bad workman quarrels with his tools. = Vizitiul prost bate calul bun.- A barking dog never bites. = Câinele care latrã nu muscã.- A beggar`s purse is bottomless. = Sacul cersetorului n-are fund.- A belly full of gluttony will never study willingly. = Burta plinã nu învatã bine.- A bellyful is a bellyful, whether it be meat or drink. = Burta se umple si cu paine si cu apa.- A bird in the hand is worth two in the bush. = Nu da vrabia din mânã pe cioara de pe gard.- A black hen lays a white egg. = Gãina neagrã face oul alb.- A bow long bent at last waxes weak. = Nu întinde coarda pre mult, cã se rupe.- A chip off the old block. = Aschia nu sare departe de trunchi.- A close mouth catches no flies. = In gura închisã nu intrã musca.- A constant guest is never welcome. = Vizitele cele mai plãcute sunt cele mai rar fãcute. (Mai rarut ca-i mai dragut.)- A crow is never the whiter for washing herself often. = Corbul în zadar se spalã, cã negreata nu si-o pierde.- A fair face, foul heart. = La chip frumos si la inimã gãunos.- A fair wife and a frontier castle breed quarrels. = Nevasta frumoasã e belea în casã.- A faithful friend is hard to find, remember man and keep in mind. = Fericit cel ce a dobândit prieten bun si cinstit.- A fault confessed is half redressed. = Pãcatul mãrturisit este pe jumãtate iertat.- A flatterer`s throat is an open sepulchre. = Fereste-te de lingusitori, dacã nu vrei sã mori.- A fool believes everything. = Prostul face ce vede si ce aude crede.- A fool may give a wise man counsel. = Cel întelept si de la cel nebun multe aflã si învatã.- A fool may throw a stone into a well, which a hundred wise men cannot pull out. = Un nebun arunc-o piatrã în baltã si zece cuminti n-o pot scoate.- A fool`s bolt is soon shot. = Prostul întâi vorbeste si apoi se gândeste.- A fool`s tongue is long enough to cut his own throat. = Gura ucide mai mult decât sabia.- A forgetful head makes a weary pair of heels. = Unde nu-i cap, vai de picioare.- A friend in need is a friend indeed. = Prietenul la nevoie se cunoaste.- A good bestill is worth a groat. = Vorba multã, sãrãcia omului.- A good conscience is a soft pillow = Cugetul linistit odihna buna aduce.- A good deed is never lost. = Fapta bunã nu moare niciodatã.- A good friend is a treasure. = Prieten adevãrat, avere nepretuitã.- A good friend is my nearest relation. = Mai bine un prieten apropiat decât o rudã depãrtatã.- A good name is better than riches. = Omenia-i mai buna ca avutia.- A good neighbour, a good morrow. = Vecin bun ai nimerit, mare bine-ai dobândit.- A good tree cannot bring forth evil fruit. (A tree is known by its fruit.) = Pomul bun dupa roade bune se cunoaste.- A good wife`s a goodly prize, saith solomon the wise. = Nevasta cu mintea bunã e bãrbatului cununã.- A great ship asks deep waters. = Pentru corabie mare trebuie apã multã.

- A honey tongue, a heart of gall. = In buze miere si-n inimã fiere.- A horse, a wife, and a sword may be shewed, but not lent. = Pusca, calul si femeia nu se împrumutã.- A husband must be deaf and the wife blind to have quietness. = Bãrbatul surd si nevasta oarbã, cea mai tihnitã cãsãtorie.- A lean agreement is better than a fat judgement. = Mai bine o pace (învoialã) strâmbã decât o judecatã dreaptã.- A little body often harbours a great soul. = Mic la stat, mare la sfat.- A little fire burns up a great deal of corn. = O scânteie e de ajuns ca sã ardã toata sira- A little stone in the way overturns a great wain. = Piatra (buturuga) micã rãstoarnã carul mare.- A living dog is better than a dead lion. = Mai bine un câine viu decât un leu mort.- A man of many trades begs his bread on sunday. = Celui cu meserii multe, casa-i este fãrã curte.- A man`s praise in his own mouth stinks. = Lauda de sine nu miroase a bine.- A piece of churchyard fits everybody. = Pãmântul te naste, pãmântul te creste, pãmântul te mistuieste.- A prophet is not without honour save in his own country. = Nimeni nu-i profet în patria sa.- A question of life and death = O problema de viata si moarte.- A ragged colt may make a good horse. = Dintr-o iapã tigãneascã iese un cal boieresc.- A scalded cat fears cold water. = Cine s-a fript cu ciorba sufla si-n iaurt.- A sleeping man is not hungry. = Cine doarme nu-i e foame.- A soft answer turneth away wrath. (Good words cool more than cold water.) = Vorba dulce mult aduce. (Cuvantul poate mangaia mai mult decat mana.)- A stitch in time saves nine. = Spãrtura pânã e micã trebuie cârpitã.- A thief knows a thief as a wolf knows a wolf. = Hotului de hot e frica.- A thief passes for a gentleman when stealing has made him rich. = Hotul neprins (nedovedit) e negustor cinstit.- A wise head makes a close mouth. = Inteleptul tace si face.- A wolf in sheep`s clothing. = Lup in blana de oaie.- A woman`s advice is no great thing, but he who won`t take it is a fool. = Prost e cel ce nu ia in seama si sfatul nevestei.- A word to a wise man is enough. = O singurã vorbã e de ajuns celui ce vrea sã te înteleagã.- Abound in one`s own sense = A-si fi siesi singurul povatuitor si sfetnic (a se conduce numai dupa capul sau)- About and about = Tot un drac- Above one`s bend = Peste puterile cuiva.- Above one`s reach = Peste puterea de întelegere a cuiva.- Above the mark = Mai presus de normele stabilite/curente (iesit din comun)- Above the salt = In capul mesei- Above-board = Cinstit ; pe fata

- Abreast of/with the times = In pas cu vremea.- Absence makes the heart grow fonder. = Mai rãrut, mai drãgut.- Abundance, like want, ruins many. = Bogatia strica omenia.- According to Cocker = Dupa toate regulile (ca la carte)- Acorns were good till bread was found. (If you have not a capon, feed on onion ) = Bunã si mãmãliga, când ne lipseste pâinea.- Across lots = Pe de-a dreptul (pe drumul cel mai scurt)- Act the ape = A se maimutari (a face pe prostul / bufonul)- Act the ass, to = A se comporta prosteste- Actions speak louder than words. = Faptele graiesc mai bine decat vorbele.- Actions speak louder than words = Faptele sunt mai concludente decat cuvintele.- Add fuel (oil) to the fire = A pune paie pe foc- Adore the rising sun = A se pune bine cu stapînirea- Adversity makes a man wise, not rich. = Cine pãgubeste se întelepteste.- After a great getter comes a great spender. = Unul adunã, altul risipeste.- After a manner = Intr-un fel sau altul (cumva)- After a storm comes a calm. = Dupã furtunã, vine si vreme bunã.- After a thrifty father, a prodigal son. = Banii strângãtorului pe mâna risipitorului.- Against heavy = In conditii extrem de grele (vitrege)- Against the collar = Cu chiu cu vai (fara tragere de inima)- Agree like cats and dogs (agree like harp and harrow) = A se intelege precum cainele si pisica- Ahead of time = Inainte de vreme- Alight on the lure = A înghiti momeala- Alive and kicking = In putere (foarte activ)- All along of = Din pricina (cauza)- All along = Tot timpul (de la început)- All are of the dust, and all turn to dust again. = Tarana in tarana se intoarce.- All his geese are swans. = Gãina vecinului e mai grasã.- All in the day`s = Normal (nimic deosebit)- All in = Istovit, vlaguit- All is not gold that = Nu tot ce zboara se manînca.- All is not lost that is delayed. (Better later than never.) = Mai bine mai tarziu, decat niciodata.- All manner = Tot felul /soiul- All meats to be eaten, and all maids to be wed. = Glia trebuie aratã si fecioara mãritatã.- All of a dither = Emotionat (tulburat)- All of a shake / all over (all on the tremble) = Pretutindeni (peste tot)- All on edge = Cu nervii încordati- All over oneself = In al noualea cer (plin de sine)- All talk and no cider = Mult zgomot pentru nimic (vorba lunga, treaba ioc)- All that I have left = Tot ce mi-a ramas.

- All that glitters is not gold. = Nu tot ce sclipeste (luceste) e aur. (Nu tot ce zboara se mananca.)- All things are possible with god. = La dumnezeu toate sunt cu putintã.- All will turn out for the best = Totul se va termina cu bine.- All`s alike at the latter day: a bag of gold and wisp of hay. = Moartea nu va sã stie de averi, de bogãtie.- Alms never make poor. = Cel ce dã de milã nu sãrãceste.- An apple never falls far from the tree. = Aschia nu sare departe de trunchi.- An arrow shot upright falls on the shooter`s head. = Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea.- An ass endures his burden, but not more than his burden. = Incarca magarul atat cat poate duce.- An empty sack cannot stand upright. = Sacul gol nu stã în picioare.- An handful of trade is an handful of gold. = Meseria e brãtarã de aur.- An idea suddenly struck him = I-a venit o idee deodata.- An idle person is the devil`s cushion. = Lenevia e perina dracului.- An old ensign is a captain`s honour. = Steagul cel vechi, cinstea osteanului.- An open door may tempt a saint. = Pe usa deschisa poate intra un sfant.- An ox is taken by the horns, and a man by the tongue. = Boul se leagã de coarne si omul de limbã.- And no one is the wiser = Fara sa stie nimeni (in taina)- And with what measure you meet, it shall be measured to you again. = Cu ce mãsurã vei mãsura, cu aceea ti se va mãsura.- Anger is a short madness. = Mania duce la nebunie.- Answer in kind = A plati cu aceeasi moneda- Appearances are deceptive. = Aparentele însalã.- Appetite comes with eating. = Pofta vine mâncând.- April rains for men; may, for beasts. = Ploua-n mai, ai malai.- Art is long and life is short. = Omul moare de bãtrân si tot nu le învatã pe toate.- As a matter of fact = La drept vorbind (de fapt)- As a rough guide = Ca un punct de reper- As far back as ... = Inca de cand ... (inca de pe vremea ...)- As good as ... = La fel de bun ca ...- As good as a feast = Suficient- As it happens = Intamplator ; Din intamplare.- As it stands = Asa cum stau lucrurile. ; Asa cum se prezinta situatia.- As it were = Cum vine vorba- As likely as not. = Mai mult ca sigur.- As long as ... = Atata timp cat ...- As the work, so the pay. = Cum ti-e lucru, asa ti-e plata.- As you bake, so shall you eat. (As you make your bed, so you must lie on it.) = Cum iti asterni asa dormi.

