Esther Si Jerry Hicks - Sara - Cartea a Treia

8/11/2019 Esther Si Jerry Hicks - Sara - Cartea a Treia

http://slidepdf.com/reader/full/esther-si-jerry-hicks-sara-cartea-a-treia 1/206

e l utorii c rtii bestseller ere si ti se v d



- Voi credeti în stafii? sopti Annette.Sara si Seth se privira surprinsi.- Pai, as zice ca da, îi raspunse Sara.Îsi aduse aminte de noaptea în care primise vizita lui Solomon în

dormitorul ei, dupa ce Jason si cu Jimmy îl împuscasera. În acea noapte nu

se gândise la Solomon ca la o stafie; era pur si simplu bucuroasa sa îl vada.Sara si Seth se privira. Amândoi stiau ca daca exista cineva care s-ar fiputut încadra în categoria stafiilor, Solomon era acesta. Amândoi seabtinura însa sa spuna ceva, nefiind pregatiti sa îi marturiseasca noii lorprietene secretul lor ultraspecial.

- Ei bine, tu crezi în stafii? o întreba Seth, privind intens fata serioasa alui Annette.

Annene seuita pe rând laSeth, apoi laSara,elinnou laSeth sielinnou laSara.Sara si Seth ramasera taCUti,asteptând raspunsul lui Annette.- Nu, doar ma întrebam daca voi credeti, le raspunse brusc aceasta. Hei,

hai sa ne dam cu frânghia.Fara sa îsi mai pregateasca saltul ei perfect calculat de pe platforma

pe frânghie, Annette sari în gol, ca si cum nu ar maifi avut rabdare saparaseasca mai repede acel loc.

Celebrii autori ai cartilor bestsellerCerefi ti se va da siBanii ;r

fi Legea tractiei Esther si Jerry Hicks, sunt promotoriiînvataturilor din seria Abraham-Hicks referitoare laiatragerea bunastarii în viata ta. Seminarele pe temaLegii

Atractiei genereazaapaiitia unui fluxregulatde carti,CD-urisi DVD-uri care contin aceasta învatatura. Website-ullor, /este:www abraham hicks com

rISBN 978-606-8080-29-1

...:LU ~~II~lllI

ADEVAR



artea a treia

o bufnita vorbitoare valoreaZa mai mult decât

o mie de cuvinte

o maniera noua si absolut remarcabila de a privi vechile

modalitati de a te distra ...

O aventura minunata în lumea bucuriei.

Esther si Jerry Hicks

Ilustratii: Caroline Garrett

Traducerea: Cristian Hanu

~ ~~ ~~

ADEVAR IVIN~,:s'

Brasoy, 2 1







Capitolul 25: o bufnita care accepta 79

Capitolul : Eliberarea de gândurile îngrijoratoare 9

Capitolul 7: Intentia de a te simti bine 95

Capitolul 8: Zbor la înaltime 2 5

Capitolul 29: Mai mult 2 3



CU~ânt înainte

Ascizi am Jatorit cu majina ptin minunatultinut rural Jn Illinois si Indiana, iar Jerry mi-a

citit cea de-a treia cartf din seriaSara: O bufnita vorbitoarevaloreaza mai mult drcât o mie de cuvinte Lectura lui a

reprezentat o veritabilt desfa.tare pentru mine fiind primaata când o auzeam ci/tita). Dupa ce ne-am parcat masina

si ne-am cazat în hotelul în care urm a sa tinem sem inarul, m-am asezat pe un b I toliu confortabil, cu ochii închisi,

Ii m-am scufundat în sentimentul de neuitat pe care mi-lda de fiecare data încheierea unei noi carti. Instantaneu,

.. l I d . As: .mIntea ml s-a ump ul e CUVInte. ,a a Inceput scnereaurm atoarei carti din seria Sara

Cum s-ar ~pune, I am iuat-o- din nou de la început

Sper ca seria Sara sa te desfete la fel de mult cum ma

desfata pe mine. Pent~u mine, Sara, Seth si Annette suntla fel de reali ca si odmenii pe care îi cunosc, iar eu mabucur la rândul meu He lucrurile pe care le învat în timp

ce le contem plu vietile.Cu iubire,

Esther

7



ntrlo ueere

A-

Inot ceea ce est si ce nu este, în orice loc sion-I~)C, în Spatiul Universal Infinit - asteap;araspunsurile la toate î trebarile pe care ti le-ai pus

nascut în acea lume în C·re traieste Solomon, profesorulSarei, în Spatiul Univers .

Esti pe punctul de a te- îmbarca într-o calatoriefascinanta si uluitoare, într-o aventura catre o noua

10,i privi aceast;vechile maniere în care o isnuiai sa te distrezi.

De aceea, asteapta te sa experimentezi anumite

perceptii noi, sa te COrecteZi din nou cu Sinele tauinvulnerabil, sa înveti c m poti exp.erimenta aventurafara a te teme de riscuri.

Învata cum. OriCU1 totul se va termina cu bine,

pentru ca asa se termi a întotdeauna. Nu ai cum sagresesti si nu ai cum sa epuizezf aceste aventuri. Tu te Poti simti bine în orice ircumstante, indiferent daca le

9



numesti bune sau rele. Totul te bineIn aceasci lume.

Orice ' accident are o 'cauza.~I ezirabilul poate fi gasit în

indezirabil, ascuns dupa o ma ca. Tu te poti simti binechiar daca te simti initial gelos sau vinovat. Te poti simtibine chiar si în fata mortii. e fapt, nu exista moarte.

Corpul tau se vindeca în mOd~natural. Tu poti atrage îniata ta relatii armonioase. Te- nascut în aceasta viata ca

sa fii fericit. Poti avea orice. îti ;oresti ...

Cu totii împartasim ac easi aventura planetara.

Într-un fel sau altul, noi ne-am s~mtit atrasi unii de ceilalti,ar acest moment este co~secinr.a intentiilor si vibratiil~r

noastre comune. Timp de mai ~ine de un deceniu, Estheri cu mine am calatorit în pes~t 60 de orase mari pe an,tinând seminare în fata a mii df persoane. Acestea ne-aupus orice întrebari au dorit, iar din aceste întrebari s-anascut delicioasa serieSara. C~nd cartea de fata,Sara 3

va ajunge în mâinile miilor dl' cititori, ea va' naste nointrebari. .. Spre exemplu, un profesor de la o scoala

publica din San Francisco a fo~osit prima carte din seriaara ca manual si le-a dat ca tbma elevilor sai (circa 30

la numar) sa ne trimita emait-uri cu întrebarile si cu

sugestiile lor personale referitoLre la ceea ce ar dori sae întâmple în cartile urmatoaîe din serie. (Desi la oraactuala suntem mult prea ocupati cu angajamentele pe

care le avem pentru a mai repha experienta, la vremeaceea le-am raspuns tuturor celdr 30 de elevi, daruindu-le

chiar o carticica cu întrebarile tor si cu raspunsurile luiSolomon. Toata lumea s-a distr. t la culme ) Culmea esteca desi niciunul dintre elevi n citise înca manuscrisulcartii Sara 3, aproape toate sugestiile lor (legate de ceea

10



ce îsi doreau sa se întâ ple în continuare) s-au regasitîn manuscris Niciodat pâna atunci nu am fost atât de

constient de interconex unile spirituale care ne unesc petoti si care ne permit sa primim raspunsuri la întrebarilenoastre, adeseori chiar î ainte de a le pune.

Asa se face ca ne am acum unii în fata celorlalti, tu cu întrebarile tale si ceasta carte cu raspunsurile. Cesursa perfecta de cocreat'e Scopul cu care a fost scris acestmaterial a fost acela de ti amplifica si mai mult bucuria,indiferent cât de fericit te consideri deja, precum si de adarui mai departe aceas a carte celor care nu sunt înca lafel de fericiti ca tine.

Traim' într-o epdca în care exista mai multe

oportunitati de a fi feri~it decât oricând înainte în istoriacunoscuta a umanitatit. Si totusi, între miliardele de

oameni care stiu sa prof1 e de acest~ oportunitati continuaa existe mici grupuri di. persoane care se cultiva unele pe

altele si care par sa îsi retuze orice placere pamânteasca .oi, ceilalti, care nu ne am nascut si nu am fost obligati

sa adoptam aceste sistel1lleînguste de convingeri, putemîntelege, chiar daca u putem accepta· întotdeauna, optiunea lor de a sufe i în mod deschis . De îndata ceîncepem sa întelegem a suntem întotdeauna liberi saalegem orice dorim si a noi suntem cei care ne creamexperienta de viata prin alegerile pe care le facem , devine

din ce în ce mai greu la întelegem de ce exista înca pepamânt atât de multa t ama, atâtea boli si atâta durere ...si în general atâta neferi ire în lumea noastra civilizata. Cu

alte cuvinte, de ce treb~ie sa existe durere si suferind în.

aceasta epoca în care aVJm atât de multe oportunitati de ae simti liberi, de a cre te si de a ne bucura de viata?

11



Solomon, neverosimilul prieten al Sarei, ne învataca experimentarea oricarei alte vibratii decât Bunastarea

este nenaturala. Aceasta carte nu are alt subiect decâtredescoperirea întoarcerii la o viata fericita, la sinelenostru natural care este întotdeauna fericit), indiferent

ce s-ar întâmpla în viata noastra Cartea ne învata sa

permitem fericirii sa reintre în viata noastra, iar apoi safim un exemplu în aceasta directie inclusiv pentru ceilaltisi sa ne împartasim Bunastarea cu ei.

Pasajul care urmeaza este un extras din cuvinteleoferite de Solomon Sarei. Aceste cuvinte sintetizeaza

perfect simplitatea si claritatea acestei aventuri minunateîn lumea descoperirii vietii fericite si împlinite pe care

suntem meniti sa o traim:

Sara ce-ar sa îti faci din fericire principalul tel alvietii? Nimic nu estemai important decât sa ma simt bine.

Oamenii cred adeseori ca nu sepot simti bine decâtdaca lucrurile evolueaza într-un anume fel. Când descoperaca nu au puterea de a schimba realitatea afa cum îfi doresc eise resemneazafi traiesc o viata neputincioasa fi nefericita.

Încearca sa întelegi caputerea ta consta în capacitateata de a percepe aceasta realitate în afa fel încât sa te simtibine. Daca vei reufi safaci acest lucru vei capataputerea dea realiza absolut orice îti vei dori.

Tot ceea ce îti dorefti tu încearca sa ajunga la tinedar tu ai datoria de a-i deschidepoarta iar acest lucru nudevine posibil decât atunci când te simti bine.

Tu traiesti într-o lume uriasa Sara în care numerofialti oameni îsi dorescla rândullor totfelul de lucruri multedintre ele diferite de dorintele tale. Tu nu îi poti convinge

12



sau obliga safie de acor1 cu tine fi nu îi poti distruge peoti cei care nu sunt de aard cu tine. Singurul lucru care îti

mai ramâne defacut daci dorefti sa duci o viata fericita fimplinita estesa te decizi ldata pentru totdeauna sa te simti

bine cu oricepret. Daca Vfi practica schimbarea gândurilor

tale fi focalizarea lor asup a lucrurilor care tefac sa te simti

bine vei descoperi cel mai mare secretal vietii

Esther si cu mine ~e-am desfa.tat literalmente cu

profunzimil~ secretului vietii oferit Sarei de Solomonsi revelat pagina cu pag na în aceasta a treia carte din

seria Sara. Anticipam ajândoi de pe acum distractia peare o vei simti la rândut tau pe masura ce vei descoperi

comorile continute în parinile acestei carti delicioase darextrem de profunde.

Scopul vietii este ucuria. Fundamentul ei estelibertatea iar consecinta fi este cresterea. Sara si prietenul

ei Solomon sun.t pe punftul de a adauga un nou capitoln cartea împlinirii menirii tale în viata.Si astfel începe o noua aventura ... aventura

bucuriei.Din inima

Jerry S. Hicks

13-



C PlfrOLUL

rnce~e ~coala

Un zâmbet plac~t îi lumina fata Sarei când seândi la apropitta întâlnire cu Seth, prietenul

ei cel mai bun din întreae lume, pentru a-si împartasieciproc ce au facut în uttimele saptamâni ale vacantei

de vara. Sara se uita laAcerlulsenin si trase adânc în pieptaerul curat de munte. In icest moment, se simti fericita.

- Sunt atât de încântfta ca ~ncepe scoala, îsi spuse eacu voce tare.

În realitate, lucrul caiie o bucura atât de tare nu era

începerea ~ropriu-~isa aS dii, cât faptul ca avea sa poatapetrece mal mult timp cu Seth.

Seth locuia dincolo d Aleea Thacker, nu departe de

casa în care locuia Sara î1preuna cu parintii si cu frateleei mai mic, Jason. Sara si eth si-au descoperit extrem de

multe lucruri în comun, Icum arfi pasiunea lor pentru

locurile din natura, penfru animale si aprecierea loreciproca pentru aflarea dflucruri .noi. Acasa însa, vietileerau foarte diferite, nu jtât

15 -



exterioare, întrucât la urma ujmelor locuiau în acelasi

cartier, cât în faptul ca.Sara av±ealibertatea de a face m~i

mult sau mai putin orice îi plocea, în timp ce parintiilui Seth nu îi permiteau acest ia decât o libertate multmai mica. Lista cu treburi pe are le avea de facut si cu

responsabilitati casnice era foar~e lunga, iar Sarei îi veneareu sa creada ca erau chiar atâtlde multe lucruri de facut

acasa la Seth. De aceea, la scurt Timp dupa ce îl cunoscuseai bine pe Seth, ramase c;u c~nvingerea ca majoritateatreburilor pe care i le dadeau de facut parintii sai aveau

mai degraba menirea de a-l tinelocupat decât de a~rezolvaprobleme reale. Seth nu se plângea însa niciodata. Isi trata

întotdeauna parintii curespect1ifacea fara sa crâcneasca

ce îi spuneau acestia. Iar Sara u putea sa nu îl respectesincer pentru acest lucru.

În schimb, în timpul sc lii, parintii lui Seth îidadeau acestuia o libertate mai mare, care îi permitea saîsi gaseasca în fiecare zi timp sa se joace cu Sara, imediatce ieseau de la scoala. De aceea,I ara era extrem de fericita la gândul ca reîncepea scoala, as ca se grabi catre cladirea

acesteia, aproape alergând.Auzind din spate motorul Jnui camion, Sara se dadu

la o parte, dar dupa ce masina11 recu, îsi continua mersul

pe mijlocul drumului de tara. Ajunse în scurt timp lapunctul în care strada ei se inte secta cu cea pe care veneaSeth si privi în zare, catre cas. acestuia. Haide, Seth,

unde esti? se întreba ea, nelini~tita. De-abia astepta sa îl

Jvada si sa discute cu el.

Ramase o vreme pe loc, lasA du-si geanta astazi goala)la pamânt si asteptându-l pe Set . Seth, unde esti?

Sara vazu un camion marei venind din directia casei

lui Seth iar în tim ce acesta treru e lân a ea fu învaluita

16



de praf. Clipi dinOChj' si dadu din mâini ca sa vada mai

bine, dar nu sesiza nio urma de Seth. Ma rog, o sa ne întâlnim la scoala', se consola ea

singura, ridicându-si eanta de jos si mergând cu spatele,în speranta <;:al va vedFa pe Seth alergând catre ea. Acestanu aparu însa.

Drumul pâna la Stoala nu era foarte lung, iar timpul

trecea de regula foart repede atunci când se gândea lalucruri fericite. Orice om care arfi observat-o pe Saraîn zilele din urma si arfi dat seama ca era o fata cuadevarat fericita. Cei are o cunosteau bine stiau însa ca

nu fusese întotdeauna astfel si ca în ultima vreme cu ease petrecuse o transfo mare uriasa. Dintre toti oameniicare o cunosteau pe S ra, singurul care cunostea secretultransformarii sale era eth.

- Buna diminea~a, Sara auzi ea vocea domnului

Matson când trecu pe lânga service-ul al carei proprietarera si la care lucra înc~ de dinainte de nasterea Sarei.

- Buna dimineata, domnule Matson, îi raspunseSara zâmbind si privinfu-l cum sterge cu atentie parbrizulmasinii doamnei Pitts leld.'

Sara îl simpatiz pe domnul Matson. Cei doischimbau întotdeauna câteva cuvinte amabile ori de câteori Sara trecea pe lân a se.rvice-ul lui. Domnul Matsonera unul din cei care sistase la 'transformarea profundaa Sarei, dar nu avea nicio idee carui motiv se datoraaceasta.

Sara se opri pe p dul de pe Main Street si privi apa

care curgea cu repeziFiune dedesubt. Respira profundi ,privi zâmbind copafii de pe malul opus. Cât de mult

iubea acest loc Îi plac~sera înt9tdeauna acest pod vechii minunatul râu care 4urgea pe sub el, precum si copacii

17



care îl margineau. De fapt, acesta erj locul în care îl vazuseentru prima data pe Seth. Faptu~ ca si-a vazut pentruprima data cel mai bun prieten din intreaga lume în loculei favorit din întreaga lume i se par a absolut normal.

Sara nu putea întelege de ce locul nu era preferatde mai multi oameni- din oras, d r în acelasi timp era încântata ca îl putea pastra numai entru ea. Facu câtivapasi, gândindu-se la acest loc min nat, si zâmbi.Atâtea

lucruri sunt la fel îsi spuse ea:Nul îti poti da seama câtde frumoase sunt doar privindu le din exterior. Trebuie sa

patrunzi în interiorul lor pentru a Ile cunoaste adevarataesenta.

Cu multi ani înainte, soferulti nui camion pierduse

controlul asupra masinii încercând sa evite un câine care

traversa tacticos strada si intrase în structura de metal dela marginea podului. Desi camio~ul nu a patit nimic,

structura nu a mai aratat niciodat~ la fel. Nimeni nu ancercat sa o repare, barele fiind I asate îndoite. Multioameni se plângeau ca acestea striFau imaginea estetica

a podului, în timp ce altii sustineiu ca aceasta nu a fosticiodata deosebit de atragatoare lfert este ca nimeni nu

a considerat necesar sa cheltuiasca tnutil bani pentru a orepara, asa ca nu s-a facut nimic pertru a îndrepta barelede metal.

Într-o zi, în timp ce se îndreptal catre casa de la scoala,

Sara se opri în acest loc si observi ca se poate strecuraprintre barele îndoite, aplecându-sd mult deasupra râuluisi tinându-se de odgoanele slabite] La început i se facu

putin frica, temându-se sa nu cad~ în apa, dar în scurttimp ajunse la concluzia ca odgoahele erau suficient de

i t t t ti i Si tt D t i t8



devenise locul ei favo*t din întreaga lume. Îi placea lanebunie sa atârne deasrtpra apelor tumultuoase ale râului,

ca si cum ar fi fost u1 paianjen care atârna de firul lui,privind lucrurile care ~luteau la vale. Dintr-un motiv pecare nu si-l putea expli a, Sara se simtea mai în sigurantaîn acest loc decât în ar care altul.

Într-o dupa-amia a de acum un an, ea se afla înacest loc, savurând fer cita privelistea, când vazu pentru

prima data familia lui eth intrând în oras. Sara nu-si maiaducea aminte de ca ionul supraîncarcat al familiei, cidoar de ochii curiosi ai lui Seth, unul din cei doi baieti ai

familiei, care s-a dOVedj;.a fi de vârsta ei.Astazi, în timp ce e plimba pe pod, bucurându-se de

frumusetea zilei, Sara î: aduse aminte de fericita întâlnireu cel care avea sa-i de1ina cel mai bun prieten, si un fior

îi trecu de-a lungul sirJi spinarii. Se întâmplasera atât de

multe lucruri în scurt timp care trecuse de la acea dataîncât Sarei i se parea ca prima lor întâlnire se petrecuse cuo eternitate în urma. âmbi în timp ce îsi aduse aminte

toate aceste lucruri,bl1curâl1du-se sincer de prietenia eicu Seth.

Desi sirhtise o atrfctie spontana fata de acest baiatou, Sa;a fus~se hota1ta s~ nu îl lase sa îi afle secretele,stricând astfel lucruril din viata ei. De aceea, atuncicând descoperise ca faI ilia lui Seth s-a mutat tocmai învechea casa a familiei hacker, Sara se simtise profundnelinistita. Nu dorea c altcineva sa locuiasca în ea, atât de aproape de mult iu ita ei Alee Thacker .

. Nicio alta persoa a din .micutul orasel de munteîn care locuia Sara n· era interesata în mod deosebitde Aleea Thacker, cu dxceptia ~i, desigur. Acest lucru se

1-9



datora faptului ca nimeni altcineva ~u stia ce stia ea despre

aceasta alee. Sarei i se parea ciudat f:PtUI ca atâtia oameni

locuiau în apropiere de acest loc mi unat si fascinant farasa stie de el. De altfel acest lucru o bucura la culme si nu intentiona sa îsi dezva1uie secretele altcuiva.

Multi ani la rând~ pâna sa se rute Seth în orasul eiara îsi petrecuse lunile de vara si Inenumarate ore dupascoala explorând cararile si urcân în copacii din zona

împadurita ce înconjura Aleea Thac er. Nimic nu-i placeamai mult Sarei decât sa paraseasca rumul principal si sase afunde în padure pentru a petrec acolo o ora sau doua.Se simtea fericita în linistea codrul isi îsi construia colibe -

si fortarete din toate materialele p care le putea aduna.Desigur acestea nu rezistau nicioda a prea mult de regula

numai pâna la prima ploaie dar atâl timp cât ramâneau înpicioare reprezentau un teren ideal fe joaca.

Ce nu stia Sara era ca Seth salura la fel de mult cai ea ideea de a avea un loc secret în care sa se ascundamotiv pentru care se furisase în padure si construise îndecursul câtorva saptamâni o uim· toare casuta în copacîntr-unul din plopii cei mai înalt de pe malul râuluichiar deasupra cursului apei. Sara u s-a simtit niciodataîn viata ei atât de entuziasmata ca n ziua în care Seth i-a

aratat casuta din copac anuntândJo ca de acum înainte

acesta va fi locul lor secret . Err pur si simplu prearumos ca sa fie adevarat.

Sara îsi mai amintea înca ziua îJ care Seth o condusesepentru prima data la casuta din copac. Îi spusese atunci

ca doreste sa-i arate ceva deosebit I~eAleea Thacker iari îi sarise inima din piept întrurât crezuse ca Seth îidescoperise secretul atât de bine pa~trat. Îsi aduse aminte

20



cu cât entuziasm o condusese el prin padure de pe ocarare pe alta adâncildu-se din ce în ce mai mult între

copaci pâna când aju sese pe malul râului. Îsi aminti deasemenea usurarea pe care a simtit-o atunci când si-a dat seama ca Seth nu îi de coperise secretul ci construise aceacasuta în copac chiar deasupra râului.

Prima impresie te care o simtise Sara atunci când

vazuse casuta din cop c era înca vie în mintea ei. Pur sisimplu nu~i venea sa îsi creada ochilor. Seth construi;eo scara din trepte de emn pe care le batuse foarte solid

în cuie astfel încât sa re poata urca cu usurinta în copac.hiar în fata casutei se afla o platforma din lemn o

rampa de lansare d1fpa cum o numise Seth pentru a se

arunca cu o frânghie1~lia se balansa deasupra râului.Chiar si acum n an mai târziu Sara înca îsi mai

aducea ami~te la fel ~e viu entuziasmul nebun pe ~are îlsimtise atunci când a razut pentru prima data rampa delansare a lui Seth. O frtnghie groasa era legata de o creanga

de deasupra permitâjdU-Ie sa sara de pe platforma si sase balanseze deasupra râului lucru pe care l-au si facutde nenumarate ori d pa orele de scoala ori de câte orile-a permis vremea b uneori chiar si când vremea nu eratocmai potrivita pent u asa ceva.

Sara si Seth îsi petrecusera împreuna multe oreminunate dându-se c frânghia pe deasupra apelor râului

din uimitoarea casuta ~in copac construita de Seth. În aceloc secret îi încredind.se în cele din urma Sara pretiosul

ei secret lui Seth.

21



O PITOLUL

Ce ~e Întam~ a{

Sara intri I sau ce faci? o întreba domnulMarchant directorul scolii tinându-i usadeschisa.

Era atât de pie~duta în gândurile sale încât nu-sidaduse seama ca aju~lseseîn curtea scolii.

- O da murmuta ea încercând sa revina la momen

tul prezent. Multum~sc. .oridoarele scolti gemeau de elevi care se salutau sise îndreptau catre clafele lor. Sara se sprijini de un peretesi îl cauta din priviri . e Seth.

- Buna Sara o salutara diferiti elevi pe care nu îimai vazuse de dinain e de vacanta.

Întreaga zi în t mp ce trecea dintr-o sala de clasaîn alta Sara îl cauta in priviri pe-Seth. Îsi dorea atât demult sa îl vada ... 1 s parea ca trecuse o vesnicie de cândnu mai vorbise cu el.

În sfârsit Sara îl vazu pe Seth croindu-si drumprintre elevii de pe c ridor. Se repezi catre el dar dupa ce

i i S t t i i

23



fata pe care nu o cunostea. Îi privi pe cei doi cum mergeauîmpreuna discutând si râiând. ine o i se întreba Sara.

Era cevaneobisnuit ca Sara sa nu recunoasca pe cinevaîntrucât oraselul în care traia era foarte mic si ea îi cunostea

pe toti elevii înca din clasa întâi. Chiar si atunci când unelev nou se muta în oras vestile circulau foarte rapid sitoata lumea stia cine este chiar înainte de a aparea la scoala.

Pe scurt în acest orasel toti se cunosteau între ei. -

Sara îsi încetini pasul nemaidorind sa îi prinda dinurma pe cei doi. Îi vazu cum se opresc pe coridor parând sapoarte o conversatie extrem de interesanta despre un anumitsubiect. În final fata izbucni î~ râs si se desparti de Seth.

Sara simti un nod în stomac. Se îndrepta rapid catre

toaleta fetelor. Lasa apa rece sa curga peste palmele ei si seprivi în oglinda cu ochi goi. Îsi umezi apoi fata cu palmelereci dupa care si-o sterse cu un prosop de hârtie. Ce nueste în regula cu mine? se mustra ea. Se auzi clopotelul.Constienta ca este pe punctul de a întârzia la ora Sara îsilua geanta cu carti si se îndrepta catre sala de clasa.

Dupa o zi de scoala interminabila în care se stradui sase concentreze asupra informatiilor predate de profesoriSara se îndrepta catre casuta din copac. Se simtea groaznic.De fapt se simtea atât de rau încât aproape ca ezita dacasa se duca la casuta. Acela era locul în care fusese atât de

fericita cândva asa ca nu prea se potrivea cu starea ei demoment. Ce-i drept ideea de a nu se duce acolo o faceasa se simta chiar mai rau. Ce nu e în regula cu mine? seîntreba ea din nou.

Dupa ce trecu de ultima cotitura a cararii casuta dincopac aparu în zare.Sper ca este deja acolo se gândi Sara.

24



Dar locul era perfect linistit. Seth nu era acolo. De aceeaSara îsi lasa geanta cu carti la baza copacului urca scara si

se aseza pe platforma asteptând.Seth aparu dintre tufisuri.- Sara esti sus? îi striga el urcând treptele.- Da buna îi raspunse ea pe un ton aparent vesel

încercând sa-i ascunda ce simte.

Sem se urca si se asezastânjenit pe bancuta de lânga ea.

- Deci ce mai e nou? îl întreba Sara.- Nu mare lucru îi raspunse Seth. Si în cazul tau?- Ai avut o zi frumoasa?

Sara nu prea stia ce anume dorea sa auda din gura luiSeth. Tot ce stia era ca dorea sa se simta mai bine si spera

ca el sa spuna ceva care sa o ajute în acest sens.

- Da am avut o zi frumoasa. Si tu?- Da si eu multumesc. Seth nu parea prea dornic sa preia initiativa asa ca

Sara se decise sa încerce o abordare mai directa.

- S-a întâmplat ceva nou de ultima data când amdiscutat?

- Nu tocmai.Seth îsi dezlega nervos un siret apoi si-Ilega la loc

mai strâns.

- Vrei sa ne dam cu frânghia?Se ridica în picioare si privi catre râu. Parea sa evite

privirile Sarei.

- Nu nu prea am chef acum. Ia-o tu înainte îiraspunse Sara pe un ton placid.

- Nu nici mie nu prea îmi arde. Bine ne vedem mâine.Seth coborî din copac.Sara ramase socata. Nu se- asteptase la aceasta

întorsatura. Ziua ar fi trebuit sa se deruleze cu totul altfel

25



sa fie o zi fericita în care sa îsi povesteasca ce au mai facut

si sa se dea împreuna cu frânghia. Ce se întâmpla?

Sara privi cum Seth dispare printre copaci. Nu simai amintea sa se fi simtit vreodata atât de rau.



PiTOLUL

Un mii c t riu mf

Moua zi diminhta, Sara se trezi simtindu-se

ericita. Îsi întilllse toate oasele si se ridica dinI

Pat. Apoi îsi aminti de Seth si de noua fata de la scoala, si1- '

simti din nou acel senti~nt neplacut care se manifesta

ca un nod în stomac. Se ntinse din nou în pat si îsi trase patura deasupra capului. u se simtea în stare sa înceapaaceasta noua zi. Nu îsi d rea decât sa adoarma din nou si

sa uite de acest sentimen neplacut.Mama ei batu la usa, o deschise si intra în camera ei. - Sara, te-ai trezit? ste aproape 7:30

e ce îti mai dai osteteala sa bati la usa daca intri farasa fii invitata îsi spuse ara indispusa. Orice parea sa oirite. Nu mai dorea sa se ea vreodata jos din pat.

- Stiu, stiu, mormailea. Vin imediat. - Este totul în regulf' scumpo? o întreba mama.

Nu o mai vazuse di mult timp pe Sara indispusa.e fapt, se simtea chiar ~ocata sa o vada pe aceasta fata

atât de dulce si de simpatfca în general într-o stare atât deroasta la primele ore aleidiminetii.27



atului, simtindu-se chiarauza obrazniciei de careei. Doamne, ce ofi în

- Totul este perfect, îi rasplunse Sara sarcastic.

Mama sa simti ironia din Cocea ei, dar decise sa nuiposteze, dându-i 'astfel apa la l~oara. Prefera sa închidalinistita usa în urma ei.

Sara ramase pe margineamai prost decât înainte, dindaduse dovada fata de mama

neregula cu mine?;' se lamenta fa, întinzându-se din nou

în pat si tragându-si iarasi Patufa deasupra capului.

- Ne vedem diseara, îi stri a mama de jos. Ai miculdejun pe masa. _

Sara auzi usa casei închizandu-se si usa de la garajdeschizându-se. Auzi apoi ma~ina mamei sale iesind pe

aleea din fata casei. Simti cum 1chii i se umplu de lacrimi.unt ofata atât de rea se gândi ea.Ce nu e în regula cu

mine? ai daca nu plec în scurt t1mp o sa întârzii la fcoalaSara se îmbraca rapid, îsi lua p nga cu prânzul si se grabisa iasa din casa. Îsi privi ceasu . Mai sunt zece minutepâna la primul clopotel. Daca oi alerga pâna la scoala, asputea ajunge la timp . Începu sa alerge usor, în timp cegeanta cu carti i se legana într-o parte si în alta. Pe masurace alerga, starea ei de spirit se îmbunatati.

Chiar când intra în culrtea scolii, auzi primul

clopOtel. Pe fata i se întipari lfn zâmbet. Excelent secomplimenta singura.Nimic fU se compara cu un mzc

triumf pentru a depafi o criza S[ gândi ea.l~281



CAPI rOLUL

Noul co~iI în ora~

_S ara asteapta-ma auzi ea vocea lui Seth dinspate.Privi peste umar si îl ~azu pe acesta alergând catre ea.- Vreau sa discut cev cu tine.

Sarei nu prea îi plac sentimentul pe care îl simteaîn stomac.

- Ce anume? spuse e cu o voce aparent normala si

calma. -- Hei nu-i asa ca e o zi grozava? o scalda Seth.

Sara putea simti stânje eala pe care o simtea Seth. Parcaar fi stiut ca nu dorea sa culte ce avea sa îi spuna. Sara

banuia despre ce dorea sa rrbeasca iar Seth avea dreptate:nu dorea sa asculte ce avea de spus. Se pregati sufleteste

pentr~ ~uvintel~ sal~~i.pas~r~în_~od deliberat .linistea.Nuavea mCl cea mal mIca mte tIe sa 11 usureze sarcma.

-::Hm doream sa îti srun ca ma rog am cunoscutfata noua .

Era limpede. Sara nu îsi mai dorea ca Seth sa continue.

9



- Hm ... Pai ...

Sara nu spuse nimic. Cont~nua sa mearga, tinându-si

ru~sac~l în fa~a si sprijiP-indu-J,i barbia de el, în timp cepnvea m pamant.

Seth mai ezita câteva eli 'e, dupa care izbucni pe

nerasuflate: - Sara, vreau sa-i arat lui Aunette casuta noastra dincopac.

Gata, o spusese. 'Seth avea o prietena noua. În modevident, era o prietena foarte speciala, întrucât Seth siSara îsi promisesera reciproc ca.nu vor dezvalui nimanuisecretul casutei lor din copac.

Inima Sarei batea nebunesfe, iar gura îi era completscata. Încerca sa înghita. Nul dorea ca Seth sa îsi deaseama din tonul vocii ei cât de rau se simtea.- Cum asa?Seth îsi încetini pasul. Nu se asteptase la o întrebare

atât de directa din partea Sarei. Fusese convins ca aceastaîl va întreba mai întâi: Cine ste Annette? , iar el îi va

putea explica faptul ca este of ta noua din elasa lui, care

locuia vizavi de el. Întrebarea parei necesita un raspunsrudent. Seth era constient ca I:.rea multa sinceritate nui-ar fi picat bine Sarei: De ce reau sa-i arat lui Annette

casuta noastra din copac? pent1u ca este o fata minunata,lina de viata si foarte amuzanta, care ar aprecia-o la fel

de mult ca si noi. Seth nu cr9dea ca acest raspuns ar fibinedispus-o cu ceva pe Sara. re de alta parte, nu doreanici sa o minta. Teribila dilema Cum putea fi sincer cuSara tara sa o supere, si în acelJsi timp sa îsi ia o greutatede pe piept? Apoi stiu ce trebuila sa spuna:

30



- Pentru ca îmi amintesc perfect cât de greu este sate muti într-un alt oras si sa te adaptezi iar întâlnirea cu

tine a contat enorm pentru mine. De aceea m-am gânditca ai putea-o ajuta pe Annette sa se simta mai bine asacum ai facut si cu mine la momentul acela.

Seth vorbea cu ardoare si parea extrem de sincer. Sarasimti o stare de usurare asa ca îsi ridica privirile din pamânt.

- Pai bine în cazul asta ...- Perfect. Ne întâlnim mâine lânga steagul din curtea

scolii.Seth alerga catre usa apoi se întoarse si îi striga Sarei:- Nu pot merge acolo diseara. Am ceva de facut. Ne

vedem mâine.Sara îl privi disparând dupa care realiza întregul

impact al celor întâmplate.- Seth asteapta ce ...Dar Seth intra în cladire iar usa mare se trânti în

urma lui.- Mama îsi spuse Sara. Ce ofi în capul lui Seth? Nu

se gândeste la Solomon?În acea zi Sara nu se putu concentra deloc asupra

orelor. Nu se putea gândi decât la Seth si la casuta dincopac si la aceasta fata noua cum o chema? Annette?Cum aveau sa rezolve chestiunea cu Solomon?

Oare uitase Seth ca acela era locul lor de întâlnire cuSolomon? În mod evident nu. Cum arfiputut uita asa ceva?Deci daca Seth dorea sa îi arate lui Annette casuta din copacînsemna ca dorea sa i-l prezinte inclusiv pe Solomon?

Profesoara Sarei stinse luminile si aprinse proiectorul.Imaginile se succedara pe ecran dar ~arei îi jucau în fata. Sesprijini de perete si închise ochii oftând. Ce trebuia sa faca?

