Username / Parola inexistente

Top of Form

Am uitat parolax Creaza cont nou

Bottom of Form

HomeExploreazaUpload

Administratie

Arta cultura

Biologie

Casa gradina

Diverse

Economie

Geografie

Gradinita

Istorie

Jurnalism

Limba

Literatura romana

Management

Medicina Alimentatie nutritie Cosmetica

Personalitati

Profesor scoala

Sociologie

Stiinta

Tehnica mecanica

Timp liber

ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ENTEROCOLITAmedicina

ALTE DOCUMENTEFACTORI TERATOGENI

CARDIOMIOPATIA DISGRAVIDIC

MEDICAIA DIURETIC

Tehnici de autoexaminare a sanilor

Voce

Fara panica - Adevarul despre gripa aviara, H5N1, vaccinuri si SIDA

Dezlipirea de retina poate duce la orbire

Arsurile

Bataturi si coarne cutanate

Top of Form

Bottom of Form

MOTO"SNTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL, CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE sI INDEPENDEN, FR A FI EGAL CU ABSENA BOLII SAU A INFIRMITII".VIRGINIA HENDERSONCAPITOLUL IROLUL PROPRIU sI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA PACIENILOR CU ENTEROCOLITMEMORIU EXPLICATIV"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERINE VORBIND DE CALITILE SALE SUFLETEsTI, SE REFER LA: RENUNARE, RBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUN DISPOZIIE, AMABILITATE, VOIOsIE, PREZEN DE SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE.PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZIC, PSIHIC sI MENTAL CARE L PRSEsTE VERTIGINOS N MOMENTELE DE SUFERIN, ASISTENTA MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR sI O BUN sI CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTR, NE RESPECTM PE NOI sI PROFESIA NOBIL PE CARE NE-AM ALES-O".PLANUL LUCRRIIMOTOMEMORIU EXPLICATIVCAPITOLUL IA.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale n ngrijirea pacientilor cu enterocolitaA1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologieA2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificareA3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolitaA4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatieA5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolitaA6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronosticA7.Educatia pentru sanatateCAPITOLUL IIB.Planul de ngrijire al pacientilor cu enterocolitaB1.Culegerea datelorB2.Analiza si interpretarea datelorB3.Planificarea ngrijirilorB4.Aplicarea planului de ngrijireB5.Externarea pacientuluiCAPITOLUL IIIC1.ConcluziiC2.Evaluarea FinalaC3.AnexeBIBLIOGRAFIECAPITOLUL IAPARATUL DIGESTIV - NOIUNI DE ANATOMIE sI FIZIOLOGIEA1.NOIUNI DE ANATOMIEAparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive.Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv.TUBUL DIGESTIVTubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii:- bucal- analEl nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri.ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt:-cavitatea bucala;-faringele;-esofagul;-stomacul;-intestinul subtire;-intestinul gros.Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n alcatuirea lor. Cu toate acestea, n general au o structura asemanatoare.STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIVPeretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior spre interior sunt:a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, n regiunea faringiana si n portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede n tot restul tubului digestiv.Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate n interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului digestiv.Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment.c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractusul digestiv de la orificiul bucal pna la orificiul anal, fiind n continuarea tegumentului.Ea este formata din doua straturi:1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinznd de functiile pe care le ndeplinesc segmentele respective.Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar n restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau ramificate sau n forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale alimentelor.2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate.Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor.Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin aceasta functia de absorbtie.n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. n felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele.d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le fixeaza.SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIVCAVITATEA BUCAL Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar n interior cu faringele.Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, avnd n grosimea lor muschiul orbicular al buzelor.FARINGELE Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag.ESOFAGULEsofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Cnd este gol are aspectul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a laringofaringelui, cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic.STOMACULStomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla n cavitatea abdominala, n partea stnga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul supramezocolic, avnd n partea de sus, nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd cnd este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.Prezinta trei portiuni:-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm;-corpul - este partea mijlocie;-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai ngusta a stomacului.Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi:-mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;-marea curbura - care este convexa si orientata spre stnga, avnd o lungime de 40 cm.Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n legatura cu esofagul si intestinul subtire.Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul piloric.La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este ndreptata spre intestin, formnd valvula pilorica.INTESTINUL SUBIREIntestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 - 9 m. ncepe de la orificiul piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala.Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala.Intestinul subtire are doua portiuni:-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputnd sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al abdomenului.Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - n grosimea careia se afla ampula Vater.Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. ncepe de la unchiul duodenojejunal si tine pna la valvula ileocecala.Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa ntre duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost mpartit n jejun su ileon.Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de 14 - 16.Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina n fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-se n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire.INTESTINUL GROSIntestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecala pna la orificiul anal.Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.Intestinul gros prezinta trei portiuni:-cecul.Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formndu-se astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua n jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.-colonulColonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este mpartit n patru portiuni:-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.-colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pna la splina, unde se ndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stnga si este situat orizontal sau n forma literei "V";-colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga.-colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa iliaca stnga si tine pna n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine n raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul.Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi. Aceasta se datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaza .Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros.Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.ABSORBIA INTESTINALAbsorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung n mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine.Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive.a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara mpotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).b)Mecanismele pasive sunt:-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica.-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala;-pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi n prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora n snge.Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate;-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil;-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se rentorc n ficat prin sistemul port.Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind n acolo, Na+, Cl -, Ca 2+ , P 3 , Fe 2+.Absorbtia vitaminelor - se face n functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n materii fecale solide, de consistenta moale.Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol n formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si saruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata n principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le pna la monozaharide si apoi la acid lactic.Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua a colonului transvers si n colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici nedigerati sub control cortical, determinnd decarbogazificarea si dezaminarea acestora.Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic circa 150 g de materii fecale.Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar.La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.RECTULRectul este portiunea terminala a intestinului gros, avnd o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme.Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal.Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:-intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar;-extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar.La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce i confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila.GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIVGlandele anexe ale tubului digestiv sunt:Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid n cavitatea bucala;-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala;-se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si glande salivare mari.Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;-se afla situata n cavitatea abdominala n partea superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde pna la epigastru sau n loja hepatica;-este asezat transversal n abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, naltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu - caramiziu (contine o mare cantitate de snge).PancreasulI.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIVFunctiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n asa fel nct sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite n snge si limfa la nivelul peretelui acestuia.DIGESTIAPrin digestie se nteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele n tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga n snge si limfa.Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism.Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul rnd, n nmuierea acestora.Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si nmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o prefacere a lor n particule ct mai mici.b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o simplificare a moleculelor substantelor alimentare.Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv.Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionnd prin componentele lor, n special apa si fermenti digestivi.APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, ntruct le nmoaie si usureaza astfel sfarmarea lor.Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n transformarea chimica a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu natura alimentelor.FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra anumitor substante, provocnd anumite transformari.Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate numai n prezenta unor anumite substante si ntr-un mediu cu o anumita reactie.Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza n:-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun pna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pna la monozaharide;-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza, transformndu-le n glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, dect daca acestea se gasesc n stare de emulsie.Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura naintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE. PRONOSTICEnterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire.ETIOPATOLOGIEBoala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta, putnd sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul n ntregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare).ETIOPATOGENIEColitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa). Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut n trecutul mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita acuta. n acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lnga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt n special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie n totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica.ETIOPATOGENIEEnteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas).4.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare biochimica nnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza.Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. n acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare.Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE PACIENILOR CU ENTEROCOLITENTEROCOLITA ACUTCircumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.Simptome:-inapetenta;-greata;-cefalee;-stare de neliniste;-dureri abdominale progresive pna la colici;-balonare (zgomote hidro - aerice);-varsaturi alimentare si bilioase;-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urt mirositoare;-febra;-frisoane.n cazurile mai grave se instaleaza:-deshidratare - prezinta sete;-fenomene de colaps periferic;-adinamie;-transpiratie;-cianoza;-racire a extremitatilor;-puls mic;-hipotensiune;-hipotermie.Problemele pacientului:-oligurie;-piele uscata;-ameteli.ENTEROCOLITA CRONICCircumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.Simptome:-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau generalizate;-eructatii;-balonari;-barborisme;-eliminari de gaze;-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia;-febra;-frisoane.Problemele pacientului:-deshidratare;-discomfort abdominal;-hipertermie;-riscul raspndirii infectiei.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGAIEPentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii:-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior;Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice;-descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare.Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat de unde apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice;-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de nghitire;-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);-investigatii de laborator.Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sngelui prin punctie venoasa.-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze nainte de defecare.-recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml snge simplu.Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.-recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara.INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLITINTERVENII AUTONOME ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatorii, pe ct se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;-acopar patul pacientului cu musama si aleza;-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie;-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;-administrez tratamentul antispastic;-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;-ncurajez permanent pacientul;-educ membrii familiei n privinta dietei;-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului);-calculez bilantul ingestie - excretie;-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului;-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor;-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare;-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei;-la ora de vizita medicul anunta pacientul data externarii;-fac demersurile necesare externarii;-nsotesc pacientul la garderoba;-predau pacientul apartinatorilor.INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR CU ENTEROCOLIT-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie;-recoltez materii fecale pentru coprocultura;-administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1 f.i.m.;-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;-Furazolidon 4x1/zi;-Algocalmin o fiola f.i.m.;-Amoxicilina 500 mg/8 ore;-Piafen o fiola/zi;-Ercefuril 1-4 capsule/zi;-administrez tratament infectios recomandat de medic;-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie n scop explorator;-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi; -Streptomicina per os 1-2 g/zi; -Tetraciclina 2 g/zi;-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i administrez aniseptice;-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata n caz de deshidratare.EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTICEVOLUIEEnterocolita acuta Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod obisnuit simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate croniciza.Enterocolita cronicaBoala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau suportate prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale.Durata episoadelor active este de la cteva saptamni pna la 2 - 3 luni. Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul.Enterocolita glutenicaBoala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale. COMPLICAIIEnterocolita acuta si enterocolita cronicaComplicatiile sunt:a.locale-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;-manifestari rectosigmoidiene;-manifestari rectale;b.generale-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;-neuroza secundara;-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.Enterocolita glutenicaComplicatiile sunt:-osteomalacie;-distrofie;-tetanie;-hemoragii;-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SIENTEROCOLITEI CRONICEPrognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale.Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentara care declanseaza instalarea suferintei.Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno - alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva.Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei enterale.ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectnd evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate.Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.n enterocolita glutenica, prognosticul se mbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten.n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica.Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare. EDUCAIA PENTRU SNTATEAlimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu interdictii ct mai putine.n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate.Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme.Cnd exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine.Pentru a combate diareea se dau produse bogate n: -tanin -ceai oriental concentrat;-ceai de coarne;-suc de gutui;-suc de afine;-calciu (brnzeturi);-mucilagii (orez).Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus an ratii mici.Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele.Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.CAPITOLUL IIPLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENILOR CU ENTEROCOLITPLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI A.R. CU ENTEROCOLIT ACUT PRIMUL CAZPLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.CU ENTEROCOLIT ACUT1.Culegerea datelor.1.1.Date privind identitatea pacientuluiDate relativ stabile:Nume: A.Prenume: R.Vrsta: 27 aniSexul: MReligia: CatolicaNationalitatea: RomnaStare civila: CasatoritOcupatie: ProfesorDate variabile:Domiciliu: Bucov, judetul PrahovaConditii de viata:-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere, salubre, bine ncalzite;-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;-dispune de venituri materiale bune;Conditii de munca: satisfacatoareGusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri;-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi.Mod de petrecere a timpului liber:-vizioneaza programele TV, iese n oras cu familiaRelatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune1.2.Date privind starea de sanatate anterioara1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79 kg; -naltime - 1,81 m -grup sangvin AB IV -RH (+)1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;-acuitate auditiva normala;-acuitate tactila normala;-acuitate gustativa normala-somnul - normal, linistitor, odinitor;-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii;-alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi;-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei.-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica.1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara importanta1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani1.3.Informatii legate de boala1.3.a)Motivele internarii:Pacientul prezinta:-greturi;-varsaturi;-scaune subtiri, lichide - 10/zi;-crampe abdominale;-paloare.1.3.b)Istoricul bolii:Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.1.3.e)Examen clinic pe aparate:-stare generala alterata;-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;-sistem ganglionar limfatic neglijabil;-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;-murmur vezicular prezent, bilateral;-R=18 r/minutAparat cardio - vascular:-matitate cardiaca n limite normale;-soc apexian n spatiul V intercostal stng;-zgomote cardiace ritmice;-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min-artere periferice pulsatile;-retea venoasa periferica normala.Aparat digestiv si anexe:-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;-tranzit intestinal sever afectat;-dureri abdominale;-ficat si splina n limite fiziologice;-scaune diareice multiple.Aparat uro - genital:-loji renale libere, nedureroase;-Giordano (-) bilateral;-mictiuni fiziologice;-urini normocrome;-organele genitale externe normal conformate;-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI A.R.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALENNr. crt.NevoiafundamentalaManifestari deindependentaManifestari dedependentaSurse dedificultate