- As you sow, so you reap. = Cum sameni, asa culegi.- Aside from = In afara de- Ask a baby would eat a cake = Mananci calule ovaz- Ask, and it shall be given you. = Cereti si vi se va da.- At a clap. / At the drop of a hat. = Cat ai bate din palme. / Cat ai clipi din ochi.- At a full jump = In mare viteza- At a great lick = Cu toata viteza- At a run = Unul dupa altul- At a time = Dintr-o data ; In acelasi timp- At any hand (rate) = In orice caz- At dead of night = In toiul noptii- At every pore = Din crestet pana-n talpi. ; Din tot corpu.- At every turn = La tot pasul- At first blush = La prima vedere- At odd hours (times) = In orele (timpul) libere- At one dash = La prima încercare- At that = Pe deasupra. / In plus.- At the back of beyond = La capatul lumii. (Unde a dus surdu iapa.)- At the flood = La momentul oportun- At the hazard of his life = Cu riscu vietii.- At the nick of time = In ultima clipa. (La tanc)- At the peep of day = La revarsarea zorilor. ; Cand se crapa de ziua.- At the top of one`s throat (voice). = In gura mare. ; Cat il tine gura.- At the very loose. = In ultimul moment; In ultima clipa.

B

- Bacchus hath drowned more men than neptune. = Mai multi se îneacã în bãuturã decât în apã.- Back and fill = ASovai; A fi nehotarât.n (A naviga in deriva)- Back the oars = A vasli în sens invers.- Back the wrong horse = A miza (paria /socoti) gresit.- Ball is with you = E randul dv.- Bargain is a bargain = Fagaduiala data e datorie curata.- Bark up the wrong tree = A nimeri aiurea. (A gresi adresa)- Bate an ace = A face concesii.- Bawl and squall = A striga in gura mare.- Be a button short = A -i lipsi o doaga. (A nu fi în toate mintile.)- Be a cup too low = A nu fi in toate mintile.- Be a demon for work = A munci pe branci (cu ardoare).- Be a devil to eat. = A manca ca un lup.- Be a little upon the fal-lal = A face fasoane (mofturi, nazuri).- Be a little wanting = A fi intr-o ureche (doaga).

- Be able to do it on one`s head = A putea face ceva cat ai bate din palme.- Be above oneself = A fi increzut (plin de sine)- Be all at sea. = A fi complet dezorientat.- Be all in one story = A fi cu totii de acord.- Be all on wires = A fi un pachet de nervi. (A sta ca pe ghimpi.)- Be all out = A face pe dracu în patru. (A se face luntre si punte.)- Be all set = A fi gata (pregatit).- Be all thumbs = A nu fi bun de nimic.- Be art and part in ... = A fi implicat in ...- Be as cross as two sticks = A nu-i fi toti boii acasa.- Be as good as one`s word = A fi om de cuvant.- Be at low ebb = A fi in declin.- Be at low-water mark = A nu avea nici o para chioara. (A fi lefter.)- Be at one`s best = A fi in forma.- Be at sixes and sevens. (Be off the hinges) = A fi claie peste gramada /brambura /alandala.- Be at the lock = A fi in dilema.- Be badly off = A o duce prost.- Be behind the eight ball = A trage mata de coada.- Be dead above the ears = A fi prost ca noaptea. (A nu avea pic de minte.)- Be dressed up to the nines = A fi imbracat la patru ace. (A arata ca scos din cutie.)- Be easy game = A fi usor de pacalit /prostit- Be easy on the eye = A fi placut la vedere. (A avea o înfatisare placuta.)- Be every man`s meat = A fi pe întelesul tuturor.- Be from missouri = A fi Toma necredinciosul.- Be full to the gills = A fi beat turta.- Be hard up against it = A fi într-o situatie diiicila. (A întîmpina multe greutati.)- Be in a pet = A fi prost dispus. (A fi cu capsa pusa.)- Be in cloudland = A fi cu capul în nori.- Be in the buff = A fi gol pusca.- Be in the running = A avea sanse de castig.- Be kittle cattle to shoe = A fi mofturos. (A fi greu de multumit.)- Be made one = A se uni prin casatorie.- Be not idle, and you shall not be longing. = Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.- Be on nettles = A sta ca pe ghimpi.- Be on the air = A transmite. /A emite. (despre radio /tv)- Be on the bargain counter = A se vinde sub valoare (la pret scazut).- Be on the booze = A trage la masea. (A bea.)- Be on the broad grin = A ranji cu gura pîn-la urechi.- Be on the bum = A umbla cu cortul. (A hoinari.)- Be on the gad = A fi mereu pe drumuri.- Be on the lam = A fugi mancand pamantul. (A fugi cat il tin picioarele.)- Be on the mend = A fi în curs de însanatosire.- Be on the right scent. = A fi pe drumul cel bun.- Be on the shelf = A fi scos din uz.- Be taken aback = A ramane nelamurit.- Be under a cloud = A fi in dizgratie.

- Be up to a thing or two = A se pricepe la cate ceva.- Be what you seem, and seem what you are. = Ori te poartã cum ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e portul.- Be with it = A fi in pas cu moda. (A fi la curent.)- Be worth one`s salt = A merita painea pe care o mănancă- Bear a bob = A da o mana de ajutor.- Bear a brain = A fi cu bagare de seama. (A avea scaun la cap.)- Bear a low sail = A se umili (injosi).- Bear and forbear. = Rabdã inimã si taci, cã n-ai alta ce sã faci.- Bear the cap and bells = face pe bufonul /mascariciul.- Bear the palm = A cuceri lauri.- Beard the lion in his den = A intra (de buna voie) in gura lupului.- Beards are wagging = A intra in gura lumii (satului).- Bearins hot? = Te-ai suparat?- Beat hell = A întrece orice închipuire /limita.- Beat it up a lot = A o tine numai în petreceri (intr-un chef).- Beat over the old ground = A reveni (mereu) la acelasi subiect- Beat the air /wind = A se bate cu morile de vant.- Beauty carries its dower in its face. = Fata frumoasã se mãritã fãrã zestre.- Beauty fades like a flower. = Frumusetea la om ca floarea la pom.- Before you make a friend eat a bushel of salt with him. = Pânã nu mãnânci cu omul la masa nu-l poti cunoaste.- Believe nothing of what you hear, and only half of what you see. = Ascultã tot, dar nu crede tot.- Best to bend while it is a twig. = Indoaie fierul cat e cald.- Bet a cookie = A face pariu. (A face prinsoare.)- Better be first in a village than second at rome. = Mai bine în satul tãu fruntas decât codas la oras.- Better beg than steal. = Mai bine sã ceri decât sã furi.- Better die with honour than live with shame. = Mai bine moarte cinstitã decât viata necinstitã.- Better give the wool than the sheep. = Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.- Better go to bed supperless than to rise in debt. = Mai bine sa te culci flamand decat sa te scoli in datorii.- Better late than never. (It is not lost that comes at last.) = Mai bine mai târziu decât niciodatã.- Better leave than lack. = Mai bine sã întreacã decât sã nu ajungã.- Better never to begin than never to make an end. = Mai bine sa nu incepi ceea ce nu termini.- Better ride on an ass that carries me than a horse that throws me. = Mai bine un mãgar care te poartã decât un cal care te arunca (trânteste).- Between grass and hay = De varsta adolescentei. (Baietandru)- Between the hammer and the anvil. = A fi între ciocan si nicovalã.- Between the hand and the lip the morsel may slip. = De la mânã pân-la gurã se pierde îmbucãtura.- Between two stools one falls to the ground. = Cine umblã în douã luntri cade în apã.- Between wind and water. = Sub linia de plutire.- Beware of false prophets. = Feriti-vã de proorocii mincinosi.- Beyond all bearing = De nesuportat /neindurat /nesuferit.