31 -



îsi aminti cum ajuns~se J îi spuna secretul ei lui

Seth, dupa ce îl cunOSCtlsemai ~ine, dar cât de riscant i searuse acest lucru la vremea res ectiva, temându-se sa nu

distruga astfel frumoasa lor pritenie.um îi poti explica altcuiv ca obisnuiesti sa discuti ,

frecvent cu o bufnita care vorblete, pe nume Solomon, si

care stie totul despre tine si des re celelalte lucruri? Saraera convinsa ca existau oameni nchisi la azilul de nebuni

pentru mult mai putin decât tât. De aceea, se simtise

extrem de usurata când Seth niji macar nu clipise auzind

povestea ei atât de ciudata.Sara încerca sa îsi imaginez reactia lui Annette în fata

acestei povesti: buna, Anne te. Bine ai venit în casuta

din copac. Apropo, într-o zi 1a plimbam prin padurecând am auzit o bufnita mare ca e statea pe gardul alaturatspunându-mi: ,Buna, Sara, nu- asa ca e o zi frumoasa?',

iar eu i-am raspuns: da, e l'inunatâ. Apoi nesimtitul

de frate-meu si ticalosullui pri ten au împuscat bufnita

mea, dar acest lucru nu a fost o I roblema, întrucât aceasta

a înviat din morti, cu tot cu pe e. Acum e rândul tau sate dai cu frânghia.

Câti oameni din lumea ac, asta ar fi fost pregatiti saauda ca ai ca prietena o bufnita vorbitoare, care stie totul despre toate ? Nu povestesti as ceva primului venit. Ceo fi fost în mintea lui Seth? e ce dorea sa riste totul

povestind cuiva despre SOIOmOt?Simtir:.du-se epuizata, Sara îsi sprijini capul pe banca

si adormi. Incepu pe loc sa vise e ca se afla în casuta dincopac, singura cu Solomon.

- Solomon, ce o fi în minfea lui Seth? De ce nu îsirespecta promisiunea?

32



Ei bine Sara banuiala mea este ca îsi mai amintesteînca de fericirea care l a cuprins atunci când tu i aiîmpartasit secretul tau.

Dar Solomon ...Profesoara aprinse lumina trezind o astfel pe Sara

din somn si întrerupându i conversatia cu Solomon. Întimp ce îsi deschidea ochii Sara auzi ultimele cuvinteale lui Solomon:Suntem cu totii pasari din aceeasispecie

Sara. TOtuleste bine în lumea noastra.

~ ~



PITOLUL

Scnimoarea e un lucru oun

Simtindu se îngrijorata si prost elispusa Sara îsicroi drum catre casuta elin copac. Nu stia ce avea

Seth atât de important de facut încât nu putea veni astazi lacasuta elincopac dar sesimti bucuroasa de lipsa lui. Singurullucru pe care si l dorea acum era sa discute cu Solomon.Seth parea hotarât sa largeasca cercul lor si sa o includa înel si pe Annette iar între timp Sara aflase ca Solomon era si

el de acord.Îmi placeau lucrurile cum erau înainte izbucniSara.De cesimte toata lumea nevoia permanenta de a schimbasituatia actuala? De mâine nimic nu va mai lafeL

Sara se urca pe scara se instala în casuta si privi însus. Ca de obicei Solomon statea pe o creanga deasupraei. O asteptase pe Sara sa urce si sa se instaleze dupa carezbura în imediata ei apropiere asa cum facuse de sute deori pâna atunci.

Buna Sara nu i asa ca e ozi minunata?Sara îl privi pe Solomon _dar nu îi raspunse. De

fapt ziua nu i se parea minunata deloc. În plus stia ca



Solomon era perfect constient de gândurile ei. Pe de altaparte stia ca lui Solomon toate zilele i se pareau la fel de

minunate. În mod evident starile energetice ale celor doinu erau deloc în rezonanta în acel moment.Priveste cât de frumos este cerul Sara. Ai mai vazut

vreodata un cer atât defrumos?Sara nici nu se uitase la cer în aceasta zi. Nici macar

o singura data. Privi în _zare. Soarele de dupa-amiaza eraascuns dupa un plafon gros de nori care aveau cele maifrumoase nuante de roz violet si albastru.

- Este într-adevar foarte frumos spuse ea cu blândetesimtindu-se ceva mai bine ..

Nu cred ca am mai vazut vreodata cerul aratând ca

astazi spuse Solomon.Sara îi dadu dreptate. Nici ea nu mai vazuse vreodataaceste nuante.

Cred ca nu gresescprea tare daca îl consider un apus de

soareperfect Sara. Nu cred ca am vazut vreodata un apusde soare caresa îmi placa atât de mult. Ce zici?

- Mda cred ca trebuie sa fiu de acord cu tine Solomon.Sarei i se parea ciudat interesul subit al lui Solomon

fata de cer când nodul din stomacul ei era atât de strâns.Ar fice mai bine sa ma ajute cuproblema mea îsi spuse ea.

Ma minunez cât de perfect este cerul în aceasta seara

si în acelasi tim1l stiu ca nu va maifi niciodata acelasi.Ai

robservat acest lucru Sara?

- Da banuiesc ca da.Zi dupa zi stau în acest copac savurând frumusetea

acestui loc si ramân uimit înfita acestei varietati nes Iarsite lI./.

de nuante luminoase de combinatii între soare si nori si J

36



în fata cerului albastru. De fiecare data când am stat aicicontemplând natura nu cred ca am vazut vreodata acelafi

tipar repetându se. Varietatea care exista în natura esteuluitoare.Sara îl asculta pe Solomon constienta ca acesta

încerca sa îi demonstreze ceva important.Da esteperfect în momentul de fata fi totufi. într o

vefnica schimbare. Ei bine Sara cred ca ma voi duce sa mabucur de aceastaperspectiva glorioasa dintr un punct cevamai înalt. Îti doresco searaminunata draga meafata.

Solomon se ridica cu aripile sale puternice si se înaltafoarte sus pe cer. Sara îl privi cum face un cerc larg dupacare se îndreapta catre directia apusului. Soarele stralucea

atât de intens dincolo de plafonul de nori încât acestaparea înconjurat de un nimb auriu. Sara privi pâna cândSolomon disparu din vedere.

Bine bine am înteles. Schimbarea este un lucrubun spuse Sara în soapta. Dar asta nu înseamna catrebuie sa îmi si placa.

37



PITOLUL

Annette Ye~e casa ain co~ac

Sara îi astepta ânga steagul din curtea scolii peeth si pe An ette. Privi cu anxietate fetele celorcare treceau pe lânga a, încercând sa îsi aduca amintecum arata Annette. N apucase sa o priveasca cu atentie,

dar îsi mai amintea cr era destul de înalta, mai înalta

decât Sara, si foarte sUf.Ia. Parul ei avea aceeasi culoare cael al Sarei, dar era ma, lung si mai putin cârliontat.

- Sara? Eu sunt fnetie. Seth mi-a povestit atâteaucruri despre tine.Sara o privi pe fam din fata ei. Era foarte draguta.- Buna, îi spuse lea, -trecându-si în mod deliberat

degetele prin bucle.- Seth mi-a spusl ca esti cea mai buna prietena pe

care a avut-o vreodata si ca nu ar. dori sa îmi prezintepe nimeni altcineva î9 acest oras; ba chiar de pe aceastaplaneta, mai mult decat pe tine.

Sara zâmbi. Pânatcum, suna bine.- Este atât de dulc , Sara. Îti vine sa-Imanânci pe pâine

S i ti di l î t



Da asa cred.

Rosi.

Sara auzi usa cea mare a scolii trântindu se. Se

întoarse si îl vazu pe Seth coborând treptele de la intraredin doua n doua. Cu siguranta estefoarte entuziasmat detoata povestea asta îsi spuse ea.

Buna. Vad ca v ati cunoscut deja. Sunteti gata sa

mergem? _ Eu una sunt îi raspunse vesela Annette. De abia

astept sa aflu în ce consta uimitoarea surpriza pe caremi ai pregatit o.

Da da da se gândi Sara. Surpriza este uimitoare tuesti uimitoare. Chiar si eu sunt uimitoare. Suntem cu totiicât sepoate de uimitori

Seth o lua în fata. Drumul nu era suficient de lat ca

sa poata merge toti trei umar la umar asa ca Sara ramaseîn urma cu Annette. Deja povestea asta începe sa îmidisplaca îsi spuse Sara.

Hei voi doua luati o înainte. Ei voi veni în urma

voastra le spuse Seth oprindu se în loc.Annete zâmbi.

Esti un gentleman perfect Seth Morris.Da da da se gândi Sara sarcastica. Deci Sara Seth mi a spus ca ai locuit întreaga

viata în acest orasel.

Mda îi raspunse Sara nu fara o oarecare grosolanie.Seth o privi cu uimire pe Sara. Era socat sa vada cum

se purta cu noua lui prietena. Sara nu parea în apele ei.Nici macar pe departe.

Sara se simti stânjenita. Ce nu esteîn regulacu mine?se

mustra ea din nou. Nu am niciun motiv safiu rautacioasa

40



cu Annette. Sunt convinsi ca este o fata foarte cumsecade

care nu merita în niciun cal z un astfel de tratament. Respirarofund si înghiti în sec dupa care spuse:

- Da am locuit dintrtdeauna aici. Este un loc placutupa parerea mea. Tie cu~ ti se pare pâna acum?- Mi se pare în re ula. Nu este ca acasa desigur

sau mai bine zis ca în fo tul oras în care am locuit pânarecent dar banuiesc ca o sa ma obisnuiesc.·

Annette parea usor rista. Se scufundase deja în alte

gânduri uitând de momtntui prezent. Ochii ei aveau o

privire distanta ca si cu s-ar fi gândit la altceva la unloc situat în alta parte. S· ra o compatimi sincer. Trebuie

lsor sa îtj parasesti ]

trezesti într-un oras comlflet strain în care nu cunosti penimeni. Pentru o clipa Sara îsi dadu seama cum trebuia

sa se fi simtit Seth si ce a4ume l-a determinat pe acesta sasi doreasca sa îi spuna 11i Annette despre casuta lor din

copac. Daca af cunoscut O înaintea lui probabil ca fi eumi af dorit sa îi povestesp despr.e casuta din copac încerca

ea sa se consoleze singurl~.

- Am trait întreag mea viata într-un oras foarte

mare continua Annette dar ~ata s~stine ca un asemeneamediu nu este potrivit p ntru niste copii în crestere. Nustiu care este problema u crescutul într-un mare oras.

Acestea au magazine uria e muzee si restaurante superbe.Apropo voi unde luati asa în acest oras?

Seth si Sara se privir . Ce întrebare ciudata.- Mâncam acasa îi aspunse Sara. Ma rog din când

în când mai luam un h burger de la Magazinul lui Petesi mai exista bufetul scolii daca esti suficient de curaJ oasa.

41



-OlAnnette parea dezamagita.

- Aproape ca am ajuns spute Seth. Nu om avea noimuzee si restaurante dar pun pariu ca avem ceva ce nuai mai vazut vreodata. Mai înainrie trebuie sa promiti însa

ca nu vei spune nimanui despr~asta. Este locul nostrusecret stii? Numai noi trei stim e el.

Sara clipi.Numai..noi trr;i... vea sa treaca ceva timppâna când se va obisnui.

Annette zâmbi nerabdatoa~e.Despre ce este vorba? Spuneti-mi Nu mal amrabdare sa astept.

- Nu îti putem spune în culvinte. Trebuie sa vezi cu

ochii tai. Nu este departe de aiciSeth o lua din nou înaint~ si intra în padure. Încontinuare mersera în sir indiln. Sara nu putu sa nu

observe cât de sprintar mergea stth.Nu-ti face iluzii prea

mari se gândi ea.Annette este oIfta de la oras

- Ta-ta spuse Seth pe un t~n solemn aratând catreopac. Ce zici? I

- Mi se pare exagerat entuziasmul tau legat de acestcopac spuse Annette dând-o p~ gluma. Exista copaci siîn marile orase stii?

- Da d~r du ca acesta spuse Seth conducând-o peAnnette catre scara.

Gura Annettei se deschiseIl g în timp ce privi în sus.

Seth zâmbea cu toata fata. Nu se mai simtise atât de mândru de munca lui de câ d îi aratase Sarei pentruprima data casuta cu mult timp în urma.

- Seth tu ai construit aceast~ scara? exclama Annetteându-se înapoi si încercând s~ vada mai bine sirul de

I

42





Sara tresari. Seth era atât de entuziasmat de noua luiprietena încât pâna atunci nu i se adresase deloc. De fapt,

începea sa se simta aproape invizibila.- Nu, du-te tu primul, îi spuse ea, încercând sa para

vesela.- Bine. Uite ce trebuie sa faci: îti pui piciorul în

lasoul de la baza frânghiei si te tii de aceste noduri. Credca acesta este numai_ bun pentru înaltimea ta, îi spuseSeth lui Annette, aratându-i nodul pe care îl legase pentruel însusi. Apoi da-ti drumul Seth se arunca în gol si se

balansa deasupra râului.- Uau exclama Anhette, auzind strigatul scos de

Seth deasupra râului. E fantastic Îmi place la nebunieHei, locul acesta este foarte înalt. Cum l-ati gasit? Îmiplace Îmi place Îmi place

Seth facu cea mai buna saritura de aterizare din viata

lui, lucru care nu o surprinse deloc pe Sara, iar apoi îistriga lui Annette:

- Bun. Acum e rândul tau

Sara se dadu înapoi, amintindu-si de prima ei sarituracu frânghia si de cât de speriata s-a simtit atunci. Îsi aminti

de cazaturile brutale pe care le experimentase la început, lafel ca si Seth, cazând în noroiul de lânga mal, si zâmbi în

sinea ei, imaginându-si prima aterizare a lui Annette.Seth se urca înapoi în copac si trase dupa el frânghia

grea, dupa care îi explica din nou lui Annette cum trebuiasa procedeze. Aceasta nu mai astepta însa explicatiile, ciprinse frânghia cu putere si sari de pe platforma, bagându-sipiciorul în lasou când de afla deja deasupra râului. Sebalansa de câteva ori cu parul ei lung si frumos fluturându-ipe spate, dupa care îsi dadu drumul la mâini

44



- Atentie îi striga Sara alertata.Dar Annette îsi în fasurase strâns picioarele în jurul

frânghiei si continua sa se balanseze gratios cu mâinileîntinse lateral ca si cum ar fi zburat. La fiecare nou

balans chiuia si râdea cu pofta.Sara îl privi uimita pe Seth.- Este gimnasta îi spuse Seth fara sa se agite prea

tare. Nu-i asa ca-i grozava?

- Da îi raspunse Sara mormait. Este grozava.Sara privi în sus si îl vazu pe Solomon cocotat pe

una din crengile de deasupra. Solomon îi facu cu ochiul

ca si cum ar fi dorit sa o asigure ca nu va sari brusc peplatforma lor începând sa vorbeasca.

Totul este bine Saraauzi ea vocea limpede si calmaa lui Solomon în mintea ei. În timp daca veti dori îi vetiputea face cunoJtinta lui Annette cu mine Ji Seth amconvingerea ca ea se va bucura de interactiunea cu mineEste lafel ca noi Sara Este opasare din aceeaJispecie

- O asta întrece orice masura spuse Sara cu voce tare.

- La ce te referi? o întreba Annette.Sara tresari. Nu observase ca Annette se urcase deja

înapoi în copac.- Sara ai vazut ce aterizare? ~o întreba Seth care

venea în urma lui Annette. Dau Annette cum ai învatat

sa faci asa ceva? Ne poti învata si pe noi? Doamne Saraai mai vazut vreodata asa ceva în viata ta?

- Nu niciodata îi raspunse Sara încercând sa paraentuziasmata.

Nu dorea sa recunoasca faptul_ca nu vazuse aterizarealui Annette.

45 -







C PITOLUL

Un sanuvici uelicios cu carne

Sara se opri în fata dulapului de la vestiar îsi bagaîn el jacheta si geanta cu carti si scoase cartea pecare o împrumutase de la biblioteca precum si pachetelulcu mâncare. mmmm miroase bine observa ea. De faptîntregul dulap capatase mirosul sandviciului cu carne pecare i-l pregatise mama ei dis de dimineata. Tinându-si cartea sub brat Sara deschise pachetelul ca sa vada ce

continea. Se bucura sa vada 11ngasandvici si un mar rosuprecum si doua prajiturele cu ciocolata. Preocupata cupachetelul ei Sara nici nu observa pe unde mergea asaca se ciocni cu putere de cineva: Îsi ceru repede iertareprivind în sus si întâlnind privirea fericita a lui Annette.

- Buna Sara ce mai faci?- Excelent. Îmi pare rau ca am dat peste tine. Cred

ca îmi savuram deja în gând sandviciul cu carne.- Ce ?- Sandviciul cu carne. Asta mi-a pregatit mama

pentru prânz. Tie ce ti-a pregatit?

49



- Hm, tocmai ma duce ; la Jufetul scolii.- O, îmi pare rau peQ.tru tineI îi spu~e pe jumatate

glumind, dar numai pe jumatate.1stazi era marti, iar meniul brfetului în aceasta zi,

de când îsi aducea aminte, contin9a numai supa. Supade vita cu legume multe , procla~a cu mândrie meniulafisat pe coridor. De-a lungul anilof elevii se obisnuiseraînsa sa o numeasca supa de oasel Probabil ca nici nuera atât de rea la gust, dar arata gr9aznic. Legumele eraufierte prea mult si nu mai putea fi identificate, facând casupa sa arate ca un fel de terci lung. Îndeosebi în zilele demarti, Sara facea tot ce îi statea în puteri pentru a evitabufetul scolii.

- Hei, ce-ar fi sa îmPartimîm~euna pachetelul meu?

îi spuse Sara, înainte de a-si da sea a ce face. Oricum, numanânc niciodata tot ce îmi pune mama. Ma gândeam

sa ma duc afara si sa stau sub unCOl pac ca sa.citesc. Vreia vii cu mine?

- O, nu as vrea sa îti manânf pachetul, Sara. Maibine ma duc sa vad cum e supa aceasta de vita cu legume.

Suna destul de bine. 1Nu este buna, crede-ma. SiI gurii care o consumasunt cei care nu pot face deosd~irea între o mâncare

adevarata si scoarta de copac, cuml-~r fi de pilda Jimmy,e lânga care trecem si care poate rânca orice, sau cumar fi elevii care chiar nu au nimr altceva de mâncat.Crede-ma, Annette, nu vrei sa intn acolo.Annette râse.- Sara, esti simpatica. Binel daca zici ca nu te

deranj eaza.

50



Sara nu se putu fmpiedica sa nu o simpatizeze pe

Annette si nu era prfa sigura daca acest lucru îi facea

cu adevarat placere. unt o schizofrenica îsi spuse ea.Ma rog

Sara se opri la a~iratul de unde putea fi cumparateiferite produse i bag~ ~ mo~eda în el. Apasa pe o manetaSIscoase o punga cu c Ipsun.

- Totul merge m i bine cu chipsuri nu crezi?

Mai baga doua onede si scoase doua cutii cu sucde portocale.

- Nu prea ai de ales aici îi spuse ea lui Annette dar

la urma urmelor nicil nlutrebuie sa platesti mai mult de o

moneda sau doua.

Sara si Annette î i gasira un loc însorit în curtea scolii. Sara pipai iarba cu mâna ca sa s~ asigure ca soarele

o uscase de roua dUPf care se aseza. Isi rupse punga deârtie transformând-9 într-o fata de masa rudimentara

dupa care desfacu san1vicil1l cu carne.

- Mama chiar c~ miroase bine îi spuse Annetteprivind-o cum scoate ~andviciul din hârtie.

Mama Sarei taias deja sandviciul în doua jumatati.Sara îsi lua una si i- înmâna pe cealalta lui Annette

direct în hârtie avân grija sa RU o atinga cu degetele.

Annette zâmbi. Nu Pitea sa nu remarce cât de amabila

era Sara cu ea.

Cele doua fete rrtuscara cu pofta din sandviciurilelor privindu-se reciprdc în timp ce mestecau .

. - O Sara este efI mai bun aliment pe care l-amgustat vreodata în viara Cum. de ai rezistat sa îmi dai

di l? E i

51



Sara u de acord cu ea ca eraurh. sandvici bun, dar se

gândi ca Annette se cam lasa dusa de vhtMa bucur ca îti place, Annettt dar în fond, nu estedecât un sandvici cu carne.

- Ma rog, fie ce-o fi; dar este g ozav de bun.Annette musca din nou din san vici si mesteca încet,

savurând îndelung gustul. Sara era absolut sigura ca numai vazuse vreodata pe cineva savur d atât de intens un

sandvici sau orice altceva)cum facea nette cu sandviciulei cu carne. Nu lua niciun chips din. unga si nu bau delocdin cutia cu suc, preferând sa se co centreze în totalitate

asupra sandviciului, pâna când îl terLina.În final, fetele consumara si punga cu chipsuri,

iar apoi îsi baura sucurile. Sara Plrivi marul. Îsi dadueama ca nu avea cu ce sa îl taie î doua, asa ca scoase

din pachetel cele doua prajiturele CIIciocolata, pe care lefacuse împreuna cu mama ei seara t ecuta. Facusera doua

tavi pline, asa ca obtinusera suficiej te prajiturele pentruntreaga familie, care obisnuia sa le rnsume în timp ce se

uita la televizor, dar si pentru paCh}telele cu mâncare ale

Sarei si ale fratelui acesteia, Jason. S ra îi oferi o prajitura.Annette nu spuse nu. Musca din ea si spuse:

- O, Sara, e atâââât de bunaaaîaaara zâmbi. Ce o fi cu fatal asta? Oare nu maimâncase niciodata pâna atunci un ~andvici cu carne, sauo prajitura cu ciocolata?

Sarei îi placeau prajiturelelejciocolata, si de fapttoate felurile de dulciuri, dar nu ,redea ca le savurase

vreodata asa cum o facea Annette. licimacar pe departe.e auzi cl0potelul, iar fetele trekarira.

52



Hm repede a mai trecut aceasta ora spuse Sara.Adevarul este ca timpul zboara atunci când te simti bine.

Sara îti multumesc din inima pentru ca ti ai

împartit pachetelul cu mâncare cu mine. A fost excelent. Ma bucur ca ti a placut îi raspunse ea curatindu si

firimiturile din poala. Îti stau la dispozitie oricând doresti.

O aproape ca am uitat spuse Annette. Disearanu pot veni la casuta din copac. Tata mi a spus ca are osarcina pentru mine asa ca trebuie sa merg direct acasadupa scoala.

Bine. Atunci ne vedem luni. Sigur. La revedere.Sara privi cum Annette intra în cladirea scolii.

Sentimentele ei fata de ea erau amestecate. Nu i era deloc

usor sa îsi dea seama ce simte fata de ea. Era o fata frumoasafoarte desteapta si extrem de amabila; provenea dintr unmare oras si peste toate parea exagerat de entuziasmatade sandviciurile cu carne si de prajiturelele cu ciocolata.

a rog ridica ea din u~eri dupa care intra la rândulei în scoala.

53



a~ITOLUL

Sara î~i Ytae ae ~ro~riile eitr nur

Sara deschise 0fhii si ramase în pat, întrebându-se cenume o trez se. Ceasul desteptator tacea. Se uitala el si constata ca arat ora 7:45. da astazi e sâmbata îsi aminti ea. O auzea pe mama sa treba1uind prin bucatarie.De regula, atunci cân era de parere ca era timpul ca Sarasa se trezeasca, mama i facea o adevarata arta din a scoate

tot felul de zgomote, ~uficiente pentru a nu-i mai permiteSarei sa îsi continue s~mnul. În final, se prefacea de fiecare

data surprinsa când ~a aparea în bucatarie.

- Hm, buna di ineata, Sara Ai dormit bine?, - Banuiesc ca da, orta Sara, înca adormita pe jumatate.- Eu ma pregate c sa plec catre supermarket. Ce zici,

vrei sa vii cu mine?- Mda, bine, accFpta Sara.

Nu prea avea [hef de cumparaturi, dar stia cabagajele vor fi grele s. ca mamei sale i-ar fi prins bine omâna de ajutot. În pl s, i se p area distractiv sa îsi dea cuparerea în ~rivinta felGrilor de mâncare care urmau sa fie



game saptamâna viitoare. Gatind în fiecare zi de atâtiaani se întâmpla uneori ca mama ei sa nu mai aiba idei si

sa îi ceara sfatul Sarei. Desigur aceasta avea alimentele eipreferate care câstigau aproape de fiecare data competitiacu celelalte idei.

Sara si mama ei luara supermarketulla rând trecândprin fata tuturor standurilor.

- O Sara am uitat sa iau ceapa. Vrei sa te întorci la

raionul de legume si sa iei câteva pentru mine scumpo?Ia din cele galbene nu rosii si sa nu fie prea mari. A sinu uita sa iei si o cutie cu înghetata de vanilie. Vom faceo placinta.

Sara se întoarse la raionul de legume. Stia exact undeerau cepele galbene care se aflau pe acelasi raft de când îsi

aducea Sara aminte. Alese doua cepe de marime mediedupa care se îndrepta catre raionul de înghetata. În totacest timp jongla de câteva ori cu cepele. De aceea cânddadu coltul se uita dupa cepe pe care tocmai le aruncaseîn aer. Drept urmare se ciocni nas în nas cu cineva siscapa cepele care se rostogolira pe jos. Se repezi sa leculeaga de jos cerându-si în acelasi timp iertare:

- Îmi cer scuze Ar fi trebuit sa ma uit pe unde merg.- Sara exclama o voce surprinsa.Era Annette care tocmai ducea un carucior plin

pâna la refuz.- Buna Annette ce mai faci?Sarei nu-i venea sa creada. Era pentru a doua oara în

numai doua zile când se ciocnea cu Annette în timp ce eracomplet absorbita de diferite alimente. robabil crede ca sunt

cam dusa cupluta îsi spuse ea.- Fac bine îi raspunse Annette întorcându-si caru

ciorul si îndepartându-se de Sara. Ne vedem la scoala.56



Hm ciudat se gândi ISara.Ma întreb de ce o atâtde grabita.

În timp ce Annette sejgrabea catre casa, Sara observa

cât de plin era caruciorul e~.Acesta continea o sumedeniede conserve si alimente în hetate gata preparate, care nuuebuiau decât încalzite, i r deasupra lor se afla o pungamare cu chipsuri cu ciocoI ta.

Sara o gasi pe mama i si puse în carucior cele douacepe usor strivi te si cuti cu înghetata. Se oprira apoila raionul de delicatese si cumparara niste brânzeturi si

niste masline, dupa care s1 îndreptara catre casa. Sara ar

fi vrut chiar sa se grabeascj- putin. Arfi dorit sa o vada pe

Annette, si eventual pe mt~lmaacesteia.Nu cred ca vrea sa o cu oscpe mama eiîsi spuse Sara.Cred ca de aceea a sters-o a ât de repede.Când Sara si mama s ajunsera la casa, nu se vedea

nici urma de Annette. Sa a nu-si dadea seama de ce eraatât de interesata de aceas a poveste. O voce interioara îispunea ca nu-i frumos sa s ione~i.Cred ca ar trebui sa-mi

vad de treburile mele se gâ di ea.În mod evident Annette

nu doreste sa îmi bag nasulfAn treburile ei. De aceea nici nuo s-ofac. De-acum înainte o sa-mi vad de ale mele.

57



CAPITOLUL

reaeti în stafii?

Voi credeti în stafii? sopti Annette.Sara si Seth se privira surprinsi.- Pai da probabil ca da spuse Sara. Vreau sa spun

ca nu am vazut niciodata una dar nu am nici motive sama îndoiesc ca ar exista. Tu crezi?

- Dar tu Seth tu crezi în stafii?Seth nu era prea sigur în ce fel ar trebui sa-i raspunda

lui Annette. Îsi dadea seama dupa seriozitatea fetei sale canu glumea.

- Ce vrei sa spui prin a crede îp ceva?- Ce vrei sa spui prin ce vrei sa spui ? îi raspunse

Annette destul de aspru. Cred ca ti-am pus o întrebare

destul de simpla.Seth îsi dadea seama ca îi ranise sentimentele dardorea totusi sa îsi duca ideea pâna la capat:

....:.reau sa spun ca foarte multi oameni cred în cevanumai pentru ca îi aud pe ceilalti oameni vorbind despreacel lucru. Bunicul meu obisnuieste sa spuna ca daca le

59



repe ti oamenilor ceva suficient de des acestia vor începesa creada indiferent daca lucrul respectiv este adevarat sau

nu. El spune ca oamenii sunt la fel de creduli ca oile iar eunu mi-as dori sa fiu încadrat în aceasta categorie. De aceeam-am decis cu mult timp în urma sa nu cred niciodata cevanumai pentru ca asa spune altcineva. Pe scurt nu considerca ceva este adevarat decât daca am reusit sa îmi dovedesc

acest lucru prin expetienta TIeadirecta.Sara îl privi pe Seth în timp ce acesta vorbea cu

atâta fermitate. ad ca are o opinie foarte clara în aceasta

privinta se gândi ea.- De aceea având in vedere ca nu m-am întâlnit

niciodata cu o stafie nu pot spune din experienta mea

directa ca am convingerea ca acestea exista. Nu excludînsa aceasta posibilitate. La urma urmelor am avut si eupropriile mele experiente ciudate ...

Vocea lui Seth se pierdu. Îsi daduse seama ca era pepunctul de a deschide porti catre subiecte pe care nu sesimtea înca pregatit sa le discute cu Annette. Sara îl priviintens. Spera ca nu avea de gând sa îi spuna de Solomonlui Annette.

Annette observa interesul subit al Sarei.- Dar tu Sara? Tu crezi sigur în stafii?- Pai as zice ca da îi raspunse Sara.

Îsi aduse aminte de noaptea în care primise vizita luiSolomon în dormitorul ei dupa ce Jason si cu Jimmy îlîmpuscasera. În acea noapte nu se gândise la Solomonca la o stafie; era pur si simplu bucuroasa sa îl vada. Daracum daca se gândea bine îsi dadea seama ca majoritateaoamenilor care ar fi trait experienta ei s-ar fi gândit ca au



vazut o staRe. Nu avea însf de gând sa îi spuna ceva luiAnnette despre Solomon.

Sara si Seth se privira-l Amândoi stiau ca daca existaineva care s-ar fi putut Incadra în categoria stafiilor

olomon era acesta. Amâ1doi se abtinura însa sa spunaeva nefiind pregatiti sa îi rarturiseasca noii lor prietenesecretul lor ultraspecial. TOl ce îsi dorea Sara era sa uite cu

rotii de acest subiect si sa dea cu frânghia. 1-

- Ei bine u crezi în stafii? o întreba Seth privind

intens fata serioasa a lui Arinette.ndette se uita pe rân~ la Seth apoi la Sara din noula Seth si din nou la Sara.

Sa;a si Seth ramasera ~acuti asteptând raspunsul luiAnnette.

- Nu doar ma întrebar daca voi credeti le raspunsebrusc aceasta. Hei hai sa n dam cu frânghia.

Fara sa îsi mai pregate sca saltul ei perfect calculat depe platforma pe frânghie nette sari în gol ca si cum arfi ars de nerabdare sa paras asca mai repede acel loc.

- Ce-a fost asta? se înt eba Sara de îndata ce Annette

disparu de lânga ei.- Cred ca ar trebui a îi spunem lui Annette de

Solomon îi raspunse cu e~tuziasm Seth.Nu Seth nu Eu nulcred ca anrebui sa îi spunem.

Seth promite-mi ca nu îi lei spune.nnette se uita de jos ta ei si le facu cu mâna.

- Sara esti sigura? Vreiausa spun eu cred ca ...Te rog Seth îmi prqmiti?- Bine.

-

61



PITOLUL

Vesti nullversante

A doua zi dimineataI în timp ce se îndrepta catre

.l \scoala, Sara se g~di în permanenta la Annette.Decizia ei de a-si Avedeade propriile treburi i se stersesedemult din minte. Il vazu pe Seth mergând în fata ei, la cevadistanta.

- Hei, Seth, îi striga ea jasteapta-malNu stiu de ce tip se gân~ Sara. Oricum esteprea departeca sa ma audd

Dar Seth se opri, se în~oarse ~i îi facu cu mâna, dupacare se îndrepta catre ea. ~ara începu sa alerge, ca sa îlprinda din urma.

- Hei, Seth, îi spuse I ea cu respiratia taiata, tu aicunoscut-o pe mama Annettei?

- Nu, îi raspunse Seth facând o pauza. Nu as puteaspune ca am cunoscut-o.

- Hm, doar ma întrebt ...ara simti o unda de v novatie, dându-si seama ca nu

îsi tin~se pro~ria promisiule de ~ nl;1-simai baga nasul întreburile celorlalti.

3



Cei doi trecura peste podul de pe Main Street si întimp ce asteptau la s~mafor ca sa poata trece strada omasina mare stralucitoare si neagra trecu prin fata lor.

- Nu este masina tatalui lui Annete? întreba Sara.

Am auzit vorbindu-se în Magazinul lui Pete despre cât descumpa este masina acestuia. Uau Cred ca este cea maigrozava masina pe care am vazut-o în viata mea

Masina mare si neagra foarte lunga si stralucind

din cauza cromului -trecu -pe lânga ei si se îndrepta catrescoala. Era greu sa vezi cine era înauntru întrucât aveaferestrele fumurii dar Sarei i se paru ca vede un barbat lavolanul ei probabil tataI.Annettei si înca o persoana maimicuta în scaunul de lânga el probabil Annette însasi.

- Nu ti se pare ciudat ca nu am vazut-o si pe mama ei?

- Nu chiar.- Bine dar s-au mutat în orasul nostru de mai bine

de o luna. Am vazut-o odata pe Annette în supermarketcu un carucior plin cu ...

- Sara tocmai mi-am amintit ca am uitat ceva de

care am nevoie pentru ore. Tu ia-o înainte si o sa te prinddin urma.

Seth se întoarse brusc si începu sa alerge înapoi catrecasa lui.

Sara îl vazu cum alearga mai rapid decât îl vazusevreodata.

- Seth asteaptaDar Seth nu se uita înapoi.Sara nu prea credea ca Seth îsi uitase cu adevarat ceva.

1 se parea mai degraba ca spusese ceva care îl suparase.Oare de ce îl deranjasera atât de tare întrebarile ei despremama Annettei? 1 se parea ciudat

64



Sara nu îl vazu pe Seth întreaga zi. Era ciudat sa nuîsi intersecteze deloc drumul cu al lui între ore, nici macarodata. Ajunse la concluzia ca o evita. Nu avea niciun sens,

dar nici comportamentul lui bizar din dimineata aceleizile nu avusese vreunul.

Dupa scoala, Sara simti dorinta sa manânce unbaton de ciocolata, asa ca se opri pe la magazinul lui Peteîn drumul ei catre casuta din copac. O s i u câte unul

pentru fiec re îsi spuse ea, cotrobaind prin geanta dupamai multe monede care aveau întotdeauna propria lormaniera de a se ascunde în ultimul cotlon al gentii sale).

- Mi se pare atât de trist ca fetitele acelea atât dedulci nu au mama, auzi Sara comentariul unei femei. Nu

ti se pare cel mai trist lucru din lume?

Sara îsi ciuli urechile. Oare despre cine vorbeau?Apoi îsi dadu seama. Vorbeau cu siguranta despre

Annette si despre sora ei. Deci mama Annettei era moartaInima Sarei începu sa bata mai rapid.

- 0, ba da, raspunse cealalta persoana. Nu am stiut.- Nu cred ca stiu foarte multi oameni, dar Sam-,

Morris, care s-a mutat aici anul trecut, locuieste chiar lângaei. Sam este noul administrator al fermei Wilsenholm si

lucreaza cu sotul meu. Sam i-a spus sOtului meu ca el sibaietii lui au ajutat familia -Stanley sa se mute în nouacasa. Le-a luat un weekend întreg si alte câteva seri. Samspunea ca nu a vazut în viata lui atâta mobila si atâtea

cutii cu lucruri. Oricum, s-a bucurat ca a putut sa-i ajute.Spunea ca sunt toti oameni cumsecade. A aflat de moartea

doa~nei Stanley înca din prima zi. Ce poveste trista.Sarei nu-i veneasaîsi creada urechilor. MamaAnnettei-

era moarta, iar Seth stia acest lucru Atunci de ce nu i-a

65-



spus? De ce i-arfi ascuns un astfellde secret prietenei saleele mai bune? Sara lasa batoanele de ciocolata pe tejgh

si iesi din magazin.

N u o sa m ai vorbesc n iciodata II u el Nu are decât sa fiennette noua lui prietena cea mai buna ba chiar singura

lui prietena. Oricum nu mai conteaza pentru mine. Nu o

sa-i mai vorbesc n icioda ta S i n ici ara se îndrepta catre ~asa far~ sa vada nimic în cale

ei. Trecu de Aleea Thacker fara sLi arunce nici macar

privire. În niciun caz nu avea de gr1nd sa se duca la caSUin copac astazi.- Sara o striga Seth din spa~e. Sara unde te duci?

Nu vrei sa vii sa te dai cu noi cu frânghia?ar Sara continua sa se uitJ în fata. Era convinsa

ca Seth stia ca îl auzise dar ulti ullu~ru din lume pe

care si-l d.?rea la ora actuala era si vorbeasca cu el saunnette. Incepu sa alerge si nu se jmai opri pâna acasa.

