea accelerată a izolaţiilor polimerice (a cablurilor subterane de medie tensiune [31–34], a uleiurilor de trans-formator în urma unor procese termo-oxidative [35–37] etc.).

O posibilă explicaţie a stimulării proceselor biochimice raportate în [19, 22–24] ar fi câmpul electric de 50 Hz ce produce rezonanţa moleculelor de aminoacizi esenţiali având timpul de relaxare de cca. 0,02 secunde, ceea ce duce la creșterea vitezei de formare a proteinelor/enzimelor în structura cărora intră acești aminoacizi.

Având în vedere complexitatea și diversitatea proceselor biochimice ce se petrec la nivelul citoplasmei și care au loc prin compuși cu timpi de relaxare în domeniul 2÷0,001 s (corespunzătoare frecvenţelor cuprinse între 0,5 Hz și 1000 Hz), această explicaţie sugerează că asupra sintezelor biochimice din citoplasmă ar fi posibil să se intervină (pentru favorizarea selectivă a unui anumit proces) prin expunerea la un câmp electric având frecvenţa egală cu inversul timpului de relaxare a aminoacizilor esenţiali ce intră în procesul vizat.

Studiile privind modelarea influenţei câmpului electric pulsatoriu asupra distrugerii membranei și a peretelui celular vegetal au scos în evidentă faptul că la câmpuri intense are loc perforarea peretelui celular prin formare de electropori [38].

În acest context, se constată că, în scopul eficientizării unor tehnologii și sinteze biochimice, determinări similare ca cele din [19, 22–24] efectuate la frecvenţe diferite de 50Hz în domeniul 0,5 Hz÷200 Hz prezintă o importanţă deosebită, în special cele din spectrul 0,5 Hz÷50 Hz corespunzător timpilor de relaxare ai aminoacizilor naturali din componenţa proteinelor.

Având în vedere aceste considerente, scopul lucrării constă în concepţia, realizarea și experimentarea unei surse de tensiune sinusoidale pentru determinări microbiologice, care să debiteze tensiuni controlate în

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1 91

domeniul 25 Vvv÷2600 Vvv la frecvenţe impuse în banda 0,5 Hz÷200 Hz.

2. Concepţia și realizarea sursei de tensiune controlată

S-a propus realizarea unei surse de tensiune capabilă să debiteze pe sarcini capacitive (bioreactoare specializate [21] [22]) având capacitatea mai mică de 10 nF și tangenta unghiului de pierderi tgδ<0,3, tensiuni sinusoidale cu amplitudinea constantă și reglabilă în domeniul 250 Vvv÷2600 Vvv având frecvenţa impusă /selectabilă în domeniul 0,5 Hz÷200 Hz.

În baza acestor considerente, a fost conceput montajul prezentat schematic în fig. 1.

Figura 1. Schema sursei de tensiune concepute

Din analiza schemei din fig. 1, se constată că sursa de tensiuni sinusoidale este comandată și monitorizată prin portul USB al unui computer care, prin micro-controlerul µC (de tip Atmel ATMEGA 328p – vezi fig. 2.), asigură atât comanda modulului generator de semnal

sinusoidal, cât și monitorizarea tensiunii debitate, precum și afișarea parametrilor de lucru (frecvenţa [Hz] și tensiunea [Vvv] a tensiunii debitate).

Figura 2. Imaginea microcontrolerului Atmel ATMEGA

328p utilizat [39]

Modulul generatorului de semnal sinusoidal de foarte joasă frecvenţă controlat numeric a fost conceput în jurul circuitului integrat specializat AD 9850 și, în principiu, conţine oscilatorul de referinţă Oref pilotat printr-un cristal de cuarţ, registrul control frecvenţă RCF, oscilatorul cu control numeric OCN și converterul numeric-analog CNA. În urma trecerii semnalului analog complex printr-un filtru LC „trece jos”, la ieșirea modulului se obţine un semnal sinusoidal sintetizat quasi liniar (cu rata de eșantionare de 1024) având tensiunea U~1 Vvv. Imaginea modulului generator de semnal sinusoidal este prezentată în fig. 3.

Figura 3. Imaginea modulului generator de semnal

sinusoidal de foarte joasă frecvenţă [40] controlat numeric

Microcontrolerul și modulul generator de semnal sinusoidal au un consum total de 120 mA la 5 V și sunt alimentate direct din portul USB al calculatorului.