- Big fish eat little fish. = Pestele cel mare înghite pe cel mic.- Birds of a feather flock together. = Cine se aseamana se aduna.- Bit by bit = Putin cate putin (Bucata cu bucata).- Bit off = Putin scrantit /ticnit (sarit de pe fix)- Bit on / Tipsy = Cam cherchelit (cam cu chef)- Bite off a big chunk = A se inhăma la o treabă grea.- Bite off more than one can chew = A se apuca de o treabă mult prea grea.- Blab is wist and out it must. = Ce-i în gusã, si-n cãpusã.- Blood is thicker than water. = Sângele apã nu se face.- Blow away the cobwebs = A iesi la aer (A-si limpezi creierul la aer)- Blow bubbles = A face baloane de săpun. (A susţine teorii umflate.)- Blow hot and cold = A avea o comportare inegala. (A spune ba una, ba alta.)- Blow hot coals = A se mania foc.- Blow like a grampus = A rasufla din greu.- Blow one`s own trumpet = A se lauda singur.- Bolt all the flour = A intoarce (o problema) pe toate fetele.- Bone (at) a subject. (Bone up on a subject) = A se pune cu burta pe carte.- Borrowed garments never fit well. = Haina împrumutatã nu se potriveste bine.- Boss the show = A fi capul (conducatorul) unei actiuni- Boys will be boys. = Copilul trebuie sã fie copil.- Break a butterfly /fly upon the wheel = A trage cu tunul in vrabii.- Break no bones = A nu fi nici o paguba.- Break squares = A incalca un obicei /regula stabilita.- Break the camel`s back = Colac peste pupaza. (Picatura care a umplut paharul.)- Break the pale = A-si permite prea multe excese. (A trai necumpatat.)- Breaks were against us = Nu am avut bafta.- Breast the tape = A ajuuge primul la linia de sosire.- Bring a hornet`s nest about one`s cars = A-si aprinde paie-n cap.- Bring an old house on one`s head = A da de belea (de bucluc)- Bring more sacks to the mill = A aduce (a veni cu) argumente suplimentare.- Bring oil to the fire (Add fuel to the fire) = A pune gaz (paie) pe foc.- Bring one`s noble to ninepenee = A da (arunca, cheltui) cu bani in stanga si-n dreapta.- Bring oneself home = A-si reveni dintr-o situatie grea. (A ajunge iar pe linia de plutire.)- Bring to the hammer = A vinde (scoate) la licitatie.- Bring to the parish = A aduce la sapa de lemn.- Build a lire under oneself = A-si sapa singur groapa. (A-si taia singur craca de sub picioare.)- Bully for you! = Ai baftă! Eşti băftos!- Burn daylight = A pierde timpul degeaba- Burn not your house to fright the mouse away. = Nu da foc casei ca sã ardã soarecii.- Burn the candle at both ends = A-şi cheltui (irosi) forţele (energia) in mod nesocotit- Burn the earth /wind = A fugi mancand (rupand) pămautul- Burn the midnight oil = A lucra pană noaptea tîrziu. (A se culca foarte tarziu.)- Burn the planks = A sta mult (timp) nemişcat pe loc (in acelasi loc).- Burn the water = A pescui noaptea.- Burn up the road = A goni nebuneste.- Burst one`s boiler = A da de belea (bucluc).

- Burst one`s buttons = A se îngraşă ca un porc (de-i plesnesc / pocnesc hainele pe el).- Bury the hatchet = A face pace. (A se impaca.)- Bush natural; more hair than wit. = Coadã lungã, minte scurtã.- Business is business. (One hand will not wash the other for nothing.) = Frate, frate, dar brânza-i pe bani.- Buy a pig in a poke = A cumpara orbeste.- Buy gape-seed = A umbla teleleu.- Buy off the peg = A cumpara haine de gata.- By and by = In curand. (In viitorul apropiat.)- By ignorance we mistake, and by mistakes we learn. = Din greseli învatã omul.- By oneself = Singur (Singurel)- By rights = De drept.- By the way = Apropo; Fiindcă veni vorba.

Cabbage twice cooked is death. = Ciorba încãlzitã mult stricã la stomac.- Call a halt = A pune capăt. / A curma.- Call all to naught = A ponegri. / A defaima.- Call into requisition to ... = A recurge la... / A face apel la ...- Call it a day = De-ajuns pentru (ziua de) azi! / Gata (cu munca) pe ziua de azi.- Call it a do , t o : shall we ? = Ne-am hotărat, facem targul ?- Call it square = A regla conturile (cu cineva). / A fi chit.- Call off the dogs = A schimba subiectul conversatiei.- Call the bear "uncle" till you are safe across the bridge. = Fã-te frate cu dracu pânã treci puntea.- Call the tune = A da tonul. (A comanda)- Call white black = A face din alb negru.- Can the leopard change his spots? = Năravul din fire n-are lecuire. / Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba.- Can you beat it/that! = Asta-i culmea! / Asta-i buna! / ! S-a mai pomenit una ca asta !- Cannot see the wood for the trees. = A nu vedea pãdurea din cauza copacilor.- Cap fits = Se potriveste. / E just. / Asa e.- Care and diligence bring luck. = Prin muncã si stãruintã vei ajunge la dorintã.- Carper will cavil at anything a = Face critică de dragul criticii. / Cicalitorul tot cicalitor ramane.- Carry a chip on one`s shoulder = A cauta cearta cu lumanarea.- Carry a matter to one`s pillow = A amana o hotărare pană a doua zi (dimineaţa). / Ideile bune vin peste noapte.- Carry a stiff upper lip = A-si tine capul (fruntea) sus. / A fi darz.- Carry a ticket = A face să fie acceptat candidatul propus (pe listă).- Carry away the garland = A repurta o victorie. / A culege lauri.- Carry coals to newcastle = A căra apă la fîntană (puţ). / A căra pietre la munte.- Carry fire in one hand and water in the other. = A gandi una si a spune alta. / A spune una si a face alta.- Carry it off with a high hand = A se tine tare. /A juca tare.- Carry it too far = A împinge lucrurile prea departe. / A întinde coarda prea mult/tare.- Carry more sacks to the mill = A veni cu argumente in plus.- Carry things with a high hand = A proceda autoritar. / A face act de autoritate.- Cask savours of the first fill = Prima impresie conteaza.

- Cast an evil eye (on) = A nu privi cu ochi buni. / A deochea.- Cast one`s bread upon the waters = A fi bun şi generos (cu cineva) fără a aştepta recunoştinţă.- Cast one`s colt`s teeth = A-si baa mintile-n cap.- Cast pearls before swine = A strica orzul pe gaste.- Cast the coat = A naparli- Cat is out of the bag = Secretul a fost dezvăluit. / Taina s-a aflat.- Cat may look at a king = Privitul nu costa. / Privitul are voie oricine- Cat shuts its eyes when stealing cream = Se face ca nu se vede (ca nu stie) cand a facut ceva gresit.- Catch jesse = A primi o sapuneala (chelfaneala).- Catch me! (Catch me doing that!) = Vezi să nu (fac ea asta)! / Mai aşteaptă (pînă fac eu asta)!- Catch on = A intelege o gluma (sensul)- Catch the ball before the bound = A se pripi. / A actiona in graba.- Catch time by the forelock = A prinde momentul prielnic (favorabil). / A nu pierde vremea..- Caught with the fang = Prins asupra faptului.- Chain victory to one`s car = A merge din victorie în victorie.- Chained to the car = Inhămat la munca cea mai grea. / Ducand greul muncii.- Chalk on a barn door = A face un calcul aproximativ.- Chance the ducks = Fie ce-o fi.- Change one`s condition = A se căsători. / A-si schimba starea.- Change sides, to = Trece dintr-o tabara in alta- Charily begins at home = Camasa e mai aproape decit haina- Charity covers a multitude of sins. = Dragostea (iubirea) acoperã multime de pãcate.- Chase the wild goose, to = Umbla dupa potcoave de cai morti- Chase yourself ! = Sterge-o ! (ce mai stai)- Chatter like a magpie = Trancani ca o moara hodorogita. / A-i merge gura ca o moara stricata.- Cheap as dirt, (as) = Ieftin ca braga. / Curat chilipir.- Cheek by jowl = Obraz langa obraz. / Bot in bot.- Cheer to the echo = A ovationa puternic (frenetic).- Cheese it ! = Taca-ti gura (fleanca).- Chew the cud (food) of reflection = A se cufunda in ganduri.- Chew the fat, rag = A o tine intr-una. / A bate apa-n piua.- Child is father of the man = De mic se vede ce-i poate pielea.- Children are poor men`s riches. = Multimea copiilor, averea omului.- Chop and change = Schimbator ca luna.- Chop logic = Face pe desteptu. / A filozofa.- Chronicle small beer = A vorbi fleacuri. / A sta la taclale.- Chuck up the sponge = Se recunoaste invins. / A se preda.- Circumstances alter cases = Totul atarna (depinde) de imprejurari. / De la caz la caz.- Clap by the heels = A pune in lanturi (obezi).- Clap into prison = A baga la racoare.- Claw me and i will claw thee = O mana spala pe alta. Serviciu contra serviciu.- Claw on the gall = A atinge unde-l doare.- Clean as a whistle = Franc. / Sincer. / Corect.- Clean broke = Sarac lipit. / Falit.- Clean fast is better than a dirty breakfas = Mai bine sarac dar cinstit (curat).