66



PITOLUL

multa iuoire în jurul nostru

Sara se aseza pe pat, dar nu avea liniste. Camerai parea sa îsi reduca volumul, sufocând-o.Deschise fereastra si se aseza pe pervaz, privind curteâinterioara a casei. Aceasta era acoperita cu frunze uscatede toate culorile toamnei. Privirea îi cazu pe un cauciucprins cu o frânghie si transformat în leagan de tatal ei,cu câtiva ani în urma. Cauciucul era uria.s si leaganul

era excelent, putând fi folosit de doua persoane, ce-idrept, cam înghesuite. De când Seth construise casutadin copac, Sara nu se mai daduse cu leaganul din curteacasei sale. Vechiul cauciuc i se pareoaextrem de neinspiratprin comparatie cu aruncarea în gol deasupra râului cufrânghia legata de Seth. Astazi însa, vechiul cauciuc i separu un prieten de care uitase demult si pe care îl regaseaacum cu bucurie. În starea ei de auto compatimire, Sareii se parea ca ea însasi era o prietena veche, de care ceilaltiuitasera demult. Sari pe fereastra. lucru pe care mama eio rugase de sute de ori sa îl faca si se cocota în vechiul

67



cauciuc. Nu se putea legana prea Iare întrucât cauciuculera legat cu o singura f.rânghie si avea tendinta sa se

roteasca în jurul acesteia. Pe de ta parte era distractiv

Sara îsi închise ochii pentru a a plifica acest efect. Sedadu astfel de nenumarate ori în inte si înapoi la stânga

si la dreapta.Sara.

Sara auzi foarte limpede vbcea lui Solomon deundeva de deasupra.

Privi în copacul din ~ata ei ~de: bineînteles tronaSolomon cu penele zburhte usor e vant.

O buna Solomon. Ce sur riza sa te vad aici.

Si eu sunt surprins sa te vad ~ici Sara. Nu te ai maidat demult cu vechiul tau leagan dIn cauciuc.

Asa este ofta Sara. Mi s a fcut dor.Solomon ramase tacut o vreme. Sara continua sa se

legene.

Stii te asteapta la casuta din iopac.Nu mi pasa murmura Sart din leaganul ei.Solomon continua sa pastreze tacerea. Nu o forta

niciodata pe Sara sa vorbeasca daca aceasta nu era pregatita.

Solomon de ce nu mi a SPfs Seth ca stia ca mamaAnnettei era moarta? Nu cred ca crezut vreo clipa ca numa interesa subiectul. L am întrd at cât se poate de clardaca a cunoscut o iar el m a m ntit Solomon. Nu mi

vine sa cred. Si eu care credeam c suntem prieteni.În Seth s a dat adevarata 1 pta în aceastaprivinta

Sara. Annette l a rugat mai demul sa nu spuna la nimenisi i a cerut în mod explicit sa nu îtf spuna tie.



- Deci, i-a pasat mai mult sa nu îi raneasca eisentimentele decât sa nu mi le raneasca pe ale mele? Mabucur sa aflu acest lucru

Ei bine Sara banuiesc ca poti privi lucrurile si înaceasta maniera. La fel de bine ai putea crede ca Seth are·mai multa încredere în prietenia lui cu tine fiind convins caaceasta este mai stabila decât noua lui prietenie cu Annette.Pe de alta parte Annette este ea însasifoarte ftagila în acest

moment spre deosebirede tine.Pe fata Sarei se scurse o lacrima, pe care si-o sterse

cu mâneca.

- Bine, si de ce nu a dorit Annette ca eu sa stiu?

Ei bine Sara banuiala mea este ca ea a observat ca

oamenii se comporta mai putin natural cu ea atunci cândafla ca este orfana de mama. Nu doreste safie compatimitade nimeni. Ca si tine este ofata mândra si inimoasa care

doreste safie fericita.Sara înghiti în sec. Se simtea rusinata de sentimentele

ei de mai înainte. Si-asa era destul de rau ca gelozia omacina din când în când, neputând sa o controlezeniciodata pe deplin. Ce sentiment neplacut Iar acumcolac peste pupaza, simtea cum gelozia ei se amesteca cuvinovatia, la care se adauga .si tristetea legata de vestea camama Annettei murise.

O alta lacrima i se rostogoli pe obraz în timp ce îsi

aminti de sarmana Annette care era nevoita sa cumperealimente congelate si gata preparate, precum si chipsuricu ciocolata din magazin, întrucât nu avea o mama caresa îi gateasca acasa.

vezi tu Sara exact acesta este motivul pentru care

Annette nu a dorit caSeth sa îti spuna adevarul despremama



ei. Ea a început deputin timp sa redescoperecât defrumoasa

este viata, dar ori de câte ori unul din noii ei prieteni afla

de moartea mamei sale, ea trebuie sa îsi readuca amintede acest eveniment nef. ericitdin viata ei si sa retraiasca dinJ C

nou si din nou tristetea aceea sfâsietoare, datorita noii lor

perspective. Cred ca întelegi acum de ce si-a dorit sa evitetoate acestea.

- Da înteleg spuse Sara stergându-si nasul si

uitându-se în sus catre Solomon.

- Solomon nu stiu ce se întâmpla cu mine. Ma simt

tot timpul groaznic. _Solomon o ascuita linistit asteptând ca Sara sa îi

clarifice ce anume dorea sa stie.

- Vreau sa spun de când Annette a ajuns aici m-amsimtit tot timpul prost. Stiu ca nu este vina ei dar pur si

simplu ...Ei bine, Sara, sunt absolut convins ca în scurt timp te

vei simti mai bine. Tu esti în mod natural ofata fericita.

Poate ca ti-ar prinde bine o mica pauza ca sa încerci sa îti

clarifici aceasta emotie negativa, astfel încât sa stii cum sa opoti transforma.

Sara îsi sterse din nou nasul si îl privi pe Solomon.

Din acesta emana o stare placuta de seninatate care avea

darul sa o linisteasca. La urma urmelor o ajutase de atâtea

ori sa ne simta mai bine.Retine: primul lucru pe careti-l transmite un sentiment

puternic sau o emotie este ca lucrul la care te gândesticonteaza foarte mult pentru tine. Cu cât sentimentul este

mai puternic, cu atât mai important este lucrul respectiv

pentru tine. Al doilea lucru pe care ti-l transmit emotiile

70



tale este în ce masura te afli la unison din punct de vedere

energetic cu lucrul pe care ti l doresti.Sara stia la ce se referea Solomon atunci când vorbea

de fenomenul rezonantei energetice. Avusese foarte multeconversatii cu el pe aceasta tema. Îsi amintea perfectexplicatiile lui Solomon referitoare la Legea Atractiei sila pasarile din aceeasi specie, care zboara întotdeaunaîmpreuna în acelasi cârd .

Cu alte cuvinte Sara daca experimentezi un sentiment

foarte puternic dar care îti displace cum ar teama sau

mânia erelozia vinovatia sau acuzatia aceste sentimente ,

îti arata ca te gândesti la ceva care conteaza enorm de mult

pentru tine dar ca gândurile tale nu sunt la unison cu ceea

ce îti doresti tu.Sara asculta.Pe de alta parte daca experimentezi un sentiment

extrem de puternic care te face sa te simti bine cum ar iubirea aprecierea bucuria sau entuziasmul acesta

înseamna ca te gândesti la cev.a care te intereseaza la fel de

tare dar ca gândurile tale din momentul de fata sunt într o

rezonanta perfecta cu obiectul real al dorintei tale.

Emotiile negative nu sunt ceva rau Sara. Ele te ajuta sa

îti Mi seama cefaci cu gânduiile tale. Nu cred ca ti separe ceva

gresit în faptul ca degetele tale îti spun ca te apropii de cuptorul

încins. Exact aceasta sensibilitate te ajuta sa nu te arzi. Emotiile

negative reprezinta un indicator similflr. Ele te ajuta sa întelegi

ca Mca vei mai zabovi asupra gândurilor care te fac sa nu te

simti bine te vei simti din ce în ce mai rau.

Sara îsi întinse picioarele si.se dadu jos de pe leagan.Se aseza la pamânt si îsi prinse fata cu mâinile., , ,

71



- O Solomon stiu toate aceste lucruri. Cred ca mile-ai spus de o mie de ori pâna acum.

Solomon zâmbi.Hm poate ca nu chiar de o mie deori Sara.- O Solomon Seth trebuie sa creada ca sunt

îngrozitoare. Ce trebuie sa fac?Nu trebuie safaci nimic special Nu s a întâmplat nimic

care sa trebuiasca reparat. Prietenia ta cu Seth va continuasa evolueze la infinit fi nu s a schimbat nimic în aceastaprivinta caresa o diminueze în vreunfel. Eu unul ma afteptca voi trei sa deveniti cei mai buni prieteni din lume.

Sara îsi sterse din nou nasul dupa care privi în suscatre Solomon.

- Dar Solomon mie îmi placeau lucrurile asa cumerau. Nu vreau ...Îmi mai amintesc înca de perioada în care nu doreai

nici ca Seth sa afle de prietenia noastra.Sara nu mai zise nimic. Îsi amintea si ea de acest lucru.

Si totufi iata cât de frumos au evoluat lucrurileSara. Nu cred ca ti a parut vreo clipa rau de împartafireaprieteniei noastre cu Seth.

Sara pastra tacerea. Solomon avea perfecta dreptate cade obicei. Sarei nu-i parea nicio clipa rau de faptul ca Seth îliubea pe Solomon la fel de mult ca si ea sau ca Solomon îl

iubea pe Seth. Dimpotriva îi faceao placere enorma saîivadainteraqionând sa asiste la încântarea pe care si-o produceaureciproc. Relatia ei cu fiecare în parte se îmbogatise în urmaacestei comuniuni nu saraciseîn vreun fel.

Sara tu ai fost ofata extrem de sanatoasafoarte multiani la rând

72



- Asa esteEi bine te poti imagina spunându-i mamei tale: De

vreme ce am fost atât de sanatoasa în toti acesti ani magândescsafiu bolnava timp de câtiva ani pentru a lepermite

si altor oameni safie sanatosi ?

Sara râse.- Nu Solomon. Ar fi o prostie.Ar fi într-adevar oprostie pentru ca tu întelegi perfect

ca ceilalti oameni nu se îmbolnavesc din cauza bunastarii

de care te bucuri tu. Tu stii ca experienta bunastarii tale nuare nimic de-aface cu experienta lor.

Sara zâmbi.- Am înteles.

Sara aminteste-ti întotdeauna ca esti înconjurata defoarte multa iubire. Faptul ca Seth o apreciaza pe Annettenu îi diminueaza în niciun fel aprecierea pe care ti-o

poarta. Dimpotriva as zice ca o amplifica. De aceea cautaîntotdeauna cele mai frumoase sentimente fata de cei doi

prieteni atât de dragi ai tai.

Sara trase o gura de aer proaspat. Se simtea într-adevarmult mai bine.

- Bine Solomon. O sa ma gândesc la ce mi-ai spus.Îti multumesc. .

Solomon îsi lua zborul si disparu din vedere.

73



PITOLUL

roz e la e falii ie

A doua zi, dupa scoala, Sara se grabi sa ajungaJiJa casuta din c, pac, asteptându-i pe Seth si peAnnette sa i se alature. Îsi schimba de câteva ori locul,încercând sa îsigaseascao ozitie mai confortabila. Adevarul era ca nu prea se simtea î largul ei. Era înca stânjenita de

comportamentul ei din ziua anterioara si nu prea era sigurae avea sa le spuna celor îoi când acestia vor aparea.

Încercase sa cultivF numai sentimente frumoaseegate de Seth si de Annitte, dar ori de câte ori se gândeala ei, îsi amintea de fa11llili~lui ~nette. Nu îsi puteaimagina ce s-ar fi întâm lat daca minunata ei mama ar fidisparut subit din mijlo ul familiei sale. Simplul gând era

suficient pentru a o dep ima complet.- Hm exclama ea n soapta. Aceste gânduri nu mafac deloc sa ma simt mai bine. Nu cred ca ar trebui sa mamai gândesc la ele.

- E cineva aici?

Sara auzi vocea lui tne te de undeva de os75



- Da, sunt aici, îi striga Stra, sarind în picioare si

netezindu-si în mod constient btuza usor mototolita.e simtea prinsa cu mâta-n sac, ca si cum ar fi facutceva nepermIs.

Sara o vazu pe Annette puntnd o cutie de tinichea înaleata de sub pom. O acoperi a~oi cu haina ei, dupa carese grabi sa urce treptele.

- Ce este în cutie?

- O, doar niste lucruri pe dare le-am adus de acasa.Ceva ce doream sa îti arat.

- Oh Vrei sa îl asteptam pe 6eth? Cred ca ar trebui saapara dintr-o clipa în alta ..

- Seth nu vine astazi, îi rasPfnse Annette. L-am vazut

mai devreme si mi-a spus ca nu 90ate veni decât mâine.ara simti din nou sentimeIyul neplacut din stomac. robabil ca ma uraste se gândi ei.

- Tu esti cea mai buna p ,ietena pe care a avut-ovreodata Seth, Sara , spuse Ann tte fara nicio ezitare.

Sara o privi uimita. Parca i- r fi citit gândurile.

- Mi-a spus ca te-a cautat toata ziua, dar ca nu areusit sa te gaseasca, asa ca m-a r gat în mod special sa îtitransmit faptul ca doreste sa te î tâlneasca mâine.

- Bine, multumesc, spuse S ra.

Se simtea deja mult mai birr

Annette desprinse funia di+jurul cuiului si trase în

sus galeata.- O iau eu, spuse Sara, legâ, d din nou funia.

Annette îsi lua haina, pe ca~eo întinse pe jos ca pe opatura, dupa care plasa cutia de tinichea în centrul ei.

- Ce frumos ai aranjat totul, lîispuse Sara cu blândete,asezându-se în genunchi ca sa vJda mai bine.

76



Annette îsi trase Iantisorul de la gât si scoase de lapiept o cutiuta pe care Sara nu o mai vazuse pâna atunci.O deschise si scoase din ea o cheita pe care o baga apoiîn încuietoarea cutiei de tinichea.

Sara astepta cu sufletul la gura ca si cum se asteptasa vada o adevarata comoara. Miscarile Annettei pareauextrem de precise ca si cum le-ar fi practicat de o suta deori pâna atunci. Întoarse cheita în încuietoare si deschise

capacul cutiei. Sara scoase un tipat usor tresarind si

dându-se înapoi din cauza surprizei.Se simti usor stânjenita din cauza aparentei sale lipse

de respect fata de deschiderea atât de ceremonioasa aacestei-pretioase cutii dar Annette nu paru sa bage deseama. Parea desprinsa de tot ce se întâmpla în jurul eifiind complet absorbita de continutul cutiei.

Sara se aseza la loc si respira profund încercând înmod deliberat sa se relaxeze.

Degetele delicate ale lui Annette cautara ceva îninteriorul cutiei.

- Aceasta este mama mea îi arata ea o fotografie Sarei.Sara nu îndrazni sa se uite la fata Annettei în timpce lua fotografia si nu era prea sigura nici ca dorea sa seuite la poza. Nu prea stia care ar fi fost reactia cea maipotrivita la aceasta scena iar de data aceasta îsi dorea dinrasputeri sa nu mai comita nicio greseala.

- Cea de lânga ea sunt eu spuse Annette rupândtacerea .

.Sara privi fotografia. Era o poza foarte veche siextrem de uzata cu o crapatura m~re la mijloc. Fotografiafusese facuta de la distanta asa ca nu se putea vedea clar

77-



fata femeii bine îmbracate din nici a fetitei de lângaea. În schimb, putea citit:u usurirh.tascrisul de copil de pe

spate: EU SI MAMI. J .Aceasta este prima fotogr fie care mi-a fost facutaîmpreuna cu mama. Am scris acolo ce vârsta aveam: patruani, râse Annette.

Îi lua ~ot~grafia Sarei si oP1 se înapoi în cutie. Sara

nu spuse lllmlc.- Aceasta a fost facut cam un an mai târziu. Tata

spune ca mama încerca sa îl cOIringa întotdeauna sa iaparatul de fotografiat cu el si saJe faca poze oriunde am

fi mers, dar el rareori îi d~dea arcultare. Obisnuieste saspuna ca oamenii pierd prea mul timp contemplându-sitrecutul si uita sa se bucure de momentul prezent. De

fapt, cred ca acum îi pare rau cr nu a facut atunci maimulte fotografii.

Sara privi fotografia. Nici d[eaceasta data nu putea

distinge fata femeii si a fetitei ~in ea. În poza aparea ofântâna mare, lânga care se ved a o femeie ce tinea demâna o fetita care mergea pe ma ginea fântânii.

- Tata mi-a spus ca atunci dând eram mica, adoram

pur si simplu aceasta fântâna. ~a urcam pe marginea eisi dadeam ture în jurul ei, si orifât de mult m-ar fi lasat

sa ma joc, întotdeauna plângeaIf atunci când trebuia salec de acolo. J

- Aici suntem toti, continu~ Annette, dându-i Sareio alta fotografie.

- Uau, spuse Sara, înaintelde a se putea controla.

Este cea mai frumoasa poza peC· re am vazut-o vreodata.- Tata spune ca mama a nsistat sa ne facem cel

putin un portret de familie. AtuI ci când facea fotografii,

78



tata nu se apropia nici01ata suficient de mult pentru a

se putea distinge fetele c lor din ele. Mama obisnuia saspuna ca ar fi putut foa te bine sa faca fotografii unor

straini întrucât nimeniilllU si-ar fi dat seama vreodata.

Tata era de parere însa ca fotografie ar trebui sa spuna opoveste nu doar sa arate iste fete ca ar trebui sa arate cese întâmpla nu cui i se î tâmpla.

- Mamei îi placea foarte mult aceasta fotografiecontinua Annette dânduri Sarei o alta poza.

Sara privi fetele fr~moase din fotografie. Mama

Annettei fusese o femeie larte frumoasa. Avea parul lungsi drept la fel ca al lui An ette si ochii mari caprui. Tatallui Annette era si el un ba bat foarte chipes iar surioara eiera copia miniaturala alu Annette fiind foarte scumpa.

- Annette ai o famir e atât de frumoasa.Sara sebloca dorind si sanu fi spus asaceva. Sesimtea

îngrozitor de trista ca ace. ta familie atât de frumoasa numai era întreaga. În ochir aparura lacrimi asa ca se uita înalta parte pentru ca Ann tte sa nu o observe.

- Ma rog aceasta est singura fotografie profesionistape care o avem. Oricu este singura în care ne potidistinge fetele. O cu exc ptia acesteia.

Annette scoase o tai9tura-dintr-un ziar în care apareao fetita în vârsta de aprokimativ trei ani lânga un câinemare. Era o fotografie lu~ta de aproape. Câinele îi lingeafata fetitei.

Annette râse.

- Mi-as dori sa î~ mai amintesc aceasta scena.Mama mi-a povestit ca ne plimbam prin parc iar eutocmai mâncasem o îng etata cu care ma murdarisem

79-



toata pe fata. Acest dulau ~rias venir drept la mine si a

început sa ma linga pe ata. Se p~re ca chiar pe banca dinata mea se afla fotograful de la ~n ziar important, care îsi

lua prânzul si care a vaz. t întreata scena. A facut imediato fotografie, care a aparut chia în ziarul de a doua zi.Mama mi-a spus ca s-a simtit xtrem de stânjenita. Însfârsit, cineva se gasise sa îi fad o fotografie din prim

plan fiicei sale, si tocmai în el aparea un câine care o

lingea pe fata. ,_Sara citi prezentarea de sub poza:Fetita refuza sa îsi

spelefata asa ca este linsa Cele d ,ua fete izbucnira în râs.

Mama a adaugat ca si1~ura ei speranta era caimeni nu avea sa recLinoasc~ fetita din fotografie.

Dar tatei i-a placut atât demit poza din ziar încât acumparat toate exemplarele pe c ~rele-a gasit si le-a trimistuturor cunoscutilor câte unul. Intotdeauna a spus ca ofotografie trebuie sa spuna o po este, iar povestea pe care

o spunea aceasta fotografie ~c:;ltoJi banii. Tata sp une~caFOTOGRAFIE BINE FACUTA VALOREAZA CAT

O MIE DE CUVINTE. -1

Annette continua sa scoata flttografie dupa fotografiedin cutia de tinichea, spunânI u-i Sarei ce reprezintaimaginea. Sara începu sa se mai daxeze, ba chiar sa punaîntrebari, de genul:

- Cine este aici? Când a flrst facuta aceasta? Dau,

asta e casa voastra?

Dupa ce terminara, Annett închise cutia cu cheita.Fetele ramasera cu privirile atin~ite asupra cutiei. Sara se

simtea de parca tocmai ar fi Vl zut un film despre care

si-ar fi dorit sa nu se termine ni iodata.- Deci, daca tatal tau ne-ar ace o poza stând în acest

copac, cum crezi ca ar arata?

80



Pai râse Annette mai întâi de toate s ar îndepartacât mai mult posibil de noi de pilda urcându se foartesus în copac. În al doilea rând ar încerca sa scoata câtmai mult în evidenta casuta din copac cu tot cu galeata s

cu sistemul de scripeti ba chiar si cu frânghia de alaturiastfel încât noi doua am arata ca niste furnicute stând pe

aceasta platforma.Sara se distra copios pe seama imaginii create de

Annette. Iar sub poza ar scrie probabil. .. Annette facu o

pauza si o privi pe Sara în ochi: ... Decit posibil sa fiidin nou fericita.

Pe Sara o trecura fiorii prin tot corpul. Fara sa si deaseama acumulase o mare tensiune iar aceasta o parasidintr odata ridicându i se ca o greutate de pe piept.Dintr odata se simti atât de bine cum nu se mai simtise

demult. Sara as vrea sa întelegi ca sunt împacata cu aceasta

situatie.

Annette îsi privi ceasul. . O trebuie sa plec exclama ea. Nu credeam ca s afacut atât de târziu. Sara mai vorbim mâine.

Bine.Sara o privi pe Annette grabindu se catre casa.Se simtea

extrem de fericita ca avea o noua prietena atât de buna.

~ l~



PITOLUL

Sara î~i scnimoa ~arerea

A doua zi dupa scoala cele doua fete se reîntâlnira r sn casuta din copac. Sara se gândi ca era ciudat

ca Seth îi spusese din nou lui Annette ca nu poate veniastazi la casuta din copac. Desi acest lucru nu prea oîncânta era totusi fericita ca avea astfel posibilitatea dea si continua conversatia cu Annette.

O nu cumva barbatul acela care sta cocotat în copac si încearca sa ne faca o fotografie este tatal tau?

o tachina Sara taxa rautate încercând sa reinstaurezeatmosfera de cu o zi în urma.Annette râse.

Nu cred mai degraba ca este barbatul din elicopteruldin zare. Vârful copacului i s a parut prea aproape.

Petele ramas era tacute. Sara si ar fi dorit sa continue

conversatia exact din punctul în care se întrerupsese cuo zi înainte dar de atunci au trecut 24 de ore si niciuna

dintre ele nu mai era în dispozitia de ieri.Annette rupse tacerea.

Cândva poate ca voi sCFieo carte despre toateacestea.

83



- Despre cum este sa cresti. 1 ?Sara se opri în mijlowl frazeir Pur si simplu nu putearosti cuvintele.

- Nu, nu despre cum este SaIcresti orfana, completaAnnette fraza Sarei. Ci despre cum poti ajuta alte persoane

carora le-a murit cineva drag sa S simta mai bine.Oare a înteles-o corect? Annette nu îsi propunea sa

îsi scrie cartea pentru a ajuta persbanele carora le-a murit

cineva drag, ci pentru a-i âjutal pe cei care cunosteau

persoane aflate în aceasta situatie,- Sara, cel mai greu lucru acum este sa accept felulîn care se comporta oameRii fata de mine dupa ce aud

ce s-a întâmplat. Acestia nu sti~ niciodata ce sa spuna,i de fapt nici nu prea conteazaf pentru ca orice mi-arspune, nu reusesc sa ma faca sa ma simt mai bine. Dacanu au trecut ei însisi prin aceasta Jituatie, ma gândesc farasa vreau ca ar fi trebuit sa treac~ înainte de a încerca sa

ma consoleze. Daca au trecut Prir ea, mi-as dori sa nu fitrecut. Daca încearca sa ma mâ~gâie, mi se par patetici,iar daca nu încearca, mi se par lipsiti de inima. Pe scurt,

ma aflu într-o situatie imposibila. De aceea, as dori sa

, 1; ,criu o carte pentru acesti oamenr, ca sa-i ajut.Sara se sprijini de copac si o ~rivi pe noua sa prietena.Nu-i venea sa creada cât de dulce era aceasta. Nu credea ca

mai auzise vreodata în viata o inftbntie atât de altruista.

- 0, Sara, nu te uita la ine ca si cum as fi o

persoana nobila sau ceva de gen 1 asta. Nu sunt nici pe

departe astfel. I

Sara clipi din ochi si îsi îndrepta spatele, privind-o

pe. Annette si. dorindu-si sa înte11leagace se întâmpla înmtea acesteIa.

84



- Când s-a petr11cut evenimentul, prietena meacea mai buna, Carolin , mi-a spus: ,Ma bucur ca i s-a

întâmplat mamei tale si nu mamei mele.'Sara suspina.- La vremea aceea, lam crezut ca era cel mai rautacios

lucru pe care il-ar putlea spune cineva altcuiva aflat înceasta situatie. La or~ actuala nu mai cred însa asta.Probabil ca adI fost mai ine daca si-ar fi pastrat observatia

pentru ea, dar adevarul este ca nu avea cum sa nu simtaasta. Pe de alta parte, n este nimic rau în a spune ceea ce

simti. Mai mult, mi se pare absolut natural sa simti asa

ceva. Practic, prietena 11[1eau a gresit cu nimic. Intentiaei nu a fost una rautacibasa. De altfel, se afla în situatia

imposibila de a nu pute spune ceva care sa ma faca sa masimt mai bine.

Odata, am auzit o doamna de la supermarket

spunându-i alteia ca n este atât de grav când o familie

bogata pierde pe cineia, întrucât îsi poate permite sa

angajeze personal care~a o ajute, în timp ce adevarateletragedii se petrec în fa iliile sarace care pierd un parinte,întrucât nu mai are cin sa aiba grija de copii.

Sara îsi miji ochii Sf oft~.

- Stiu, zâmbi Annftte. Când si-a întors capul, i-amîntepat pâinea si i-am sGrivitrosiile.

Sara râse:

- A scapat usor.

- Nu, Sara, exact lasta vreau sa spun Oamenii nu

sunt în mod intentiOna rautaciosi. Pur si simplu, nu stiu

ce sa spuna în astfel de ituatii, iar principalul motiv esteca orice ar spune, cuvintele lor nu vor schimba niciodata



starea de spirit a celui care trece printr-o astfel de drama.Nu poti face nimic pentru astfel de persoane. Mama

obisnuieste sa spuna ... Annette se opri brusc ca si cum nu ar fi avut intentia

sa continue. Apoi spuse:- ... De fapt îmi doresc doua lucruri: ca cei care

sufera din cauza pierderii unei persoane dragi sa înteleagaca va veni o vreme când se vor simti din nou bine si ca

• ~

nu va dura atât de mult pâna când se va întâmpla acestlucru; pe de alta parte mi-as dori ca cei din jurul lor sa serelaxeze si sa astepte acest moment. Oamenii îsi fac grijimult prea mari din cauza mortii.

Sara îsi ridica privirea si o privi intens pe Annette.Nu-i venea sa îsi creada urechilor. Parca l-ar fi auzit pe

Solomon. Annette întelesese singura acest lucru chiardaca nu îl cunostea pe Solomon.

- La scurt timp dupa ce mama a murit matusa meane-a adus o pisica frumoasa cu blana pufoasa si alba.Lui tata nu i-a placut deloc. Cred ca a fost chiar furiospe matusa mea pentru gestul ei. Matusa a pus pisica pejos în mijlocul sufrageriei noastre iar aceasta a sarit chiarpe fotoliul preferat al mamei mele. Mamei îi placea sacroseteze în el lânga fereastra. Pisica s-a urcat pe perna pecare statea mama si s-a ghemuit acolo punându-si capulpe Iabute ca si cum ar fi dorit sa ne spuna: De acumînainte acesta este locul meu.

Tata a împins cu brutalitate pisica de pe fotoliuiar animalul a început sa sara de pe un scaun pe altulpâna când a ajuns pe canapea. Cred ca s-a urcat pe fiecaremobila din casa. Îmi amintesc ca am alergat dupa ea prinîntreaga casa. Nu cred ca a mai ramas vreun loc pe care sa

86



nu-l miroase. Dupa ce iterminat inspectia generala s-a

întors glont la fotoliul Tamei mele.

Am luat-o în poalj mea iar ea mi-a lins fata si a

început sa toarca. rentrlll o clipa m-am simtit incredibil

de fericita. Am începuta râd si nu m-am mai putut opri.

Ma simteam grozav.

L-am auzit apoi p tata certând-o pe matusa mea

în cealalta camera. I-a spus: 0 mie de pisici nu le-o vor

aduce înapoi pe mama lor.atus: i-a raspuns Nu încerc sa le-o aduc înapoi pe

mama lor. Incerc sa o r aduc înapoi pe Annette.- Chiar m-am gân1it atunci: Da m am întors.

Sara simti din nou fiIoriprin tot corpul. Nu-i venea sa

creada ce îi povestea Anrette. Stia fara nici cea mai micandoiala ca sosise mOmentul sa îi împartaseasca acesteia

secretul ei legat de Sol01on. De-abia astepta sa îl gaseasca

pe Seth si sa îi spuna ca ri-a schimbat parerea. Dorea sa îispuna lui Annette totul dar mai presus de orice dorea ca

aceasta sa îl cunoasca P<1 priettnul ei Solomon.

~-l~

87



: CAPlOLUL

Exrlicatii aeSrre laentitatea lui Solomon

Sara pleca de la sc~ala cât de repede putu. Spera sase întâlneasca cu ~eth pe drumul catre casuta din

copac, astfel încât sa îi sp~na de decizia ei de a-i povesti luinnette despre Solomon1 Seth se afla însa deja la casuta,

împreuna cu Annette, si r astepta pe Sara.

-: Buna, spuse Sara r respiratia taiata, în timp ce se

urca In copac.

- Buna, Sara, îi zâm I i Seth cu gura pâna la urechi.

Era fericit sa o vada.

Cei trei ramas era în ~acere, simtindu-se putin ciudat.Apoi, Annette spuse din feni1).:

- Mama mi-a spus Cf ar trebui sa ...

Vocea îi tremura. rivi în pamânt si se juca cu

Iantisorul de la gât.

Seth si Sara se priVi1 uimiti.

C . .~_ - e vreI sa spU1...

- Mi-a spus ca voi u sunteti la fel ca ceilalti copii,

ca. întelegeti fenome~ul foqii. A adaugat ca si tu ai unneten mort, care ma cutlOaste.



Sara si Seth se privira consternati. Niciunul nu preastia ce sa spuna.

- Pai începu Sara adevarul este ca prietenul nostrunu este chiar mort. Vreau sa spun ca a fost mort daracum nu mai este.

Annette îsi sterse ochii si se uita la Sara încercând sa înteleaga mai bine ce spusese aceasta.

- A fost mort dar acum nu mai este?- Stii la început ~eraviu încerca Seth sa traduca dar

fratele mai mic al Sarei si prietenul acesteia l-au Împuscat.Ochii Annettei se deschisera larg.- L-au împuscat? Baietii aceia au împuscat un om

pe Solomon?- O nu Annette Solomon nu este un om. Este o

bufnita. - Prietenul tau mort este o bufnita ? Sara si Seth se privira stingheriti. Povestea lor nu

mergea prea bine.- Oricum acum nu mai este mort dar da este o

bufnita una care vorbeste. Annette inspira profund si se sprijini mai bine de copac.- Înteleg.Sara si Seth ramasera tacuti privindu-se îngrijorati

iar apoi uitându-se la Annette. Povestea nu mergea binedeloc. Ce se va întâmpla daca Annette nu ne crede sau daca

ajunge la concluzia ca suntem nebuni? Si cel mai rau lucru

între toate ce se va întâmpla daca le va povesti celorlalti ce

i am spus? Sara îsi dori sa nu-i fi spus nimic lui Annettedar acum era prea târziu.

- Ce vreti sa spuneti atunci când afirmati ca aceasta bufnita pe nume Solomon a murit iar acum este dinnou în viata?



Sara inspira profund

Ei bine începu ea ~zitant este o poveste lunga daram sa ti o spun.

Îsi sufleca absenta tânecile ca si cum ar fi dorita se ~puce de t: eaba. Sîth se aseza ~ai bine lânga ea

privind o atent. Isi strânSIPicioarele la piept si se înclina

în fata ca si cum de abia ar fi asteptat sa asculte din nou

interesanta poveste. Sara îi simti trupul lânga al ei si se

simti invadata de un val e caldura stiind ca de aceasta

data erau la unison. Nu mai simtea atât de expusa ca

prima data câttd îi poves~ise lui despre Solomon.

În viata Sarei se înt~mplasera atât de multe lucrurie când îl cunoscuse pe ~unul ei prieten Solomon încâtîi venea greu sa stie de umde sa înceapa. Învatase atât de

multe lucruri de la SOlo±on încât aproape ca nu i maivenea sa înceapa cu începutul când nu stia nimic despreînvatatura ·lui. De altfel nici nu era prea sigura ca ar fireusit chiar daca ar fi înc rcat.

Seth îsi dadea seam ca Sara avea probleme în a sigasi cuvintele dar era de p v ere ca trebuia sa o lase pe ea sa

povesteasca întrucât ea fus~e prima prietena a lui Solomon.

Sara îsi aminti de zifa în care îl gasise pe Solomontând pe gardul de lânga IAle~aTh~cker si de uimirea ei

atunci când pasarea îi vor~ise pentru prima data de parcaacesta ar fi fost lucrul cel mlaifiresc din lume. Îsi aminti apoi

cât de destept era Solomof si cum cun~stea el raspunsurilela toate întrebarile pe cari i le punea. Isi aduse aminte denoaptea în care o învatase ia zboare sau de cea în care ea sicu Seth zburasera pe deasipra orasului.

Gândurile i se învârtfau cu repeziciune în minte. Deceea nu stia cu care sa îqceapa. Ar fi dorit sa îi spuna lui

91



Anuette totul despre Solomonl dintr-oda. ta daca s-ar fiutut. Care era însa cea mai bura maniera de a începe?Sara auzi ea limpede voc9a lui Solomon în mintea

ei. Eu sunt cine sunt fi nicio eXPlcatie din lume nu va puteaschimba acest lucru. Annette va în iita în timp sii mii cunoascii

mai bine afa cum ai facut tu la Iremea ta fi afa cum a facut

Seth mai târziu. TOtul este bine. incepe pur fi simplu.

Seth vazu cum fata Sarei se lumineaza, asa ca se relaxala rândullui si se lasa 'pe sp~te. si dadea sea~a ca Sara se

simtea inspirata si ca totul era î, regula.

- Ei bine, Annette, cred ca cel mai bine ar fi sa încep

prin a-ti explica cine este Solo ono

- Este o bufnita, nu? spus repede Annette.

Seth si Sara se privira lung si îsi zâmbira. - Pai, da, chiar este, dar în celasi timp este mult mai

mult decât atât Solomon spu e ca noi suntem cu totii

mult mai mult decât parem.Ochii ei studiara cu atentiJ fata Annettei, încercând

t

a depisteze orice urma de neîn redere sau de spaima.

- Continua, o încuraja An ette.

- Tot el spune ca desi ne fam în acest trup pe care

îl putem vedea si simti, în fiecat dintre noi exista o parte

care nu îmbatrâneste si nu moa e niciodata, iar aceasta ne însoteste tot timpul. Unii oam ni o numesc Suflet, dar

Solomon prefera sa-i spuna Fiilta noastra Interioara.Annette asculta în liniste.

- Solomon spune ca Fiinta roastra Interioara traieste

de-a pururi. Uneori, ea se mantfesta într-o forma fizica,pentru a experimenta realitatea din lumea noastra. Nu

putem spune ca aceasta Fiint1 Interioara este vie sau



moarta, pentru simplul motiv ca nu exista moarte. Pur sisimplu, uneori Fiinta Interioara este întrupata în forma eifizica, iar alteori nu este. Altminteri, ea este întotdeaunavie si fericita.