Semnalul sinusoidal de foarte joasă frecvenţă obţinut este amplificat printr-un etaj amplificator AMP care, în funcţie de

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1

92

amplitudinea semnalului aplicat la intrare (reglat prin divizorul liniar P1), debitează la ieșire (pe sarcini având impedanţa cuprinsă între 4 Ω și 40 Ω), tensiuni sinusoidale cuprinse între 1 Vvv și 25 Vvv care este aplicată pe primarul unui transformator ridicător de tensiune cu raportul de transformare de 1/100, transformator care asigură și separarea galvanică a montajului de sarcină (bioreactorul experimental). Monitorizarea tensiunii debitate și afișarea valorii Uvv aplicate pe bioreactorul experimental se realizează prin divizarea tensiunii debitate de amplificatorul AMP (divizorul rezistiv R1 și R2), prelucrarea tensiunii divizate (proporţională cu valoarea tensiunii de ieșire între bornele A și B) cu micro-controlerul µC și afișarea numerică (printr-un program specializat) a tensiunii debitate între A și B pe ecranul computerului.

Amplificatorul de semnal sinusoidal AMP experimental a fost realizat după un montaj descris în [41] având în etajul final o pereche de tranzistoare MOSFET de putere tip IRFP 240

și IRFP 9240 (cu canal p) ce debitează pe o sarcină formată din două transformatoare de înaltă tensiune (recuperate din niște aparate xerox defecte) având înfășurările primare legate în paralel și secundarele legate sinfazat în serie.

Schema etajului amplificator și imaginea montajului realizat sunt prezentate în fig. 4. și 5.

Figura 4. Imaginea etajului amplificator AMP realizat

Figura 5. Schema electronică a etajului amplificator AMP

În fig. 6., se prezintă programul elaborat și implementat pe un LAPTOP Lenovo, model 20150, pentru comanda frecvenţei semnalului

oscilatorului și monitorizarea tensiunii debitate de sursa realizată.

Figura 6. Programarea frecvenţei și monitorizarea tensiunii debitate

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1 93

Frecvenţa semnalului dorit (cu precizie de o

zecimală) se înscrie în căsuţa „f= ... Hz” (în imagine 1,5 Hz), având facilitatea de a o crește sau scade în pași impuși prin opţiunea fset (în imagine de 1 Hz).

Tensiunea vârf-vârf debitată de sursă pe bornele A și B (în funcţie de poziţia potenţiometrului liniar P1) apare afișat pe ecran „U = ---- Vpp”.

3. Experimentări

Cu un osciloscop dublu spot de tip Tektronix DPO 4032 au fost măsurate și vizualizate comparativ semnalele de intrare în și cele de ieșire din amplificatorul Amp realizat. Rezultatele determinărilor sunt prezentate în fig. 7. și 8.

Figura 7. Forma și amplitudinea semnalului debitat de amplificator, funcţie de semnalul de intrare aplicat

Din analiza fig. 7., se constată că amplificatorul realizat prezintă o linearitate bună, sinusoida amplificată nu este distorsionată.

Figura. 8. Amplitudinea semnalului debitat de

amplificator funcţie de frecvenţa semnalului de intrare de 0,1Vvv

Din fig. 8., rezultă că montajul asigură o amplificare a tensiunii aplicate de cca. 10 ori la frecvenţa de 0,5 Hz și de cca 25 ori la frecvenţe mai mari de 10 Hz.

4. Concluzii

A fost concepută, realizată și experimentată o sursă de tensiuni sinusoidale pentru frecvenţe extrem de joase (0,5 Hz÷200 Hz) cu tensiunea debitată la ieșire controlabilă între 250 Vvv și 2500 Vvv destinată studiilor microbiologice in situ privind influenţele câmpurilor electro-magnetice de foarte joasă frecvenţă asupra creșterii și reproducerii culturilor microbiene. Sursa realizată conţine un generator de tensiuni sinusoidale sintetizate la o rată de eșantionare de 1024, comandat numeric și monitorizat de un computer prin programul specializat elaborat în acest scop.

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1

94

De asemenea, conţine un amplificator liniar realizat cu tranzistoare MOSFET de putere care debitează pe o sarcină configurată din două transformatoare ridicătoare de tensiune cu înfășurările legate astfel încât să asigure un raport de transformare de 1/100.