01234

11Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie-frecventa respiratorie normala vrstei 17 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice;-miscari respiratorii libere;-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace.--

22Nevoia de a bea side a mnca--greata, varsaturi;-crampe abdominale;-lipsa poftei de mncare-procesul inflamatorintestinal

33Nevoia de a elimina--scaune apoase si multiple;-transpiratii;-risc de deshidratare-procesul inflamatorintestinal

44Nevoia de a se misca si a avea o buna postura--adinamie;-crampe abdominale;-varsaturi-discomfort abdominal

55Nevoia de a dormi si de a se odihni-pacientul doarme ore suficiente de somn (6-8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit--

66Nevoia de a se mbraca si dezbraca-pacientul se poate mbraca singur, si alege vestimentatia n functie de anotimp si stare psihica--

77Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale--usoara hipertermie - 38,3 0 C-procesul inflamatorintestinal

88Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele-par curat, ngrijit;-urechi de conformitate normala, curate;-cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente dintilor si roz;-unghii taiate scurt, ngrijite;-pacientul are deprinderi igienice normale, prezinta aspect curat, ngrijit--

99Nevoia de a comunica-functionarea adecvata a organelor de simt;-debit verbal regulat;-exprimare usoara;-imagine pozitiva despre sine--

110Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori-are convingeri fata de realitate;-pacientul face rugaciuni la masa si seara--

111Nevoia de a fi preocupat n privinta realizarii-pacientul ia singur decizii;-uneori si manifesta si stari de bucurie--

112Nevoia de a evita pericolele--starea generala alterata-alterarea tranzitului intestinal

113Nevoia de a nvata cum sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea-pacientul prezinta dorinta de a nvata despre cum sa-si recapete starea de sanatate cu usurinta, cunostinte medicale--

114Nevoia de a se recrea--momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare-boala n sine;-frica de complicatii

2.2.a)Probleme actuale de dependenta:-durere abdominala;-dificultatea de a se alimenta si hidrata;-greturi si varsaturi;-diaree;-hipertermie;-anxietate;-vulnerabilitatea fata de pericole;-dificultatea de a se odihni;-deficit de cunostinte medicale.2.2.b)Probleme potentiale:-risc de deshidratare;-risc de transmitere a infectiei.2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane;-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare).PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.1.OBIECTIVE:-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei n 1- 2 zile;-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.2.INTERVENII ZILNICE:-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;-schimb lenjeria de pat si de corp;-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;-administrez medicatia prescrisa de medic;-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);-colaborez cu echipa de ngrijire;-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator;-supraveghez comportamentul bolnavului;-ntocmesc bilantul ingera - excreta;-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;-sustin educatia pentru sanatate;-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI A.R.APLICAREA NGRIJIRILORProbleme de dependentaObiectiveINTERVENIIEvaluare

AutonomeDelegate

1.Durereabdominala-pacientul sa beneficiezede conditii de microclimatsi mediu securizat;-pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala;-amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune receptionate;-asigur conditii de mediuadecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante;-masor functiile vitale ale pacientului (P, R, T, T.A), diureza, scaun, greutate corporala;-calculez bilantul ingesta-excreta;-observ orice modificare aparuta n starea bolnavului la F.O.;-pregatesc pacientul pentru orice explorare;-pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorari;-transport probele de laborator n sectorul clinic;-aduc rezultatele probelor la F.O.-se efectueaza ecografie abdominala n scop explorator;-recoltez produse biologice de la pacient;-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;-examen coprocultura si coproparazitologic;-nsotesc bolnavul la explorari;-administrez medicamente prescrise de medic.17.11.2007T.A=125/70 mm HgR=18 r/minT=38,3 0 CFicat cu dimensiuni usor marite.Colecist moderat, destins, cu pereti hiperecogenici, ciudat, septat incomplet.-Glicemie 105 mg/dj-Sidermie 59,0 micrograme %-VSH 76 mm/h-Timp de protombina 14 sec-Fibrinogen 850 mg %Amilazemie 9 U/l-Uree 38,4 mg/dl

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta;-observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelorAdministrez la indicatia medicului:-Scobutil 1x2 f/zi;-Algocalmin 1x2 f/zi;-Papaverina 1x2 f/zi;-Amoxicilina 500 mg la 8 ore-Metoclopramid 1x2 f/zi17, 18.11.2007-pacientul ncearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.19,20.11.2007-pacientul si reia ncet-ncet functia digestiva21,22.11.2007-stare generala ameliorataT Hewell = 230 sec

-pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala, pe tot parcursul spitalizarii-explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor;-permit pacientului sa-si aleaga alimentele n functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului (regimul);-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurileAdministrez la indicatia medicului:-Scobutil 1x2 f/zi;-Algocalmin 1x2 f/zi;-Papaverina 1x2 f/zi;-Amoxicilina 500 mg la 8 ore-Metoclopramid 1x2 f/ziTGO=25U/LTGP=30U/LChol=161 mg/dlTRG=100 mg/dlCreatinina=0,93 mg/dlNa=132 mmol/lK=3,9 mmol/lCl=203 mmol/lEx. Urina:Densitate=1015Ph=5Leu=negNitrati=sterilRare epitelii, rare oxalatii de calciu

3.Greturi si varsaturi-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diarei n timp de 1-2 zile;-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;-mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;-administrez tratamentul antispastic-17.11.2007-pacientul prezinta greturi si varsaturi18,19.11.2007-pacientul declara o mbunatatire a starii generale20, 21.11.2007-pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi23.11.2007-stare generala buna

-servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe;-calculez ratia calorica 24 ore n functie de activitate si vrsta

4.Diaree-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritionaln 1-2 zile-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;-ncurajez permanent;-educ membrii familiei n privinta dietei17.11.2007-pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree18, 19.11.2007-pacientul simte o ameliorare, nu mai prezinta scaune20,21, 22.11.2007 -stare de sanatate buna

5.Hiper-termie-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;-supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic17.11.2007-pacientul prezinta hipertermie (38,3 0 C)18, 19, 20.11.2007temperatura n limite normale21, 22.11.2007temperatura n limite normale

6.Anxietate-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-sustin permanent pacientul, ncurajndu-l;-calculez bilantul ingesta-excreta;-observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a pacientului;-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor17.11.2007-pacientul respecta regulile de igiena18, 19.11.2007-pacientul se conformeaza regulilor de igiena20, 21, 22.11.2007-stare generala ameliorata

8.Dificultate de a se odihni.9.Deficit de cunostinte medicale-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit n decurs de 2-3 zile-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate;-rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;-la ora de vizita a pacientilor de catre medic va fi externat17.11.2007pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale18,19.11.2007-pacientul ntreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii20, 21, 11.2007-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostintele medicale din spital

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.1.Denumire2.Doza unica3.Doza pe 24 ore4.Actiune si indicatii5.Reactii adverse6.Contraindicatii

ERCEFURIL1 Cp4 Cp-activitate antibacteriana larga, cuprinznd microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.Indicat n:-diaree acuta si cronica;-colite acute si cronice;-diareea reziduala dupa dizenterie--

METOCLOPRAMID1 fiola2fiole-varsaturi de etiologie variata, preventiv n chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant n explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si vomelor postoperatorii, usurarea intubarii interstinale cnd pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena-poate produce efecte extra piramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrni;-poate simula secretia de prolactina, producnd galactoree-poate produce dureri abdominale diaree-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

PIAFEN1 fiola2 fiole-toate tipurile de dureri, inclusiv post-operatorii, colici renale si biliare-efecte alergice cutanate, leocupernie si noduli cutanati-leucopernie, alergie la pirazoli

PAPAVERIN1 fiola2 fiole-antispastic n litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita-adjuvant n ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenorice, anexita--glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN1 fiola2 fiole-toate tipurile de dureri, inclusiv post-operatorii, colici renale si biliare-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati-leucopenie, alergie la pirazoli

SCOBUTIL1 fiola2 fiole-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uterHiposali-vatie, somnolen-ta, diminu-area reflectivi-tatii-glaucom;-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.Numele probeiTehnica de recoltareValori normaleValorile pacientului

1.Timp QuickPunctie venoasa9 ml snge + 1 ml oxalatT.Q.=12 - 14 1112 11

2.Timp HowellPunctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalatT.H. =1 1 30 11 -21 30 11160 11

3.ColesterolemiePunctie venoasa, vacutainer cu dop rosu1,80 - 2,80 g 0 /003,35 g 0 /00

4.VSHPunctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na1 - 10 mm/ora7 - 13 mm/2 ore10 mm/1 ora

5.Ionograma sericaPunctie venoasa 10 ml snge pe sticlute heparinateNa=135-152 m Eq/lK + =3,5-5,4 m Eq/lCl - =94-111 m Eq/lCa 2+ =4,5-5,5 m Eq/lFe 3+ =80-120 y%I 1 =3-8y%P + =2-4 MGMg=1,8-3,4 mg %Cu + =80-107 %Na=137,7 m Eq/lK + = 4,10 m Eq/lCa 2+ = 4,7 m Eq/lFe 3+ =100 m Eq/l

6.GlicemiePunctie venoasa 5 ml snge sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat0,80-1,20 mg %94 mg %

7.FibrinogenPunctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 ml citrat de Na200 - 400 mg241 mg %

8.LipidemiePunctie venoasa 5 - 10 ml snge600 - 800 mg815 mg %

9.TransaminazePunctie venoasa 5 - 10 ml sngeTGO=2 - 20 U.I.TGP = 2 - 16 U.I.17,8 U.I.19,60 U.I.