- Continua, spuse Annette.- Noi suntem niste simple extensii ale acestei Fiinte

Interioare eterne si imuabile. Ori de câte ori ne simtim minunat, noi îi permitem sa se manifeste mai plenar prinnoi. În schimb, atunci când nu ne simtim deloc bine, de

pilda atunci când ne temem sau când suntem suparati,noi nu îi permitem sa straluceasca în noi.

O lacrima se rostogoli pe obrazul Annettei.Sara o privi, nestiind daca este cazul sa continue sau nu.- Mama mi-a spus acelasi lucru, Sara. Mi-a aparut

într-un vis si mi-a spus ca vom putea discuta oricând voidori, dar numai atunci când voi fi fericita. Mi-a spus cadaca nu ma voi simti fericita, nu îmi va putea auzi vocea.Când m-am trezit, am plâns întruna. Nu credeam cavoi mai putea fi fericita dupa moartea ei. De aceea, nucredeam ca voi mai putea vorbi cu ea.

Atunci, matusa mea a dus pisica aceea dragUta, caremi-a lins fata cu limba ei aspra. În timp ce râdeam, amauzit din nou vocea mamei, care mi-a pus: ,Este o pisicafoarte frumoasa, Annette. Ce-ar fi sa îi spui Sara?

Am fost atât de fericita. Am înteles atunci ce dorise

sa îmi spuna mama. Eram în continuare trista atunci cândîmi aminteam de moartea ei, dar daca o simpla pisicuta maputea face sa uit de tristetea mea prin jocul ei, era evidentca existau foarte multe alte lucruri la care ma puteam gândiastfel încât sa ma simt bine si sa îi pot auzi vocea.

93



Seth si Sara o ascultara uimiti. Sara si-ar fi dorit sa o îmbratiseze si sa o sarute. Se întreba fara sa vrea de ce s-o

w

fi simtit îngrijorata mai înainte. Annette întelesese .deja

din propria ei experienta de viata multe din cele ce dorea

sa i le spuna Sara.

Cei trei copii ramasera tacuti într-un cerc strâns,

privindu-se cu ochii plini de lacrimi de fericire. Se bucurau

de faptul ca erau împreuna si de Bunastarea pe care o

simteau. Sara îsi întirrse bratele, prinzându-i pe Annette si pe Seth de umeri. Cei doi facura acelasi lucru, creând

astfel un cerc perfect. Inimile lor cântau de bucurie.

Cred ca a venit rândul meu sa îmi spun replica se auzi

vocea lui Solomon, care ateriza pe o creanga din apropiere.

Nu cred ca ar putea exista vreodata un moment mai potrivit

ca acesta Coborî apoi chiar în mijlocul cercului creat decei trei prieteni ai sai neînaripati.

Ma primiti sipe mine? întreba el.- Solomon chicoti Sara. Suntem fericiti sa te vedem

Ei bine bunii mei prieteni neînaripati ma bucur la

rândul meu ca sunteti fericiti

Buna Annette sunt încântat sa te cunosc în sfârsit înmodformal

Gura Annettei se deschise larg. O privi pe Sara, apoise uita la Seth, la Solomon si din nou la Sara. Gura i se misca, dar nu se auzi niciun cuvânt.

Sara si Seth întelegeau perfect ce simtea Annette,

întrucât nu trecuse chiar atât de mult timp de cândsimtisera si ei acelasi lucru, atunci când îl auzisera pentru

prima data vorbind pe Solomon.

- Pai, dupa cum se spune: o bufnita vorbitoare

valoreaza mai mult decât o mie de cuvinte, chicoti Sara.

94



Seth si Annette râsera cu lacrimi.

Ei bine copii astazi nu pot ramâne cu Vot spuse

Solomon. Am întârziat la lectia de spaniola Ne vedem

însa mâine VOm vorbi atunci daca veti dori Hasta la

vista Dupa care Solomon îsi lua avânt si se ridica în aer

disparând într o singura clipa.

Sara si Seth izbucnira din nou în râs.

Nu numai ca vorbeste dar vorbeste chiar în mai

multe limbi? se minuna Annette careia îi curgeau lacrimi

pe obraji din cauza râsului.

Asa se pare îi raspunse Sara înca râzând. Pe aici

nu prea te poti plictisi. Totul este întotdeauna perfectdar si într o continua schimbare.

Cei trei ramas era tacuti.

Vreti sa ne dam cu ftânghia? spuse Seth într un târziu. Nu îi raspunse Sara.

Nici eu spuse si Annette.

95



CAPITOLUL

De Yor~a cu Solomon

Sara Seth si Annette stateau pe platforma casuteidin copac asteptând ca Solomon sa li se alature.

- Ne-am putea da cu frânghia pâna când va aparease oferi Seth.

- Nu nu ma deranjeaza sa îl astept spuse Sara.- Nici pe mine spuse si Annette.Mintea Sarei era plina de gânduri. De-abia reusise sa

adoarma noaptea trecuta iar la scoala îi fusese imposibilsa se concentreze la ceva din ce spuneau profesorii. Înminte îi aparuse o întrebare pe care de-abia astepta sa i-opuna lui Annette.

- Spui ca mama ta ti-a povestit despre noi?-Da.

Sara si-ar fi dorit sa continue.

- Îmi apare întotdeauna în vise. Nu chiar în fiecarenoapte doar uneori. O a venit

Annette sari în picioare aratând catre cer.Sara si Seth se ridicara si ei.



- Este mi•• exclama ~nettJ ptivindu-I pe Solomon

care plutea în cercuri mari deasufra casutei din copac.ara si Sem se privira zâmbtd. De mult timp nu îsimai facuse Solomon o intrare în scena atât de mareata. Sara o

privi pe Annette si recunoscu senti6entul anticiparii fericitepe care îl simtea si ea atunci când Solomon se apropia.

Atunci, Solomon facu un plbnjon rapid si ateriza în

mijlocul lor. va salut ~unii n.zei~rieteni neînaripati .

. ~nvette chicoti, manifestfndu-si astfel bucuriatenoara.

Ce mai faceti astazi domn~{oara Sara? Solomon oprivi adânc în ochi.

- Niciodata nu am facut mJ bine

Într-adevar, Sara se simtea I inunat.

Acest lucru mi separe ab;olut vident. Si tânarul Seth?

- Si eu fac foarte bine, SOlOlon. Cât se poate de bine.

Grozav. Annette suntem cu totii fericiti ca ni te-ai

alaturat. Tu cum te simti astazi?- Si eu ma simt foarte bine, olomon. Sunt extrem de

fericita'ca m-ati inclus în cercul vrstru. Nu-mi vine sa credcât de norocoasa sunt. Ma simt îtât de binecuvântata.

Cu totii ne simtim astfel Annette. E~te într-adevar

minunat sa fim împreuna. Stii l suntem cu totii pasari

din aceea{i specie iar pasarile lin aceea{i specie zboara

întotdeauna în cârd

Annette râse.Sara care crezi ca este lucr cel mai semnificativ pe

care l-ai înteles de când ne aduna rz împreuna în acest cârd?o întreba Solomon.

Annette si Seth râsera.



Sara îl privi pe Solo1on. De ce îi punea o întrebare atât

de serioasa?De ce nu îi eXIlicael direct lui Annette, ~a cumfacuse cu ea si cu Seth? S. erase ca Solomon o va învata peAnnette cum sa zboare, as cum facuse cu ei doi.

Îsi duse gânditoar~1 mâna la frunte, încercând sa

gaseasca cel mai potrivit raspuns la întrebarea pusa deSolomon. se parea ca îhvatase extrem de multe lucruri

importante de la el. În riata ei se întâmplasera atât demulte lucruri de când îl ounoscuse, iar Solomon o ajutase

în atât de multe situatii la fel ca si pe Seth , încât îi veneareu sa se decida pe loc care dintre învataturile lui i separea cea mai importanta dintre toate.

- Solomon, nu stiu ...Sara o întrerupse el. Am sa ti dau un indiciu.

Modalitatea cea mai buni de a afla care este lucrul cel maiimportant din viata ta consta în a te lua dupa emotiile tale.

Cu cât acestea sunt mai ~uternice cu atât mai important

este lucrul care le declanse1za. De aceea daca îti vei amintimotiile celemai puterntc4pe care le ai avut v;i descoperifi

lucrurile cele mai importafte di~ viata ta.- Te referi la emOtiile pozitive sau la cele negative? îl

întreba Sara.

se parea amuzant. lAiplaceau la nebunie lectiile luiSolomon. - _

Nu conteaza. Atunci cfnd o emotie estefoarte puternica

indiferent daca estepozitta sau negativa obiectul care oeclanfeaza este întotdeaura foarte important pentru tine.Cei mai multi dintre oaryeni îsi amintesc însa mult maiufor de emotiile lor negat1ve c~re le indica faptul ca cevaimportant sepetrece în viata lor.

- Deci, vrei sa spui cF daca îmi voi aminti lucrul celmai rau care s-a întâmpla~ în viata mea sau emOtiile cele



mai neplacute pe care le-am simtif vreodata voi descoperiastfel aspectul cel m ai sem nificativ pentru m ine?

Exact.

- E i bine Solomon în acest daz raspunsul este usor de

dat. Cel m ai rau în întreaga mea ~iata m-am simtit atunci

când Jason si cu Billy te-au îmtu~cat când sdngerai si

ti-ai închis ochii iar eu am crezu~ ca ai m urit.A nnette suspina si îsi în~rucrsa bratele pe piept.Sara chiar am murit spuse Solomon pe un ton

dramatic. Celputin ~a cum întele;~frvoi muritorii conceptulde moarte. Tata l tau mi-a îngropat~ormanul depene mâncate

de molii în curtea din spatele·casei.fiu-ti mai amintesti?

Sara izbucni în râs. Lipsa ~agranta de respect a luiolomon fata de moarte o luase prin surprindere. Faptul

ca stateau cu totii acolo discutând cu Solomon despre

propria lui moar~e desi acesta efa cât se poate de viu îifacu sa se relaxeze profund în legatura cu acest subiect

atât de solem n.

Da antic ipez ca vom avea cu ftii numeroase conversa tiiâ t sepoate dep lacu te despre moaf:e.Cei trei copii se distrara cop ios.- Solomon ai o perspecti~a cu adevarat curioasa

asupra lucrurilor.

Eu o perspectiva curioasa? IDupa parerea mea V tmuritorii sunteti cei care aveti perspectiva cu adevara t

curioasa asupra lo r. Gândeste-tepftin : atunci când a ti ven itîn acest corpfizic minunat voi stiati ca nu veti fi decât niste

chiri~i tem po rari în el Chiar si fcum voi întelegeti ca nueti ram âne pentru totdeauna în lel Toti stiti ca veti muricaci nu cunoasteti pe nimeni cape sa fi trait o vesnicie în J

100



corpul saufizic. Si totufi, voi continuati sa vafaceti griji din

cauza mortii, împotrivindu-va ei din rasputeri. Nu opriviti

nicio clipa cape unfenomen minunat fi miraculos, defi chiarasta este. Dimpotriva, opriviti cape ceva nedorit fi o urâti.

O considerati opedeapsa. Mai mult, daca antipatizati sincer

pe cineva, îi acordati Pedeapsa cu Moartea': Nu-i de mirare

ca sunteti atât de con/uzi în privinta acestui subiect.

Cei trei copii îl privira tacuti pe Solomon. Ca de

obicei avea perfecta dreptate. Niciunul nu cunostea pecineva care sa nu se teama deschis de ideea de moarte. Toatalumea considera acest subiect solemn si neconfortabil.

Majoritatea oamenilor se tem atât de tare de moarte

încât uita complet sa traiasca. Aceasta atitudine este cu atât

mai nefericita cu cât moartea nici nu exista de fapt. Nu

exista decât viata eterna.

- As vrea sa stiu si eu tot ce stii tu spuse Sara.

Ei bine, Sara, adevarul esteca tu ftii deja tot ce}tiu eu.

Rolul meu este doar de a te ajuta sa-ti reamintefti ceea ce

}tii. Te asigur ca îti vei reaminti. totul la momentul potrivit,

încetul cu încetul. De altfel toti trei va descurcatiperfect înaceastaprivinta, fiind în plin proces de reamintire a esenteivoastre reale.

Bun, am plecat. va urez· o zi minunata fi sper ca nu

veti uita sa va dati cufrânghia Solomon îsi întinse aripilesi îsi lua zborul. În câteva clipe disparu la orizont.

Annette îsi privi noii ei prieteni. Se simtea maifericita decât fusese de foarte mult timp.

- Mama avea dreptate. Voi stiti ce înseamna moartea. - Da stim îi raspunse Sara.-Tot ce trebuie sa facem

este sa ne aducem aminte ca stim ..



PiTOLUL

Renuntarea la atentia ne~atiYa

Sara îS; lasa haiJ pe unul din pilonii podului depe Main Street lsi se instala pe locul ei preferat,

deasupra apelor râului, l~sându-se scaldata în razele caldeale soarelui din acea dlrpa-amiaza de sâmbata. Adoraacest loc. În plus, iubea acest râu, mai mult chiar decât

ceilalti oameni care îl i}beau. Îl iubea primavara, când

aproape sa se revarsa din matca si când inunda podul din

busteni pe care îi placea a îl tfaverseze în goana. Îl iube~a

iarna, când era acoperit fU gheata de la un mal la altul. Ilubea vara, când afara e~~foarte cald si îti puteai sufleca

pantalonii, racorindu-te tn apa lui acolo unde apa nu erafoarte adânca). Si îl iube la fel de mult toamna, când peapele lui pluteau morm ne de frunze colorate, pe care leducea numai el stia und . Sarei îi placea sa îsi imaginezeca era suficient de mica, la fel ca Thumbelina, eroina eiprincipala din povestile I entru copii, pentru a calari pe ofrunza la vale, descoperi d astfel lumile minunate aflateîntre micutul ei orasel d munte sioceanul cel vast. Sara

înce u sa viseze la o astff de ~alatorie si zâmbi.103



întâlnire cu acest râu.estecate atunci când îsi

Mama ar în cântata îsi s9use ea sarcastic stiindcât de des îsi exprimase tngrijorarea mama ei în privinta

obsesiei sale fata de acest râu. IGândurile placute alearei se întrerupsera când îsi a~inti de grija irationalaa mamei sale.

Parintii îfi fac atâtea griji se I gândi ea. Îsi fac griji înlegatura cu orice defi de cele mai multe ori nu au niciunmotiv de îngrijorare

Sara îsi aminti de prima eiÎntotdeauna simtea sentimente

amintea cum cazuse de pe puntd din busteni din cauza

dulaului urias care se repezis~ sa o linga. În scurtul rastimpât statuse în apa trecuse de la o teroare profunda la un

fel de resemnare relaxata fiind COl vinsa ca probabil se vaîneca; apoi la uimirea în fata fru usetii uluitoare a râuluiîn timp ce plutea pe spate Iasân u-se dusa pe o distantade kilometri întregi; în sfârsit trecuse la convingereaabsoluta ca orice s-ar fi întâmpla totul era bine în viata

I

ei. Sara stia ca ciudata ei caIator~e de-a lungul râului îichimbase fundamental perceptt asupra vietii. Acela a

fost primul moment din viata li când a stiut intuitiv

dincolo de orice îndoiala ca totu era bine.- Sara Sara Sara

Sara uita de gândurile sale auzind vocea fratelui eimai mic Jason.

- Ai auzit ca Samuel Morris proape ca s-a înecat înrâu? Sara Sara Ai auzit? îi striga J son alergând catre ea.

Sara se ridica în picioare rivindu-si fratele cumalerga bezmetic catre ea tinându si cu o mâna caciula casa nu-i cada de pe cap.

104



- Samuel? spuse Sira, fara sa înteleaga. Cine esteamuel Morris, Jason? tp, nu realiza ea, punând cap la

cap informatiile. ste fratele mai mic al lui Seth

- De unde stii? CiAi e ti-a spus? Unde este Samuel?

patit ceva? îl mitralie lea cu întrebari înainte ca bietulJason sa poata raspunde a vreuna.

- Am auzit niste ameni vorbind despre asta înMagazinul lui Pete.

- Hai, spune-mi tot e stii, tipa ea furioasa, prinzându-lde brat si privindu-l în oc i. Ce au spus acei oameni?

- Nu stiu tipa Ja on înapoi la ea, smulgându-sibratul din mâinile ei. D amne, Sara, în fond ce-ti pasa?

- Îmi pare rau, Jaso 1, nu am vrut sa te strâng atât detare de brat. Dar ...

Vocea îi tremura. I u avea de gând sa îi explice lui

Jason despre frumoasa f prietenie cu Seth, fratele mai

mare al lui Samuel. Ori um, nu ar fi înteles-o nici dacaar fi încercat o mie de a i sa-i explice. Si peste toate, nu

era cel mai potrivit mo~ent.

- Spune-mi doar ce ai auzit.

Dar Jason o privi cu încapatânare. Nu-i placeadeloc atunci când Sara acea pe sefa cu el. De altfel, eraîntotdeauna încântat sa ,tie c.evace,ea nu stia. În acest fel,se simtea mai puternic.

- Te rog, Jason, sp ne-mi ce stii Te rog

- Nu stiu decât calustiul acela stupid a încercat saonstruiasca o pluta, du~,~care si-a dat drumul pe pârâu în

jos, dar când pârâul s-a ~arsat în râu, pluta i s-a rasturnat

si el-a cazut, iar curentul s-a dovedit prea puternic pentruel. Parca am auzit si cev cum ca-I-ar fi scos frate-sau dinapa, chiar la timp înaintF sa se înece.

-

105



Seth se gândi Sara.- Si este ... sunt în-regula?

- Nu stiu Sara. Ti-am spus tot ce am aflat.Jason pleca alergând catre casa.Sara ramase în mijlocul podului nestiind ce sa faca

în continuare. Oare trebuia sa mearga acasa la Seth si sa îibata la usa? Gestul i se parea prea îndraznet. Pâna atuncinu mai fusese niciodata acasa la Seth. Poate ar mai bine

sa trec pe lânga casa lui si sii încerc sa îmi dau seama ce

se întâmpLa Pleca imediat la drum îndreptându-se catrecasa lui Seth.

Strada parea exact la Jel cum o stia. Sara nu vedeape nimeni pe ea. Nu erau nici masini nici oameni. Casalui Seth parea la fel de linistita ca de obicei. Pe scurt nuexista niciun semn de agitatie.

Inima Sarei îi batea tare în piept. Dorea sa îsi gaseascaprietenul si sa se convinga ca totul era în regula cu acestadar nu stia cum sa dea de el. Nu îl vedea decât rareori

pe Seth în weekenduri. De aceea nu prea stia ce sa faca.Începu sa alerge catre magazin. Poate ca cei de acolo încamai vorbeau despre acest subiect. Poate ca cineva stia cese întâmplase de fapt.

Sara intra pe usa din fata a vechiului magazin.O întâmpina mirosul familiar de medicamente si deparfum uri combinate cu cel de hamburgeri cu ceapa. V azucâtiva oameni discutând aprins despre un anumit subiect.Se ascunse dupa un stand astfel încât sa nu fie surprinsa sise apropie cât de mult putu cu urechile pâlnie.

- Copii tara minte. Nu par sa înteleaga deloc cât depericulos este râul. Ei cred ca este un teren de joaca pusacolo numai ca ei sa se distreze spuse o doamna batrânape un ton indignat.

106



- Pai, asa sunt copiii din zilele astea. Ei cred ca

totul este un joc. Cu greu îi mai poti convinge sa faca

ceva serios, spuse si Pete, stergând tejgheaua cu o cârpa

murdara si patata cu grasime.

Sara suspina. Batrâni senili îsi spuse ea. Haideti

odata spuneti ce s-a întâmplat.

- Ei bine, nu este primul pusti care aproape ca s-a

înecat în apa râului. Si fata familiei Henderson a patitacelasi lucru, va mai amintiti? Cum o cheama? Sara,

parca. Am auzit ca a cazut în apa si ca aproape ca s-a

înecat. Cineva ar trebui sa faca ceva cu copiii astia, sa

nu-i mai lase sa se joace pe lânga râu. Pur si simplu, nu ar

trebui sa li se permita sa se apropie de el.Sara se cutremura. Inima îi batea atât de nebuneste

încât se temea chiar sa nu fie auzita. Ar fi dorit sa seascunda mai bine, dar nu avea unde. Era convinsa ca ar fi

murit daca ar fi fost prinsa.

- Mama ei mi-a povestit ca i-a spus fiicei sale de o

mie de ori sa stea departe de apa, dar degeaba. O vad tot

timpul pe lânga râu. Va spun un lucru: daca ar fi copiii

mei, as avea eu grija sa nu se mai joace pe malul apei.Le-as da o mie de lucruri de facut. I-as tine atât de ocupati

încât nu ar mai avea timp de:.pien ut pe malul râului, iar

daca nu m-ar asculta, ei bine, as avea eu ac de cojocul lor,

spuse o femeie matahaloasa.

Sara o privi din ascunzatoarea ei si se gândi: Daca

as copilul tau mi-as construi o pluta si as pluti pe râu în

jos cât mai departe de tine. La naiba cu voi toti Nu sunteti

decât niste oameni rai care nu înteleo-eti nimic., 6 ,

Usa magazinului se deschise din nou. Intrara trei

barbati.

107





si îsi sufla nasul în bati~ta. Acesta era atât de înfundat IA A .. D 1 . IA SIncat nu mal putea reSplja. e mu t nu mal p ansese araca acum. Ce mai nu se simtea deloc bine.

I

Când îl vazu pe folomon plutind pe cer simti

imediat o stare de usurale.ara învatase [oar e multe lucruri de la aceastabufnita magica si minunata. Iar cel mai important lucru

pe care îl învatase de la 1.era cu siguranta Legea Atractiei.Aceasta este o lege mai im ortanta decât toate celelalte la unloc îi explicase Solomo .Aceasta lege spune ca principiile

simila re se a trag în to tdeauna

Sara era perfect cOnftienta de faptul ca ceea ce simteaacum nu corespundea ddoc cu Bunastarea de care vorbeaA vSl I D . v

In permanenta o omor. e aceea st1a ca acesta nu outea ajuta si nici macr nu se putea apropia de ea caciSolomon era un profeso[ al Bunastarii.

Sara îsi îndrepta co~oana si îsi scoase elasticul cu care

îsi legase parul la spate î tr o coada. Îsi tinu elasticul întredinti si îsi pieptana parI 1 cu degetele dupa care si llegala loc. Îsi sterse fata cu I11lânecâ espira profund si încerca

sa cultive gânduri legatelde Bunastare asa cum o învatasede atâtea ori pâna atunii Solomon. Sara stia ca pentru areveni la starea de Buna tare trebuia sa scape de gânduriletraumatizante care o acinasera pâna atunci înlocu-indu le cu gânduri care sa corespunda sentimentului de

Bunastare. Nu îi era în a deloc usor. Cum s arfi pututgândi la ceva frumos c nd prietenul ei cel mai bun dinlume se afla într un necaz atât de mare?

Sara îl privi pe Solbmon c~re continua sa pluteascadeasupra ei în cercuri ~ari. Aripile sale puternice îl ajutau

109



sa se ridice foarte sus pe cer iar apoi sa coboare dupa cum

dorea. Doar privind aceste acrobatii în aer Sara începu sa

se simta mai bine. Când se mai linisti Solomon putu în

sfârsit sa coboare lânga ea.

Totul este bine buna mea Sara îi spuse el.- Solomon îti multumesc ca ai venit. Samuel a cazut

în râu iar Seth l-a salvat dar cred ca este ranit si nu stiu

exact care este starea lui Samuel.

Solomon asculta eXplicatiile Sarei.Atunci Sara îsi dadu seama ca nu trebuia sa îi explice

nimic lui Solomon întrucât acesta stia întotdeauna totul

despre orice. Cu siguranta .stia ce s-a întâmplat cu Seth

întrucât acesta era unul din prietenii lui apropiati.

Separe ca ai cazut în capcana bârfilor de la Magazinul

lui Pete Sara. Ai si uitat ca Bunastarea curge întotdeaunadin abundenta?

Sara îl privi pe Solomon.

- Da cred ca am cam uitat îi raspunse ea în soapta

simtindu-se stânjenita.

Sara nu fii atât de aspra cu tine. Toti oamenii cad

în permanenta în capcanaprezentului lasând evenimentelecurente sa leguverneze sentimentele. Acest lucru estenormal

Atunci când o persoana foarte draga experimenteaza ceva

neplacut estefiresc sa te simti prost. Dar retine Sara: tu

esti o persoana care îsi o era iubirea neconditionata siJ Je

orice persoana care întelege si traieste la unison cu iubirea

neconditionata sepoate simti bine în orice conditii.Sara zâmbi amintindu-si de nenumaratele ore în

care discutase cu Solomon despre iubirea neconditionata.

Solomon îi explicase ca era foarte usor sa te simti bine

si sa iubesti pe cineva atunci când totul merge bine dar

110



ca adevaratul test al iU rii neconditionate consta în ate scufunda complet în ea atunci când lucrurile nu sederuleaza asa cum ti-ai d ri tu.

Seth sifratele l~i sunt bine Sara. Banuiala mea este ca

ranile produse de sârma sf vor vindeca foarte rapid. Nu lael de rapid se vor vindec1 însa ranile produse de locuitoriiîngrijorati ai orasului si f parintii speriati.

Sara întelese exac~ la ce se referea Solomon.

Experimenta~e ea însasi un sentiment foarte neplacutatunci când îi ascultase e oamenii din magazin, ascunsa

în spatele ranului de ziare.

În aceastaprivinta îYputem ajuta foarte mult Sara.- La ce te referi?

Cu siguranta tu vej fi singura persoana care nu va

experienta negftiva prin care au trecut cei doiei ramâne singura persrana stabila din viata lui Sethconstienta de faptul ca eferienta prin care a trecut nu aîncalcat cu nimic legeaBunastarii.

Sara simti din nou n val de vinovatie, întrucât pâna atunci nu prea reusise sa e foca1izezeasupra Bunastarii de

care tot vorbea Solomon Dimpotriva, cazuse în capcana

emOtiilor negative traU[atizante, la fel ca si restul

orasului. - - Nu ti face probleme în legatura cu gândurile tale de

îngrijorare Sara. Teama ra nu face decât sa a~ate iubirea

neconditionata pe care f-o porti lui Seth. ln realitatecunoasterea ta a devenit mai puternica decât daca nu ti ai

fipi~rdut încredereapentt o clipa. În acestfel dorinta tade a ti mentine echilibrul a devenit mult mai intensa.

Sara chiar se simtea ULT MAI BINE

111



Sara> arata-ti iubirea fata de Seth prin ignorarea

completa a ranilor sale..

- Dar Solomon oare nu se va simti ca si cum l-as fi

abandonat?

Sara>eu nu îti sugerez sa îl ignori cu totu ci doar sa

nu îi acorzi atentia ta negativa. Acorda-i lui Seth întreaga

ta atentie>dar nu tefocaliza decât asupra acelor aspecte ale

experientei sale care te fac sa te simti bine atunci când te

gândefti la ele..Dupa parerea mea>aceastaexperienta va avea consecinte

extrem de benefice pentru toata lumea> scumpa mea fata.Vorbim mai târziu.

Solomon pled dând din aripile sale puternice.

Sara respira adânc. Solomon îi daduse o tema deloc

usoara. Se întreba când îl va putea vedea pe Seth si ce i-ar

putea spune atunci. Se simti usurata ca nu trebuia sa îl vada

chiar astazi întrucât avea nevoie de timp pentru a se gândi

la toate acestea si pentru a practica gândurile pozitive.

112



PITOLUL

Sara îl alina ~e Seth

doua zi Sara se uita tot timpul dupa Seth.li.ratacind pe coridoarele scolii. per ca se simte

bine îsi spuse ea cu tristete. Coborî scarile de la etajul patru la etajul trei apoi la

doi. Tocmai când se pregatea sa coboare la etajul unu îlvazu pe Seth coborând încet treptele. Încetini pasul si selua dupa el privindu l din spate. Rucsacul cu carti îi atârnajalnic pe umarul drept. Pentru o clipa Sara se întrebade ce nu si l tinea în spate asa cum facea întotdeaunadar apoi observa un bandaj gros pe bratul lui stâng carecobora de la umar si pâna lavârful degetelor.

Sara înghiti în sec dându si seama ca Seth trebuia sase fi ranit destul de grav la brat. Când Seth dadu coltul

ea vazu ca avea un bandaj mare inclusiv la cap care îiacoperea întreaga parte stânga a fetei. Încerca sa îl strigedor~ndu si sa îl mângâie în vreun fel. Sau poate ca îsidorea ca el sa o mângâie pe ea? Ctrt este ca se opri înainteca pe gura sa îi iasa vreun sunet.

113



Tinându se de balustrada pentru a si reveni întrucât

genunchii o cam lasaser:a Sara îsi aminti de cuvintele

întelepte ale lui Solomon: Cu siguranta tu vei singura

persoana care nu va dramatiza experienta negativaprin care

au trecut cei doi. \Iei ramâne singura persoana stabila din

viata lui Seth constienta defaptul ca experienta prin care a

trecut nu a încalcat cu nimic legea Bunastarii.

Ultimul lucru pe care si l dorea Sara era ca Seth sa îi

simta îngrijorarea. Dintr odata se simti chiar fericita ca nudaduse peste el întreaga zi. Cu siguranta avea nevoie de

mai mult timp pentru a si regasi vibratia pozitiva. Cum

ar fi putut fi singura persoana stabila din viata lui care

sa nu dramatizeze experienta negativa prin care a trecut

când jumatate din corpul lui era înfasurat în bandajele

acelea îngrozitoare? Cum ar fi putut pretinde ca totul erala fel ca de obicei?

Solomon striga ea în mintea sa am nevoie de ajutorul

tau. Dorescsa ma ajuti sa ma focalizez asupra unei imagini

pozitive pentru a uita astfel de bandajele lui Seth.

Sara gândeste te ca aceste bandaje minunate îl ajuta

considerabil pe Seth sa se vindece. Chiar sub ele opereaza

inteligentele celule ale Bunastarii. Acestea sunt conectate

acum la Sursa Universala de Energie într o masura mult

mai mare ca de obicei întrucât au nevoie de ajutorul Ei

pentru a se vindeca. Corpul uman este o bijuterie Sara.

Este pe cât de rezistent pe atât deflexibil De aceea imaginea-za ti 1pefrumosul tau Sethfara acestebandaje cu sanatatea

refacuta si intacta.

Sara zâmbi. Solomon gasea întotdeauna calea cea

mai potrivita de a o face sa se simta mai bine.

114



- Îti multumesc, Sqlomon- Hei, Seth, asteap~a-ma

Seth nu se misca f+rte repede, dar ajunsese deja lajumatatea distantei dint~e scoala si parcare. Sara alerga casa îl prinda din urma.

- Buna îi spuse ea.- Buna îi raspunse Seth, uitându-se în alta parte.- Am auzit ca esti un înotator excelent si ca acel

curent puternic al râulu~ nu te-a clintit niciun pic, spuseea, încercând sa subli ieze cel mai pozitiv aspect alexperientei lui iesite din comun.

Seth pastra tacerea.

- Si am mai auzit â interventia ta rapida si inspiratai-a salvat viata fratelui ta~I·Samuel

Seth nu spuse nici ,cum nimic.- Am auzit de asemfnea ca agrafa din parul doamnei

Carlisle a cazut în budinfa de banane, asa ca aceasta a fostnevoita sa arunce întregJI aluat, surâse Sara.

Nu avea nicio idee Idece spusese acest lucru, dar sebucura sa vada ca îi smulsese un zâmbet lui Seth.

În cele din urma, a1esta î~cepu sa râda de-a binelea:- Sara, chiar s-a în~âmplat asa ceva, sau ai inventat

întreaga poveste?- Nu, îti jur, chiar s a înrâmpLit Seth, stii ca eu nu te

mint niciodata. Cel puti , nu în chestiunile importante,cum sunt cele legate de udinca

- Da, da, stiu se di tra Seth. Bun, ma bucur atunci.- Si eu ma bucur sa te vad, Seth. Mi-ai lipsit.- Da, si tu mi-ai li sit, Sara. Cred ca vor mai trece

câteva zile pâna când ma voi putea da din nou cu frânghiadin copac, iar astazi nu ot veni oricum, pentru ca ...

115



Se opri din explicatii nedori~d sa îi spuna ca trebuiasa mearga la doctor ca sa.îsi schiJ.be bandaj ele.

- Nicio problema îi raspunsj Sara rapid. Recuperam

totul în câteva zile. Am cam un milion de lucruri sa-ti

spun dar niciunul care nu poate astepta. Ne vedem m~itârziu Seth.

Seth dadu coltul si o lua catr1 casa sa. Sara se simti cadupa o cursa cu obstacole în ti pul careia foarte multe

lucruri ar fi putut merge prost ar care din fericire sesfârsise cu bine. Îsi zâmbi usor în barba. Conversatia ,

recenta cu Seth o facea sa se simt bine. Nu fusese tocmai

perfecta dar reusise cât de -cât sa nu dramatizeze excesivexperienta lui pe care marea maj ritate a oamenilor ar fi

considerat-o din start negativa. 90rea sa îi ridice moralului Seth nu sa i-l coboare si spe~_tca reusise.

A ~i facu~ o treaba buna ara ar·zi ea vocea lui Solomonmm tea el.

- Multumesc îi raspunse ea ~nsoapta. Iti multumescca m-ai ajutat.

116



PITOLUL

Starea de oine aounda întotdeauna

Se simti ciudat în drumul ei catre casuta din copacstiind ca Seth nu va fi acolo. Annette îi spusese ca

nici ea nu credea ca va ajunge întrucât tatal ei dorea sa îifaca cunostinta cu noua guvernanta sau cam asa ceva.

Sara se decise sa se opreasca pe la Magazinul lui Pete

pentru a cumpara un baton de ciocolata. Se opri în fata

standului cu ciocolate încercând sa se decida pe care sa

o aleaga. Alese una dar apoi îsi schimba optiunea si o

puse la loc. Alese alta dar se razgândi din nou si o puse

si pe acea la loc. Se distra singura de propria ei indecizie.

De-a lungul anilor Sara mâncase foarte multe ciocolate

dar astazi niciuna nu o atragea în mod deosebit. Hm

tu arati destul de bine se decise ea în sfârsit pentru un

baton de ciocolata cu alune marca Hershey. Ramase în

fata tejghelei asteptând ca Pete sa vina si sa îi ia banii.

Pete se afla mai încolo în dreptul raionului de

bauturi racoritoare si discuta cu câtiva oameni. Nu parea

sa o observe pe Sara asa ca îsi continua povestea stergând

cu miscari mecanice tejgheaua.

117



- Ei bine, cel mai mic dintr1 pusti nu a patit nimicserios, auzi Sara vocea unei fem i îmbracate în alb. In

schimb, cel mare se pare ca va ra âne cu niste cicatricedestul de urâte. Ce pacat. Era u baiat atât de frumos.Hm, copiii astia Nu învata nicio ata sa se potoleasca.

Sara lasa batonul de ciocola a pe tejghea si iesi dinmagazin. Îsi pierduse complet int resul fata de dulciurile

de orice fel. Se îndrepta }ngrij~rat~Vcatre casuta din copac.Se aseza pe platforma din f ta casutei si îsi strânse

genunchii la piept, sprijinindu-s~ barbia de ei. Era o zifrumoasa de toamna, iar fosnetul Pfunzelor batute de vânt,

din care multe cadeau, o facu stvuite de toate celelaltesunete din lume. Sara respira adâ c.

Ei bine Solomon oriunde ai fi astazi suntem numai

noi doi. La fel ca pe timpuri. Saraiprivi în sus. Din cândîn când, o pala mai puternica df vânt facea copacii sase încline, iar din ei cadea o verJtabila ploaie de frunzeruginii în jurul ei. Sara se întrel a oare de cât timp era

nevoie pentru a fi acoperita în l~tregime de frunze. Se

amuza la gândul ca Seth i-ar fi escoperit corpul inertcomplet acoperit cu frunze. Tare i as dori safie si el aici

îsi spuse ea, simtind un sentiment futernic de singuratate.O, Solomon de ce ramân oamenii fU cicatrice?

Sara auzi un fosnet puternic deasupra capului. Un

nou val de frunze se abatu asupra ri, în timp ce Solomonateriza chiar lânga ea. Sara sari î, sus, râzând si scuturându-si frunzele din par.

Chiar crezi ca toti oamenii raIân cu cicatrice Sara?- Nu stiu. Ramân?

Ei bine Sara depinde. Unii rmân si altii nu ramân.e fapt totul depinde de nivelul lor de rezistenta de cât de

118



se manifeste în mod norral sau de cât de mult i se opun.

vezi tu corpul uman es1talcatuit din miliarde de celule si

fiecare dintre acestea co tine în sine viziunea propriei sale

perfectiuni si a locului ei ideal în cadrul ansamblului lafel

de perfect.