- Clean hand wants no washing = Ca cugetul cel bun, nimic mai bun..- Clean the slate = Sterge cu buretele.- Cleanliness is next to godliness = Omul cinstit (curat) e placut Domnului.- Clear a score = A regla conturile (socotelile).- Clear as mud = Limpede ca lumina zilei. / Clar ca bună-ziua.- Clear conscience is a good card = Cugetul cel bun, cea mai moale pernă.- Clear the air = A curata (purifica, improspata). / A lămuri lucrurile. / A pune lucrurile la punct.- Clear the coast = A netezi drumul. / A curata calea.- Clear the decks (for action) = A se pregati (de actiune).- Clear up the mess = Face (pune) ordine in lucruri.- Climb up the ladder = A urca treptele ierarhiei sociale. / A face carieră.- Close a gap = Umple o lacuna.- Club shares = A împărţi în părţi egale. / A împărti (impărtăşi) aceeaşi soartă.- Coast is clear = Drumul (calea) e liber.- Come a game on somebody = Trage pe cineva pe sfoara. / A pacali.- Come away with it ! = Hai, dă-i drumul şi spune-ne şi nouă. / Spune-mi şi mie !.- Come bad speed. / Come no speed = A da chix. / A gresi.- Come between the bark and the tree = Se baga in treburile altora.- Come captain stiff over ... = A se purta rece si distant cu ... / A-l trata de sus.- Come clean, to muter = A marturisi (recunoaste) ceva in mod deschis (sincer). / A spune pe sleau (direct, sincer).- Come down a peg (or two) = A o lasa mai domol (moale).- Come down handsome = Da dovada de darnicie (generozitate).- Come down in the world = Ajunge din cal magar. / A decadea.- Come down on the right side of the fence = A trece de partea buna. / A face alegerea cea buna.- Come from missouri = A fi toma necredinciosul. / A nu crede pană nu vede.- Come from the shoulder = A proceda deschis (corect, franc).- Come good speed = A avea succes. / A reusi.- Come home to roost = A se intoarce impotriva cuiva.- Come into one`s own = A-si lua (ocupa) locul ce i-se cuvine. / A dobandi ce merita. / A intra in drepturile sale.- Come it strong = A depasi limita (masura). / A exagera.- Come off cheap = Scapa ieftin.- Come off with flying colours = A iesi victorios. / A se achita cu succes de o sarcina (treaba).- Come off your high horse ! / Come off your perch ! = Nu mai face asa pe grozavu (desteptu)! / Date jos din corcodus !- Come on a straight shoot = A merge direct la tinta.- Come out at/of the little end of the horn = A da chix. / A o face de oaie.- Come out flat-footed (for) = A (o) spune deschis (sincer, pe sleau).- Come out of that! = Dezvata-te (de asta).- Come short home = A da de belea (bucluc).- Come to a pretty pass = A ajunge la impas (intr-o situatie).- Come to a standstill = A stagna. / A se opri (tren, motor, persoana). / A inceta temporar (munca, productia).- Come to close quarters = A se intalni fata in fata. / A porni o discutie contradictorie.- Come to good = Da bune rezultate.

- Come to grass = A iesi la suprafata (din mina, subteran).- Come to hand(s), to = A cadea in mana (cuiva). / A ajunge sa fie inmanata (scrisoare, colet).- Come to heel = Se tine de cineva. / A merge in urma (pe urmele) cuiva.- Come to pass = A se nimeri. / A se brodi.- Come to stay = Intra in uz. / A prinde radacini. / A fi acceptat.- Come to the point / Come to the push = Ajunge la punctul (momentul) decisiv (hotarator).- Come to the right shop = A se adresa cui (unde) trebuie. / A nimeri bine (locatia buna).- Come up in the world = A ajunge mare (sus, departe).- Come up missing = A fi dat disparut.- Come up to the bit = A asculta de frau. / A fi supus (ascultator).- Come upon the parish = A fi intretinut de parohie.- Come upon the town = A-si face debutul (prima aparitie).- Content lodges oftener in cottages than palaces. = Mai multã fericire e în bordeiul sãracului decât în palatul bogatului.- Cool-headed = Calm.- Corne a howler = A face o gafa (boacana). / A o face de oaie.- Covetousness breaks the bag. = Lãcomia strica omenia.- Crows will not pick out crow`s eyes. = Corb la corb nu scoate ochii.- Custom rules the law. = Deprinderea se face fire.- Day-dreaming = Visare cu ochii deschisi.- Death keeps no calendar. = Moartea nu spune când vine.- Diamond cut diamond. = Cui pe cui se scoate.- Did you ever hear an ass play on a harp? = Ce stie mãgarul ce e cântarea privighetoarei.- Dirty water will quench fire. = Apa tulbure, tot stinge focul.- Do as I command you = Fa cum iti spun.- Do as the friar says, not as he does. = Fã ce zice popa, nu face ce face el.- Do as you would be done by. = Ce tie nu-ti place altuia nu face.- Do not count your chickens before they are hatched. = Toamna se numãrã bobocii.- Do not throw pearls to swine. = Nu arunca mãrgãritare înaintea porcilor.- Do well and have well. = Bine faci, bine gãsesti.- Do you get that? = Ai priceput? / Ai bagat la cap?- Dogs bark, but the caravan goes on. = Câinii latrã, caravana trece.- Don`t cross the bridge till you come to it. = Nu spune v"hop" pana nu ai sarit.- Don`t cut the bough you are standing on. = A-si tãia singur craca de sub picioare.- Don`t sell the bear`s skin before you have caught him. = Nu vinde pielea ursului din pãdure.- Dry bread is better with love than a fat capon with fear. = Mai bine pâine neagrã cu dragoste (iubire) curatã, decât albã ca zãpada si plinã de cearta (sudalmã).- Dummy coil = Sectiune moarta.

E-F-G

- Each bird loves to hear himself sing. = Fiecare pasãre pe limba ei piere.- Eagles don`t catch flies. = Vulturul nu vâneazã muste.- Easy come, easy go. = De haram a venit, de haram s-a dus.- Eat at pleasure, drink by measure. = La mâncare sã ai cumpãtare si la bãuturã sã fii cu mãsurã.

- Eat to live, not live to eat. = Mananca sa traiesti, nu trai ca sa mananci.- Eident youth makes easy age. = Cine învatã la tinerete se odihneste la bãtrânete.- Envy shoots at others, and wounds herself. = Invidia-l vatama pe invidios.- Every cloud has a silver lining. = Tot raul spre bine.- Every jack must have his jill. = Tot sacul îsi gãseste peticul.- Every law has a loophole. = Legea înainte, siretii dupã ea.- Every man has his (proper) gift. = Fiecare are darul lui de la Dumnezeu.- Every man has his faults. = Nimeni nu e usã de bisericã.- Every man is the architect of his own fortune. = Norocu-i dupã cum si-l face omul.- Every man shall bear his own burden. = Fiecare isi poarta crucea.- Every pedlar praises his needles. = Tot tiganul îsi laudã ciocanul.- Every sin brings its punishment with it. = Tot pãcatul îsi cautã vinovatul.- Every why has its wherefore. = Toatã întrebarea are si un rãspuns.- Everything is good in its season. = Toate la vremea lor.- Evil communications corrupt good manners. = Prieteniile rele stricã deprinderile cele bune. (Exemplele rele stricã moravurile bune.)- Example is better than precept. = Pilda-i cel mai bun dascal.- Experience is the best teacher. (Experience is the mother of knowledge.) = Experienta-i mama invataturii.- Experience is the mother of knowledge. = Experienta e mama invataturii.- Face to face, the truth comes out. = Asa e cum te vãd si cum mã vezi.- Faint heart never won fair lady. = Unde este fricã nu încape dragoste.- Fair is not fair, but that which pleases. = Nu e frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.- Fair words hurt not the mouth. = De vorba bunã nu te doare gura.- Faults are thick where love is thin. = Unde-i dragoste (iubire) putinã, lesne-i a gãsi pricinã.- Favour is deceitful, and beauty is vain. = Inselãtor este farmecul si desartã este frumusetea.- Fear gives wings. = Frica are picioare lungi.- Fear hath a quick ear. = Omul fricos totdeauna umblã cu gheata în sân.- Fear keeps and looks to the vineyard, and not the owner. (Fear keeps the garden better than the gardener.) = Frica pãzeste via (pãdurea, bostãnãria, pepenii).- Fields have eyes, and woods have ears. (Walls have ears.) = Câmpu-i cu ochi, pãdurea cu urechi. (Peretii au urechi.)- First come, first served. = Primul venit, primul servit.- Fish begins to stink at the head. = Pestele de la cap se-mpute.- Fish must swim thrice. = Pestele cere vin.- Folly and learning often dwell together. = Unde e învãtãturã multã e si nebunie multã.- Foolish tongues talk by the dozen. = Limba nebunului este o moarã fãrã grãunte.- Fools ask questions that wise men cannot answer. = Prostul poate sã punã mai multe întrebãri decât poate un întelept sã rãspundã.- For a flying enemy make a golden bridge. = Inamicului care se duce, fã-i pod.

- For age and want save while you may: no morning sun lasts a whole day. (Keep something for a rainy day.) = Cine adunã la tinerete are la bãtrânete.- For someone’s sake = De dragul cuiva.- For want of a nail the shoe is lost. = Pentru un cui pierzi o potcoavã.- Forbidden fruit is sweet. = Fructul oprit e mai dulce.- Fortune favours fools. = Norocul prostului. (Prost sa fii, noroc sa ai.)- Friends may meet, but mountains never greet. = Munte cu munte se intalneste, da`pai om cu om.- From word to deed is a great space. = De la vorba pa-n la fapta, cale lunga.- Gentle is that gentle does. = Omul bun dupã fapte se cunoaste.- Give a clown your finger, and he will take your hand. = Dai un deget si-ti ia mâna toatã.- Give a man luck and cast him into the sea. = Fã-mã, mamã, cu noroc, si aruncã-mã în foc.- Give honey for the ass`s mouth. = A strica orzul pe gaste.- Give neither counsel nor salt till you are asked for it. = Nu da sfat, neîntrebat.- Give the piper a penny to play and two pence to leave off. = Cu un ban s-a prins în horã si cu zece nu poate scãpa. - Giving much to the poor doth enrich a man`s store. = Ce dai sãracilor tie-ti dai.- God gives the milk, but not the pail. = Dumnezeu iti da dar nu baga si-n traista.- God stays long, but strikes at last. = Dumnezeu nu bate cu ciomagul.- God`s mill grinds slow but sure. = Dumnezeu nu ramane nimaui dator.- Gold is tried in the fire. = Aurul în foc se lãmureste.- Good and quickly seldom meet. = Si repede si bine mai rar se poate.- Good broth may be made in an old pot. = Gãina bãtrânã face ciorba (zeama) bunã.- Good land: evil way. = Bunã tarã, rea tocmealã.- Good things come to some when they are asleep. = La omul cu noroc fierbe oala fãrã foc.- Good watch prevents misfortune. = Paza bunã trece primejdia rea.- Good wine needs no bush. = Vinul bun de sine se laudã.- Good words anoint us, and ill do unjoint us. = Cuvântul bun unge si cel rãu împunge.- Grass grows not upon the highway. = Pe cãrarea bãtutã nu creste iarbã.- Great boast and small roast makes unsavoury mouths. = Fudulia intrã-n casã, sãrãcia dupã usã.- Great braggers, little doers. = Vorba lunga saracia omului.- Great honours H-I-J

- Hares may pull dead lions by the beard. = Pe leul mort si soarecii se catãrã.- Haste makes waste. = Graba stricã treaba.- He deserves not the sweet that will not taste the sour. = Cine n-a gustat amarul, nu stie ce e zaharul (dulcele).- He gives twice who gives quickly. = Lucrul la timp dãruit pretuieste îndoit.- He has two stomachs to eat and one to work. = La plãcinte înainte si la rãzboi înapoi.- He is no longer = Nu mai este.