10.CreatininaPunctie venoasa 5 - 10 ml snge0,6 - 1, 20 mg %1,19 mg %

11.HemoculturaRecoltarea sngelui prin punctie venoasa pe mediu de culturaNegativaNegativa

12.Uree sanguinaSe recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge0,20 - 0,40 g %00,40 g %0

13.Examen de urinaSumar de urinaCuloare galben citrinPh acidDensitate 1010 - 1025Urdulinogen: normalSedimente: rare epiteliiLeucocite: foarte rareGlucoza: absentaPigmenti biliari: absenti-rare epitelii-frecvente leucocite-numeroase hematii

14.UroculturaDupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila-negativa-negativa

15.CoproculturaSe recolteaza scaun n recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite-negativa -negativa

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.Data externarii: 22.11.2007Numarul de zile de spitalizare: 6Diagnostic la externare: enterocolita acutaStarea pacientului la externare: pacientul n vrsta de 27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.BILANUL AUTONOMIEI-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;-artere periferice pulsatile;-retea venoasa periferica normala.RECOMANDRI LA EXTERNARE-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata;-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;-evitarea consumului de conserve;-evitarea afumaturilor;-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;-respectarea tratamentului medicamentos;-control periodic la medicul de familie;-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medicPROBLEME LA EXTERNARE-inapetenta;-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale.PROBLEME DE RECUPERARE-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;-va evita consumul de alimente reci;-va evita bauturile fermentate;-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor, spalarea fructelor);-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% nainte de masa cu 5-10 minute.PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI R.S. CU ENTEROCOLIT ACUTCAZUL IIPLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLIT ACUT1.Culegerea datelor1.1.Date privind identitatea pacientuluia)Date relativ stabile:Nume: RPrenume: SVrsta: 49 aniSexul: MReligia: OrtodoxaNationalitate: RomnaStare civila: CasatoritOcupatia: Administratorb)Date variabileDomiciliu: Baicoi - PrahovaConditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu familia ntr-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine ncalzite; are trei copii.Dispune de venituri materiale decente.Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumatorConditii de munca: SatisfacatoareGusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele;-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe ziMod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 n 2 saptamni.Relatia cu familia, prietenii si colegii: bunac)Date privind starea de sanatate anterioara1.Date antopometrice:Greutate corporala: 86 kgnaltime: 1,79 mGrup sangvin A2RH (+)2.Limite senzoriale:-pacientul vede foarte bine;-acuitate auditiva normala;-acuitate gustativa normala;-acuitate tactila normala;-somnul normal, linistitor, odihnitor;-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii;-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari; -lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc.3.Antecedente heredo-colaterale:-fara importanta.4.Antecedente personale patologice:-apendictomie la vrsta de 8 ani1.3.Informatii legate de boalaa)Motivele internarii:Pacientul prezinta:-greturi;-varsaturi;-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;-durere abdominala difuza;-paloare;-adenomie.b)Istoricul bolii:Pacientul n vrsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza.c)Diagnostic de internare:Enterocolita acuta de cauza neprecizatad)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45e)Examen clinic pe aparate:-stare generala alterata;-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;-turgor normal;-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;-sistem musculo-adipos bine reprezentat;-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie; -murmur vezicular prezent bilateral; -R=20 r/min-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite normale -soc apexian n spatiul V intercostal stng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. =130/65 mm Hg, -A.V. =75/min -retea venoasa periferica; -artere periferice pulsatile.APARAT DIGESTIV sI ANEXE:-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;-tranzit intestinal sever afectat;-durere abdominala;-ficat si splina n limite fiziologice;-scaune diareice multipleAPARAT UROGENITAL:-lojii renale libere, nedureroase;-GIORDANO (-) bilateral;-mictiuni fiziologice;-urini normocrome;-organe genitale externe normal conformate;-SNC iritabilitate;-ROT prezente bilateral;2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALENr.crt.Nevoia fundamentalaManifestari de independentaManifestari de dependentaSurse de dificultate