- Solomon aceste ~elule gândesc? Vreau sa spun cine

te aude ar putea crede clle sunt ca niste omuleti micuti.

Au intentii diferite si îsi focalizeaza constiinta altfeldecât voi dar una peste alta sunt la fel de constiente ca si

voi. Nu este delocgrefit s v spunem cagândesc. Adevarul este

ca detin o cunoasterefoa te puternica iar cel mai important

lucru este ca sustin o iziune impecabila a perfectiunii

lor solicitând întotdeauna cu precizie ceea ce au nevoie

pentru a-si sustine aceas a perfectiune fara sfârsit. De fapt

Sara Forta Vietii pe c~e o experimenteaza corpul tau se

datoreaza înainte de to te faptului ca acesteastiu sa cearatoate lucrurile de carea nevoie.

- Uau Dar Solom1n dac.:aaceste celule stiu cine sunt

si sustin viziunea perfectiunii lor cum se face ca oamenii

se îmbolnavesc iar u dintre ei ramân cu cicatrice?

Acest lucru nu li se datoreaza celulelor ci faptului ca

oamenii îsifac griji se ter sau se înfurie nepermitând astfelnergiei Universale pe cre o solicita celulele sa treacaprin

ei. Gândurile lor negativ genereaza blocaje în trupurile lor

care împiedica Energia st curga liber.

vezi tu Sara ori ye câte ori cineva cere ceva iarucrul acesta este valabitnclusiv pentru minusculele celule

- elprimeste inevitabil crea cea cerut. Atunci când un corpeste ranit celulele cele mlai apropiate de rana calculeaza cu

119



o precizie maxima de câta e~ergij au nevoie pentru a-Siredobândi echilibrul si îi transm t imediat Universului

cererea lor. Instantaneu, Energia î cepe sa curga catre ele,iar celelalte tesuturi ale corpului rectioneaza la rândullor.

Corpul alimenteaza aceasta zona cu substante nutritive

speciale, ajutând-o sa se regenerez rapid Daca persoana

care locuieste în acest corp esteferi fta, plina de entuziasmau de apreciere, eapermite procesul natural al vindecarii. În

sc~imb, ~aca est~ trista, speriatd sat furioasa, ea împiedicaprm rezzstenta ez acest proces.

~ Hmmm. Banuiesc ca nu est foarte usor sa te simti

fericit sau recunoscator daca tocm . ai avut un accident.

De acord cu tine. Este mai difi il decât în mod normaldar chiar si asa, cu un anumit efort, orice om poate fice acest

lucru, îndeosebi daca întelege cum iecurge procesul natural

al vindecarii. Din pacate, Sara, în 19csa îsi flcalizeze atentiaasupra acestui proces pentru a observf în ce masura îl accepta

sau îi opun rezistenta, marea majoriPflte a oamenilor îsi pierdvremea cu ceea cefic ceiUllti.Daca ob)erva ca alti oameni aflati

în aceasta situatie nu se vindeca, ei traJ concluzia gresita ca acestlucru este normal atunci când te raneli, fara sa se gândeasca Ul

fiptul ca ceiUllti nu i-au permis Energiei Universale sa curga

lin prin ei. De aceea, în loc sa se si rta puternici si plini dencredere, ei se simt slabiti si vulnerabili. Personal acest lucru

mi separe ciudat, în co:ditiile în cantlexista atâtea dovezi ale

vindecarii care va înconjoara de pretu indeni.

Deci tu spui ca daca Seth s va simti fericit nu varamâne cu cicatrice?

Exact, Sara. Corpul lui îsi amztteste perfect cum afost

construit înainte de a fi ranit. De aceea, daca Seth îi va

permite, el va sti sa îsi restabileasca ceasta perfectiune.

120



Dar Solomon priveste cicatricea mea.Sara îsi sufleca marginea pantalonilor si expuse o

cicatrice lunga situata lânga osul piciorului. Odata stateam pe o creanga care s a rupt. Amcazut din copac si m am ranit la picior. Cum se face cami a ramas aceasta cicatrice urâta?

Ce altceva îti amintefti din acea zi?

Îmi amintesc ca mi s au rupt pantalonii iar piciorul

meu sângera serios. Mama era foarte nervoasa pe mineÎntrucât îmi spusese sa nu ma mai urc în copaci. Mi a aruncatpantalonii spunându mi ca erau prea deteriorati ca sa maipoata fi reparati. Mi a pus apoi pe rana o alifie rosie carem a usturat. De fapt m a durut îngrozitor ca sa fiu sincera.Mama mi a explicat ca alifia ucide microbii. În final mi aînfasurat piciorul într un bandaj de sus pâna jos de parcam as fi ranit la întregul picior nu doar la glezna.

Ce altceva s a mai întâmplat atunci? Pai în acea zi de sâmbata am mers cu familia

mea la piscina din Fowlerville _dar eu nu am avut voie

sa intru în apa. Era foarte cald iar bandajul mi se uscasepe piciorul ranit. M a durut foarte tare când mama mil a scos. Nu am putut nici macar sa fac baie foarte multtimp. Si...

Este suficient Sara. Privind retroactiv situatia cum ai

zice ca te ai simtit atunci: fericita plina de entuziasm fi de

apreciere sau trista dezamagita fi furioasa? Pai nu este foarte greu sa ti raspund. Eram foarte

suparata pe mine însami pentru ca am cazut din copac.Ar fi trebuit sa fiu mai atenta. În al doilea rând eram

nervoasa din cauza ca mi am stricat perechea de pantaloni.

121



Eram si speriata întrucât stiam ca nu aveam voie sa ma

urc în copac si ca mama avea sa ma certe.

Sara ofta îndelung. ~Simplul fapt ca vorbea de aceeaamintire o facu sa simta din nou tristete a si durerea ei

de atunci.

Sara în mod normal nu te as încuraja sa petreci

atât de mult timp amintindu ti de ceva care te a fiicut sa

nu te simti bine dar de vreme ce doresti sa întelegi acest

subiect extrem de important al vindecarii corpului fizic este

important sa realizezi ce anume împiedica procesul naturalal vindecarii.

Sa înteleg ca daca o persoana ranita s ar putea simtibine rana ei s ar vindeca rapid fara sa lase în urma niciocicatrice?

Foarte corect.

Sara se aseza frecându si cicatricea de pe picior. O aveade peste doi ani asa ca îi era greu sa îsi imagineze lipsa ei.

Sentimentele pozitive sunt raspunsul corect în fata

tuturor experientelor vietii Sara.

Sara continua sa îsi frece absenta piciorul încercândsa îsi aduca aminte mai multe amanunte legate de acea ziîn care cazuse din copac. În ziua aceea o familie de la orasle facuse o vizita urmând sa îsi petreaca întreaga zi cufamilia ei. Veneau în fiecare an odata sau de doua ori dar

Sara nu se bucura niciodata. Vizitele respective însemnau

de fiecare data sarcini în plus pentru ea curatarea întregiicase si foarte multe cumparaturi ca sa nu mai vorbimde pregatirea mâncarii. În timp ce parintii ei se bucurausincer de vizita prietenilor lor nu acelasi lucru îl puteaspune Sara de copiii acestora. Familia respectiva avea doi

122



copii: un baiat de vârsta fratelui ei mai mic, si Kay, o fatacu un an mai mare decât Sara. Kay era o fata de la oras.Purta haine scumpe si avea o atitudine foarte întepata(dupa parerea Sarei). Facea tot timpul comparatii întreviata ei perfecta de la oras si viata de la tarâ a Sarei, care, ,nu se ridica nicio clipa la standardele ei. Sara încerca dinrasputeri sa fie politicoasa cu ea, desi comentariile fetei ise pareau în mod evident grosolane si deliberate, dar când

Kay facu observatia ca era pacat ca orasul Sarei nu aveao piata speciala din care sa poata fi cumparate alimentepotrivite pentru ocazii speciale, rabdarea Sarei se epuizabrusc. Îsi aminti cum i-a întors spatele acelei fete si cum

a alergat în curtea din spate, hotarâta sa se comporteexact pe dos decât s-ar fi asteptat o fata de la oras de lao domnisoara bine crescuta. În aceasta stare de furie, seurca în copac, spunându-si ca spera sa nu o mai vadavreodata la fata pe acea fata nesimtita si dezgustatoare.

Sara privind retroactiv lucrurile nu crezi ca însasicazatura ta din copac s a suprapus perfect cu sentimenteletale de atunci?

- Ba da, râse Sara. În aceasta privinta, nu încape nicicea mai mica îndoiala.

În acest caz tinând cont de ceea ce simteai atunci si derezistentape careo opuneai dejafluxului Energiei Universaleînainte de a cadea din copac nu ti separe firesc ca aceasta

rezistenta s a amplificat DUPA caderea din copac cânddeja sufereai din cauza durerii a dezamagirii pe care i aiprovocat o mamei tale si a distrugerii pantalonilor?

Desi Solomon înca se mai aBa în toiul explicatiei,,Sara nu îl mai asculta decât pe jumatate, fiind scufundata

123



în propriile ei gânduri. Îsi mai rmintea înca fata amuzata

a lui Kay privind-o de sus dup~ ce cazuse.

- Era ca si cum toate lucr~rile urâte pe care le spusesentreaga zi despre familia noastrj s-ar fi adeverit. Îi oferisemdovada perfecta cazând pe jos hiar în fata ei.

Solomon pastra tacerea. Sti ca Sara întelesese perfect.Sara îl privi pe Solomon S ofta îndelung.- Pai nu ma mai mtr în acest caz ca ramânem cu

cicatrice. Nu este deloc usor sa te scufunzi în fluxul Bunastarii Universale în astfel e momente.

Solomon râse. Ei bine, ara, vestea buna este ca

procesul devine din ce în ce mai ufor, daca îl practici.

- De acord Solomon. Cled ca ar trebui sa plec. Îtiultumesc.

Cu cea mai mare placere, Sara.

- Solomon spuse ea rapid înainte ca acesta sa îsiia zborul. Seth era într-o disp zitie proasta în ziua cânda încercat sa îl salveze pe Sam el? De aceea s-a ranit atâtde tare?

Realitatea estesaSeth era chliaroarte bine dispus atuncicând Samuel a cazut în apa. Totmai din cauza acesteistari

interioare pozitive fi a Sistemu lUisau de Ghidare Interior

s-a simtit el inspirat sa o apuc pe acea carare în drumul

spre casa. Un om mai putin con ctat laflux nu l-ar gasit

niciodata pe Samuel.

- Dar Solomon nu întfleg. Daca Seth era dejaconectat la Sistemul lui de Ghidare cum se face ca s-a

ranit atât de rau?

Sara, nu-i lasape cei de la magazin sa te influenteze

cu comentariile lor ne ative. Dl Ca rivim lucrurile dintr-o

124



cu bine atunci.

- Dar, Solomon, nu ltar fi putut salva Seth pe Samuel

fara sa fie ranit?

Cu siguranta, Sara 1ceasta este,una din posibilitati.u trebuie însa sa crez~l,ca atunci s-a întâmplat cevacumplit. Oportunitatile cete mai sublime se ascund uneori

în spatele unor aparente dfcultati. Nu poti descoperiaceste

veritabile comori decât at1nci când întelegi în profunzimea Bunastarea abunda cu jdevarat în jurul tau.

- Bine, Solomon. c~ de obicei, ai dreptate, dar mie

mi se pare ca ...Sara, îti mai amintest deprietenul tau blanos care te-a

împins fara sa vrea în apa [âului?- Nu îl voi uita niciodata.

Cum crezi ca s-au si~tit ceilalti oameni în legatura cu

acel incident? Crezi ca au flrstfericiti ca ai cazut în apa si caai plutit kilometri întregi n vale?

- Nu, Solomon. ToJi sunt convinsi si astazi ca am

trait o experienta cumPli~a. Ma acuza ca nu ar fi trebuit

sa merg pe puntea din bu, teni si, în general, îmi spun ca

nu ar mai treb~i sa ma apropii vreodata de râu.Iar tu, cesimti, Sara?fie îti pare rau ca ai cazut atunci

în apa?

Fata Sarei se lumina.IÎnte-lesese~Nu, Solomon, nufmi pare rau nicio clipa ca amtrait acea experienta.

De ce nu? De ce nu si rntisi tu lafeZ ca ceilalti oameni-

în ceea cepriveste experien1ata?- Pentru ca, atunci crnd am iesit în acea zi din râu,

nu numai ca nu mi-a fo~t teama, dar m-am simtit maiuternica. Tot ce îmi sgusesera pâna atunci o;menii,

125-





CAPITOLUL

lucrurile se rezolva întotaeauna

Sara de-abia astepta sa se reîntâlneasca în casutadin copac cu Seth si cu Annette. Noua învatatura

pe care o primise despre Bunastare o exalta la culme, asaca astepta cu nerabdare recuperarea rapida a lui Seth.De-abia astepta sa îi spuna acestuia de celulele din corpulsau si de impresionanta lor cunoastere, care îl va ajutasa revina pe frânghie într-un timp foarte scurt. Ce mai,Sara traia o stare de vitalitate -si de entuziasm absolut

fantastica.

În timp ce trecea dintr-o sala de clasa în alta pentruora utmatoare , ea se uita dupa Seth si dupa Annette.Practica deja în mintea ei conversatiile cu cei doi prieteniai ei. Era plina de entuziasm la gândul ca le va povesti

acestora ce a înteles în ultimele zile, despre cum searanjeaza lucrurile chiar si atunci când par sa nu meargadeloc bine.

Sara o vazu pe Annette îndreptându-se catre ea si oastepta. Annette nu parea însa deloc fericita.

127 -



- Ce s-a întâmplat? murmura Sara, regretând ca aînceput conversatia pe o_vibratie atât de negativa.

- O, Sara, tocmai l-am vazut pe Seth, care mi-a spus caparintii lui i-au interzis sa mai vina la casuta din copac. Numai doresc ca el sa se apropie de râu. Ce ne facem, Sara?

Sara ramase stana de piatra. Nu-i venea sa îsi creadaurechilor.

Nu te pierde prea curând cu firea Sara auzi ea vocealui Solomon în mintea ei. Ai trecut tu prin situatii mairele decât aceasta iar lucrurile s au rezolvat întotdeauna cu

bine. Nu ceda ispitei speculatiilor negative.

Annette arata de parc~ era pe punctul de a izbucniîn plâns. Desi Sara se simtea la rândul ei zdruncinata deteribila veste, cuvintele lui Solomon o ajutara sa reziste,întrucât stia ca acesta avea perfecta dreptate.

- Annette, nu-ti face griji, încerca Sara sa îsi consolezeprietena. Am trecut noi prin experiente mai neplacute caaceasta, si totul s-a terminat cu bine.

- Asa o fi, spuse Annette, destul de moale.- Nu, pe bune, Annette. Domnul Wilsenholm

detine în proprietate întregul teren de pe malul râului,inclusiv plopul cu casuta din copac. Cred ca detine înproprietate jumatate din oras. Când a aflat ca ne jucamîntr-unul din copacii lui, si-a iesit din minti si si-a propus

sa taie toti copacii de pe malul râului.- Glumesti? spuseAnnette. Toti acei copaci minunati?

Dar este îngrozitor- Da, dar exact asta vreau sa îti spun, Annette. În

final, nu i-a mai taiat. Si-a schimbat parerea. Solomonspune ca noi putem schimba întreaga realitate asa cumdorim, prin simpla schimbare a gândurilor noastre.

128



Clopotelul suna si fetele tresarira. Le venea greusa renunte la acest subiect important si sa se întoarcala plictiseala orelor de clasa. Sara ar fi dorit sa îi explicelui Annette cum a reusit sa îi salveze pisicul din copacdoamnei Wilsenholm si cum aceasta l-a convins apoipe barbatul ei ca Sara si Seth se simteau într-o deplinasiguranta în copaci. Ar fi vrut sa îi dea numeroase alteexemple de evenimente care pareau sa se deruleze extrem

de prost dar pe care au reusit sa le schimbe prin gândurilelor sub calauzi rea înteleapta a lui Solomon. Schimbareagândurilor lor i-a ajutat sa îsi schimbe sentimentele siastfel sa atraga în viata lor o realitate mult mai armonioasasau o solUtie ideala. Ar fi dorit sa îi povesteasca lui Annettede perioada în care familia lui Seth planuia sa paraseasca

orasul din cauza ca tatal acestuia îsi pierduse slujba de lamagazinul de electronice si cât de fericiti au fost Sara siSeth când domnul Wilsenholm i-a oferit acestuia slujbade administrator al domeniului sau. Apoi cât de gro zni

s-au simtit atunci când tatal lui Seth a refuzat sa accepteslujba pentru a-si schimba apoi parerea atunci când aînteles mai bine situatia. În scurtul rastimp în care Sara îl

cunoscuse pe Seth cei doi au primit nenumarate doveziale Bunastarii care a rezultat dintr-0 criza aparenta.

- Totu va fibine încerca Sarasa o consolezepeAnnette.Haide sa ne întâlnim la casuta din copac dupa scoala.

- Sper ca Solomon sa ne ajute sa rezolvam aceastaproblema Sara.- Totul va fi bine îi repeta Sara. Vei vedea.- Oh sper sa fie asa spuse. Annette mergând cu

spatele în directia clasei sale.

12~



i eu sper safie asa îsi spuse ~ara în sinea ei dându siseama ca nu era chiar atât de sigur~ pe cât încercase sa para.







Sarei nu-i convenise de~la bun început faptul ca Seth o

invitase pe Annette în ercullor dar acum se parea ca

aceasta îl înlocuise cu t tu . Seth nu mai putea veni în

schimb Annette era acol?

- Buna Annette tii spuse ea pe un ton destul de

placid. Auzindu-si prop ia voce îsi dori sa fi încercat celputin sa para mai vesela.

- Buna Sara îi raspl nse Annette cu nimic mai bine

dispusa decât ea.

- Deci iata-ne co~tinUa Annette.- Da îi raspunse S ra.

Solomon le privi pe Fte cum seinstaleaza de undeva de

sus. Dupa ce se asigura ct se simt suficient de confortabilcoborî de-a lungul râulu~ si ateriza pe platforma lor. Bufl

bunele r.iubitoare de libertate

Fetele se distrara.

- Solomon întotde~una esti atât de fericit?incer sa fiu, da, Anfette. ~onsider orice alternativa la

starea de fericire inaccePt~bila

Sara îl privi pe Solo ono Îi admira filozofia de la care

nu se abatea niciodata si are îl fa.c~asa caute întotdeaunanumai lucruri care îl fac au sa se simta bine. Si-ar fi doritsa îi semene mai mult.

- Inacceptabila? sguse Annette. Suna ca si cum

aceasta ar fi optiunea ta.

Chiar este. Întotdea1na.rivind fata extreml de atenta a lui Annette care îisorbea cuvintele din ciic lui Solomon Sara îsi aminti

de nenumaratele momere î~ care discutase ea însasi cu133



Solomon ~espr~ ace.stsubiect. D~vaceea ~aArapute~ ghicicu destula certItudIne ce avea Ja spuna In contInuare

Annette întrucât îi spusese ea î4saSi aceleasi cuvinte deatâtea ori înainte:

- Dar Solomon uneori lubrurile se petrec pur sisimplu. Nu le poti controla întot~eauna. Vrei nu vrei înviata s.epetrec si lucruri care te faCIsa te simti rau.

Stiu ca uneori asa pare} A fnette dar te asigur canu exista nici cea mai mica jarâra de adevar în aceasta

afirmatie. In timp vei ajunge sa îJtelegi ca tu poti controla

întotdeauna ceea ce simti.

Sara stia ca Solomon ave dreptate întrucât îsi

demonstrase de nenumarate ori stesi ca îsi poate schimba

gândurile si implicit starea de sEirit. Dar în timp ce o

asculta pe Annette discutând cu flomon nu putea sa nusi aduca aminte de moartea marei lui Annete gândin

du-se cât de îngrozitor trebuie sr· i se fi parut acesteia si

cât de imposibil trebuie sa fi fost. a se concentreze la cevafrumos în acea perioada.

- Dar Solomon protesta ~nette.

Sara îsi trase genunchii la Pjept si îsi sprijini barbia

de ei. Îsi închise ochii anticipând întrebarea dureroasa pecare avea sa i-o puna Annette lui Solomon în legatura cumoartea mamei sale.

- Dar Solomon continuaAIfnette cum ne-am puteasimti bine eu si cu Sara în timp cf ne dam cu frânghia de

pe aceasta platforma stiind ca pr~etenul nostru Seth celcare a construit-o nu mai are voif sa se joace cu noi?

Sara îsi deschise ochii si o plriViuimita pe Annette.ituatia teribila si imposibil de controlat la care facea

134



referire nu era moartea rpamei sale, ci izgonirea lui Sethdin casuta din copac

Solomon o privi pel Sara zâmbind. În mod evident,savura revelatia ei.

Sara nu întelegea cut, dar iseparea caAnnette reusisea lase undeva în spate I_moartea mamei sale. Solomon

discutase multe ore cu ~ara despre puterea reorientarii

atentiei catre alte lucrurll, datatoare de viata, pentru a sesimti bine în momentul prezent, dar pâna acum Sara nu

întelesese niciodata foartf limpede ce dorise sa spuna.Se sprijini de copa, dornica sa asculte cu atentie

explicatiile lui Solomon, pe care le auzise ea însasi data

trecuta, referitoare la ctnexiunea cu Fluxul Bunastarii

indiferent de ceea ce se în~tâmPIaîn experienta ta curenta si

despre controlul asupra entimentelor tale prin controlulfelului în care îti directi nezi atentia.

Solomon începu: Ta,( ce sepetrece este un lucru bun.ara si Annette îi sOlrbeauliteralmente cuvintele dingura lui Solomon. Niciufa nu spuse nimic. Cu siguranta,

atentia lor era focalizata fruta la suta asupra lui.

Lucrurile pe care voi te numiti bune sunt bune tocmaipentru ca v~fac sa va simriti ~ine a:unci când vaflcalizati

asupra lor. In mod natur fh ele atrag apoi alte lucruri bune

în viata voastra. Lucrurzt }/e care voi le numiti rele suntsi ele bune, pentru ca va ,ermit sa stiti ce anume v-ati dori

în locul lor, respectivcare[unt lucrurile pe carele considerati

bune . Din cauza sen~imentelor neplacute pe care le

simtiti în prezenta lor, el va fac ~sadeveniti mai constientede adevaratele voastre d rinte. In- clipa în care o dorinta

se naste în VOi,.binele înre e ~e a sa cur a catre voi, caci, 135I



orice dorinta asupra careia ît: ftcJzeZî atentia îmeamna ocerere adresata Universului careia fcesta îi raspunde. TO~ceva mai ramâne de facut în acest caz este sa descoperiti cum

îi puteti permite dorintei voastre ~ndeplinite sa ajunga laoi. Aceasta este cheia marele secref: acceptarea binelui care

va este oferit.

Sara zâmbi ascultându-l pe Solomon. Nimic nu-i

placea mai mult pe lume d.ecât sa îl asculte pe acesta

explicând cum functioneaza lucr rile. Solomon îi spusese

nu odata ca nu poti preda o în atatura prin cuvinte si

ca singurul maestru ade~arat ste experienta directa

sau viata. Desigur, situatia ideali este cea care combina

explicatiile în cuvinte cu experie ta de viata. De aceea,

Sarei îi placea la nebunie sa asculte explicatiile lui Solomon

care corespundeau cu experiente e ei de viata. De pilda,

îsi aminti ca Solomon îi spuses odata ca nu poti sti

niciodata mai clar ce anume îti d, resti decât atunci când

renunti la ceva ce nu îti doresti u adevarat. Solomon îi

explica acelasi lucru lui Annette, dar în cuvinte diferite:

Atunci când o dorinta noua se n ste în tine Universul îi

raspunde întotdeauna. TOtce îti m i ramâne de facut este sa

descoperi cum o poti lasa sa vina . tine.

Personal numesc acestproces: rtaAcceptarii continuaSolomon.

- Ce anume trebuie sa aCctptam de fapt? întrebaAnnette, nelamurita.

Ceea ce considerati ca este bUlpentru voi: LuciditateaGândirh Forta Vietii Bunastare Sanatatea Echilibrul

Puterea de Concentrare Abundent. întoarcerea lui Seth la

casuta din copac

136





De pilda continua Solomon daca v ati putea adresa

direct Zânelor Universului în legatura cu actuala situatie

în care va aiflati ce le ati st>une?Ce dorinta ati dori sa vi se r

îndeplineasca?

- Am vrea ca Seth sa se poata întoarce la casuta din

copac spuse Annette.Foarte bine.

- Dar Solomon ajuI?-gem de unde am plecat

adica ...

Ai perfecta dreptate în aceastaprivinta Annette. De

aceea voi reformula întrebarea: ati mai dori sa le cereti

Zânelor si altceva? .

- Am vrea ca trupul lui Seth sa se vindece adauga Sara.

- Asa este dar Solomon protesta din nou Annette

am ajuns tot de unde am plecat ceva de genul: ce rost

are sa te ranesti numai ca sa te vindeci sau ce rost are sa

primesti interdictia de a mai veni aici numai pentru ca

interdictia sa îtifie apoi anulata? Nu pricep

Sara se încrunta. Annette avea dreptate.

Ei bine fetelor ce ar sa va gânditi o vreme la acestsubiect. Primul pas ar consta în a descoperi ce dorinte noi

au aparut în voi ca urmare a acestei situatii astfel încât sa

nu mai ajungeti din nou în punctul din care ati plecat. Ce

anume va doriti acum într o masura mai mare ca oricând

înainte? Pâna când veti gasi raspunsul cred ca voi reflecta

eu însumi la acestsubiect dintr o perspectiva mai înalta. u

aceste cuvinte Solomon îsi lua zborul.

Petele se privira uimite.

- Multumesc mult Solomon ne-ai ajutat foarte

mult spuse Annette pe un ton ironic.

138



- Da spuse si Sara zâmbind.

- Ei bine ce ne dorim ACUM? repeta Annetteîntrebarea lui Solomon.

- Eu una vreau ca Seth sa se întoarca începu Sara.

- Iar eu doresc sa se vindece complet adaugaAnnette.

- Si sa nu ramâna cu cicatrice continua Sara. Si as mai vrea ca parintii lui sa îl lase în pace sa faca ce vrea.

- Da fu de acord Annette. Si eu mi-as dori ca adultii sa nu ne mai trateze ca pe niste copii. La urma urmelorstim mult mai multe decât cred ei ca stim.

- Asa este confirma Sara. Si sa aiba mai multa încredere în noi.

- Si sa ne asculte într-o mai mare masura ideile. - Sa nu ne mai domine atât de tare.

- Sa ne lase mai multa libertate.

Sara si Annette se privira.- Pai mie mi se pare ca ne-am cam lamurit ce ne

dorim. Stiu ca ne-am gândit si pâna acum la aceste lucruridar niciodata atât de clar ca acum spuse Annette.

- Asa este spuse si Sara. fost super.

Solomon se întoarse si ateriza din nou pe

platforma.

Ei bine fetelor din înaltimile~în care m am ridicat

am ajuns la concluzia ca dorintele voastre au ajuns pe un

nivel nou calitativ superior. As zice chiar ca ati parcurs

perfect Pasul Unu.Sara si Annette zâmbira. Asta înseamna ca a sosit momentul sa trecem la

Pasul Trei.

..:....a Pasul Trei? se mira Annette. Pai ce s-a întâmplatcu Pasul Doi?

139



Pasul Doi nu este treaba ta Annete. Este treaba Zânelor

Universului. Iata cum functioneaza mecanismul: Pasul

Unu consta în a cere ceva. Pasul Doi reprezinta raspunsulZânelor Universului. În sfârsit Pasul Trei consta în a intraîntr-o stare de receptivitatepentru a primi ceea ceati cerut.

Vedeti voi fetelor contrastul minunat al timpuluisi spatiului face ca dorintele sa se nasca în voi. De îndatace o dorinta se naste chiar daca nu îi dati glas Zânele

Universului o aud si trecpe loc la îndeplinirea ei. Solomon ele raspund la toate dorintele?

Absolut la toate Annette jara nicio exceptie. Hm nu prea îmi V:inesa cred. Stim amândoi ca

oamenii cer o sumedenie de lucruri pe care nu le primesc.

Estefoarte adevarat Annette dar asta numai dintr-unsingur motiv. Ei nu intra în starea receptivade care vorbeamsi nu observafaptul ca Universul le-a îndeplinit dorinta.

Uneori estenevoie de cevaefortpentru a intra în aceastastare receptiva. De regula însa nu este deloc dificil. TOtcetrebuie safaceti este sa cautati un gând pozitiv pâna când

îl gasiti. În continuare cautati un gând care va face sa vasimtiti chiar mai bine decât primul. Daca veti continua cuacestproces veti ajunge în scurt timp lastareade receptivitatede carevorbeam.

Dar Solomon ce se întâmpla daca încercam dar

pur si simplu nu putem gasi un astfel de gând?

Atunci dati-va cuftânghia voastrasi gânditi-va la altelucruri. Lucrul cel mai important este sa va deschideti în

fata binelui oferit de Univers. De aceea daca nu reusiti sava simtiti bine din cauza unui anumit gând atunci trecetila altul care vi separe mai reconfortant.

140



Si retineti: pâna când nu veti fi absolut sigure ca v ati

deschis suficient de mult nu încercati sa faceti ceva.

dorescdistractieplacuta încheie Solomon parasind brusc

platforma.

- Cred ca mai bine ne-am da cu frânghia spuse

Annette fara prea mult entuziasm.

- Da asa cred si eu îi raspunse Sara.

Niciuna din fete nu era prea încântata la gândul sa

sedea fericite cu frânghia în conditiile în care Seth nu seputea bucura împreuna cu ele.

- Daca nu facem altceva decât sa ne plângem de

mila nu cred ca îl vom ajuta cu ceva pe Seth.

- Asa este. Vrei sa te dai tu prima? spuse Sara

întinzându-i frânghia Annettei.

- Bine spuse Annette punându-si piciorul îninteriorullasoului de la capatul de jos al acesteia.

Lua frânghia în mâini si se arunca deasupra râului.

Nu îsi mai desprinse însa mâinile si nu se lasa cu capul

în jos. Se limita doar sa se balanseze de câteva ori. Sara o

privi de pe platforma întrebându-se de ce nu face Annette

trucurile ei obisnuite.

Dintr-odata Annette îsi scoase plina de entuziasm

piciorul din lasou si sari pe malul opus.

- Sara Sara striga ea de jos. Am o idee Vrei sa te

învat cum sa zbori cu capul în jos?

Sara simti cum o cuprinde entuziasmul.- Da îi raspunse ea fericita .

. - Bine în acest caz va trebui sa cobori.

- Sa cobor? Sara se simti dez~magita.

- Bine dar vreau sa îmi dau drumul de sus.

141



Stiu si o s o faci la momentul potrivit dar pânaatunci va trebui sa cobori.

Sara coborî scara. Annette îsi sufleca pantalonii. Ce faci? o întreba Sara.

Va trebui sa intram în apa. Eu am învatat sa atârncu capul în jos pe frânghie într o sala de sport. Va trebuisa începi prin a practica simpla atârnare de frânghie farasa te tii cu mâinile de ea înainte de a putea sari din copac.

Trebuie sa începi cu prima leCtie Sara si abia apoi veiputea trece la avansati. Oh spuse Sara dezamagita desi era convinsa ca

Annette avea dreptate. Annette nu stiu daca e o ideefoarte buna sa intram în apa. Râul este destul de adâncîn anumite locuri iar curentul este mai puternic decât îti

ImagmeZI.Annette se uita la apa. Cred ca ai dreptate Sara.Sara era încântata ca Annette nu i a pus la îndoiala

opinia având o încredere neconditionata în ea dar atuncice era de facut?

În cazul acesta cum facem? spuse Annette. Esteprea periculos sa te lasi cu capul în jos direct de pefrânghie si la fel de periculos sa o facem aici jos.

Ei bine acum stim ce nu ne dorim continuaAnnette ca si cum ar fi dorit sa repete ceea ce tocmaiînvatase de la Solomon. Nu ne dorim ca tu sa îti rupi

gâtuI cazând de pe frânghie dar nici sa fim duse la valede curentul râului. Ceea ce ne orim este o alta frânghie.Sara mai stii vreo frânghie care atârna dintr un copacdar nu deasupra râului?

Sara se gândi o vreme.

142



- Da, spuse ea fericita. Exista o frânghie care atârna

dintr-un copac chiar în c~rtea casei mele. Are un cauciucechi care atârna de ea, drr am putea scapa usor de el .,,Atunci, sa mergerrr' îi spuse Annette bucuroasa.

Hai sa vedem cum arata frânghia ta.

Fetele îsi adunara lU9rurile si alergara catre casa Sarei.- Ei bine\ iat-o, îi spuse Sara cu respiratia taiata,lasându-si lucrurile pe ia ba.

Începu imediat sa dezlege nodul gros care legacauciucul de frânghie.

- Ce zici? Crezi ca v' m putea da jos acest cauciuc?- O, Sara, las-o balta. Frânghia este, oricum, prea

scurta. Ar trebui sa fie m it mai lunga ca sa poti atârna deea. Frânghia ta nu este b na. Va trebui sa gasim alta.

Sara se simti extre de dezamagita. Era gata saîncerce chiar acum atârn rea cu capul în jos.

- Banuiesc ca l-am putea întreba pe profesorul de

sport daca nu putem foI Isiuna din frânghiile din sala degimnastica de la scoala. Cred ca de acolo a luat si Sethfrânghia pe care a folosit o pentru casuta din copac.

- Da, sigur, îi raspun e Annette sarcastica, si probabilpeste un an, dupa ce pa intii nostri vor fi completat celputin o mie de cereri, ia scoala va fi cumparat plase desiguranta si asigurari d sanatate,' precum si personal

rofesionist de asistentade a ne folosi de frânghie.

- Pai, este întotdeatna usor sa îti imaginezi ce nuva merge binel si ce nu-ti doresti. Cred ca ar trebui sa

r

înce~cam si varianta O USa, dupa cum ne învata înpermanenta Solomon. red ca ,ar trebui sa discutamdespre noua noastra dori ta.

143-



- Ne dorim o frânghie, sil asta chiar acum spuseAnnette, râzând.

- Ne dorim o frânghie SUf illientde lunga, intra Saran jocul Annettei.- Ne dorim o frânghie m l-re, fina si matasoasa, o

completa Annette.- Dorim ca aceasta sa atârn~ de un copac, sau ...- Sau de un pod, sau ...- Sau de cer. ..Fetele râsera.

- Da, grozav. Ne dorim un Icârlig urias prins de cer,spuse Annette.

- Un cârlig urias exclama ara. Stiu eu unde existaun astfel de cârlig, si are si o frâ ghie foarte lunga prinsade el: în hambarul familiei W lsenholm. Mi-am adus

aminte L-am vazut când am lu t scara ca sa salvez puiulde pisica al doamnei Wilsenhol

- Unde este hambarul acesta,tara? Hai sa mergem la el.

- Stii, e chiar distractiv, sp se Sara. Facem exact cene-a învatat Solomon. Mai întâi, ne-am gândit la ce nu ne

dorim, respectiv la caderea mea de pe frânghie, rupândumi gâtui sau fiind dusa la vale de curentul râului. În acestfel, am înteles mai clar ce anume ne orim ICu cât ne-am

gândit mai mult la aceasta dori ta, cu atât mai limpeziau devenit gândurile noastre, âna când am ajuns la

concluzia ca avem nevoie de o fi~nghie perfecta pentru a

practica pe ea. Acum, tot ce mai avem de facut este sa neasiguram ca vom accepta darul niversului pentru noi.

- Ei bine, mie mi se pare ca s~ntem destul de receptiveîn acest moment. Ne simtim foa te bine, iar tu ti-ai adus aminte de frânghia din hambaru familiei Wilsenholm.

144



Da dar gândul a intra în hambarul altcuiva fara

a i cere permisiunea nu ma face deloc sa ma simt la fel de

bine. Pe de alta parte u mi vine nici sa îi bat domnului

Wilsenholm la usa pen Iru a i cere permisiunea. Atunci ce facem?

Cred ca va tre ui sa amânam pentru o vreme

actiunea. Oricum s a Efut cam târziu. Hai sa ne întâlnim

mâine la casuta din co~ac. O sa îl întrebam pe Solomon

cum trebuie sa procedaf1.S a facut. Ne vedem mâine.

45



CAPITOLUL

Nasterea unei dorinte

Sara se gândi toata seara la frânghia din ham baruldomnului Wilsenholm, si de-abia astepta saîncerce atârnarea cu capul în jos pe ea. La început,singurul lucru care o atragea era ideea de a zbura cucapul în jos si cu bratele întinse lateral, la fel cum facuseAnnette prima data, dar între timp Sarei îi venise ideeade a profita de moment pe~tru a învata toate trucurile pe care le stia Annette, daca aceasta era dispusa sai le predea.