În urma experimentării montajului realizat, a rezultat că semnalul sinusoidal sintetizat și amplificat prezintă o bună liniaritate, etajul de amplificare asigurând o amplificare în tensiune cuprinsă între cca x 10 ori și x 25 în plaja 0,5 Hz÷10 Hz, respectiv de x 25 în domeniul 10 Hz÷200 Hz.

5. Acknowledgement

This work was financially supported by the UEFISCDI of România, under the Scientific Programme PN - Contract PCCA 100/2014 and Contract PN 09350301/2009.

6. Bibliography

[1] Dorian M, Mituleţ A, Lingvay M, „Eficienţa energetică a unor corpuri de iluminat – Energetic Efficiency of Same Lighting Lamps”. in Electronică, Electrotehnică, Automatizări – EEA. 2013; vol. 61 (no. 2): pp. 58-64.

[2] Lingvay I, Lingvay C, Voina A, „Impact of the anthropic electromagnetic fields on electrochemical reactions from the biosphere”. in Revue Roumaine des Sciences Techniques série Électrotechnique et Énergétique. 2008; vol. 53 (no.2bis): pp.85-94.

[3] Velizarov S, Raskmark P, Kwee S, “The effects of radiofrequency fields on cell proliferation are non-thermal”. in Bioelectrochem. Bioenerg. 1999; vol. 48: pp. 177–180.

[4] Trosic I, Busljeta I, Kasuba V, Rozgaj R, “Micronucleus induction after wholebody microwave irradiation of rats”. in Mutat. Res. 2002; vol. 521: pp. 73–79.

[5] Busljeta I, Trosic I, Milkovic-Kraus S, “Erythropoietic changes in rats after 2.45GHz nonthermal irradiation”. in Int. J. Hyg. Environ. Health. 2004; vol. 207: pp. 549–554.

[6] Paulraj R, Behari J, “The effect of low level continuous 2.45GHz waves on enzymes of developing rat brain”. in Electro- Magnetobiol. 2002; vol. 21: pp. 221–231.

[7] Barteri M, Pala A, Rotella S, “Structural and kinetic effects of mobile phone microwaves on acetylcholinesterase activity”. in Biophys. Chem. 2004; vol. 113: pp. 245–253.

[8] Lee S, Johnson D, Dunbar &al, “2.45GHz radiofrequency fields alter gene expression in cultured human cells”. in FEBS Lett. 2005; vol. 579: pp. 4829–4836.

[9] Belyaev IY, Koch CB, Terenius O, &al. “Exposure of rat brain to 915 MHz GSM microwaves induces changes in gene expression but not double stranded DNA breaks or effects on chromatin conformation”. in Bioelectromagnetics. 2006; vol. 27: pp. 295–306.

[10] Apollonio F, D’Inzeo G, Tarricone L, “Modelling of neuronal cells exposed to RF fields from mobile telecommunication equipment”. in Bioelectrochem. Bioenerg. 1998; vol. 47: pp. 199 –205.

[11] Goltsov AN, “Electromagnetic-field-induced oscillations of the lipid domain structures in the mixed membranes”. in Bioelectrochem. Bioenerg. 1999; vol. 48: pp. 311–316.

[12] Moustafa YM, Moustafa RM, Belacy A, Abou-EL-Ela SH, Ali FM, “Effects of acute exposure to the radiofrequency fields of cellular phones on plasma lipid peroxidase and antioxidase activities in human erythrocytes”. in J. Pharm. Biomed. Anal. 2001; vol. 26: pp. 605–608.

[13] Zmyslony M, PolitanskI P, Rajkowska E, Szymczak W, Jajte J, “Acute exposure to 930MHz CW electromagnetic radiation in vitro affects reactive oxygen species level in rat lymphocytes treated by iron ions”. in Bioelectromagnetics. 2004; vol. 25: pp. 324–328.

[14] Meral I, Mert H, Mert N, Deger Y, Yoruk I, Yetkin A, Keskin S, “Effects of 900-MHz electromagnetic field emitted from cellular phone on brain oxidative stress and some vitamin levels of guinea pigs”. in Brain Res. 2007; vol. 1169: pp. 120–124.

[15] de Pomerai DI, Smith B, Dawe A, North K, Smith T, Archer DB, Duce IR, Jones D, Candido P, “Microwave radiation induces a heat-shock response and enhances growth in the nematode Caenorhabditis elegans”. in IEEE Trans. Microw.Theory. 2000; vol. 48: pp. 2076 –2081.