1-Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie-frecventa respiratorie vrstei 20 r/min;-respiratii ritmice, fara zgomote patologice;-miscari respiratorii libere;-amplitudine normala, egala de ambele hemitorace.--

2-Nevoia de a bea si a mnca--greata;-varsaturi;-dureri abdominale;-lipsa poftei de mncare-proces inflamator intestinal

3-Nevoia de a elimina--scaune apoase si multiple;-transpiratii;-risc de deshidratare-proces inflamator intestinal

4-Nevoia de a misca si a avea o buna postura--adinamie;-durere abdominala difuza;-varsaturi-discomfort abdominal

5-Nevoia de a dormi si a se odihni-pacientul doarme ore suficiente de somn 6-9 ore si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit--

6-Nevoia de a se mbraca si dezbraca-pacientul se poate mbraca singur;-si alege vestimentatia n functie de anotimp, stare psihica si mai ales adecvata vrstei--

7-Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale--usoara hipertermie, 37,8 0 C-proces inflamator intestinal

8-Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele-par curat, ngrijit;-urechi de conformitate normala, curate;-cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente la dinti si roz;-unghii taiate scurt, ngrijite;-pacientul are deprinderi normale, prezinta aspect curat, ngrijit;--

9-Nevoia de a comunica-functionarea adecvata a organelor de simt;-debitul verbal regulat;-exprimare usoara;-imagine pozitiva despre sine--

10-Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori-are convingeri personale fata de realitate;-foloseste obiecte religioase personale;-pacientul face rugaciuni seara--

11-Nevoia de a fi preocupat n privinta realizarii-pacientul ia singur decizii;-uneori si manifesta starile sufletesti;-este singur ca se va face bine si-si va duce viata normal--

12-Nevoia de a evita pericolele--starea generala alterata-alterarea tranzitului intestinal

13-Nevoia de a nvata sa-si pastreze sau sa-si recupereze sanatatea-pacientul prezinta dorinta de a nvata despre cum sa-si recapete starea de sanatate;-acumuleaza cu usurinta cunostintele medicale--

14-Nevoia de a se recrea--momentan pacientul nu se poate recrea, fiind preocupat de vindecare-boala n sine, frica de complicatii

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN-dificultatea de a se alimenta si hidrata;-greturi si varsaturi;-diaree;-durere abdominala difuza;-hipertermie;-anxietate;-vulnerabilitatea fata de pericole;-dificultatea de a se odihni;-deficit de cunostinte medicaleb)PROBLEME POTENIALE-risc de deschidratare;-risc de transmitere a infectieic)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A PACIENTULUI R.S.-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgnd la ajutorul unei alte persoane;-dependenta temporara - independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare, dar mai ales cnd constientizeaza gradul de risc al bolii).d)DIAGNOSTIC NURSING1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale.3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme.3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.OBIECTIVE:-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n aproximativ 1-2 zile;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii;-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inernarii;-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei n timp de 1-2 zile;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.INTERVENII:-shimb lenjeria de pat si de corp;-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C;-administrez medicatia prescrisa de medic.4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRIA PACIENTULUI R.S.Probleme de dependentaObiectiveINTERVENIIEvaluare

AutonomeDelegate

1.Durereabdominala-pregatirea conditiilor de ngrijire;-pacientul sa prezinte disparitia durerii n cteva zile;-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala, pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului pe timpul internarii-amplasez pacientul ntr-un salon luminat, linistit, fara factori perturbatori - pe ct se poate de izolat, macar cu un paravan;-acopar patul pacientului cu musama si aleza;-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;-supraveghez durerile abdominale-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze, bilirubinemie;-examen coprocultura si coproparazitologic20.11.2007-pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de ngrijire21, 22.11.2007-pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit23.11.2007-starea de sanatate a pacientului s-a mbunatatit24.11.2007-pacientul prezinta stare de sanatate buna

2.Greturi si varsaturi-pacientul sa aiba o stare de comfort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1-2 zile;-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;-mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei;-administrez tratamentul antispastic-20.11.2007-pacientul prezinta greturi si varsaturi21, 22.11.2007-pacientul declara o mbunatatire a starii generale23.11.2007-pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi24.11.2007-stare generala buna

3.Diaree-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional n 1-2 zile-recoltez produsele pentru examen bacteriologic;-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor-20.11.2007-pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree21, 22.11.2007-pacientul simte o ameliorare, nu simtitor;-scaunele sunt de consistenta semisolide;23.11.2007 -stare de sanatate buna