- He is not fit to command others that cannot command himself. = Cine nu se poate stãpâni pe sine, cum sã stãpâneascã pe altul?- He is up to the eyes in work = Are de lucru pana peste cap.- He laughs best who laughs last. = Cine râde la urmã râde mai bine.- He struck at tib, but down fell tom. = Unde dai si unde crapã.- He that blows in the dust fills his eyes with it. = Cine suflã-n foc îi sar scânteile în ochi.- He that cannot beat the ass beats the saddle. = Bate saua sã priceapã iapa.- He that commits a fault thinks everyone speaks of it. = Cine se stie cu musca pe cãciulã se apãrã.- He that dwells next door to a cripple will learn to halt. = Cu schiopii la un loc de sezi, te înveti sã schiopãtezi.- He that endures is not overcome. = Cu rãbdarea trece si marea.- He that endureth to the end shall be saved. = Cel ce va rãbda pânã la sfârsit, acela se va mântui.- He that fights and runs away may live to fight another day. = Fuga e rusinoasã, dar e sãnãtoasã.- He that goes a-borrowing, goes a-sorrowing. = Datoria griji aduce.- He that goes softly goes safely. = Cine merge incet, in siguranta ajunge.- He that has to do with what is foul never comes away clean. = Cine umblã cu fer se umple de ruginã.- He that hath pity upon the poor lendeth unto the lord. = Cine dã sãracilor împrumutã pe dumnezeu.- He that increaseth knowledge increaseth sorrow. = Cel ce îsi înmulteste stiinta îsi sporeste suferinta.- He that is angry is seldom at ease. = Nemultumitul trãieste nefericit.- He that is born a fool is never cured. = Prostia din fire n-are lecuire.- He that is fed at another`s hand may stay long ere he be full. = Cine bea apã din pumni strãini nu se saturã niciodatã.- He that is once born, once must die. = Ce se naste trebuie sa moara.- He that keeps another man`s dog shall have nothing left him but the line. = Daca dai pâine câinilor altuia, cã te latrã ai tãi.- He that learns a trade has a purchase made. = Cine are o meserie are o mosie.- He that mischief hatches, mischief catches. = Cine seamana vant (ploaie), culege furtuna.- He that nothing questions, nothing learns. = Cine nu intreaba, nu invata.- He that promises too much means nothing. = Cine promite mult dã putin.- He that runs fast will not run long. = Cine se grãbeste curând osteneste.- He that runs into danger must expect to perish therein. = Cel care iubeste primejdia va cãdea într-însa.- He that seeks finds. = Cine cautã gaseste.- He that seeks trouble, never misses. = Cine cautã ceartã gãseste bãtaie.- He that serves at the altar ought to live by the altar. = Lucrãtorul mãnâncã de unde lucreazã.- He that sows thistles shall reap prickles. = Cine seamãnã spini, spini culege.- He that speaks the thing he should not hears the thing he would not. = Cine vorbeste ce-i place, acela sã audã si ce-l supãrã.- He that takes the raven for his guide will light on carrion. = Cine se ia dupã muscã ajunge la bãlegar.- He that too much embraceth holds little. = Cine îmbrãtiseazã multe putine adunã.- He that will steal an egg will steal an ox. = Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou.

- He that would live in peace and rest, must hear, and see, and say the best. = Cine vrea sã trãiascã în pace aude, vede si tace.- He that would the daughter win must with the mother first begin. = Cine vrea fata, sa ia aminte la mama. (Vezi mama, si apoi fata.)- He who builds by the roadside has many masters. = Cine pe lângã drum zideste multi stãpâni dobândeste.- He who commences many things finishes but few. = Cine se apucã de multe, putine terminã.- He who digs a pit for others falls in himself. = Cine sapã groapa altuia cade el într-însa.- He who excuses himself, accuses himself. = Cine se scuzã, se acuzã.- He who greases his wheels helps his oxen. = Unge osia ca sã nu scârtîie carul. (Unge rotile dacã vrei sã meargã carul.)- He who has an art has everywhere a part. = Ai carte, ai parte.- He who has ears to hear, let him hear. = Cine are urechi de auzit sã audã.- He who lives by the sword dies by the sword. = Cine scoate sabia, de sabie va pieri.- He who pays his debts begins to make a stock. = Cine nu e dator e destul de bogat.- He who wants a mule without a fault, must walk on foot. = Cine cautã cal fãrã cusur merge pe jos. - He`s the one that calls the tune = Lumea joacă după cum cantă el.- Health is better than wealth. = E mai bunã sãnãtatea, decât toatã bogãtia.- Heave a hoy! = Hei-rup!- Heavyweight = Categoria grea- Here today and gone tomorrow. = Astãzi esti, mâine nu esti.- Hold fast when you have. = Ce-i in mana nu-i minciuna.- Honey catches more flies than vinegar. = Cu miere prinzi mai multe muste decât cu otet.- Honey is sweet, but the bee stings. = Albina face miere dulce, dar mai si împunge.- Hope maketh not ashamed. = Nãdejdea nu rusineazã.- Hunger drives the wolf out of the woods. = Foamea goneste pe lup din pãdure.- Hunger finds no fault with the cookery. = Foamea e cel mai bun bucãtar.- I cannot be your friend and your flatterer too. = Prieten adevãrat este acela care te sfãtuieste spre bine, iar nu acela care îti laudã nebuniile.- I had almost said = Era cat pe aci sa spun.- I proud and thou proud, who shall bear the ashes out? = Eu domn, tu domn, cine sã ducã sacul?- Idle people have the least leisure. = Lenesul mai mult aleargã.- Idleness is the key of poverty. = Lenea e cucoanã mare care n-are de mâncare. (Lenea e începutul sãrãciei.)- If and only if = Numai si numai daca.- If the mountain will not come to mahomet, mahomet must go to the mountain. = Dacã nu vine muntele la mahomed, vine mahomed la munte.- If you cannot bite, never show your teeth. = Dacã n-ai putere, nu întãrâta gâlceava.- If you had all the wit in the world fools would fell you. = Intre multi nebuni si cel mai întelept se pierde.- If you play with fire you get burnt. = Cine se joacã cu focul se frige.- If you run after two hares, you will catch neither. = Cine aleargã dupã doi iepuri nu prinde niciunul.- If you want a thing well done, do it yourself. = Vrei ceva bine facut, fa-l cu mana ta.- If you wish good advice, consult an old man. = Cine nu are batrani, sa-si cumpere.

- Ill luck is good for something. = Orice rau are partea lui buna.- Ill weeds grow apace. = Bãlãria creste repede.- Ill-gotten goods never prosper. = Averea cu rea-credintã nu aduce folos.- In at one ear and out at the other. = Intrã pe o ureche si iese pe alta.- In fair weather prepare for foul. = A face vara sanie si iarna car.- In for a penny, in for a pound. = Unde merge mia, merge si suta.- In high spirits = Bine dispus.- In much corn is some cockle. = Nu e padure fara uscaturi.- In strict confidence = Strict confidential.- In the country of the blind the one-eyed man is king. = In tara orbilor chiorul este împãrat.- In the house of a fiddler all fiddle. = In casa lãutarului joacã fiecare.- In vain is the mill-clock if the miller his hearing lack. = In zadar bate toaca pentru baba surdã.- Industry is fortune`s right hand, and frugality her left. = Cumpãtarea tine sãnãtatea omului si hãrnicia tine averea.- Iron not used soon rusts. = Fierul neîntrebuintat rugineste.- Iron whets iron. = Fier pe fier ascute.- Is there any world with in the world of me = Exista o lume in interiorul lumii mele.- It chances in an hour, that happens not in seven years. = N-aduce anul ce aduce ceasul.- It is a sad house where the hen crows louder than the cock. = Vai de casa unde cotcorogesc gãinile si cocosul tace.- It is better to give than to receive. = Mai bine este a darui decat a primi.- It is easier to forgive than to forget. = A ierta e mai usor decat a uita.- It is easy to be wise after the event. = Dupã bãtãlie multi viteji se aratã.- It is good fishing in troubled waters. = Tulburã apa ca sã pescuiascã.- It is hard for a greedy eye to have a leal heart. = Lãcomia stricã omenia. - It is not the gay coat that makes the gentleman. (The cowl does not make the monk.) = Haina nu face pe om.- It is sometimes good to hold a candle to the devil. = E bine a da si dracului o lumânare.- It is the first step that is difficult. = Inceputu-i anevoie, urma vine de la sine. (Primul pas e mai greu.)- It is too much of a good thing= = Ce este prea mult strica.- It pays to ... = Merita sa ...- It was a near touch = Era cat pe ce.- It was reckoned a great discovery = A fost considerate ca o mare descoperire.- It`s strange and yet true = E ciudat si totusi adevarat.- It’a sealed book for me = E un mister pentru mine.- It’s never too late to mend = Nu e niciodata prea tarziu sa repari.- Jack of all trades and master of none. = Multe stie, multe croieste si nici una nu isprãveste.- Judge not, that ye be not judged. = Nu judeca ca sã nu fii judecat.

are great burdens. = Obrazul (fata) subtire cu mare cheltuialã se tine.