[16] Kwee S, Raskmark P, Velizarov S, “Changes in cellular proteins due to environmental non-ionizing radiation. I. Heat-shock proteins”. in Electro- Magnetobiol. 2001; vol. 20: pp. 141–152.

[17] Leszczynski D, Joenvaara S, Reivinen J, Kuokka R, “Non-thermal activation of the hsp27/p38MAPK stress pathway by mobile phone radiation in human endothelial cells: molecular mechanism for cancer and blood brain barrier related effects”. in Differentiation. 2002; vol. 70: pp. 120–129.

[18] Cotgreave IA, “Biological stress responses to radio frequency electromagnetic radiation: aremobile phones really so (heat) shocking?”. in Arch. Biochem. Biophys. 2005; vol. 43: pp. 227–240.

[19] Lingvay M. “Az elektromos terek kihatásai egyes gombafajok fejlıdésére [Effects of

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1 95

electric fields on the development of certain fungi]”. in Proceedings of 22nd National Scientific Students’ Associations Conference; 2015 Apr. 15-18; Cluj –RO; p. 27.

[20] Akhtar P, Lingvay M, Deák R, Bóta A, Garab G, Lambrev PH, “Excitation Energy Transfer between Light-Harvesting Complex II and Photosystem I in Reconstituted Membranes”. in BBA Bioenergetics, in press.

[21] Lingvay M, Czumbil L, „Experimental Reactor for the Study of Biochemical Processes under Electric Fields” in Electrotehnică, Electronică, Automatică – EEA, 2014; vol. 62 (no. 3): pp. 84-89.

[22] Radu E, Lipcinski D, Tănase N, Lingvay I, “The influence of the 50 Hz electric field on the development and maturation of Aspergillus niger” in Electrotehnică, Electronică, Automatică – EEA, 2015; vol. 63 (no. 3): pp. 68-74.

[23] Lingvay M, Stancu C, Szatmári I, Lingvay I, „Influenţa câmpului electric de 50Hz asupra permitivităţii dielectrice a suspensiei apoase de drojdie de bere (Saccharomyces cerevisiae) - The influence of 50Hz electric field to dielectric permittivity of yeast (Saccharomyces cerevisiae) suspensions” in EEA - Electrotehnică, Electronică, Automatică, 2013; vol. 61 (no. 1): pp. 43-47.

[24] Stancu C, Lingvay M, Szatmári I, Lingvay I. „Influence of 50 Hz Electromagnetic Field on the Yeast (Saccharomyces Cerevisiae) Metabolism”. in The 8th International Symposium on Advanced Topics in Electrical Engineering; 2013 May 23-25; Bucharest, Romania; CD Proceedings, IEEE-xplore DOI: 10.1109/ATEE.2013.6563449.

[25] Lukaszewicz M, Sztafrowski D, Wroblewski Z. “Electromagnetic field 50 Hz: Its influence on living organisms on the cellular level: Basic tests which have a practical application”. in Proceedings of the International Symposium Modern Electric Power Systems (MEPS); 2010 Sept. 20-22; Wroclaw PL.

[26] Sztafrowski D, Wroblewski Z, Lukaszewicz M, Sikorski A, Majkowski M. “Magnetic field 50 Hz: Its influence on living cells HL-60: Basic tests which have a practical application”. in 10th International Conference on Environment and Electrical Engineering (EEEIC); 2011; DOI: 10.1109/EEEIC.2011. 5874726.

[27] Lingvay J, Szatmári I, Prioteasa P, Lingvay M, Tudosie LM, „Aspergillus niger filamentous fungi initiated corrosion of S235J2G3 carbon steel”. in Korroz. Figy. 2014; vol. LIV (no. 1): pp. 15-21.

[28] Lingvay J, Radu E, Mitrea S, Lingvay M, Udrea O, Szatmári I, “Aspergillus niger filamentous fungi initiated corrosion of red copper”. in Korroz. Figy. 2014; vol. LIV (no. 2): pp. 40 – 46.

[29] Radu E, Mitrea S, Udrea O, Pătroi D, Marin D, „Coroziunea cuprului de uz electrotehnic în

prezenţa mucegaiului filamentos Aspergillus niger – Corrosion of electrical purporses cooper in the presence of Aspergillus niger filamentous fungi”, in Electrotehnică, Electronică, Automatică - EEA-. 2015; vol. 63 (no. 2): pp. 110-115.