A doua zi dupa scoala, fetele se dus era la casuta dincopac. Nu apucara bine sa se aseze pe platforma cândaparu Solomon. va salut micutele mele pasarele vad ca

între timp ati clocit o dorinta noua care a devenit cât se

poate de claraSara si Annette râsera. - O, Solomon, suntem atât de fericite sa te vedem

începu Annette. Într-adevar, am clocit o dorinta noua,dar nu stim cum sa o transformam în realitate.

47



Ei bine aceasta nu este treaba voastra Annette. Dupa

parerea mea voi v ati facut perfect datoria: ati dat nastereunei dorinte noi.

- Dar Solomon nu am facut nimic înca Mai sunt

atâtea lucruri de facut înainte de a ...

Annette sunt de acord ca urmeaza sa sepetreaca încafoarte multe lucruri dar cel mai important dintre ele a fostdejafacut. voi ati dat nastereunei dorinte claresifocalizate.

În continuare tot ce ma[ trebuze safaceti estesa acceptati caea sa vafie îndeplinita.

- Solomon cine te asculta ar putea crede ca lucrurile

sunt cât se poate de simple: nu trebuie decât sa va

deschideti sa acceptati si sa permiteti. Nu crezi totusi ca ar trebui sa si FACEM ceva?

De îndata ce o dorinta afost clocita cel mai importantlucru pe care îl puteti face este sa îi permiteti manifestarea.Acest lucru devine posibil numai atunci când gândulla eavaface sa va simtiti bine. O alta alternativa consta în a nuva mai gândi deloc la ea. Defapt singurele momente în careopuneti rezistenta înfata binelui pe care vi Iofera Universulsunt cele în care nu va simtiti bine.

Daca asfi în locul vostru eu as FACE orice ce mi artreceprin minte caresa ma faca sa ma simt bine.

- Sa înteleg ca nu ai alerga prin tot orasul încercând

sa gasesti o frânghie lunga pe care sa faci exercitii?

Ei bine asputea face si asta dar numai daca mi s arparea amuzant. Daca nu mi s arparea amuzant asface cutotul altceva. Am remarcat în timp ca atunci când sunteti

fericite piesele depuzzle au tendinta sa se aranjeze de la sinela locurile lor. Practic va împiedicati pur si simplu de ele.

148



Carareasedesfiifoaraîncontinuu înfata voastra.imi amintesc

perfect ca Sara a trecut de câteva oriprin acestproces.

Auzindu si numele Sara tresari. În timp ce Solomonvorbea se scufundase adânc în gândurile ei amintindu side lucrurile miraculoase care i se întâmplasera ei si luiSeth. Trecusera împreuna prin atâtea situatii aparentimposibile dar care se terminasera cu bine dupa cecautasera împreuna modalitati de a se simti bine fara a

încerca din rasputeri sa influenteze în vreun fel lucrurile.Ce i drept problemele cu care se confruntasera atuncierau mult mai importante decât simpla gasire a uneifrânghii de care sa se agate cu capul în jos.

Solomon spuse ea acest mecanism functioneazamai bine daca îti doresti foarte tare ceva?

Sara mecanismulfunctioneaza întotdeauna indiferent

daca dorinta ta este mare sau mica. Am observat însa ca

cu cât dorinta voastra este mai mare cu atât mai intensa

devine tendinta voastra de a gasi modalitati de a va simti

bine. Mecanismul functioneaza cu atât mai rapid cu cât

va simtiti mai bine întrucât cu cât va simtiti mai bine cu J

atât mai deschifi deveniti în fata binelui pe care vi l ofera

Universul ca raspuns la dorinta voastra.

De regula cea mai buna cal~ de a ajunge rapid la

aceasta stare de deschidere interioara consta în a te gândi la

dorinta ta fi la motivele careau stat la baza ei.

Annette vorbi încet alegându si cu atentie cuvintele: Îmi doresc sa gasim o frânghie puternica si groasa

întrucât vreau ca Sara sa fie într o deplina siguranta atuncicând va atârna cu capul în jos.

Foarte bine Annette spuse Solomon zâmbind.

149





încercând sa surprind~ toate detaliile tehnicii perfectea acesteia. Pentru o cltPa, simti o anumita nerabdare.

De-abia astepta sa poatt zbura si ea cu capul în jos. Hm

se gândi ea, nu practic afceptarea Îsi dadea seama ca acestentiment de nerabdare Inu o facea sa se simta foarte bine. Ma rog, nu va trece ,ult si voi putea zbura si eu la fel

ca ea , îsi spuse ea cu vice tare, timp în care sentimentule disconfort aproapelca disparu. Ce frumos zboara,

continua ea. Este atâl de dragUta ca doreste sa manvete si pe mine aceasfa tehnica. Dupa aceste cuvinte,

sentimentul de disconi0rt disparu cu totul, iar Sara sesimti din nou minunat

Annette ateriza peifect, ca de obicei, dupa care feteleîsi strâns era lucrurile si o pornira pe carare. Drumul

pâna la sosea nu era de~oc lung, dar cararea facea diferite

ocolisuri, si întotdeaUln li se parea o aventura sa mearga

pe ea. Fetele sporovai a fericite de-a lungul întreguluidrum, pasind în sig ranta prin padurea întunecata,

întrucât cunosteau fiectre bU,stean peste care trebuiau sa

sara si fiecare tufis de qre trebuiau sa se fereasca., 1,

Când iesira în strata principala, îsi mijira ochii ca sa

se obisnuiasca din nou FUlumina puternica.Fereste-te striga IAnnette speriata, reusind sa eviteîn ultima clipa coliziUliea cu cineva care se afla chiar laiesirea cararii si care pa~ea sa stea ghemuit.

- Doamna Wilsentolm strig~ Sara. Ati patit ceva?- Nu am patit nimic Sara,râsedoamna Wilsenholm. Este

o zi minunata, asa ca m-am decis sa merg pe jos pâna la piata.

Din pacate, mi-am încarJat prea tare plasele,iar una dintre ele-a rupt, iar cumparaturil~mi s-au împrastiat pe jos .

151



Sara si Annette o ajutara sa adune conservele, sticlelesi portocalele împrastiate pe tot drumul. Nu era de mirare

ca doamnei Wilsenholm i se rupsese plasa, se gândira ele.- Le- am putea pune în rucsacurile noastre cu carti,

se oferi Sara. Cred ca daca le-am împarti în mod egal, amavea destul spatiu pentru toate lucrurile.

- Buna idee, fu de acord Annette.

Doamna Wilsenho)m le, privi pe fete cum baga

cumparaturile ei în rucsacurile lor.- Ce sa zic, fetelor, cu siguranta mi-ati salvat ziua.

Sara, mie mi se pare ca esti zâna mea buna. Ori de câteori am nevoie de ajutor, îmi iesi în cale. Nu cred însa caam cunoscut-o pe prietena ta.

- O, scuzati-ma, spuse repede Sara. Doamna

Wilsenholm, aceasta este prietena mea, Annette. Annette,ti-o prezint pe doamna Wilsenholm.

Annette îi zâmbi politicoasa, apoi o privi pe Sara.Petele reusira sa îsi pastreze calmul interior, dar în sinealor fierbeau. Solomon tocmai le spusese ca piesele depuzzle se vor aranja de la sine si ca se vor împiedica pur sisimplu de ele, dar asta era prea de tot

Sara si Annette îsi pusera rucsacurile în spate si opornira la drum, alaturi de doamna Wilsenholm. Sarazâmbi la gândul imaginii ciudate pe care o alcatuiauîmpreuna, dar pe strada nu mai trecea nimeni.

- Aceste rucsacuri sunt grozave, spuse doamnaWilsenholm. Ce inventie minunata. Noi nu aveam asa

ceva când eram copii. Ce-i drept, nici nu trebuia sa ducemîn fiecare zi un morman de carti cu noi. Hm, înclin sacred ca rucsacurile voastre sunt foarte grele. Îmi pare rauca v-am încarcat si mai tare.

152



- O stati linistita dloamna nu sunt deloc atât de

grele. De altfel rucsacurilf sunt create special ca sa poataransporta în siguranta grtutati mari. Ne bucuram ca vaputem fi de folos.

- Ce casa frumoasa spuse Annette când ajunsera înurtea casei doamnei Wilfenholm. Doamne ce gradi~a

superba. Parca ar fi un Par~Ulet Mi se pare MINUNATA

Annette nu-si dadus seama cât de mult îi lipseau

parcurile imense si peluze e frumos îngrijite din fosta ei

viata de la oras. Majoritat a locuitorilor din oraselul.

erau oameni mai degraba pragmatici. Cei mai multi dintre

ei reuseau sa scape de b ruieni tunzându-si ocazional

gazoanele sau dând drum 1animalelor sa pasca în curte

dar nu prea aveai ocazia sa vezi gradini frumos îngrijite în

acest oras. Singurele flori c re puteau fi vazute prin curtile

oamenilor erau cele salbat ce care cresteau la întâmplare

fara nicio îngrijire speciat. De aceea Annette privi cu

încântare gradina superba a doamnei Wilsenholm parca

neputându-si satura suflet 1si savurând fiecare detaliu. Doamna Wilsenhol înflori de fericire. Era foarte

mândra de gradina ei ia aprecierea lui Annette era înmod evident sincera si ne refacuta. --

- Ei bine ma bucur c v îti place gradina mea Annette.

Cei mai multi dintre oamfnii de pe aici nu prea au ochi

pentru asa ceva. Ce-i drep nici eu nu am plantat aceste

flori pentru altcineva ci entru propria mea încântare.

Lasati-va bagajele pe verrnda si haideti sa va prezint

locurile.

Sara zâmbi. nnette pare sa fi cucerit de tot pe

doamna Wilsenholm se ârdi e~.153



- Haideti în spate, fetelor.IVreau sa va arat rondurile

cu crini si gradina de legume .

Hm îsi spuse Sara, nu ftiat ca are un rond cu crini fio gradina de legume Se simti u,or trista ca nu fusese mai

atenta la gradina superba a doatnei Wilsenholm. Privindinteresul sincer al lui Annette si fericirea spontana cu care

îi raspundea doamna Wilsenh ,lm, îsi dori sa fi fost mai

constienta de frumus.etea locuIti.Annette asculta c~ int~res foate explicatiile doamnei

Wilsenholm si exclama de îfcântare ori de câte oriescoperea o ~oua minunatie. Sara le urma de la spate,a simta vreu

constate cât de bine se simtea~ împreuna prietena ei sidoamna Wilsenholm.

- Ce se petrece acolo? între~IaAnnette, aratând catre unloc mai îndepartat, de la capatul proprietatii.

- Ei bine, în sfârsit am reu it sa îl conving pe domnul

Wilsenholm sa construiasca o scina, îi raspunse femeia.

Mi-am dorit întotdeauna una. imic nu mi se pare mai

relaxant decât miscarile facute în pa. Stii, gravitatialasa urme

adânei asupra oaselor batrâne si o~osite 1a rog, nu cred ca aide unde sa stii, dar te asigur ca asi este. In apa, greutatea pare

sa dispara. Stii, eram o înotatoare destul de buna în tinerete.

- Ati participat inclusiv la competitii? o întrebaAnnete, fascinata.

- O, da, îi raspunse doamra Wilsenholm.

- Ma înnebunesc dupa aSi ceva. Aveti si trofee?

- Da, am, chiar destul det multe, ca sa fiu sincera.

Nu prea mai stiu pe unde au aluns, dar am cu sigurantaun scrin plin cu trofee pe undeta. Ultima data când l-am

154



vazut, cred ca era în hamlbar. Ai participat la competitiide înot, Annette?

- Nu, doamna, nu td înot, ci de gimnastica. Practicgimnastica acrobatica dd când eram mica, dar mi-ar

placea foarte tare sa part p si la concursurile de înot.

Hamb~rul striga Srra în mintea ei. Unde este

hambarul In timp ce ~lllette si doamna Wilsenholm

discutau despre înot, sr.ra simti o stare de panica:ham barul disparuse

- Doamna Wilsenhilm spuse ea. Ce s-a întâmplat

cu hambarul dumneavoasltra?

O vechi tura aia. DOinul Wilsenholm l-a dezafectat,

Sara. Exact în locul lui est1 construita piscina.

A ~ara si ~nette se prfi{,ira.Amândoua simteau ca li se

trantlse o usa m nas. - O, spuse Sara dez agita.

- Pai, cred ca ar treb i sa mergem, spuse si Annette.

Va multumim pentru t r, doamna Wilsenholm. Aveti

un domeniu cu adevarat minup.at. Mi-a facut o placereenorma sa îl vizitez.

- Poti reveni oricândf Annette. La fel si tu, Sara. Vei

fi întotdeauna binevenite în gradina mea.

- Va multumim, spu e Annette.

Sara zâmbi si dad din cap. Se simtea atât de dezamagita încât nu avu uterea sa spuna nimic. Fetele se

îndreptara apoi pe alee ca re poarta mare din metal.

- Ei bine, asta e spu e Sara.

- Da, ne vedem mâinf la casuta din copac, îi raspunseAnnette.

- Bine. Pe mâine.

155



PITOLUL

Cum sa fii în starea ae rece~tiYitate

Sara se aseza pe platforma din fata casutei dincopac asteptând i pe Annette si pe Solomon.

Stia ca Seth nu va veni. Sarei i se parea îngrozitor ca se

obisnuise pâna într atât cu absenta lui Seth. ene nu

sunt prea bine dispusa îi spuse ea.

Ai ajuns deja? auzi Sara vocea Annettei dededesubt.

Da vino sus îi raspunse Sara.

Annette se urca pe scara si se întinse pe platforma

chiar lânga Sara. Niciuna din fete nu spuse nimic.

Sara se lasa pe spate cu capul lânga capul Annettei.

Ei bine Annette arati la fel de dezamagita cum

ma simt eu îi spuse ea.

\ Sper ca nu arat la fel de dezamagita cum ma simteu râse Annette. Sara ce nu este în regula cu noi? Parcanu am fi noi însine .

Pai banuiesc ca am fost atât de sigure de noi si

de solutia pe care am gasit o încât ... Eram convinse ca

157



întregul Univers va coopera cu noi, exact asa cum ne

spusese Solomon. Dupa care toata aceasta fantezie a fost

data peste cap. Lucrurile s-au petrecut de parca i-am fi

spus doamnei Wilsenholm: ,0, doamna Wilsenholm,

putem folosi frânghia mare din hambarul dumneavoastra

pentru a învata sa facem acrobatii pe ea? , iar ea ne-ar fi

raspuns: O, nu, fetelor, fi ca sa fiu sigura ca nu o veti face,

voi dispune imediat darâmarea hambarului

Fetele începura sa râda:

Solomon pluti în jos si ateriza pe platforma. Buna,

fetelorFetele tresarira.

- Buna, Solomon

Este foarte important sa întelegeti ca Universul nu

lucreaza niciodata împotriva voastra. Orice s-ar întâmpla,totul conspira exclusiv în favoarea voastra, nu invers.

- La început, asa ni s-a parut si noua. Am dat nas în

nas cu doamna Wilsenholm la scurt timp dupa ce mi-am

adus aminte de frânghia din ham barul ei. Dar apoi. ..

Lucrurile se deruleaza întotdeauna în favoarea voastra,

fetelor, dar numai daca lepermiteti acest lucru. Universul varaspunde la toate dorintele voastre. Aceasta ecuatie sublima

a creatiei are doar treiparti: unu cere; doi Universul îti raspunde întotdeauna; fi trei trebuie safii într-o dispozitie

receptiva, adica safii la unison cu ceea ce ai cerut, din punct

de vedere energetic. În caz contrar, nu poti primi ce ai cerut

si ce îti este of. erit. ~

Vedeti voi, fetelor, atunci când ajungeti la concluzia ca

lucrurile nu se deruleaza în favoarea voastra, pornind de la

diferite dovezi pe care le-ati adunat, voi întrerupeti procesul

de acceptare.

158



- Dar Solomon întregul hambar a disparut protesta

Sara dupa care izbucni în râs.

Annette se distra si ea de ridicolul situatiei.

Solomon zâmbi. Daca acel hambar ar fi fost singurul

canal prin care putea curge Bunastarea voastra atunci ai fi

avut dreptate safii suparata Sara. Din fericire numarul acestor

canale este nesfârsit asa ca supararea cauzata de închiderea

unuia dintre ele nu face decât sa le închida si pe celelalte.

Universul are capacitatea perfecta de a raspunde la toatedorintele voastre. Trebuie sa va amintiti însa ca ori de câte ori

va lasati cuprinse de emotii negative voi blocati îndeplinirea

acestor dorinte pentru ca nu mai sunteti într-o dispozitie

receptiva. Apropo v-am explicat ca singurul lucru care va

poate împiedica vreodata sa va bucurati de îndeplinirea

dorintelor voastre este lipsa voastra de receptivitate?

- Uau exclama Annette. Suna grozav

Chiar este Annette. De aceea este foarte important sa

fiti atente la semnalele minunate pe care vi le ofera emotiile

voastre negative. Altfel spus ori de câte ori simtiti o emotie

negativa opriti-va si spuneti-va:· Jn aceasta clipa eu fac

exact unicul lucru care ma poate împiedica sa ma bucur de

îndeplinirea dorintelor mele. Apoi izbucniti în râssi cautati

un gând care sa va bine dispuna astfel încât sa intrati din

nou în starea de receptivitate.

- Deci Solomon vrei sa spui ca daca nu vom mai face

acel unic lucru care ne împiedica sa ne bucuram de îndeplinireadorintelor noastre aceasta se vor îndeplini inevitabil?

Exact asta vreau sa spun Annette. lIoi nu trebuie decât

sa cereti. Universul va raspunde pe Joc dar voi trebuie sa

primiti ceea ce va ofera el.

159 -



- Mi se pare foarte usor.

- Da si mie sp.use si S~ra. Amândoua fetele sesimtira mai bine.

- Sara hai sa facem un pa t. Haide sa ne propunem

sa fim extra-atente la starea no stra de spirit astfel încâtvibratia acesteia sa nu mai coboare niciodata. Eu una

vreau sa ramân tot timpul în sarea de receptivitate si sa

îmi îndeplinesc toate dorintele.- Si eu.

- Trebuie neaparat sa îi sp~nem si lui Seth. Tare îmie dor de el.

- Si mie.

Fetele se privira. Tocma iesisera din starea de

receptivitate si erau amânaoua onstiente de acest lucru.

- Iar facem chestia aia sp se Sara.- Repede am mai cazut în capcana îi raspunse

Annette. Nici nu am apucat ~ine sa ne decidem sa nuai iesim niciodata din stare~1de receptivitate ca am si

cazut în capcana gândurilor nelative. Iar acum ma tem

ca iar fac acelasi lucru

- Se pare ca nu este atât ~e simplu râse Sara. Si eufac acelasi lucru

Fetele se privira din nou.

- Solomon cine se ia dupa t~ne poate crede ca nimic nu

este mai simplu pe lume decât s ramâi tot timpul în starea

de receptivitate. In realitate nu erte deloc atât de usor.- Iar facem acest lucru fPusera amândoua fetele

într-un glas.

- Ei bine vestea buna este ta cel putin am început sane dam seama când nu sunteml în starea de receptivitate.

160



Nu mi se pare putin lucru. De îndata ce ne dam seama ca

nu suntem în starea de receptivitate putem face ceva ca

sa reintram în ea spuse Sara.

Cu siguranta trebuie sa existe foarte multe lucruri

la care ne putem gândi pentru a reintra în aceasta stare.

Iar atunci când ajungem în ea toate dorintele noastre ni

se pot îndeplini.

Este minunat când te gândefti la acest proces fetelor.

TOate lucrurile bune pe care vi le ati putea dori vreodata îficroiesc drum catre viata voastra. TOt ce trebuie sa faceti voi

este sa le permiteti sa vina.

Eu una cred ca voi reusi spuse Annette.

Da si eu adauga Sara.

Jucati va cu acest proces le sfatui Solomon. Este foarte

distractiv sa îti dai seama când esti si când nu esti în starea } de receptivitate. Este la fel de amuzant sa observi procesul

inclusiv la alte persoane. Este foarte ufor sa îti dai seama

când este cineva receptiv la binele pe care i lofera Universul

fi când nu. Bun am plecat. Ne mai vedem.

Annette si Sara îl privira pe Solomon care îsi lua

zborul si se ridica sus pe cer. Crezi ca Solomon ne vede întotdeauna? întreba în

soapta Annette. Da cred ca da.

Pe tine nu te deranjeaza? Stii tu sa te vada în oricemoment ...

Pai la început ma deranja dar dupa o vrememi am dat seama ca Solomon ma iubeste neconditionat. Sentimentele lui pentru mine nu .se schimba niciodataindiferent ce fac sau ce simt. De aceea în loc sa îmi fac

161





CAPlfrOLUL

Cum sa ~ase~ti ~anauri care te

fac s t simti oin

Trecu aproape o luna iar Sara si Annettese straduira 1in rasputeri sa fie atente la

sentimentele lor. Tot prapicând cele doua fete devenira

foarte pricepute la Pastra[.leastarii de receptivitate.

- Sara am auzit ca cineva ti-a calcat ieri pisica cumasina o tachina Annet e.

- Cu atât mai bine îi raspunse Sara distrându-se.

Am auzit ca pisicile plat9 sunt la moda.

- Am observat de a~emenea ca Magazinul lui Pete aars aseara.

- Cu atât mai bi~e râse din nou Sara. Oricum

mâncam prea multe ciOCI olate asi ca era timpul sa maam las de acest sport.

- Am auzit ca fratelf tau mai mic a fugit de acasa.- Ura E adevarat Udiversul chiar îmi raspunde la toate

dorintele mele. Acum mt simt cu adevarat împlinitaAnnette râse:

- Pe bune Sara în1cepem s~ devenim din ce în cemai bune nu crezi?

163



Sara fu de acord cu ea. Descoperise ca era extremde usor sa gaseasca tot timpul gânduri pozitive care ofaceau sa se simta bine cu un efort mult mai mic de.cât

ar fi crezut initial. Acest lucru o încânta cu atât mai mult

cu cât întelesese cât de multe lucruri depind de starea eipozitiva de spirit.

De pilda daca descoperea ca îi era dor de Seth segândea imediat la o amintire vesela sau îsi imagina oastfel de scena în viitor:-Daca îsi facea griji în legatura cuvindecarea ranilor lui Seth sau cu faptul ca parintii acestuiacontinuau sa îi interzica sa vina la casuta din copac încercasa îsi aduca aminte ca viitqrul îi pregatea numai lucruribune. Si cum Sara Annette si Seth cereau acelasi lucruiar Universul raspunde întotdeauna la solicitarile tuturor

oamenilor era în mod evident doar o chestiune de timppâna când se vor reuni cu totii la casuta din copac.- Hai sa jucam un joc îi spuse Annette plina de

entuziasm.

- Bine fu de acord Sara neavând idee la ce se gândeaAnnette.

Annette râse.

- O Sara ma înnebunesc dupa tine. Esti o prietenaatât de minunata. Esti oricând gata pentru orice nu-i asa?

Sarazâmbi. Îsi dadea seama dupa entuziasmul Annetteica aceastaaveao idee buna. Iar Saraaveaîncredere înAnnette.

Nu si-o putea imagina propunându-i vreodata ceva care sa o

faca sa nu se simta bine.- Spune ce joc vrei sa jucam?- Jocul tras ului cu urechea.- Ce ?

- Jocul trasului cu urechea.

164



- Nu am auzit niciodata de acest joc, râse Sara.Tocmai l-ai inventat?

- Da, îi zâmbi Annette. Asculta, nu crezi ca ar fi

. amuzant? Ne vom plimba prin întregul oras, facându-ne cane vedem de treburi, si vom asculta ce spun ceilalti oameni.

Sara o privi pe Annette. În ultima vreme facuseeforturi considerabile sa nu-si mai bage nasul în oalacelorlalti. De aceea, jocul propus i se parea destul de

ciudat.- Îi vom spune ,Jocul Intrarii în Starea de Recepti

vitate'. Vom asculta ce spun oamenii si ne vom gândi înce masura sunt acestia receptivi la îndeplinirea dorintelorlor sau nu.

Sara se lumina la fata. Abia acum întelegea despre ce

era vorba.- Deci, nu se pune problema sa ne bagam nasul în

oala altora, ci mai degraba sa adunam dovezi referitoarela starea lor de receptivitate?

- Exact Unde crezi ca ar trebui sa începem mai întâi?- Cred ca cel mai bun loc pentru început ar fi

Magazinul lui Pete. Oamenii se aduna adeseori în fatabarului si discuta cu Pete, iar noi ne putem ascundeperfect în spatele standului de ziare. astfel încât sa nu fimvazute.

Sara si Annette coborâra din copac.- O sa ne distram pe cinste, spuse Sara.Clopotelul magazinului suna când intrara în

magazin, fapt care le facu pe fete sa tresara putin, ca sicum-ar fi fost prinse cu mâna-n sac.

- Buna, fetelor, le spuse Pete, care tocmai alimentaraionul de dulciuri. Cu ce va pot ajuta astazi?

165



- O, deocamdata cu nimic,1 îi raspunse Sara rapid.Nu dorim decât sa ne uitam.

- Da, la revistele cu benzt desenate, o completaAnnette.

- Ei bine, stiti unde se afli acestea, le spuse Pete,eschizând o noua cutie cu ~atoane de ciocolata sinemaiacordându-Ie nicio atentie.

Sara si Annette sefurisara îd spatele magazinului.

- Oare de ce ma simt ca si Cbl m as spiona pe cineva?spuse Sara în soapta.

Annette râse si îi raspun~e,acoperindu-si gura cu palma:- Poate pentru ca exact asta Ifaci.Amândoua se distrara.

- Nu e nimeni în magazin, spuse Sara. Nu cred caam mai vazut vreodata acest loc atât de gol.

Chiar atunci, se auzi din n~u clopotelul. Trei femeiintrara în magazin.

- Hai sa stam jos, spuse un~ dintre ele.Mesele erau asezate la perde, în partea din spate a

magazinului.

- Asezati-va acolo AseZati -va acolo sopti Sara,sperând ;a fe:neile se vor as~za l masa cea m~i apropiata

de ele, astfel încât sa poata auzi cI spun.

Din fericire, femeile paruraJa îi dea ascultare.- Ura îsi spuse triumfatoar Sara.

- Sst îi reaminti Annette. SYntem sub acoperire.

- Ma doare spatele de mor, Fe plânse una din femei,oarte grasa. Nu stiu cu ce i-am ~resit. Doctorul spune ca

întelege de ce am dureri atâJ de mari. La analize

îmi iese nimic rau.

166



Sara vazu cum Annrte scoate un caiet si noteaza în

el: Nr. 1, se concentreara asupra unui lucru pe care nusi-l doreste., ,

- Pai, probabil durjrea va disparea înainte sa-ti daieama, îi raspunse o alt, femeie primeia. Uneori, acesteafectiuni dispar la fel de fapid cum apar.

Annette nota: Nr. T încearca sa o influenteze pem.1 si sa o readuca în starea de receptivitate .

, - Nu prea cred, spu~e prima femeie. Nici nu-mi maiam intesc cum este sa nu doara spatele. Cred ca va trebuisa ma obisnuiesc cu aceasta durere. Nici analgezicele nuau vreun ~fect. Ca sa fiu 1incera, nu cred ca doctorul meu

I

are habar ce face.

Annette nota: Nr.ll nu pare dispusa sa intre înstarea de receptivitate. $ara citi cele scrise de Annette si

râse cu mâna la gura. I

Chelnerita se aprofie de masa ca sa ia comanda.Sara si Annette se privira. Erau multumite de dovezileadunate deja.

Dupa ce chelnerit~ pleca, Sara si Annette auzira oalta voce:

- Elizabeth, i-ai spu~ lui Emily despre surpriza ta?Sara o privi pe Ahneue scriind: N r. 3 schimba

subiectul. Cele trei fem di se sim t m ai bine.NAvd 1. v v v- u mca, ar wcmal ma pregateam, raspunse

cealalt~ voce. Am obtinft slujba. Ma mut în oras- In oras? se mira prima femeie. Nu ti-e frica sa te

muti singura 'în oras? I- Frica? De ce sa-mi fie fri<;:a?spuse a doua femeie,

mai putin vesela însa calînainte.

167



- Pai, stii cât de periCUloasaleste viata la oras. Nu teuiti la stiri? Atâtea lucruri cump ite se petrec la oras. O,

îmi fac griji pentru tine. Sper ca le vei descurca.

- Nu-ti face probleme, îi sPJse Uz. O sa ma descurcperfect.

Vocea ei nu prea indica însliguranta. Dimpotriva,

parea o persoana cu totul diferit de cea care vorbise cevamai devreme.

Sara citi ce scrisese Anrietter Nr. 1 câstiga. Nr. 2 aiesit din starea de receptivitate.

- Uz se descurca întotdeau a, spuse a treia femeie.Uz, tu te descurci întotdeauna de minune, indiferent

unde te afli sau ce faci. Ti s-a î tâmplat vreodata ceva

rau? Nu, îsi raspunse ea singura. Niciodata Uz, parca ai

fi fermecata, si nu vad niciun mo iv sa se schimbe ceva în

aceasta privi~ta. Ai o ocazie mi1unata, pe care o meriti

si pe care sper sa nu o ratezi. SUfatât de fericita pentru

tine. Sunt absolut convinsa ca îti a merge excelent. Suntmândra de tine

Sara si Annette se privira. tau Ce val de energie

receptiva. Fetele erau atât de uimit de acest flux de gânduripozitive încât pentru o clipa uitara se ascund si îsi ridicara

capetele ca sa vada cine este persoara care le-a emis.- Ati gasit ce cautati, fetelor~ le striga Pete de la bar.- Da, spuse Sara. Adica nu.

Fetele se grabira sa iasa din 1agazinullui Pete.

- Hai sa asteptam putin, sa}, spuse Annette.

- De ce?

- Tu nu vrei sa ne uitam mai îndeaproape la cele trei

femei? Si sa ghicim care dintre ,le au spus lucrurile pecare le-am notat?

168



- o ba da. Vreau, A~ Iaspunse Sara.

Fetele se asezara pe banca din fata unicei institutii

financiare a orasului si asteptara ca cele trei femei sa .

îsi termine masa. În S~Arsit,clopotelul de la intrarea

Magazinului lui Pete se auzi din nou si femeile iesira.Ramasera câteva minut în fata magazinului pentru amai schimba câteva vor e înainte de a se desparti. Sarasi Annette erau prea deFlarte pentru a le auzi vocile. În

sfârsit, femeile se desParJra si plecara în drumul lor. La un moment dat, una dintre ele se întoarse din

drum si se îndrepta glont atre Sara si Annette. Era o femeie

supla, cu o mina feri~ita 1îmbracata cu o rochie înflorata

în culori luminoase. Isi tinea pe umar un jerseu la fel delacut. Nu parea sa mear9a, ci mai degraba sa pluteasca. Întimp ce trecea pe lânga fer le spuse în treacat:

- Ei, fetelor, ati m[i vazut vreodata o zi atât defrumoasa ca aceasta?

- Nu, doamna, îi rasprsera SarasiAnnette Într-un glas.Nici eu, le sPus. femeia. Nu-i asa ca suntemnorocoase? -

- Foarte norocoase, li spuse Annette.Sara o privi pe priettna ei cum noteaza înca ceva în

caietul ei: Nr. 3 continua s~ fie într-o stare receptiva.

Simte nevoia sa le-o tra11mita tutu~or celor din jurul ei,

inclusiv necunoscutilor.

- 0, la naiba, se a zi o voce nemultumita dintr-o

masina aflata în fata lor.

, Sara si Anne;te nu~ura deloc surprinse sa o vada

pe femeia ~ceagrasa stând în fata unei masini cu portieradeschisa. Isi prinsese mAneca de· mânerul portierei, iarcând trase, aceasta se rupse.

169



- Grozav Acum mi-am rupt si rochiaSara si Annette chicotira. Annette nota: Lucrurile

nu s-au schimbat cu nimic în bine pentru nr. 1. Continuasa nu fie receptiva la binele pe care i-l ofera Universul.- Ai grija se auzi o noua voce.Sara si Annette se uitara în directia vocii si vazura

un carucior gol, scapat de sub control, care se îndrepta înviteza catre masina fem,eiigra.se.Aceasta ramase paralizata,

incapabila sa faca vreo miscare. Nu apuca decât sa îsiacopere fata cu mâinile si sa tipe:

- O, nu, sotul meu o sa ma omoareSara avu un reflex nemaipomenit. Începu sa alerge

cu viteza maxima catre scena si reusi sa devieze directia

caruciorului chiar înainte ca acesta sa loveasca masina

femeii. Aceasta din urma ramase socata, cu mâinile laochi, asteptând inevitabilul accident. Vazând ca acesta nuse produce, îsi lua palmele de pe fata si o descoperi peSara stând zâmbitoare lânga ea.

- Buna ziua, îi spuse Sara. Era cât pe-aici sa fiti lovita

de acest carucior.- Doamna, cred ca asta e ziua dumneavoastra

norocoasa, striga de pe margine cineva care asistase laîntreaga scena.

- Nu prea îmi vine sa cred, îi raspunse femeiasarcastica. Eu nu am ni iod t asa ceva.

- Asa ceva? o întreba Sara, crezând ca vorbeste cu ea. - Zile norocoase. Vara mea (tocmai am luat prânzul

cu ea) îmi povesteste tot timpul cât de norocoasa este. Tottimpul îi merge bine. Nu si mie însa. Pe mine, noroculpare sa ma ocoleasca.

170



- Pai, li spuse Sara1 timiditate, poate ca tocmai afi

avut un moment norocosi daca nu o zi înueaga. Poate cadestinul dumneavoastra se va schimba începând de acum.Privind fata senina a arei, femeia simti ca se relaxeaza

Isi îi zâmbi larg.

- Stii, scumpo, sjar putea sa ai dreptate. Îtimultumesc din suflet. Da, chiar cred ca am avut un

I

moment norocos.

- Îti doresc o zi exc9lenta, continua femeia, în timpce îsi baga cheile în contact.

, 1 . I d· 1nstantaneu, se apn~se raIOU.

- Ca sa vezi, spuse f<i:meia,privind-o uimita pe Sara.Este chiar melodia mea Jreferata.

- Hei, râse Sara. D011amomente norocoase unul dupa

celalalt. Eu cred ca a înce Iut deja sa va mearga mai bine.Femeia râse.

- Cine stie? Poate caf dreptate. Sa speram ca este asa.

Sara îsi încrucisa deretele si i le arata femeii. Aceastarâse din nou.

- Ma numesc Sara se prezenta fata, întinzându-imâna femeii, asa cum o nvatase mama ei ca era frumos.

- Eu sunt Emily, îi Iaspunse femeia. Stai asa. Am peundeva o carte de vizita De fapt, -este cartea de vizita asotului meu, dar mi-am cris pe ea si numele meu.

Sara lua cartea de izita si aproape ca o scapa din

mâini când citi: NumarlW1 în reparatii casnice.O Annette nu o sa fi vina sa crezi se gândi ea.

l~-171



PITOLUL

E afagut sa ai un loc al tau

nnette îi spusese ca nu va putea veni la casutadin copac timp de câteva zile întrucât pleca

la oras cu familia ei ca sa îsi viziteze matusa. De aceeaSara se îndrepta catre casa fara sa se grabeasca. Lânga

Magazinul lui Pete se decise sa intre si sa îsi ia un baton de ciocolata.

Dupa ce plati ciocolata si se pregati sa iasa dadu nasîn nas cu doamna Wilsenholm.

O buna Sara îi spuse aceasta. Ma bucur sa te vad.Sara râse amintindu si de ultima data când o întâlnise

pe doamna Wilsenholm. Era. împreuna cu Annette si oajutase pe aceasta sa îsi culeaga de ~pe jos cumparaturile

risipite. Doamna Wilsenholm se prinse de ce râde si se distra

la rândul ei amintindu si ce se întâmplase atunci.

Se pare ca ne întâlnim în circumstante mai bunenu i asa scumpo?

Da îi raspunse Sara zâmbind.

Sara nu am putut sa nu rerp.arc data trecuta ca nu

pareai deloc fericita de noua mea piscina. A j vrea sa ti

173



spun ca tu si prietena ta sunteti mai mult decât binevenitesa înotati în ea ori de câte ori veti dori de îndata ce va-

fi terminata desigur. Asta nu înseamna ca le voi permitesa înoate în piscina mea si altora dar tu si prietena taatât de draguta veti fi întotdeauna binevenite. Si desigursi prietenul tau Seth. Asta numai daca îti place sa înotievident. Apropo îti place?