K-L-M

- Keep (save) your breath to cool your broth (porridge). = Nu te bãga unde nu-ti fierbe oala.- Keep something for a rainy day. = Strânge bani albi pentru zile negre.- Keeping is harder than winning. = Usor e de câstigat, greu e de pãstrat.- Kind words go a long way. = Vorba dulce mult aduce.- Knotty timber must have sharp wedges. = La lemnul tare trebuie secure ascutitã.- Know thyself. = Cunoaste-te pe tine însuti.- Lay not up for yourselves treasures upon earth. = Nu vã adunati comori pe pamânt.- Learn weeping, and you shall gain laughing. = Cine seamãnã cu lacrimi culege cu bucurie.- Learn wisdom by the follies of others. = Inteleptul si din prostia altora invata.- Let the dead bury their dead. = Lasã mortii sã-si îngroape mortii lor.- Lies have short legs. = Minciuna are picioare scurte.- Like father, like son. = Asa tata, asa fiu.- Like will to like. = Cine se aseamãnã se adunã.- Lip-honour costs little, yet may bring in much. (Kind words go a long way.) = Vorba dulce mult aduce. (Vorba bunã mult adunã.)- Little knows the fat man (sow) what the lean does mean. = Sãtulul nu crede flãmândului.- Long absent, soon forgotten. (Out of sight, out of mind.) = Ochii care nu se vad se uita.- Look to thyself when thy neighbour`s house is on fire. = La casa aprinsã si vecinul vrãjmas aleargã sã o stingã.- Love cannot be compelled. = Dragostea cu sila nu se face.- Love covers many infirmities. = Dragostea acopere toate cusururile.- Love the neighbour as thyself. = Iubeste pe aproapele tãu ca pe tine însuti.- Make a virtue of necessity. = A face haz de necaz.- Make ample provision for old age. = Seamanã la tinerete ca sã ai la bãtrânete.- Make new friends but keep the old. = Prieteni noi de-ti faci, d-ãi bãtrâni sã nu te lasi. - Make not a balk of good ground. = Nu da binelui cu piciorul, cã pe urmã o sã-i duci dorul.- Man cannot live by bread alone. = Nu numai cu pâine va trãi omul.- Man proposes, god disposes. = Nu-i cum gândeste omul, ci cum vrea domnul.- Many a true word is spoken in jest. = Multe adevãruri se spun în glumã.- Many are called, but few are chosen. = Multi chemati, putini alesi.- Many drops make a shower. = Picãturã cu picãturã se face lacul mare.- Many friends in general, one in special. = Mai bine un prieten si bun decât o mie si nebuni.- Many hands make light work. = Unde-s multi puterea creste.- Measure for measure. = Dupã faptã si rãsplatã.- Messy = Dezordonat.- Mickle head, little wit. = Cap mare, minte putinã.- Moderation in all things. = Cumpãna, nepoate, e bunã la toate.- Money draws money. = Banul la ban trage.- Much ado about nothing. = Mult zgomot pentru nimic.- Much ado for nothing = Prea mult zgomot pentru un nimic.

- Muzzle not the oxen`s mouth. = Sã nu legi gura dobitocului ce treierã.- My mouth had watered = Imi lasa gura apa.

N-O

- Narrow gathered, widely spent. = Ce-a câstigat într-o varã, a bãut într-o searã.- Near is my coat, but nearer is my shirt. = Mai aproape-i cãmasa decât haina.- Necessity is the mother of invention. = Nevoia învatã pe om.- Need makes the old wife trot. = Nevoia te duce si pe unde nu ti-e voia.- Never be weary of well doing. = A nu înceta sa facem binele.- Never judge from appearances. (Under a ragged coat lies wisdom.) = Nu judecati dupã înfãtisare.- Never let the sun go down on your anger. = Soarele sã nu apunã peste mânia voastrã.- Never look a gift horse in the mouth. = Calul de dar nu se cautã la dinti.- Never put off till tomorrow what you can do today. = Nu lãsa pe mâine ce poti face astãzi.- Never too old to learn. = A învãta nicicând nu e prea târziu.- Night is the mother of counsel. = Noaptea este sfetnic bun.- No fire, no smoke. = Pânã nu faci foc nu iese fum.- No flying from fate. = Din ce ti-e ursitã nu poti sã scapi.- No garden without its weeds. = Nu este gradina fara buruieni. (Nu e padure fara uscaturi.)- No herb will cure love. = Nici o boalã nu-i mai grea ca dorul si dragostea.- No larder but hath his mice. = Unde sunt bucate multe, sunt si soareci.- No love like the first love. = Dragostea dintâi nu se uitã.- No man can serve two masters. = Nu poti sluji la doi stãpâni deodatã.- No man is content with his lot. = Nimeni nu-i multumit cu soarta lui.- No naked man is sought after to be rifled. = Cel ce nu are nimic, nu va fi talharit.- No smoke without fire. = Nu iese fum fãrã foc.- No sooner said than done. = Zis si fãcut.- No sooner said than done = Zis si facut.- No sweet without some sweat. = Cine nu munceste, nu mãnâncã.- None is born a master. = Nimeni nu se naste învãtat.- None more bare than the shoemaker`s wife and the smith`s mare. = Cizmarul umblã cu ghetele rupte si croitorul cu haina descusutã.- Nonthinking = Neganditor- Not to be worth straw = A nu face doi bani.- Not to find the words to convy the meaning = A nu-si gasi cuvintele pentru a exprima sensul.- Nothing but is good for something. (Ill luck is good for something.) = La tot rãul este si un bine.- Nothing comes of nothing. = Din nimic, tot nimic iese.- Nothing hurts like the truth. = Adevarul supara (doare).

- Nothing is lost for asking. = Intrebarea moarte n-are.- Nothing so bad but it might have been worse. = Rãu cu rãu, dar mai rãu fãrã rãu.- Nothing so bad but it might have been worse. = Tot rãul are si partea lui de bine.- Of ill debtors men take oats. = De la un datornic rãu s-un sac de paie este bun.- Of one ill come many. = Un rau (necaz) nu vine singur.- Of two disputants, the warmer is generally in the wrong. = Vinovatul mai mare gurã face.- Of two evils choose the least (less). = Din douã rele alege pe cel mai mic.- Old friends and old wine and old gold are best. = Prietenul vechi e ca si vinul; cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun.- Old men are twice children. = Omul când îmbãtrâneste, se copilãreste.- One "take it" is more worth than two "thou shalt have it". = Mai bine o datã: na! Decât tot: stai cã ti-oi da!- One devil drives out another. = Dracu alb mãnâncã p-ãl negru.- One does not wash one`s dirty linen in public. = Rufele murdare se spalã în familie.- One does the scathe, and another has the scorn. = Unul face si altul trage.- One flower makes no garland. = Cu o floare nu se face primãvara.- One good turn deserves another. = Binele cu bine se rãsplãteste.- One hand washes another and both the face. = O mânã spalã pe alta si amândouã obrazul. - One lie makes many. = Minciunile una pe alta se ajung.- One nail drives out another. = Cui pe cui se scoate.- One never loses by doing a good turn. = De faci astãzi cuiva bine, mâine de la altu-ti vine.- One thing thinks the horse, and another he that saddles him. = Una gândeste cârciumarul si alta betivul.- One`s own hearth is gowd`s worth. = E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.- Or whatever it is = Sau ce o fi.- Other times, other manners. = Timpuri noi, obiceiuri noi.- Out of sight, out of mind. = Ochii care nu se vãd se uitã.- Out of the abundance of the heart the mouth speaketh. (Out of the fullness of the heart the mouth speaks.) = Din prisosul inimii grãieste gura.- Out of the frying-pan into the fire. = A cadea din put in lac.- Out of time = Demodat.

P-R-S

- Patience is a virtue. = Rabdarea-i virtute. (Rãbdarea-i din rai.)- Penny and penny laid up will be many. = Ban cu ban ingroasa punga.- Penny wise and pound foolish. = Scump la tãrâte si ieftin la fãinã.- Pepper is black and hath a good smack. = Piperu e negru, dar mãnâncã vodã cu el la masã.- Perfect love casteth out fear. = Iubirea desãvârsitã alungã frica.- Physician, heal thyself! = Doctore, vindecã-te întâi pe tine.- Physicians` faults are covered with earth. = Cosciugul acoperã greselile doctorilor.