[30] Radu E, Pătroi D, Oprina G, Voina A, Lingvay I, “Comparative studies on Aspergillus niger biocorrosion of Alnico and NdFeB magnetic materials”. in Rev. Chim. (Bucharest), in press.

[31] Szatmari I, Lingvay M, Tudosie L, Cojocaru A, Lingvay I, „Monitoring Results of Polyethylene Insulation Degradability from Soil Buried Power Cables”. in Rev.Chim. (Bucharest). 2015; vol. 66 (no. 3): pp. 304-311.

[32] Szatmári I, Lingvay M, Vlădoi C, Lingvay I, „Influenţa factorilor de mediu asupra procesului de îmbătrânire a cablurilor subterane de energie: studiu de caz – The influence of environmental factors on underground power cables’ ageing process – case study”, in Electrotehnică, Electronică, Automatică – EEA, 2013; vol. 61 (no. 4): pp. 48-55.

[33] Lingvay I, Öllerer K, Lingvay C, Homan C, Ciogescu O, „Contributions to study and control of the degradations by corrosion of the underground power cables. 2. The biodegrodability of the underground cables”. in Rev. Chim. (București). 2007; vol. 58 (no.7): pp.624-627.

[34] Lingvay J, Szatmári I, Lingvay M, Tudosie L, „Underground power cables ageing. Case study – results of 5 years monitoring”. in Korroz. Figy. 2013; vol. LIII (no 3): pp. 71-80.

[35] Lingvay I, Budrugeac P, Voina A, Cucoș A, Moscaliuc H, “Comparative Study of the Thermo-Oxidative Stability of Some Electroinsulating Oils”. in Rev. Chim. (Bucharest), in press.

[36] Radu E, Udrea O, Mitrea S, Pătroi D, Lingvay I, “Biodegradability of some Electric Purposes Oils Duo to Moulds”. in Electrotehnică, Electronică, Automatică – EEA, 2015; vol. 63 (no. 4): pp. 84-92.

[37] Lingvay I., Budrugeac P., Udrea O., Radu E., Marinescu M., „Vegetable eters: an ecological alternative to replace mineral oils for electrical usage”, EEA - Electrotehnică, Electronică, Automatică, Vol. 63 (1), 2015, pp. 64 – 70

[38] Bârsan I, Costea MA., Maricaru M., Turcin V., Vasilescu GM., “Pulsed electric field analysis for an efficient intracellular fluid extraction using electro-plasmolysis, EEA - Electrotehnică, Electronică, Automatică, Vol. 63 (4), 2015, pp. 36 – 44

[39] ***https://www.arduino.cc/en/uploads/Main/ArduinoNanoManual23.pdf

[40] ***https://www.mpja.com/download/ad9850.pdf

[41] ***www.circuitstoday.com/100w-mosfet-power

ELECTROTEHNICĂ, ELECTRONICĂ, AUTOMATICĂ, vol. 64 (2016), nr. 1

96

7. Biography

Daniel LIPCINSKI was born in Bucharest (RO), on June 13, 1967. He graduated Politehnica University from Bucharest, Faculty of Electronics and Telecommunications.

His research interests concern on projecting of measuring systems and electric system developments. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, București (România), E-mail: daniel.lipcinski@icpe-ca.ro

Daniel LINGVAY was born in Bucharest (RO), on November 29, 1994. He is currently studying in the 3rd year of BSc at the Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca, Faculty of Physics

specializing on physics- informatics. He is a licensed ham radio with call sign YO5LD since 2009, and he is “Master of Sports” since 2012. He is interested in radio communications E-mail: daniel_lingvay@yahoo.com

Elena RADU was born in Mangalia (RO), on October 28, 1991. She graduated the University of Bucharest (RO), Faculty of Biology in 2013 and Master Degree in Medical Biology in 2015.

She is PhD student at Faculty of Biology. Her research interests concern on biodegradability, the influence of magnetic and electric fields on living cells. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, București (România), E-mail: elena.radu@icpe-ca.ro

Andreea VOINA was born in Câmpulung Muscel (România), on June, 18, 1978. She graduated the University Politehnica of Bucharest, Faculty of Biotechnical Systems Engineering, in 2003.

She received the Ph.D. degree in Electrical Engineering in 2013. Her research interests concern on biotechnologies and environmental quality. Correspondence address: INCDIE ICPE-CA, Splaiul Unirii, nr. 313, sector 3, București (România), e-mail: andreea.voina@icpe-ca.ro