- 0 da doamna. Sunteti foarte amabila. Sunt cât se

poate de fericita ca va.faceti aceasta piscina. Sunt convinsaca va va face foarte bine pentru sanatate. Doar ca...

Sara ezita.

- Ce anume draga mea?- Am fost extrem de surprinsa auzind ca nu mai

aveti ham barul.

- 0 vechitura aia. Hambarul era la fel de batrân ca

si aceste dealuri. Aproape la fel de batrân ca mine.Sara se distra. Doamna Wilsenholm avea în mod

evident simtul umorului.

- Sara hai sa bem împreuna un suc îi propusedoamna Wilsenholm. Nu-mi place sa stau singura lamasa. Ce ai prefera?

Fara sa mai astepte raspunsul Sarei doamnaWilsenholm se îndrepta catre mesele din partea din spatea magazinului si lua loc la una din ele.

Sara o urma si se aseza lânga ea într-un separeu.Doamna Wilsenholm comanda un shake de înghetata.

- Pete face cel mai bun shake de înghetata din lumespuse ea. Vrei si tu unul Sara?

- Da multumesc îi raspunse fata zâmbind.Era greu sa reziste unei astfel de invitatii cu atât mai

mult cu cât shake-ul îi fusese recomandat drept cel maibun din lume.

174



- Acum, spune-mi, Sara, de ce era atât de importantpentru tine hambarul meu?

Doamna Wilsenholm o trata pe Sara ca pe o vecheprietena. Fata se simtea bine vazând ca un adult t atâtde interesat de preocuparile ei.

- Pai, stiti. .. spuse ea, Annette se poate da ...Se opri. Dintr-odata, nu i se mai parea o idee atât

de înteleapta sa îi povesteasca proprietaresei copacului caobisnuiau sa se dea cu frânghia din el, deasupra râului, sica Annette îsi desprindea mâinile de pe frânghie si pluteacu capul în jos Daca doamna Wilsenholm s-arfi speriat?Daca le-ar fi interzis tuturor sa mai vina la casuta din

copac?- Continua, Sara. Ce ziceai ca face prietena ta,

Annette?

- Ei bine, începu Sara, încercând sa se decida dacamerita sa îi spuna doamnei Wilsenholm tot adevarul saunu. Stiti, Annette t gimnasta, si înca una foarte buna. Poate sa ... Mi-a spus ca ma va învata sa fac câteva dintehnicile pe care le stie, dar în acest scop avem nevoie de ofrânghie lunga si sigura. M i-am adus atunci aminte ca amvazut o astfel de frânghie în ham barul dum neavoastra. Laînceput, ne-am gândit sa va cerem voie sa practicam pe ea,dar cum ham barul a disparut cred _canu m ai t cazul.

- Hei, Sara, problem a t foarte sim plu de rezolvat.La urma urmelor, nu avem nevoie de un hambar ca sa

atârnam o frânghie de el, când avem atâtia copaci prinpreajma. Uite cum facem, scumpo. O sa îl întreb pedomnul Wilsenholm ce s-a întâmplat cu frânghia aceealunga, iar apoi vom gasi un loc de care sa o atârnam. Suntconvinsa ca prietenul tau, Seth, ar putea gasi un astfel deloc lânga caSU tavoastra din copac.

75



Sara sari în sus. 1 se parea ciudat ca altcineva în afarade Annette si de Seth sa yorbeasca de casuta lor din copac.Chelnerita aduse shake-urile. Sara începu imediat sa sugadin paiul ei încercând sa-si ascunda astfel tulburarea.

- Stii trec pe acolo destul de des continua doamnaWilsenholm.

Sarei nu-i venea sa îsi creada urechilor. DoamnaWilsenholm trecea pe la casuta din copac?

Doamna Wilsenholm observa stânjeneala Sarei.- De regula ma duc acolo când sunteti la scoala.

Exista pe malul râului o stânca mare pe care îmi placesa ma asez. Nimic nu se compara cu contemplarea apeicare curge pentru a-ti ridica starea de spirit. Sa stii însa canu vin niciodata atunci când stiu ca va aflati acolo tu si

prietenii tai Sara. Stiu foarte bine cât de important estesa ai un loc speCial numai al tau.

Sara respira adânc apoi sorbi din nou din paiul ei.- Nu-i asa ca e un shake foarte bun?- Chiar este îi raspunse Sara. Va multumesc foarte

mult ca m-ati invitat.- Saptamâna trecuta am vazut o bufnita foarte mare

în casuta din copac Sara îi spuse doamna Wilsenholmstudiindu-i atenta reactia fetei. Ai vazut-o si tu?

Sara se îneca. Tusi si îsiduse servetulla gura încercândsa îsi revina. Nu-i venea sa îsi creada urechilor.

- Era foarte frumoasa. A venit de dincolo de râu si

s-a asezat chiar în casuta voastra dupa care si-a luat din nou zborul trecând pe lânga mine. Parca m-ar fi privitsa vada ce fac. În final s-a întors în casuta din copac. Aivazut si tu bufnita Sara?

- O da îi raspunse Sara încercând sa para calma darnu foarte interesata de subiect. Am tot vazut-o pe acolo.

176



-Hmmm.

Sara îsi tinu respirrtia.As;a-~i place I~ie la tara Sara. Exista atât eaanimale si pasari frujoase care traiesc alaturi de noi.Desigur se feresc de nri oamenii si bine fac dar mi separe minunat ca ne putFm întelege. Îmi face mare placeresa stiu ca pomii mei sunt folositi de tine si de prietenii tai

rSara; a si de bufnita ac ea.

Sar~ ofta usu:ata.r fost foarte aproape se gândi ea.Îmi place foarte mult a fasta doamna adauga imediat.

Sara îsi sorbi ultira picatura din deliciosul shakede înghetata fadnd ur zgomot puternic cu paiul care

aspira lichidul amestelat cu aer. Doamna Wilsenholmacu acelasi lucru în acelasi timp cu ea. Amândouaizbucnira în râs.

- O sa-I întreb pe Idomnul Wilsenholm de frânghie

chiar deseara Sara. O srovedem noi cum o putem atârnade copac dupa aceea.

Sara si-arfi dorit sloîi spuna doamnei Wilsenholm cau doreste ca altcineva sa se apropie de casuta din copacpentru a atârna frânghii Cum i-arfi putut spune însa ca

nu era binevenita pe prlpria ei proprietate?

- Daca stau sa a gândesc mai bine continuadoamna Wilsenholm oate ca nu ar trebui sa trimit pecineva acolo. În fond ni ne dorim ca tot orasul sa stie dlocul vostru secret.

Sara se simti usurata. Doamna Wilsenholm parea saîi c}teasca gândurile.

- Vedem noi cum facem .Sara.O sa te anunt de;hie.

177



Va multumesc îi raspunse tara inclusiv pentru celmai bun shake de înghetata din lume.

Ma bucur ca ti a placut stumpo. Ne vedem maitârziu.



: c ~TOLUL

bufni,a care acce~ta

Solomon, sti~i ca doamna Wilsenholm stie de- existen ta ta?

De ce te surprinde qcest lucru atât de tare Sara?

- Deoarece existe+a ta ar trebui sa fie un secret. Euredeam ca singurii car~ stim de tine suntem noi, eu, Sethsi Annette.

Doamna Wils~nhol~ ~veq vârsta ta Sara când ne amcunoscut pentru przma data.

- Ce ? Ai cunoscu~-o de când era fetita?

Numele ei este AdeVine apropo. La a;ea vreme toatalumea o striga Maddie. Era un adevarat baietandru Sara.

Acefti copaci nu erau Chirr atât de mari atunci ca acum darricum se catara pâna în vârful lor. TataL ei era proprietarul

fabricii de cherestea f1 înainte de a muri i a lasat o

mOftenire doamnei Wils1nholm fi sotului ei.- Solomon, cum t9-a cunoscut doamna Wilsenhom,vreau sa spun Maddie?

Cred ca cel mai bin1ear daca ai întreba o personal.

179



Sara se simti dezamagita. Si tr fi dorit sa afle maimulte despre felul în care o cu oscuse Solomon pe

doamna Wilsenholm când ~aceasta era mica. Ea însasi sesimtise foarte reticenta la gândul de a i împartasi doamneiWilsenholm relatia ei cu Solomon Acesta fusese atât de mult timp un secret foarte bine pastrat încât nu i venea

sa discute deschis cu toata lumea d~spre el.Vorbim mai târziu, Eta me.ad~aga, îi spuse Solomon

întinzându si aripile gata sa si ia ztorul. Solomon asteapta spuse ra id Sara.Solomon îsi strânse aripile la oc si o privi cu iubire

pe Sara.

Solomon câti alti oameni jn oras stiu de tine?O af zice ca a~Jos; destul de uIti d;-~ lungul anilor,

Sara. Cei mai multi dintre ei nu-s mai amintesc însa de

întâlnirea noastra. Unii nu m-au ~tcunoscut niciodata, întimp cealtii m-au cunoscut, dar în timp au uitat de mine.

Eu nu voi uita niciodata de tine Solomon strigaara. Cum ar putea cineva ...

Maddie este una din acelepenl Soanerare, la fel ca fitine, Sara, cu care am stabilit o lega[ura eterna. Apropo, ea

are o legatu~a lafel de strânsa fi laJleide eterna inclusiv cutine, Sara. Iti doresco seara minuna a.

Solomon se înalta pe cer si di~paru din vedere.Sara ramase pe platforma did fata casutei. Capul ise învârtea din cauza informatiildr primite. Nu stia ce

I

trebuia sa faca în continuare si nlu si dadea seama nici

macar ce simte. Si ar fi dorit sa îl gaseasca pe Seth si sa îi

povesteasca tot ce a aflat. UltimelF informatii erau preadin cale afara asa ca nu le putea p~stra numai pentru ea.

180



Am o legatura eter~ cu doamna Wîlsenholm îsî spuse

ea. Ciudat lucru Ma îrtreb ce a vrut sa spuna Solomon?are de aceea tot apareldoamna Wilsenholm în viata mea

exact la timp pentru a rya ajuta?- Sara Ma bucur latât de mult ca esti înca aici. Ma

temeam sa nu fi plecat.

- Seth Seth SUt atât de fericita sa te vad Dar

pentru numele lui Du nezeu, ce faci aici? Credeam ca

nu mai ai voie sa vii u o sa ai necazuri? O, Seth, mi-afost atât de dor de tine.1Am atâtea lucruri sa îti spun

Sara îl privi pe Setf' Se simtea atât de fericita.- Seth, vad ca est~ complet refacut. Ranile nu ti se

mai vad deloc. Nu se 0fserva nici urma de cicatrice- Mda, îi raspunse Seth relaxat. Mie nu-mi ramân

niciodata cicatrice.Sara zâmbi. Aveau atât de multe de discutat,

- Când m-am întJrs azi acasa de la scoala, continua

Seth, mama mi-a spu ca a sunat tata de la serviciu sica i-a spus sa ma trim'ta la grajduri, unde el si domnul

Wilsenholm aveau cev~ de lucru pentru mine. M-am dusasadar la grajduri, un -lletata mi-a dat o frânghie uriasasi mi-a spus ca trebuia sa i-o duc doamnei Wilsenholm.Mi-a spus ca s-a oferit sa i-'o duca el însusi, dar doamnaWilsenhom i-a preciza clar ca doreste sa i-o duc eu Deaceea, tata mi-a spus: ,Ea e sefa, asa ca nu am purut-o

contrazice. De aceea, i-a spus ca îi duc frânghia si safac orice îmi spune sa ac. A adaugat ca era vorba de unfeL de proiect, pe care îl puteam realiza dupa ore, dacadoream. Apoi, tata m- privit în ochi si mi-a spus: Iar tudoresti acest lucru, nU-l asa, fiule?r

181



Sara începu sa râda. De fapt nu se mai putea opridin hohotit.

Seth rânji si el savurând râsul necontrolat al Sarei.- Sara ce gasesti atât de amuzant? Spune-mi Sara

ce ti se pare atât de nostim?- Mama dar multe mai am sa-ti povestesc îi spuse

Sara încercând sa se opreasca din râs dar fara prea maresucces. Este una dintre Qoi.·

- Cine? Ce vrei sa spui?- Maddie. Doamna Wilsenholm. Este la fel ca noi.

îl cunoaste pe Solomon Seth. De fapt l-a cunoscut încade când avea vârsta noastra ..

- Sara ce tot spui acolo ?

Seth pur si simplu nu putea sa înteleaga.- Seth gândeste-te putin. Aminteste-ti cum aparetot timpul în viata noastra doamna Wilsenholm exact lamomentul potrivit. Îti mai aduci aminte cum ne-a salvatcasuta din copac si în general cum l-a împiedicat pe sotulei sa taie toti copacii din zona?

- Da îi raspunse Seth ezitând.- Si cum a fost ideeaei ca tatal tau sa devina

administratorul fermei?Seth dadu din cap.- Da asa e.- Iar acum uita-te si tu: nu numai ca a aranjat în acest

fel lucrurile încât sa te poti întoarce la casuta din copacdar chiar l-a determinat pe tatal tau saîti porun e s safaci acest lucru. O Seth este cea mai uimitoare femeiepe care o cunosc. Si este una dintre noi Seth Îl cunoastepe Solomon

182



- Sara, de unde sttu acest lucru?

- Pentru ci ma tot izbesc de ea. Îmi iese tot timpul în

cale. Oriunde m-as du I ' hop si ea. Odata, m-a invitat lun shake de înghetata si mi-a povestit ci vine adeseoricasuta noastra din copacIdar nu atunci când suntem noi aici,

întrucât nu doreste sa nd deranjeze. Mi-a spus ci vine aiciulti ani de zile.A adaukat apoi ci a vazut o bufnita mare îcasu~anoastra si m-a înttebat daci am vazut-o si e~.

I

- Solomon ? L-a vazut pe Solomon ?- Da, iar când i-{m spus acest lucru lui Solomon,cesta nici nu a clipit macar. Dimpotriva, mi-a spus câ

se poate de calm: ,0, Ha, o cunosc pe Maddie de multani de zile.' A adauga~ ci foarte multi oameni din ora

l-au cunoscut când er+ copii la fel ca'noi, dar ca cei mamulti dintre ei nu-si rai amintesc de el. Dar doamna

Wilsenholm si-l amintfste perfect.Sara Sem Sunt atât de bucuroasa ci sunteti aici strig

Annette cu respiratia ta+ta de jos, urcându-se în copac.- Annette, te-ai îtttors Super Te-ai distrat bine? O,

Annette, nu o sa-ti vina sa crezi tot ce s-a întâmplat- Spune-mi ;epedt Ce s-a întâmplat? Seth, ce facitu

aici? Nu o saai necaziri? Uita-te la tine. Arati minunat.e fapt, arati perfect _Sem începu sa râ<ila.Fetele ~orbeau în acelasi timp

si foarte rapid. Cei trei se simteau atât de bine sa fie din

nou împreuna. I- Nu numai ca nu voi avea necazuri, spuse Seth lentsi deliberat, dar tata cHiarmi poruncit sa vin aici.

Sara dadu din ca4- O, Doamne, 1}nnette, ·avem atât ea lucruri sa-ti

povestim

[83



- Sara, ai facut rost de frânghie spuse plina deentuziasm Annette.

- De unde stii? o întreba Sara.- Pentru ca am vazut-o la baza copacului. Uite-o

colo Annette îi arata ceva jos.Sara si Annette sarira în picioare si se luara în brate.

- Am reusit strigara într-un glas.- De fapt, ce-i cu frânghia asta? le întreba Seth.

- De unde sa începem? spuse Sara, scuturând din cap.- A fost ideea lui Solomon, o completa Annette.- Hm, într-un fel, continua Sara. Dupa ce ai primit

interdictia de a mai veni aici, fie-am trezit ca ne este dor de

tine. Nu prea ni se mai parea distractiv ma tine, asa ca l-amîntrebat pe Solomon ce sa facem, iar el ne-a raspuns sa gasim

un gând care sa ne faca sa ne simtim bine (stii cum face elîntotdeauna ). Nu ne-a fost însa deloc usor sa gasim un astfelde gând în absenta ta. Ori de câte ori încercam sa emitemgânduri fericite legate de tine, ne aminteam instantaneu canu poti fi cu noi. De aceea, Solomon ne-a spus ca ar trebui sane gândim la altceva. Ne-am dat pe rând cu frânghia, dupacare lui Annette i-a venit ideea de a ma învata sa zbor si eu cu

capul în jos, la fel ca ea. A adaugat însa ca avem nevoie de ofrânghie mare pe care sa putem practica fara pericol, înaintede a sari cu frânghia ta deasupra râului. Prinse cu aceastaactivitate, am uitat de tristetea noastra legata de absenta

ta. Si astfel ne-am stabilit misiunea de a gasi o frânghiepotrivita ...

Sara se întrerupse, începând sa râda. Annette râdea si ea.- Ce-i atât de amuzant? le întreba Seth, naucit.

- Solomon este o pasare atât de desteapta, îi ras-punse Sara.

184



Chiar atunci Solomon îsi facu teatral aparitia în mijlocul lor coborând aproape în picaj din înaltimi.

Dupa câte constat, întregul grup s-a reunit din nou.- Solomon a functionat

- Ce a functionat? Seth nu pricepea o iota din cespuneau fetele.

Sigur ca a functionat, Sara. Întotdeauna functioneaza.- Ce functioneaza întotdeauna? întreba Seth la fel

de nelamurit.

Totul functioneaza întotdeauna îi zâmbi Solomon. Totce v-ati putea dori vreodata functioneaza impecabil îndreptându-se catre voi cu conditia sa îi penniteti sa vina la voi.

Sara si Annette ramasera tacute zâmbind si ascultând

dialogul dintre cei doi.

- Hmm mi-e mult mai usor sa îti accept cuvintele

astazi Solomon decât mi-a fost luna trecuta când Seth a

primit interdictie sa mai vina aici spuse Annette.Solomon zâmbi.

- Solomon tu ai stiut de la bun început cum se vorderula lucrurile?

Lucrurile se deruleaza întotdeauna : întrucât procesuldevenirii nu înceteaza nicio clipa.

- Bine bine dar întelegi c~vrea~ sa spun. Ai stiut cadoamna Wilsenholm va aranja astfel lucrurile încât Sethsa se poata întoarce la casuta din copac?

Ei bine Sara eu nu îmi pierd niciodata timpulîncercând sa îmi imaginez CUM se vor derula lucrurile.Ce-i drept am stiut însa ca ele se vor derula ÎN FAVOAREAVOASTRA întrucât Universul raspunde tuturor cererilorcare îi sunt adresate. În continuare totul depinde numai devoi sa acceptati ceea ce vi se ofera.

185



Arta Acceptarii zâmbi Sara.Foarte corect Sara. Îndeplinirea oricarei dorinte

reprezinta un proces care are trei pasi. Pasul unu consta îna cere ceea ce doresti. Pasul doi nu depinde de tine ci deUnivers care îti raspunde întotdeauna. În sfârsit pasul treiconsta în a primi ceeace îti esteoferit.

Suna destul de simplu spuse Seth. Atunci care itrucul? _

Trucul?întreba Solomon. Da. Cu siguranta lucrurile nu potfi atât de simple

Solomon. Eu unul am cerut foarte multe lucruri pe carenu le am primit. De fâpt toti oamenii din lume îsidoresc diferite lucruri dar putini sunt cei care le primesccu adevarat. Deci care i trucul?

Solomon zâmbi.Ei bine Seth trucul consta înfaptul ca atunci când ceri ceva ce nu ai tu esti atât deconstient de faptul ca nu ai lucrul respectiv încât întreagata fiinta vibreaza la unison cu sentimentul ca nu îl ai. Debuna seama atunci când emiti un astfel de semnal lucrul

respectivnupoate veni la tine întrucât acestlucru ar încalcaLegeaAtractiei.

Trebuie sa emiti un semnal care rezoneaza perfect cudorinta ta pentru ca aceasta sa sepoata îndeplini.

Ochii Sarei si ai lui Annette se luminara. Întelesesera.

Da Seth de pilda noi ne am dorit ca tu sa teîntorci la casuta din copac dar ne am dorit acest lucruîntr o maniera foarte neinspirata spuse Annette.

Sara râse. Maniera neinspirata serefera exact la ceavrut saspuna

Solomon despre semnalele care se opun dorintei noastre.

186



Am tot încercat sa emitem gânduri fericite referitoarela întoarcerea ta dar ori de câte ori am facut acest lucru ni

se facea si mai dor de tine. De aceea Solomon ne a sugeratsa ne gândim la altceva îi explica Annette.

Asa este. Atunci lui Annette i a venit ideea de a

ma învata cum sa zbor cu capul în jos pe frânghie. Spersa nu ma întelegi gresit Seth dar ne am ambalat atât detare tot cautând o frânghie încât am uitat cu desavârsire

cât de mult ne lipseai. Da iar gasirea unei frânghii nu s a dovedit atât de

usoara cum ne am imaginat la început asa ca a trebuit sane facem tot felul de planuri. Nu se pune problema ca amfi uitat complet de tine Seth dar atentia noastra a fostdistrasa pentru o vreme.

Solomon le întrerupse. Lucrul cel mai important

pe care trebuie sa îl întelegi este ca atunci când ceri ceva,

întreaga manifestare se rearanjeaza astfel încât sa îti ofere ce

ai cerut. Nu trebuie sa ceri la infinit acelasi lucru. Daca ai

trecut de Pasul Unu cererea , cel Y laibine este sa întelegi ca

poti trece direct la Pasul Trei acceptarea . Bine dar ce se întâmpla cu Pasul Doi? întreba Seth.Pasul Doi nu este treaba ta.

Pai a cui treaba este?

Este treaba Legii Atractiei, a Fortei Creatoare a Vietii,

a Fortei Divine, a Zânelor Universului. Cele mai variate

forte ale Bunastarii Universale se trezesc si încearca sa îti

îndeplineasca dorinta.Sara Seth si Annette ramasera ta<:::uti. Cuvintele lui

Solomon pareau atât de adevarat~ si de sigure încât îifaceau sa viseze.

187



Pasul Trei,continua Solo1on estesingurul lucru carear trebui sa tepreocupe si constc;în a intra în rezonanta cu

propria ta dorinta.- Si cum as putea face acest lucru? ceru Seth explicatii

suplimentare.

Nefacând acel unic lucru care poate împiedicamanifestarea dorintei tale.

Sara si Annette începura din nou sa râda zapacindu-l

complet pe Seth. .

- Solomon ce vrei sa sput? La ce lucru te referi?De fapt, este vorba de mai multe lucruri, respectiv de

toate acele lucruri care nu-tefac a te simti bine. vezi tu, oride câte ori simti o emotie negatiba, cum ar teama, mânia

sau vinovatia, tu tefocalizezi arpra opus~lui dorintei talecare te-arface automat sa te si~;ti bine). In acestfel, tu nu

ai cum saprimesti ceeaceÎTI DXORESTLpentru ca emiti ovibratie care rezoneaza cu ceea NU îti doresti.

- De pilda când ne si1team triste pentru ca nuuteai ~fi cu noi îi explica Saja noi taceam exact acest

lucru. In schimb când atentia ~oastra s-a focalizat asupranui alt subiect care nu ne tatea sa ne simtim triste ci

dimpotriva am început sa emijem o cu totul ~ta vibratie

pozitiva de data aceasta asa ca ..- Am putut primi ceea ce ne doreamde fapt încheie

Annette fraza Sarei.

Ei bine, copii, cred ca ati înteles. Cred ca veti aveanevoie de multe ore de reflectie numai ca sa va dati seamacâte intentii ati emis în ultimele Isaptamâni si câte dintre eles-au împlinit deja.

Atunci când se întâmpla as F/ de lucruri, unii oamenile considera un fel de magie, altii le numesc miracole, dar

188



în realitate ei însisi sunt cei careAU PERMIS îndeplinireapropriilor lor dorinte în mod constient sau inconstientdeliberat sau nu.

- Gândeste-te putin Sara spuse Annette plina deentuziasm de cum ne-am schimbat intentia începând sacautam o frânghie au si început sa se declanseze cele maiuimitoare lucruri.

Ei bine copii cele mai uimitoare lucruri chiar începsa se întâmple de îndata ce îti stabilesti o dorinta. Ele începsa sederuleze chiar în momentul în care te afli în toiul uneidileme al unei probleme sau chiar al unei catastrofe. Tu nupoti observa însa aceste semne decât daca încetezi sa maiopui rezistenta si începi sa le accepti.

- Hmmm exclama Sara sprijinindu-se mai bine de

copac. Toti trei se simteau minunat.

- Suntem atât de norocosi spuse Annette. De faptpoate nu norocosi este cuvântul ci ...

Annette nu trebuie sa teferesti de acest cuvânt care teface întotdeauna sa te simti mai bine. Atunci când te simtinorocos tu te afli cu siguranta în rezonanta cu dorintele tale.

Ori de câteori tesimti norocos binecuvântat fericit sauplinde apreciere tu acceptipractic îndeplinirea dorintelor tale.

În schimb daca te simti f{hinionist trist coplesit detristete de vinovatie de rusine sau de mânie ori daca simtioricealta emotie negativa tu nu te mai afli practic în stareade receptivitate.

Da estefoarte bine sa te simti norocos . Bine copiiam plecat. va las sa va savurati propria binecuvântare.

- La revedere Solomon ne vedem mâine

Sunt o bufnita atât de norocoasaspuse Solomon înloc de ramas bun luându-si zborul de pe platforma.

189 -



opiii izbucnira în râs

Hm aveai dreptate Annette striga Solomon de susNici mie nu-mi place cum suna acest cuvânt. Sa vedem

ce suna mai bine în asocierecu cuvântul bufizita? Bufizita

care chiuie. Bufizita care accepta Da sunt o bufizita careaccepta. Eu sunt o bufizita care accepta. Mult mai bineCred caprefer aceasta expresie



PITbLUL

Elioerarea oe ~ân~urile în~rijoratoare

Sara se afla deja în qasuta din copac si îi astepta pe

Annette si pe Set~ sa vina. Se sprijini relaxata decopac si privi râul de dedeslubt simtindu-se pur si simplubine. Respira adânc si îsi îJtinse bratele deasupra capuluisimtind cum o trec fiorii pe sira spinarii.

- Ma simt grozav strir:a ea în gura mare. Mi-as dorica toti oamenii din lume sa se simta la fel de bine ca

mine: cel putin pentru o clfPa. Cu siguranta nu si-ar maiori atunci sa se întoarca lr starea lor de dinainte.Sara se simtea de parca ar fi plutit. Celelalte

evenimente ale zilei pareat sa se fi petrecut demult sauunei alte persoane si nu stmtea niciun pic de nerabdare

cu privire la ceea ce va urmi Annette si Seth întârziau mai

mult ca de obicei dar Sar nu se simti nici nerabdatoare

nici nelinistit~. Mo~en~ul i se pare~ ~ur si simp~u perfect.

Tot ce facea 1 se;parea ldejal la umson cu donntele celemai intime ale sufletului Fi. Nu îi lipsea nimic. Nu îsidorea ceva anume. Toate erau la locul lor.

191 -



- Cred ca asa ar trebui sa ma simt tot timpul îsi spuse ea cu voce tare. _

Ai perfecta dreptate Sara îi raspunse Solomonaterizând pe platforma ei. Afa ar trebui sa te simti înfiecare moment: perfecta fi în expansiune ca fi cum ai aveatotul dar ai deveni mai mult; satisfacuta dar dornica saexperimentezi lucruri noi; completa dar în plina evolutie.

Sara simti o iubire extatica coplesind-o si îsi privi

bunul prieten înaripat.- O Solomon e atât de bine sa te simti atât de bine.Ce-o fi cu mine? râse ea.

Ai devenit una cu esenta ta Sara. Sau poate arfi maibine sa spun ca te ai deschis în sfârfit în fata esentei talereale permitându i sa se manifeste prin tine. Aceasta este

starea ta existentiala normala. De fapt ar fi stareafireascaa tuturor oamenilor daca aceftia s ar deschide în fata eiacceptând o.

- Stiu ca ai dreptate Solomon si nu-mi doresc nimic altceva decât sa o accept în permanenta. Cred catoti oamenii si-ar dori acest lucru daca ar sti cât de bine s-ar putea simti si mai ales cum sa o faca. De ce nu nesimtim întotdeauna asa Solomon? De ce este atât de greusa te deschizi si sa accepti?

Sa zicem ca efti opiatra pretioasa bleumarin lafel caapa oceanului. Încetul cu încetul din cauza expunerii laelementeledin mediul tau pe tine s a depus un strat de noroi.Din cauza acestui învelif nenatural tu nu mai vezi lafel declar ca înainte. Acest lucru s a întâmplat cu toti oamenii darcu putin efort ei pot scapa de aceasta acumulare nefireascade sedimente stralucind la fel de puternic ca odinioara fisimtindu se mai bine ca oricând.

192



Atât timp cât vei r1mâne în aceasta stare de spirit

extatica, îti vafi usor sa îrtelegi acest lucru. Oricum, multmai usor decât daca nu v,e-aisimti bine. Sa vedem acum

cum functioneaza proces+ minti/ Esti o fata tânara caresta în casuta ei din copacfsteptându-si prietenii, dar în locsa te simti usoarasifericiti sa zicem ca te simti împovarata

de totfelul de gânduri negre-Acestea reprezinta noroiul care

acopera piatra pretioasa. pe pilda, sa zicem ca profesorultau preferat paraseste sco1la si acest lucru te întristeazaprofund, sau ca ai vazut iste baieti certându-se în parcare

si ti-ai imaginat cele mai neplacute scenarii (din categoriaîntâmplarilor pe care le-a vazut la televizor), sau ca ti-ai

auzit tatal plârigându-se e seful lui, aseara, dupa cina, si

ti-ai dat seama ca în ulti1a vreme nu se mai simte atât deine la slujba. Sau poate aj auzit ca mama prieten ei tale cea

mai buna este bolnava, falY carete întristeaza si teface sa te

simti putin vulnerabila. fiecare situatie negativa la caree gândesti, bucuria ta prifordiala pare sa se reduca.

Daca te afli într-o sJtuatie de acest fel, ia o decizie:

Ma voi gândi mai târzi1la profesorul meu preferat careparaseste scoala.Acum dorfc sa ma gândesc la cevaftumos,

de pilda sa îmi aduc aminfe de cele mai ftu moase momentepe care le-am petrecut al. turi de el Mi-ar fi placut ca

baietii aceia sa nu sefi cer at în parcare, dar pâna una alta

îmi voi vedea de treburile mele si voi porni de la premisa

ca s-au împacat. Oricum le doresc tot binele din lume.

Mi-as dori ca tatal meu sa St simta bine la slujba, dar aceastanu este problema mea, ci a lui. Sunt convinsa ca nu are

nevoie de ajutorul meu pentru a se simti bine. Oricum, tata

se descurca întotdeauna pJ1fict, în orice situatie s-ar afla.

93



Mi-al dori ca mama prietenei mefe sa se vindece, dar griji

mele nu opot ajuta cu nimic. De fceea, voi lasaprocesulindecarepe seamafamiliei sale, aldoctorilor, a îngerilor saa lui Solomon al ei.Daca înca îti mai ramân gâJduri negre, spune-ti: Nu

trebuie sa ma gândesc la acest luJu chiar acum. Poate matârziu, dar nu acum. Încearca sa ~tiimaginezi eliberareadeaceastapovara, prin renuntarea J gândurile de îngrijorare

unul câte unul. Prin renuntarea la fiecare gând, te simtputin mai uloara, mai relaxata, mai fericita, pâna cândfara nicio exceptie, ajungi sa simti din nou claritatea

lumina li fericirea care reprezintaIesenta ta.Tot ceea ce te face sa nu te s~mtifericita reprezinta u

atalament fata de ceva care te împfedica sa te simti astfel. Dpilda, daca te simti furioasa li ai reuli sa te detajezi de acesentiment, te-ai umple imediat de bucurie. Daca te sim

trista li ai reuli sa te detalezi de[1 ristete, ai deveni imedi~tericita. Daca ai o durere de cap li ai reuli sa uiti pentruo clipa de ea, te-ai simti imediat minunat. Orice stare d

spirit care nu rezoneaza cu feriCZI~reabsoluta se datoreaznui gând de care continui sa te cramponezi. Din fericire

tu ai oricând capacitatea de a renlunta la el.Sara zâmbi. Întelegea perfect ce îi spunea Solomon

Savurându-si propria fericire seîhtreba de cese cramponoamenii de lucrurile care nu îi ticeau fericiti.

Ei bine, fata mea draga, ne vldem mai tdrziu. Îti doredupa-amiaza splendida.Solomon se ridica în aer la fel de usor ca o pana s

zbura departe. Sara zâmbi priVin~ usurinta cu care plut Exact asa ma simt acum îsi spuse ea cu voce tare. Tiubesc Solomon.

194



PItOLUL

Intentia ae a te simti Dine, ,

Sara, esti sus? selauzi vocea lui Seth de jos.- - Da, sunt ai+' striga Sara, privind în jos si

vazându-1 pe Seth care cobora pe carare.Hm se întâmpla cev îsi spuse ea. Simtise în tonul

vocii lui Seth ceva nou si re simti usor tensionata, nefiind

,

prea sigura ca îsi dorea sa e despre ce era vorba.

Încerca sa îsi adune g~Adurile si sa ramâna în starea de

, ,bunastare pe care o simtis pâna.atunci, dar era constienta

ca starea ei de fericire se d'minua vazând cu ochii.- Sara, cred ca se întAmpla ceva neplacut si as vrea sa

,

nu te superi.- Ce anume?

- Ei bine, am vazut ~ macara uriasa pe podul de peMain Street.

Sara nu avea nicio ide la ce se referea Seth. Oare de ceîsi imagina acesta ca aceast~ informatie ar putea-o supara?

-;-Sara, cred ca se pre~atesc sa îndrepte barele îndoiteale podului, stii, locul acela care îti place atât de mult.Cred ca intentioneaza sa luna si niste cabluri noi..H

195 -



a atât de brusc încât se

aina si cartile unde era,

- Oh, spuse Sara.Starea ei de spirit se schim

simti usor ametita. Lasându-si,

începu sa coboare rapid scarile.- Sara, nu cred ca e o idee buna. Oricum, au blocat

întregul trafic.

- Trebuie sa ma duc sa vad celseîntâmpla. Vii cu mine?eth îi citi hotarârea în ~riviri. O mai vazuse sialtadata în aceasta sta;e, asa-ca stia ca nu are niciun se~s

sa încerce sa o opreasca.

- Da, vin, îi raspunse el, ~oborând dupa ea. Saralerga repede, iar Seth trebui s~ o ia la fuga ca sa poatatine pasul cu ea.

Pe pod erau adunati foarte iUlti muncitori. La capeteerau asezate conuri portocalii 8e sosea, ca sa împiedice

circulatia masinilor. Macaraua ~jriasa era plasata chiar în

mijlocul podului, iar domnul Tjompson, seriful orasului,dirija traficul auto.

- Hei, copii, astazi nu pute i trece pe pod. Nu vreau

sa dea ceva peste voi, sau sa înc rcati pe cineva.Sara se opri brusc. Si-ar fi dorit sa îi strige înapoi:

Tu esti cel care încurca lucruril , nu noi- Of, Doamne, se lamenta a, de ce n4-puteau sa lase

lucrurile asa cum erau?

Sara se simtea groaznic. ~' e fapt, nici nu-si mai

amintea când se simtise ultima d ta atât de rau. Starea ei de

proasta dispozitie er~ cu atât mai cumplita cu cât se simtise

atât de bine doar cu câteva minJte în urma. Nu avea cumsa îsi pastreze însa acea stare de s9irit în conditiile în care se

întâm la ceva atât de ne lacut rntru ea.

196



- Sara hai sa ne întdarcem la casuta din copac. Hai

sa îl chemam pe Solomo . Poate ca el ne va putea ajuta.

Sara îl urma pe Seth înapoi la casuta din copac. Îsisimtea corpul atât de greu încât de-abia reusea sa avansezede-a lungul cararii. Emoti 1e ei se schimbasera brusc. Dacamai înainte se simtea atâ de furioasa încât arfi fost înstare sa îl arunce pe serif d pe pod acum se simtea absolutneputincioasa. Peste toate se simtea stânjenita si suparata

pe ea însasi din cauza incfPacitatii ei de a-si pastra stareaextatica de mai înainte. Prtctic trecuse brusc de la cea mai

fericita la cea mai nefericifstare din viata ei.

va salut bunii mei rieteni neînaripati ciripi Solomon aterizând pe platfor a.Sa înteleg ca sedimentele ti

au acoperit din nou privir a limpede Sara?Seth asculta uimit. Ju avea habar despre ce vorbea

Solomon.De ce nu-i explici lui eth la ce ma refer Sara?Sara nu îsi ridica rivirile din pamânt. De fapt

ultimul lucru din lume pe care sH dorea la ora actuala era

sa îi explice lui Seth desprr pietrele pretioase bleumarin siespre stralucirea lor.