- Pick it up brother = Hai frate da-i batae.- Plant the crab-tree where you will, it will never bear pippins. = Pomul pãduret, poame pãdurete face.- Plough deep, while sluggards sleep; and you shall have corn to sell and keep. = Arãtura cu sudoare, desi te doare, dar în urmã veselie are.- Pouring oil on the fire is not the way to quench it. = Nu turna gaz pe foc.- Practice makes perfect. (. Use makes mastery.) = Practica face pe mester bun.- Praise a fair day at night. = Ziua bunã se laudã seara.- Prettiness dies first. = Frumusetea-i musafir, cum vine asa se duce.- Pride goes before a fall. = Mândria vine înaintea cãderii.- Pride goes before, and shame follows. = Fudulia intrã-n casã, sãrãcia-i dupã usã.- Procrastination is the thief of time. = Amânarea e hotul timpului.- Promise is debt. = Fãgãduiala datã e datorie curatã.- Provided that = Cu conditia ca.- Purring the fact that ... = Cu exceptia faptului ca ...- Put not an embroidered crupper on an ass. = Put not an embroidered crupper on an ass.- Rats desert a sinking ship. = Când corabia se scufundã, soarecii fug.- Refuse a wife with one fault, and take one with two. = Cine cautã nevastã fãrã cusur neînsurat rãmâne.- Render unto caesar the things which are caesar`s. = Dati cezarului cele ale cezarului, iar lui dumnezeu cele ale lui dumnezeu.- Riches bring care and fears. = De ai turme mari de oi, ai si turme de nevoi. (Cu cât averea ti se înmulteste, cu atât si griji mai mari te topeste.)- Run for your life = Fugi sa scapi. / Fugi cat te tin picioarele.- Sadness and gladness succeed each other. = Totdeauna desfãtarea are sorã întristarea.- Say nothing of the dead but what is good. = Pe morti sã-i vorbesti decât de bine.- Scald not your lips in another man`s pottage. = Nu-ti bãga nasul unde nu-ti fierbe oala.- Scatter with one hand, gather with two. = Dã cu o mânã si ia cu doua.- Science has no enemy but the ignorant. = Invãtãtura datã rãu se sparge în capul tãu.- Second thoughts are best. = Dã-mi, doamne, mintea românului cea de pe urmã.- Seething = Care se agita.- Self do, self have. = Cine imparte, parte-si face.- Self-praise is no recommendation. = Lauda de sine nu miroase a bine.- Serve you right = Asa va trebuie.- Short folk are soon angry. = Mic ca acul si rãu ca dracul.- Silence does seldom harm. = Cine tace merge-n pace.- Silence is golden. = Tãcerea e de aur.- Simply and badly true = Pur si simplu adevarul.- Slow but sure. = Incet dar sigur.- So it is = Intr-adevar. / Chiar asa.

- So many countries, so many customs. = Câte bordeie, atâtea obiceie.- So many heads, so many minds. = Câte capete, atâtea pãreri.- So many men so many minds = Cate capete atatea pareri.- So many servants, so many enemies. = Câte slugi ai, atâtia dusmani hrãnesti.- Soft pace goes far. = Pas cu pas departe duce.- Something is better than nothing. = Orice putin e bun decat nimic- Sow thin and mow thin. = Cel ce seamãnã putin, putin si secerã.- Speech is silver, but silence is golden. = Vorba-i de argint, tãcerea e de aur.- Step after step the ladder is ascended. = Treaptã cu treaptã te urci scara.- Still waters run deep. = Apele linistite (line) sunt adânci.- Stretch your legs according to your coverlet. = Intinde-te cât ti-e plapuma.- Strike while the iron is hot. = Bate fierul cât (pânã) e cald.- Such a thing has never been known = Nu s-a mai vazut asa ceva.- Such bird, such egg. = Pecum tatal, si fiul- Suffer and expect. = Rabdã inimã si taci.- Sufficient unto the day is the evil thereof. = Ajunge zilei rãutatea ei.

T-U-V

- Take no more on you than you`re able to bear. = Nu lua mai mult decat poti duce.- Take the bit and the buffet with it. = Cine-ncalecã mãgarul sã-i sufere nãravul.- Take the chestnuts out of the fire with the cat`s paw. = A scoate castanele din foc cu mâna altuia.- Talk of the devil, and he is bound to appear. = Vorbind de lup si lupul la usa.- Talk of the wolf, and his tail appears. = Vorbesti de lup si lupul la usã.- Talking as if butter wouldn’t melt in your mouth = Vorbind ca un prefacut (de parca nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase)- Tall men had ever very empty heads. = Inalt cât o prãjinã si prost cât o basinã.- Tell me with whom thou goest, and i`ll tell thee what thou doest. = Spune-mi cu cine te însotesti, ca sã-ti spun cine esti.- Tender spot = Punct slab.- That that comes of a cat will catch mice. = Ce naste din pisicã soareci mãnâncã.- That’s about all = Asta-i tot.- The absent are always in the wrong. = Cei ce lipsesc nu capãtã dreptate.- The anvil fears no blows. = Nicovala fricã n-are de ciocan.- The bird is known by his note. = Pasãrea dupã glas se cunoaste.- The brains don`t lie in the beard. = Barbã lungã si capra are, dar minte nicicum nu are.- The buyer needs a hundred eyes, the seller but one. = Cine nu deschide ochii deschide punga.- The camel going to seek horns, lost his ears. = Nemultumitului i se ia darul.- The charitable give out at the door, and god puts in at the window. = Binele ce-l faci la oarecine, ti-l întoarce vremea care vine.

- The counsel thou wouldst have another keep, first keep it thyself. = E lesne a povãtui si anevoie a se povãtui.- The devil is not so black as he is painted. = Nu e dracul asa de negru cum se spune.- The devil loves no holy water. = Fuge ca dracul de tãmâie.- The die is cast. = Zarurile au fost aruncate.- The early bird catches the worm. = Cine se scoalã de dimineatã departe ajunge.- The end justifies the means. = Scopul scuzã mijloacele.- The end makes all equal. = Moartea împacã pe toti.- The exception proves the rule. = Exceptia confirmã regula.- The eye is bigger than the belly. = Pântecele se saturã, dar ochii niciodatã.- The eye is the mirror of the soul. = Ochii sunt oglinda sufletului (inimii).- The eye of the master does more work than both his hands. = Ochii stãpânului mai mult spor fac decât amândouã mâinile.- The face is the index of the mind. = Chipul omului e oglinda sufletului.- The fated will happen. = Ce ti-e scris, în frunte ti-e pus. (De ce ti-e frica nu scapi.)- The fathers have eaten sour grapes, and the children`s teeth are set on edge. = Pãrintii mãnâncã mere acre (aguridã) si copiilor li se strepezesc dintii.- The first faults are theirs that commit them, the second theirs that permit them. = Când te-a înselat cineva o datã, e de vinã el; când te-a înselat a doua oarã, esti de vinã singur.- The flock follow the bell-wether. = Turma merge dupã berbec.- The fly has her spleen and the ant her gall. = Si furnica, de e furnicã, tot are mânie, cât e de micã.- The frying-pan said to the kettle, "avaunt, black brows! (The pot calls the kettle black.) = Râde ciob de oalã spartã.- The game is not worth the candle. = Nu face fata cât ata.- The goat must browse where she is tied. = Capra roade unde o legi.- The greatest hate springs from the greatest love. = Iubirea peste mãsurã aduce în urmã urã.- The head grey, and no brains yet. = De ani mare si minte n-are.- The heart`s letter is read in the eye. = Ochii sunt oglinda inimii.- The heart`s mirth does make the face fair. = Inima când se-nveseleste, fata înfloreste.- The highway is never about. = Calea dreaptã este cea mai scurtã (bunã).- The horse that draws most is most whipped. = Tot in calul care trage da- The hurt man writes with steel on a marble stone. = Cele rele scrise pe apa, iar binefacerile pe marmurã.- The husband is always the last to know. = Nu stie bãrbatul ce stie satul.- The husband is the head of the wife. = Bãrbatul este cap femeii.- The joy of the heart makes the face fair. = O inimã veselã însenineazã fata.- The just shall live by faith. = Dreptul din credintã va fi viu.- The labourer is worthy of his hire. = Vrednic este muncitorul de plata sa.- The lame tongue gets nothing. = Cu rusinea mori de foame.

- The last shall be the first. = Cei de pe urmã vor fi întâi.- The latest link = Cea mai recenta legatura (urma, veriga)- The lion`s share. = Cine împarte parte-si face.- The love of money is the root of all evil. = Banul este ochiul dracului.- The master`s footsteps fatten the soil. = Urmele stãpânului, economia casei.- The mean is the best. = Calea de mijloc e cea mai bunã.- The meek will inherit the earth. = Blândul mosteneste pãmântul.- The miser is always in want. = Zgârcitul e totdeauna sãrac.- The more haste, the less speed. = Graba strica treaba.- The noblest vengeance is to forgive. = Iertarea e rãzbunarea cea mai bunã.- The pitcher goes so often to the well that it is broken at last. = Ulciorul nu merge de multe ori la apã .- The pleasures of the mighty are the tears of the poor. = Bogatul greseste si sãracul cere iertare.- The poor man is aye put to the worst. = La omul sãrac nici boii nu trag.- The prayers of the wicked won`t prevail. = Ruga pãcãtosului n-ajunge la cer.- The receiver is as bad as the thief. = Ori furã, ori tine sacul, e tot lotru.- The rotten apple injures its neighbours. = Mãrul putred stricã si pe cele bune.- The slothful man is the beggar`s brother. = Lenesul ajunge frate cu cersetorul.- The smoke of a man`s own house is better than the fire of another`s. = Decât în tarã strãinã, cu pitã si cu slãninã, mai bine în satul tãu cu mãlaiu cât de rãu.- The sun shines upon all alike. = Soarele încãlzeste si pe buni si pe rãi.- The thread breaks where it is weakest. = Unde e ata mai subtire, acolo se rupe.- The time is up = Timpu s-a scurs.- The tongue talks at the head`s cost. = Gura vorbeste, capul trage. (Cine-si pãzeste limba îsi pãzeste capul.)- The wolf may lose his teeth, but never his nature. = Lupul isi pãrul schimbã, dar nãravul ba.- The wolf may lose his teeth, but never his nature. = Lupul îsi schimbã pãrul, dar nãravul ba.- The work shows the workman. = Lucrul laudã pe mester.- There is a limit to one`s patience. = Rãbdarea are si ea limitele ei.- There is a time for everything. = Toate la vremea lui.- There is no accounting for tastes. (Every man to his taste.) = Gusturile ne se discuta. (Fiecare cu gustul lui.)- There is no good accord where every man would be a lord. (Where every man is master the world goes to wreck.) = Vai de casa cu multi stãpâni.- There is no little enemy. = Nu dispretui pe nici un inimic, fie cât de mic.- There is no place like home. = Ca acasã la tine nu-i nicãieri mai bine.- There would be no great ones if there were no little ones. = Fara saraci nu exista bogati.- There`s none so blind as those who will not see. = Nu e mai orb decât cel ce nu vrea sã vadã.- They must hunger in frost that will not work in heat. = Cine vara stã si doarme, iarna, biet, moare de foame.

- They that be whole need not a physician, but they that are sick. = Nu cei sãnãtosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi.- They that sow the wind shall reap the whirlwind. = Cine seamãnã vânt culege furtunã.- They think they`re it = Se cred buricul pamantului.- Think on the end before you begin. = Intâi gândeste, apoi porneste.- Thought is free. = Pentru cugete nu ia nime vamã. (Gandirea e libera.)- Throw out a sprat to catch a mackerel. = Pestele mare cu îmbucãtura micã se prinde.- Tied up = Legat / Legati- Time and straw make medlars ripe. = Cu rãbdare si cu tãcere se face agurida miere.- Time cures all things. = Vremea vindecã toate.- Time devours all things. = Timpul le rezolva pe toate. (Timpul face si desface.)- Time flies. = Vremea vine, vremea trece. (Timpul trece.)- Time tries truth. = Vremea descoperã adevãrul.- Time, as he grows old, teaches many lessons. = Timpul, cu cat trece, te intelepteste. (Timpul este cel mai bun învãtãtor.)- Times change and we with them. = Cu timpul toate se schimbã.- To abandon oneself to the idea of ... = A se lasa furat de idea ca ...- To be in badly need of ... = A avea nevoie urgenta de ...- To be set upon = Cu tot dinadinsul.- To be taken aback = A fi luat prin surprindere.- To become aware = A-si da seama.- To came to a dead stop = A ajunge la un punct mort.- To carry out = A efectua.- To change a fly into an elephant. = A face din tântar armãsar.- To conceal = A tine secret.- To cry with one eye, and laugh with the other. = Cu un ochi râde si cu altul plânge.- To do all in one’s power = A face tot ce-i sta in putere.- To do one’s bit = A-si face datoria.- To frame one’s thoughts into words = A-si imbraca gandurile in cuvinte.- To get it = A o pati.- To get out of hands = A scapa de sub control.- To go berserk = A-si iesi din minti.- To have a free hand = A avea mana libera.- To keep (in) toch with ... = A tine legatura cu ...- To keep cool = A ramane calm.- To keep on open mind = A tine mintea treaza.- To lay great store upon = A pune mare pret pe.- To lay the ghost = A scapa de fantoma- To let one’s thoughts stray = A se lasa furat de ganduri.- To look into a matter = A cerceta o chestiune.

- To make up one’s mind = A se hotari- To mind one’s business = A-si vedea de treaba sa.- To pass by = A trece pe langa.- To pass on = A trece mai departe.- To put up to something = A pune ceva la cale.- To result in failure = A duce la esec.- To scare someone out of his wits = A speria pe cineva ingrozitor- To set a task before something = A-i trasa cuiva o sarcina.- To set the wolf to keep the sheep. = A pune lupul paznic la oi.- To slobber = A se pierde cu firea.- To spare for time = A trage de timp.- To split hairs = A taia firu-n patru.- To strain at a gnat and swallow a camel. = A strecura tântarul si înghiti armasarul (camila).- To swagger = A face pe grozavul- To take over = A lua in stapanire.- To take place = A se produce.- To take the rough with the smooth = A lua lucrurile asa cum sunt.- To take the winds out of somebody’s raits = A dejuca planurile cuiva.- To tent to vanish = A tinde sa dispara- To the pure all things are pure. = Toate sunt curate pentru cei curati.- To thing twice before doing anything = A se gandi de doua ori inainte de a face ceva.- To think that larks will fall into one`s mouth ready roasted. = Picã parã mãlãiatã în gura lui nãtãfleatã.- To tire of ... = A se plictisi de ...- To try out = A incerca. / A experimenta.- Tongue breaks bone and herself has none. = Limba oase n-are, dar oase sfãrâmã.- Too hasty burned his lips. = Cine se pripeste, adesea se poticneste.- Too many cooks spoil the broth. = Copilul cu multe moase rãmâne cu buricul netãiat.- Too much laughter discovers folly. = Prostul râde singur de prostia lui.- Truth and oil are ever above. = Adevãrul iese ca untdelemnul la suprafatã.- Truth has a scratched face. = Adevãrul umblã cu capul spart.- Truth may be blamed, but cannot be shamed. = Dreptatea niciodatã nu piere.- Two blacks do not make a white. = Inegrind pe altul nu te albesti pe tine.- Two dogs strive for a bone, and a third runs away with it. = Când doi se ceartã al treilea câstigã.- Two of a trade seldom agree. = Cei de-o meserie stau în gâlcevie.- Under a ragged coat lies wisdom. = Sub frunza proastã se gãseste poama coaptã.- Under these conditions = In aceste conditii.- Union is strength. = In unire stã tãria. (Unde-s doi puterea creste.)- Upside down = Cu susul in jos.- Use the means, and god will give the blessing. = Pune mâna si o sã punã si dumnezeu mila.

W-X-Y-Z

- Walls have ears. = Zidurile au urechi.- Wayward imagination = Imaginatie nestapanita.- We carry our neighbours1 failings in sight; we throw our own crimes over our shoulders. = Vezi mai întâi gunoiul din ochiul tãu si apoi vorbeste pe altul de rãu.- We must live by the quick, not by the dead. = Mortii cu mortii si viii cu viii.- Well begun is half done. = Lucrul bine început e pe jumãtate fãcut.- What god hath joined together, let not man put asunder. = Ce a unit Dumnezeu, omul sã nu despartã.- What is bred in the bone will not out of the flesh. = Nãravul din fire n-are lecuire.- What must be, must be. = Ce-o fi, o fi.- What soberness conceals, drunkenness reveals. = La betie se spune adevãrul.- What the heart thinks, the tongue speaks. = Ce-i în gusã, si-n cãpusã.- What we first learn we best know. = Ce înveti la tinerete, foloseste la bãtrânete.- What youth is used to, age remembers. = Deprinderea din tinerete rãmâne si la bãtrânete.- What`s done cannot be undone. = Ce-i fãcut e bun fãcut.- What’s the good? = Care-i scopul? / Ce rost are?- When a thing is done, advice comes too late. = Sfatul dupã faptã e manta dupã ploaie.- When all men say you are an ass, it is time to bray. = Dacã toatã lumea zice cã esti beat, culcã-te.- When need is highest, god`s help is nighest. = La barza chioarã face dumnezeu cuib.- When poverty comes in at the door, love flies out of the window. = Sãrãcia intrã pe usã si dragostea iese pe fereastrã.- When the candles are out, all women are fair. = Noaptea si hâdele-s frumoase.- When the cat`s away, the mice will play. = Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.- When the wine is in, the wit is out. = Vinul îl bei de bun si el te face nebun.- When thou doest alms, let not thy left hand know what thy right hand doeth. = Sã nu stie stânga ce face dreapta.- Where is well with me, there is my country. = Unde omul se multumeste, acolo raiul îl gãseste.- Where nothing is, the king must lose his right. = De unde nu-i, nici dumnezeu nu cere.- Where the carcase is, there shall the eagles be gathered together. = Unde este stârvul, acolo se adunã ciorile.- Where the dam leaps over, the kid follows. = Capra sare masa, iada sare casa.- Where there are reeds, there is water. = Unde sunt broaste trebuie sã fie si lac.- Where there is no honour, there is no grief. = Cinstea cu rusinea nu pot sta împreunã.- Where there`s a will, there`s a way. = Dacã vrei, poti. (Unde-i vointa, e putinta.)- Where we least think, there goeth the hare away. = De unde nu gândesti, d-acolo sare iepurele.- Where your treasure is, there will your heart be also. = Unde este comoara voastrã, acolo este si inima voastrã.

- Where your will is ready, your feet are light. = Vointa inimii dã aripi picioarelor.- While there is life, there is hope. = Omul trãieste cu speranta.- Who chatters to you will chatter of you. = Cine defaimã pe altul înaintea ta, el si pe tine o sã te defaime înaintea altuia.- Who hath no horse may ride on a staff. = Cine n-are cal, sã urce pe jos la deal.- Who spits against the wind, it falls in his face. = Cine scuipã în sus îi cade în obraz.- Who will in time present pleasure refrain, shall in time to come the more pleasure obtain. = De vrei sã-o duci bine la bãtrânete, pãzeste-te la tinerete. - Whom god will help, nothing does harm. = Dumnezeu când îti ajutã si fierul se face plutã.- Without consideration = Fara a tine seama.- Woe to him that is alone. = Vai de cel ce merge singur! Când va aluneca, n-are cine-l ridica.- Woeful is the household that wants a woman. = Omul fãrã sotie e ca o casã pustie.- Words and feathers the wind carries away. = Gura zice, vântul duce.- You can have too much of a good thing. = Ce-i mult nu-i bun. (Ce-i prea mult stricã.)- You cannot have your cake and eat it. = Si sãtul si cu punga plinã nu se poate.- You cannot teach an old dog new tricks. = Calul bãtrân cu greu se învatã la ham.- You go to an ass for wool. = A cere lânã de la broascã.- You’d never know = Nu se stie niciodata (ce poate fi).