Solomon ramase taCJt a~teptâ~d ca Sara sa înceapa.Seth pastra si el tacerea.

Sara ofta. Pur si sim lu nu-i veneau cuvintele.

Ei bine Sara p oate CaI ai putea sa începiprin a-i povestilui Seth cum am ajuns sfi discutam de piatra pretioasa.Povestefte-i cum te-ai simltit ceva mai devreme iar apoi

reda-i conversatia noastra. r

- Ei bine începu Sala aproape în soapta am ajunsceva mai devreme la casup din copac si am stat singura

197



o vreme. Ma simteam incredibil de bine, ca si cum nu

as fi avut nicio grija pe lume, ca si cum totul ar fi fost

perfect în lumea mea. Nu-mi venea sa cred. Aproape caîmi venea sa îmi strig fericirea, ca sa stie întreaga lume.Apoi mi-am dorit ca toti oamenii sa se simta exact lafel. Mi-am dorit de asemenea ca aceasta stare sa nu maiînceteze niciodata.

Atunci a aparut ,Solomon, care mi-a spus ca noine-am simti întotdeauna astfel daca nu ne-am cramponafara încetare de tot felul de gânduri negre, care ne fac sanu ne simtim bine. Mi-a explicat ca noi suntem ca niste- pietre pretioase extrem de frumoase, care se acopera lentcu sedimente, pe masura ce ne lasam furati de griji si de

alte gânduri care nu ne sunt pe plac. Solomon a insistatca ori de câte ori ne dorim cu adevarat acest lucru, noi neputem scutura de aceste sedimente, revenind la acea stareextatica de spirit.

Sara îl privi pe Solomon.- Asa se petrec lucrurile, nu-i asa, Solomon?

Întotdeauna se întâmpla ceva, în legatura cu care nuputem face nimic, iar atunci ne simtim mizerabil, iarsedimentele încep sa se depuna pe noi, schimbându-nestarea de spirit. Asa se explica de ce cu cât îmbatrânesc, cuatât mai putin fericiti devin oamenii, nu-i asa? Sufletele

lor se acopera cu sedimente.Într adevar asa se petrec lucrurile Sara. Încetul cu

încetul oamenii încep sa îsi faca tot mai multe griji si sa sebucure din ce în ce mai putin. Dar sa stii Sara ca acest lucrunu este absolut obligatoriu. Nimeni nu te obliga sa lasi acestesedimente sa se acumuleze întunecându ti astfel claritatea si

198



bucuria. Daca îti vei curata nestemata în fiecare zi, aceastava ramâne curata fi stralucitoare. Toti oamenii pot face acestlucru, oricând doresc, cultivând gândurile care le producbucurie. Nimeni nu te obliga sa te gândefti la lucruri carenu tefac sa te bucuri, Sara. Din fericire, ai la dispozitie omultitudine de gânduri din carepoti alege.

Stiu Solomon dar nu ma pot împiedica sa nu maîntristez la gândul ca îmi distrug locul meu preferat din

întreaga lume.Ei bine, Sara, tu ai optiunea de a te crampona de acest

gând, care este absolut justificat, întrucât este adevarat:întotdeauna ti-a placut la nebunie acel loc, iar acummuncitorii sepregatescsa îndrepte barele îndoite alepodului.Întrebarea pe careaf dori eu sa ti-o pui este: Cum ma simtatunci când ma gândesc la acest lucru? Daca raspunsul este: Nu ma simt delocfericita': atunci sfatul meu arfi sa cultiviun alt gând, astfel încât sa nu acumulezi sedimentele de carevorbeam.

Ca de pilda? .

De pilda, te-ai putea gândi la aceasta casuta magicadin copac, care oricum este infinit mai minunata decât acelloc. Te-aiputea gândi lafaptul capoti veni oricând doreftiaici, fara safii deranjata de nimen'î. Te-ai putea gândi lafrânghia cu careva leganati deasupra râului, sau laprieteniitai, Seth fi Annette, sau chiar la mine, prietenul tau atât deadorabil, de drag, de mort (cares-a dovedit în celedin urmaa nu fi chiar atât de mort ).

Sara râse. La fel si Seth.

Te-aiputea gândi lafaptul ca râul continua sa curga,soarele sa rasara fi sa apuna, ploaia sa cada, vegetatia

199



sa creasca luna sa apara pe cer sau la un milion de altelucruri minunate care daca le ai acorda atentia ta te ar

face instantaneu sa te simti mai bine tocmai pentru ca îtiplac atât de mult. În acestfel aceasta stare de disconfortte ar parasi Iasându te din nou în starea ta naturala debunastare. Aceasta esteesenta ta Sara. Nicio alta stare nu tevaputea satisface vreodata.

În timp vei ajunge la o stare în care nimic nu va mai

contapentru tine decât sa te sImti bine. Faptelepropriu zisesau revelareaadevarului în fata altor oameni ti se vorpareainfinit mai putin importante atunci decât descoperireadegânduri caresa tefaca sa te simti bine.

Sara ramase tacuta. Se simtea deja mai bine acestlucru era absolut sigur dar înca mai era ceva care o

necajea. Solomon îi ajutase pe ea si pe Seth de atât ea orisa se simta mai bine si de fiecare data lucrurile au sfârsit

prin a lua o turnura noua mulându-se dupa noua lorstare de spirit. Îsi aminti de domnul Wilsenholm caredorea sa taie copacii de pe malul râului. De îndata ceSara si Seth reusisera sa se transpuna într-o stare de spirit

mai buna domnul Wilsenholm si-a schimbat completatitudinea si nu a mai taiat copacii. Dimpotriva chiarle-a acordat permisiunea de a se juca în ei. Îsi aduseaminte de intentia tatalui lui Seth de a parasi orasul si deîntorsatura miraculoasa care s-a produs dupa ce ea si cuSeth si-au schimbat în bine starea de spirit. Si lista putea

continua astfel la infinit. În cele din urma îsi formulaclar întrebarea:- Dar Solomon tu ne-ai ajutat întotdeauna sa ne

simtim mai bine si astfel sa schimbam lucrurile asa cum

doream. Cum se face ca de data aceasta nu putem facenimic pentru a schimba situatia?



Solomon zâmbi. s ll a eu nu v-am învatat saschimbati

lucrurile ci doar sa in rati într-o stare d~ spirit care ;arezoneze cu Bunastarea oastra naturala.

- Dar, Solomon, ~cei oameni se pregatesc sa îmidistruga locul preferat 1e pe pod.

Sara cum te-ai simtf dacaalti copii din orafar descoperi

acel locfi fi-ar propune sfoîl viziteze în fiecare zi?

- Nu as fi deloc în ântata.

Dar daca le-ar pla ea cu adevarat? Daca acel loc ardeveni locul lorpreferatfa fel ca în cazul tau?

- 0 înteleg, Sol0rrr-0n.Vrei sa spui ca ar trebui sa îl

împartasesc cu ceilalti. Stiu ca asa ar trebui, dar ... JAi încerca atunci s~ organizezi locul astfel încât sa

puteti stape rând acolo?fi inventa reguli cum ca trebuie saai o anumita vârsta sau anumita înaltime pentru a puteasta în acel loc?

- .Solo~o~, nu î~t1leg ce ~rei sa spui: ~i se pare canu faCIdecat sa complIcilucrunle. ProbabIl ca m-as duce

eu în alta parte, dar ... rAfa este Sara. Ar mult prea complicat sa încerci

sa organizezi totul astfe· încât sa le faci tuturor pe plac.

Oricum nu cred ca ai rfusi nici daca ai încerca o suta de

ani. În schimb un lucrl pe care îl poti reufi cu ufurinta

pentru simplul motiv ca nu este deloc greu este sa îti mutiatentia de la lucrul care te deranjeaza fi sa ti-o focalizezi

asupra unui alt lucru carj teface sa te simti bine. Ce-i dreptceastapoveste necesitau1anumit efort mai ~lesla începutdar în timp devine dincf în ce mai ufoara. In acestfel vei

începe sa te simti din cef~ ce mai bine.- Dar, Solomon, as a tot nU îmi rezolva problema cu

locul meu preferat de p pod.

201



-

Sara, de ce îti doresti atât de 'mult acest loc?Nu ca sate simti bine?

- Ba da.

Iar daca te simti DEJA bine, Inu crezi ca este lafel debine ca si cum ai avea acel loc?

Sa;a ramase tacuta. Solomo9 avea dreptate.- Dar Solomon eu credea I ca ne înveti cum sa

transformam realitatea ~sa cum n dorim

Asa este, Sara, dar transfOrma ea realitatii asa cum îtidoresti nu are nimic de-a face cu rezistenta opusa în fata

dorintelor celorlaltioameni, careîsitoresc oaltfel de realitate.Transformarea realitatii asa cum îti doresti înseamna sa

gasesti acelegânduri care tefac sa (simti bine, astfel încât

sa devii receptiva la binele pe car ti-l ofera Universul caraspuns la dorintele tale.

Lucrurile se termina întotdeuuna cu bine. Asa este

natural. Daca te lupti împotriva ~nei situatii pe c~re nu

ti-o doresti, tu împiedici practic aC4st proces natural, care arace ca totul sa se termine cu bine p,entru tine.

- Deci vrei sa spui ca daca :Ji gasi gânduri pozitiveare ma fac sa ma simt bine nu î~i vor mai distruge loculpreferat de pe pod?

vreau sa spun ca daca vei gaS~' gânduri care tefac sa te

simti bine, pur si simplu te vei si ti bine, si nU-ti va maipasa de locul tau preferat de pe pod care nu îti oferea nimic

în plus.- Dar Solomon nu vreau d locul meu preferat de

pe pod sa fie distrus îi spuse Sara agitata.Solomon zâmbi. Sara, ce-ar}fi sa îti faci din fericire

principalul tel al vietii? Singurul te1al vietii? Nimic nu estemai important decât sa ma simt bine.



Si ce se va întâmpla cu locul meu favorit de pe pod?Orice s-ar întâmpla leu el, nu va mai conta pentru tine. De ce nu?

Pentru ca oricum vrfi;fericita.

Sara începu sarâdt·si dadea seama ca nu îl poateclinti pe Solomon din elu

l7ezi tu, Sara, oam rii cred adeseori ca nu se pot simtibine decât daca lucrurile rvolueaza într-un anume fel Cânddescopera ca nu au puterra de a schimba realitatea asa cum

îsi doresc, ei se resemneala si traiesc o viata neflutincioasa si

} r ,nefericita.

Încearca sa întelegi ca puterea ta consta în capacitateata de a percepe aceasta Jealitate în asa fel încât sa te simti

bine. Daca vei reusi saJafi acest lucru, vei capata puterea derealiza absolut orice ît vei dori.

Tot ceea ce îti dor1sti tu încearca sa ajunga la tine,dar tu ai datoria de a-i deschide poarta, iar acest lucru nudevine posibil decât atuJci când te simti bine.

Sara ramase tacutaI Începea sa înteleaga ce dorea sa

spuna SolomonTu traiesti într-o lume uriasa, Sara, în care numerosi

alti oameni î;i doresc la ândullo r totfelul de lucruri, multe

dintre ele diferite de dotintele tale~ Tu nu îi poti convingesau obliga sa fie de acoM cu tine, si nu îi poti distruge pe

toti cei care nu sunt de a[ord cu tine. Singurul lucru care îtimai ramâne de facut dafa doresti sa duci o viata fericita si

împlinita este sa te deciZTiodata pentru totdeauna, sa te simti

bine cu orice pret. Daca vei practica schimbarea gândurilortale si focalizarea lor as ra lucrurilor care teJac sa te simtibine, vei descoperi cel mtti mare secret al vietii...

3

\



Î multumesc Solomon Cred ca am înteles Cel

putin pentru moment

Ma bucur de acest lucru fata mea draga



PITOLUL

Zoor la înaltime

Sara îsi deschise brusc ochii. Ceva o trezise dinom~. Ramase pe întuneric si asculta dar întreaga

casa era scufundata în liniste. Se uita la ceas si constata caera ora 1: 11 dimineata. Este mult prea devreme sa ma daujos din pat îsi spuse ea asa ca se întoarse pe partea cealaltasi adormi la loc.

Se trezi din nou cu aceeasi senzatie. Ceasul arata ora 2:22.

- Ma rog ofta ea si se culca la loc.Se trezi apoi pentru a treia oara. Se uita imediat laceas care arata ora 3:33. Sara zâmbi.

- Asta e prea din cale-afara E prea ciudat.Eu nu asspune ca eprea ciudat Sara. Nu esteniciprea

mult nici prea putin ci exact atât de ciudat cât trebuieseauzi vocea linistita a lui Solomon din bezna.

- Unde esti? îi sopti Sara.Întâlneste te cu noi la casuta din copacîi raspunse

vocea lui Solomon.

Sara sari din pat. Se simtea complet trezita dar nu

era sigura daca înainte visase sau auzise cu adevarat vocea

205

/



lui Solomon. Se uita la ceas. Acesta indica tot ora 3:33.Sari din pat si îsi trase un pulover si niste dresuri directpeste pijama. Îsi lua apoi pantofii si o haina mai groasa,dupa are deschise fereastra dormitorului ei. Mara, lunastralucea cu putere. Desi ochii înca i se mai obisnuiau

cu întunericul, nu avu probleme sa îsi gaseasca drumulpe cararea din padure. Exact atât de ciudat cât trebuie,se distra ea. Nu sunt convinsa ca altcineva ar h de aceeasi

parere.În timp ce se apropia de casuta din copac, auzi voci.

Distinse vocea lui Seth, apoi pe cea a lui Annette.Ce se

întâmpla? se întreba ea.- Seth, Annette, ce faceti aici? le striga ea de jos, în

timp ce se urca în casuta.- Sara, s-a întâmplat un lucru foarte ciudat. M-am

trezit mai întâi la ora 1:11, apoi la 2:22 ...- Iar apoi la 3:33, termina Sara fraza Annettei.- Si eu la fel, spuse Seth. A fost într-adevar ciudat Si

atunci, ni s-a parut ca am auzit vocea lui Solomon, care

ne-a spus sa ne întâlnim la casuta din copac.- Este preaaaa ciudat spuse Annette, cuprinsa de hori.- Este ciudat exact atât cât trebuie, râse Sara.Exact atât cât trebuie o imita Solomon, care tocmai

ateriza pe platforma.- Solomon exclamara cei trei, anticipând plini de

entuziasm ce avea sa se întâmple. De ce ne-ai chemat aici?Mai întâi de toate doresc sa va spun ca nu ne am adunat

înca cu totii. Trebuie sa o afteptam fi pe Maddie. Sunt multi

ani de când zburam împreuna ori de câte ori este luna plina.

A fost ideea ei sa va invit fi pe voi de aceasta data.

6



- Maddie zboara? se minuna Sara. Nu-i venea sa îsi

creada urechilor.

- Bine dar este adulta- Cine este Maddie? întreb ara în acelasi timp Annette

si Seth.

- Stiti voi doamna Wilsenholm. Numele ei este

Madeline dar când era mica i se spunea Maddie leexplica Sara.

varsta nu are nimic de a face cu zborul Sara. Zboruleste legat de u?urinta interioara pe care o simti. Niciun omcare se simte împovarat de griji ?iprobleme nu poate zbura.De fapt cel carese înalta estespiritul omului Sara.

Stiu ca vi separe ca ati venit aici în trupurile voastrefrumoase dar realitatea este ca acesteacontinua sa doarmaîn paturile voastre. Astazi vom zbura numai cu parteavoastra esentiala care reprezinta adevarul fiintei voastre.Siva asigur ca vom petrece de minune.

- Vrei sa spui ca nu suntem într-adevar aici cu tine?Sigur ca sunteti aici cu mine dar nu în corpurile

voastre care continua sa doarma în pat.- Dar Solomon am mar zburat împreuna cu tine si

înainte iar atunci corpul meu s-a ridicat în aer.Ai zburat într adevar cu mine Sara darfrumosul tau

corp se odihnea lini?tit în pat..ultau.:.- Dar Solomon îmi amintesc perfect ca am zburat

împreuna cu tine.TU ai zburat cu mine Sara nu?i corpul tau. Mâine îti

vei aminti inclusiv de acest zbor. Daca te vei simti fericitafara griji permitându i esentei tale sa se manifeste prin tineîti vei aminti cu siguranta.

- Chiar vom zbura Solomon? întreba Annette care

nu mai avea rabdare. Nu-mi pasa daca sunt în corp sau

207



nu Sara. Tot ce îmi doresc este sa zbor Cum putem faceasta? Haideti sa-i dam drumul.

- Ce se vede acolo? întreba Solomon aratând catrezare dincolo de râu.

Prin aer plutea o forma alba care se îndrepta catre ei.- Este doamna Wilsenholm spuse Sara. Maddie

Maddie tu esti Zbori- Sigur ca zbor Sara. Si trebuie sa recunosc ca este o

noapte cât se poate de potrivita pentru asta. Vreti sa venitisi voi? spuse Maddie prinzând-o pe Sara de mâna.Fara sasegândeasca la ceea ceface Sara îsidadu drumul

de pe platforma si pluti alaturi de doamna Wilsenholm. Îiîntinse mâna Annettei care i-o prinse la rândul ei pe a luiSeth si astfel zburara toti patru deasupra râului.

- Iuhuu se auzi vocea lui Seth.- Va vine sa credeti ce se întâmpla? spuse Annette.

Va vine sa credeti? repeta ea. Mi se pare incredibilSara râse. Îsi mai amintea înca de uimirea pe care o

traise când a zburat prima data. Era o stare de exaltaretara limite iar acum o simtea din nou.

-Sara ce-ar fi sale spui lui Annette si lui Seth ce îti maiamintesti despre zbor? îi spuse doamna Wilsenholm.

- Ei bine nu sunt foarte multe lucruri de spus. Totce trebuie sa faci este sa te decizi unde doresti sa mergidupa care nu stiu cum se face dar începi sa plutesti întracolo. Daca doresti sa zbori în sus este suficient sa privesti

în sus. Daca doresti sa cobori este suficient sa îti întinzi

piciorul în jos în directia în care doresti sa cobori.- Încercati le spuse doamna Wilsenholm zâmbind.- Sus striga Seth care se înalta instantaneu. Ceva

mai sus spuse el si se înalta înca putin.

8



- Eu vreau sa merg lcolo, spuse Annette, aratând cu

un gest categoric un pu4ct din zare, deasupra râului.Instantaneu, începJ sa pluteasca într-acolo.

- Si eu la fel, spuse para, care o urma imediat.- Eu vreau sa merg ~n sus, apoi în jos, si din nou sus,

si iarasi jos striga Seth p in de entuziasm, facând miscariîn zigzag pe cer.

Nu se putea opri di râs.- M ama, e super le striga el fetelor.

- Vrei sa zburam caye scoala? îl întreba Annette.- Da, fu de acord Seth.

- Si eu, adauga SaraO luara toti trei cad e scoala. Doamna Wilsenholm

îi urma îndeapr~ape. 1·

Plutira pe deasupral stadionului de fotbal, dar îsi

încetinira drumul ca sa ~e ajunsi din urma de doamnailsenholm. J

- N u ati observat, co~ii, ca ori de câte ori va m anifestatianumita intentie, aceastl se îndeplineste pe loc?

- Ba da, si este groz~v îi raspunse Annette.~. - Ati observat si faptrl ca fiu este nevoie de cuvinte,

ci doar de o intentie clara?D S m pl .. d A A IV- a, spuse e . ra~t1c,once ne onm, se m tamp a.

- Haideti sa ne prin8\em de mâini si am sa va aratceva foarte interesant.

Sara, Seth, Annett1 si doamna Wilsenholm seprinsera de mâini, formând un cerc în aer.I

- Acum , Sara, tu m ant festa-ti intentia de a o lua în sus. A nnette, ia decizia de a o lua în jos, iar tu, Sem , gândeste-te

ca vrei sa o apuci lateral. Lf trei: unu, doi, trei- Nu s-a întâmplat mimic De ce nu s-a întâmplat

I

nimic?

209 -



- Acum haideti sa ne dani drumul la mâini. Sarontinua sa îti manifesti- intentialde a o lua în sus Anne

în jos iar Seth într-o parte.- Oooh exelamara cei tr~i apucând-o în directdiferite.

Se distrau la culme. În cele ~in urma se adunara d

nou în cercul initial. I- Vedeti v;i copii atundi când plutesti de unu

singur si stii foarte limpede-ce ahume îti doresti inten lti este imediat îndeplinita întrucât esti la unison cu ti I

însuti. În schimb atunci când te afli într-un grup în ca

toti au intentii diferite nI}-se înltâmpla nimic.

- Iar acum haideti sa ne P1indem din nou mâinilea ne dorim cu totii sa mergem în sus.

Cei trei facura cu li se SPUSti:i îsi proiectara la unisointentia de a urca. l~ Uau spuse Sara. E super.

- Maddie de ce nu am a~ucat-o fiecare în directiui atunci când nu ne-am man~festat intentiile la unisoîntreba Sara. Vreau sa spun delce nu am ~btinut fiec

ceea ce ne doream desprinzânju-ne din formatie?- S-ar fi putut întâmpla. In cazul anumitor oamenchiar asa se petrec lucrurile d~r voi sunteti foarte bu

prieteni. Cred ca intentia voasjra de a ramine împreuns-a dovedit mai puternica decit aceea de a o lua pecale separata. De aceea ati prkferat sa ramâneti pe lo

asteptând o decizie colectiva a intregului grup.- Hei unde-i Solomon?lunt aici spuse Solomon de undeva de sus mult

deasupra lor.Îmi plac tehnici4e voastre Cred ca ati duszborul cu un pas mai departe

Toata lumea râse.

210I



- Este atât de distractiv, spuse Annette. Mi-as dori sa

putem ramâne întotdea1na aici.

Zborul este un lucri minunat copii. Eu îl practic tottimpul dar la urma urlelor sunt o pasare asa ca n-am cesa-i fac Oricum v-ar p~inde bine si voua sa zburati dincând în când fara a uifa însa de destinul vostru uman.

Perspectiva um ana este1arte im portanta pentru evolutie.Cred totusi ca mai putfti ramâne aici timp de câtevaminute. M ai exista cine~a care doreste sa zboare de multtim p împreuna cu voi.

- Înca o persoana? spuse Sara, surprinsa. Cinealtcineva mai stie de tind, Solomon?

Nu este de prin zo~a Sara dar va cunoaste pe toti

foarte bine. jolomon seîntoarse iprivi catre stadionul de fotbal. O

forma frumoasa, foarte alba, plutea pe deasupra acestuia.- Mama, mama01mama, tu esti striga Annette,

zburând glont în bratele~amei sale.

Sara, Seth si Maddi se tinura deoparte, lasând-o peAnnette sa se bucure de eîntâlnirea cu mama ei.

- O, mama, mama, lesti aici si esti atât de reala.

,

Mama Annettei râse usor.,- Pai, chiar as zice ca sunt reala, Annette. Cu totii

suntem. Suntem în totdearna foarte ,reali. Ma bucur ca n~am putut reîntâlni în aces~fel.

- Mama, ai de gând sa te întorci iarasi si sa traiestiI ,

printre noi, asa cum a faaut Solomon?

- O, scumpa mea 1 Si cum le-am putea explicavecinilor ce s-a întâmp~at? Oricum, nu te voi parasi

nicio.data, Annette. Voijl întotdeauna aproape de tine,doar la un gând distanta. Ori de câte ori vei avea nevoiede mine, voi fi lânga tine, iar în momente foarte speciale,

211-



precum cel din aceasta seara, malvei putea vedea. În pl

ori de câte ori vei fi fericita, maJid putea auzi si simti, asa

cum ti-am mai spus ..Annette îi zâmbi mamei ,ale. Nu stia de ce, da

întelegea perfect tot ce îi spunea aceasta.1se parea perfectlogic si linistitor. I

- Mama, cum e atunci când mori?

- Ei bine, Annette, n-as s~~sa îti spun. Se pare cu exista deloc moarte. Sunt la fel de vie ca oricând. Dfapt, sunt chiar mai vie acum.sisunt atât de fericita. O,

Annette, nu mi-as fi imaginat l'iciodata ca exista atâtmulta fericire. -

- Sunt încântata sa aud asta, mama. Si eu sunt

fericita .. l- Stiu, scumpa mea. Constat acest lucru în fiecare z

- Ei bine, copii, cred ca ajl trebui sa plecam, spus

Maddie.- Mama, o sa te mai vad?

- Sigur, Annette, o sa ni vedem frecvent. Acumdistreaza-te cu prietenii tai. Si nu uita sa îi saruti pe c

de-acasa din partea mea. I

Mama lui Annette disparu P1ecerul noptii, iar cei patcontinuara sa pluteasca încet pe deasupra stadionului

fotbal. Sara îi lua pe Annette si pe Seth de dupa gât. Seprinse pe Maddie, care o printe si ea pe Annette. Astfuniti, plutira toti patru pe deasUlprastadionului.

Sara se întoarse pe partea jbealalta si deschise ochieasul arata ora 3:34. Zâmbi.

- Mama, dar stiu ca a fost Fiudatoar atât de ciudat cât trebuie auzi ea vocea lui

I

Solomon în mintea ei.

212



uai

CAPIfrOLUL

Sarade-abia aste~ta ca scoala sa se termine ca

sa se poata întâlji cu Annette si cu Seth pentrua vorbi ~u ei despre ex~erienta incredibila de noaptea

trecuta. Incepuse chiarI~e întrebe daca aceasta fusese

reala caci cu cât trecea ti pul cu atât mai mult i se pareaca visase.

Întelesese ce îi spus9se Solomon atunci când acestaafirmase ca trupul ei a rarl1as în pat în timp ce constiinta

ei traia acele experiente Imagice dar aceasta experienta

depasea practic tot ce tr~-se vreodata Sara. De aceea i separea prea sublima pentr a fi adevarata. Oare aveau sa îsi

aduca aminte de ea si ceilfti doi asa cum si-o amintea ea?

Sara o vazu pe Anrette îndrepJându-se catre ea

într-un grup de copii. ~Ir fi dat orice sa o poata trage

deoparte pe coridor pen ru a o întreba daca a trait vreoexperienta mai interesan a noaptea trecuta. Stia însa canu putea vorbi de fata cu eilalti copii care nu ar fi întelesniciodata ce dorea sa spu

213





Eu cred ca ceea ce crezi ca s a întâmplat chiar

s a întâmplat dar nu sunt sigura ce anume crezi ca s a

întâmplat îi raspunse Sara chicotind. Un lucru este absolut sigur spuse si Seth. Nu cred

ca ar trebui sa mai spunem cuiva ceea ce cred eu ca Sara

crede ca tu crezi ca s a întâmplat.Solomon plana în zbor si ateriza în mijlocul lor.

salut cu drag bunii mei prieteni neînaripati. Sau poate ca

ar trebui sa spun: simpaticele mele stafii. Ce mai e nou? Sau

mai bine zis: ce puneti la cale?Râsera cu totii.

Solomon spuse Sara. Ne bucuram atât de mult ca

te vedem. Nu i asa ca noaptea trecuta a fost uimitoare?

Mie nu mi s a parut chiar atât de uimitoare raspunseSolomon. Mi s a parut mai degraba normala.

Da dar ceea ce este normal pentru tine Solomon

este uneori cât se poate de uimitor pentru noi ceilalti îispuse Seth.

De fapt Seth voi trei sunteti cei care ati redescoperitceea ce este normal.

Normal? spusera în acelasi timp Sara si Annette.Tu numesti asta normal?

Da copii. Este cât sepoate de normal sa va reamintitide natura voastra nelimitata.

Este cât sepoate de normal sa fiti fericiti fi sa plutiti pe

cer într o stare de abandon relaxat sa întelegeti ca nu exista

moarte fi deci nici separatie reala fata de cei dragi.

Este cât sepoate de normal sa· va simtiti vii constienti de sine fi plini de iubire .

.215



Este cât sepoate de nonnal sa cun~asteti starea de Bunastare

fi sa întelegeti ca orice s ar întâmpla TOtulEste Bine.

Cei trei ascultara în tacere cuvinte inspirate ale luiSolomon.

Este cât sepoate de normal sa va iubiti propria viata

Sa va simtiti plini de entuziasm în ceea ce privefteviitorul.

Sa întelegeti ca aceasta calatorie minunata nu înceteazaniciodata

Sa ftiti ca o sa va descurcati întotdeauna oriceprobleme

vor aparea

Sa îi iubiti pe ceilalti care se vor juca împreuna cu voi

de a lungul drumului

Sa întelegeti ca suntem cu totii diferiti fi totufi perfectiexact afa cum suntem

Sa realizati ca acest joc nu se va termina niciodata

Si ca nu puteti gresi orice atiface J

Sa va simtiti atât de îndragostiti de propria voastra

esenta încât nimic sa nu va mai poate distrage vreodata de

la aceasta stare de fericire fara seaman TOate acestea SUNT normale.

Desigur fi celelalte lucruri pe care le fac oamenii sunt

la fel de normale.Cei trei râsera din nou.

O Solomon spuse Annette te iubesc atât de mult.

Sunt atât de fericita. Nu pot sa ti spun cât de fericita masimt.

Stiu ca esti fericita îi zâmbi Solomon. Deci Solomon ce urmeaza? îl întreba Sara stiind

ca Solomon poate vedea viitorul apropiat si îndepartat.

216



Mai mult îi rasPfnse simplu Solomon.Mai mult ce? i1.sista Sara.

Mai mult din toate acele lucruri asupra carora va vetifocaliza atentia.

Sara râse.

- O da. Acest luciu este valabil întotdeauna nu-i asa?

Chiar afa este. A la s-au petrecut fi afa se vor petreceîntotdeauna lucrurile.

Solomon îsi lua ztorul de pe platforma si se îndrepta

catre orizont. Cei trei rieteni îl privira cum zboara pânacând disparu din ved re. Se privira apoi în ochi fericitica sunt prieteni.

- Deci spuse Anrette sarind în picioare. Sara esti

pregatita sa înveti sa zpori pe frânghie cu capul în jos?Seth zâmbi cu g~ra pâna la urechi. Stia cât de mult

îsi dorea Sara sa învetClacest lucru. I

Sara zâmbi priviyd. u-Sl cu drag prietenii.Mai mult spusr ea. Imi place cum suna.I

ÎN EPUTUL

217





o SINTEZ ÎN PUNCTE A

ÎNV T TURILOR BR H M HICKS

Tu efti o extensie fizica a unei realitati nefizice

Tot-ceea-ce-este, sau ceea ce unii oameni numescDumnezeu, nu reprezinta o realitate terminata, care

te asteapta sa o prinzi din urma. Tu esti o fiind care

gândeste si care cauta mai mult: mai multe experientePlacute si înaltatoare. Prin trairea acestor experiente, tu

aduci, literalmente, raiul pe ·pamânt .

Tu te afli in acest corp deoarece ai optat pentruacest lucru

Tu ai ales oponunitatea de a experimenta acestcontrast delicios în timp si spatiu, si ai venit în aceasta

lume cu multa nerabdare, de-abia _asteptând sa cocreezi

împreuna cu alte fiinte aflate în cautarea fericirii, prinacordarea gândurilor tale cu realitatea dorita. Ce, unde,când si cu cine cocreezi reprezinta de asemenea optiuniale tale .

219



3 Fundamentul vietii tale este libertatea; scopulvietii tale este bucuria

Tu esti liber sa optezi pentru a descoperi noi si noimanifestari ale bucuriei tale. Prin exprimarea acesteibucurii, tu vei creste, iar prin cresterea ta vei contribui

la cresterea Totalitatii. Tu esti liber sa optezi inclusiv

pentru absenta libertatii sau pentru durere ... dar tot cealeg oamenii porneste d~ la convingerea lor ca îi va facefericiti).

4 Tu esti un creator; instrumentul cu care creezisunt gândurile tale

Legea Universala a Atraqiei îti permite sa atragi catretine esenta tuturor lucrurilor carora le acorzi atentia ta,

indiferent daca acestea sunt dezirabile sau indezirabile.În acest fel, tu creezi adeseori ura sa-ti dai seama ca faciacest lucru. Emotiile tale îti permit sa constientizezi înce masura corespunde sau nu realitatea pe care o atragi creezi) cu ceea ce îti doresti. Asupra caror lucruri îti

focalizezi atentia?)

5 Tu poti deveni avea sau face tot ce îti potiimagina

Atunci când te întrebi de ce îti doresti un anumit

lucru, tu activezi practic esenta dorintei tale, iar Universul

începe sa o atraga catre tine. Cu cât sentimentele tale suntmai intense, cu atât mai rapid ajunge la tine manifestareafizica a dorintei tale. Este la fel de usor sa creezi un castel

sau un nasture).

6 În procesul de alegere a gândurilor emotiilereprezinta cea mai buna calauza



Fiinta ta InterioLa plina de iubire te caIauzeste in

permane~ta prin em{1iile tale. Atunci când culti~i unând dori.t :au ne~~r~ t~ si~ti imp:icit o e~oti~ po~itivasau negatIva. Daca It11el schImba gandul, Itl vei schImbaautomat si emotia, si hnplicit realitatea pe care ti-o creezi. 1.

Fa mai multe alegeri ln fiecare zi).7. U.nivers~l te rdo~a pur {i simplu, întrucât îti

cunoarte mtentza sup liema.

Tu ai optat pentr a veni pe pamânt cu cele mai buneintentii, iar universul te calauzeste în permanenta de-a

lungul caii alese de tiI e. Ori de câte ori te simti bine, tuaccepti în viata ta înt -o masura mai mare acea realitate,

pe care ai avut intentir sa o experimentezi atunci când aienit pe acest pamânt deci care corespunde perspectiveitale superioare. Tu esti un spirit întrupat).

8. Relaxeaza-te si bucura-te de bunastarea ta

naturala. Totul este bre. (Chiar este )

Esenta tuturor IUfrurilQr pe care le apreciezi curge în

permanenta în realita~ea ta. Cu cât descoperi mai multelucruri de apreciat, 01 atât mai multe cai ti se deschidîn fata care te vor co duce catre si mai multa apreciere.~ .

Vibratia pe care o emiti este tott.Îna cu vibratia gândurilor, ,tale. Tu atragi aceeasi ibratie pe care o emiti).

9. Tu e{ti un crea[or al cararilor mentale care te pot

conduce pe Calea UnTa a Bucuriei tale..

Nimeni altcinevr nu te poate împiedica sa îtiireqionezi gândurile asa cum doresti. Nu exista limiteale calatoriilor tale launtrice care te vor conduce catre

221



experientele exterioare. Pe calea catr e fericire, vei descoperiot ceea ce îti doresti sa devii, sa i si sa faci. Nu te vei

rutea bucura însa de aceste exper ente decât daca le vei

permite inclusiv celorlalti sa se bl cure de propriile lorexperiente personale).

10. Actiunile care trebuie înt}eprinse si schimbul deposesiuni sunt efecte secundare aleifocalizarii tale asuprabucuriei.

De-a lungul calatoriei tale dtliberate catre fericire,tu te vei simti inspirat sa executi lnumite actiuni, te vei

bucura de re:urse abundente. si ;ei fti în functie de ceea ce

vei simti cât de mult te-ai aproPiatde împlinirea menirii

tale în viata. Multi oameni înteleg e dos aceasta premisa;

de aceea, nu se bucura decât prea I utin de aCtiunile si deposesiunile lor).

11. La momentul potrivit t~ poti parasi acest corpfizic fara boala sifara durere.

Nu este deloc necesar sa at~agi boala sau un altretext pentru a parasi acest corp pzic. Starea ta naturalaeste sanatatea si bunastarea, indife~ent daca optezi pentru

a veni în acest corp, pentru a ram~ne în el sau pentru a-l

parasi. Alegerea depinde numai dr tine).

12. Tu nupoti muri întrucât 8.t Stina cu viata eterna.

Tu poti opta pentru a te r laxa si pentru a facetranzitia catre starea ta nefizica, de nergie pura si pozitiva.Starea ta naturala este vesnicia. Di treaza-te cât mai mult

cu aceste legi. Nu ai c~m sa greJesti, si nici cum sa le1 ,

epuizezi).



S Nu este deloc necesar ca altcineva sa înteleaga

Legile Universului sau procesele descrise în aceasta cartePentru ca tu sa traiesti o eXllerienta de viata minunata:rfericita si constructiva caci tu singur îti atragi experienta deviata. Tu si numai tu

Documents

Esther Si Jerry Hicks - Sara - Cartea a Treia