4.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez);-regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fier moale; dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurileAdministrez la indicatia medicului:-Scobutil, Algocalmin Papaverina cte o fiola din fiecare n injectie, intramuscular;-Furazolidon 4x1 /zi20.11.2007-pacientul ncearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.21, 22.11.2007-pacientul nca nu se poate alimenta normal, se simt slabit23.11.2007-pacientul ncepe sa mannce n cantitati mici, respectnd indicatiile medicului; mai prezinta scaune apoase24.11.2007-stare de sanatate buna

5.Hipertermie-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1-2 zile-masor temperatura corpului si notez n foaia de temperatura;-supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic20.11.2007-pacientul prezinta hipertermie (38 0 C)21, 22.11.2007-termperatura n limite normale23, 24.11.2007-temperatura n limite normale

6.Anxietate-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-sustin permanent pacientul, ncurajndu-l;-calculez bilantul ingesta-excreta;-observ permanent starea pacientului si raportez meidcului orice modificare aparuta n starea de sanatate a acestuia;-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede-20.11.2007-pacientul este anxios21, 22.11.2007-pacientul ncepe sa-si revina, nu mai este speroat23, 24.11.2007-stare generala buna

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor20.11.2007-pacientul respecta regulile de igiena21, 22.11.2007-pacientul se conformeaza regulilor de igiena23, 24.11.2007-stare generala ameliorata

8.Dificultate de a se odihni.-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit n decurs de 2-3 zile-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate;-rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca;-la ora de vizita a pacientului de catre medic, acesta din urma l anunta ca n ziua urmatoare va fi externat-20.11.2007-pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce l mpiedica sa se odihneasca21, 22.11.2007-pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma23, 24.11.2007-pacientul doarme normal

9. Deficit de cunostinte medicale-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si importanta ei n procesul de vindecare;-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;-fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei;-fac demersurile necesare externarii;-nsotesc pacientul la garderoba;-predau pacientul apartinatorilor-20.11.2007-pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale21, 22.11.2007-pacientul ntreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii23, 24.11.2007-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.Data externarii: 24.11.2007Numar zile spitalizare: 5Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizataStarea pacientului la externare: Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.BILANUL AUTONOMIEI:-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala.RECOMANDRI LA EXTERNARE:-evitarea consumului de conserve;-evitarea consumului de afumaturi;-respectarea regulilor de igiena att personal ct si alimentar;-evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele termenul de valabilitate;-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic;-prezentarea periodica la medicul de familie.PROBLEME LA EXTERNARE:-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic);-inapetenta;-infectie urinara;-risc de transmitere a infectiei.PROBLEME DE RECUPERARE:-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;-consumul de lichide de la surse autorizate;-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;-va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea minilor);-evitarea unor categorii limitate de alimente;-respectarea regimului hiposodat;-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.1.Denumire2.Doza unica3.Doza pe 24 ore4.Actiune si indicatii5.Reactii adverse6.Contraindicatii

ERCEFURIL1 Cp4 Cp-activitate antibacteriana larga, cuprinznd microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.Indicat n:-diaree acuta si cronica;-colite acute si cronice;-diareea reziduala dupa dizenterie--

METOCLOPRAMID1 fiola2fiole-varsaturi de etiologie variata, preventiv n chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant n explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si varsaturilor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale cnd pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena-poate produce efecte extrapirami-dale, mai frecvent la copii, tineri si batrni;-poate simula secretia de prolactina, producnd galactoree;-poate produce dureri abdominale, diaree-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

PIAFEN1 fiola2 fiole-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati-leucopenie, alergie la pirazoli

PAPAVERIN1 fiola2 fiole-antispastic n litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita-adjuvant n ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita--glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

ALGOCALMIN1 fiola2 fiole-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati-leucopenie, alergie la pirazoli

SCOBUTIL1 fiola2 fiole-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii-glaucom;-abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.Numele probeiTehnica de recoltareValori normaleValorile pacientului

1.Timp QuickPunctie venoasa9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiuT.Q.=12 - 14 1112 11

2.Timp HowellPunctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiuT.H. =1 1 30 11 -21 30 11160 11

3.ColesterolemiePunctie venoasa, vacutainer cu dop rosu1,80 - 2,80 g 0 /003,35 g 0 /00

4.VSHPunctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 ml citrat de Na fara staza 1 - 10 mm/ora7 - 13 mm/2 ore10 mm/1 ora

5.Ionograma sericaPunctie venoasa 10 ml snge pe sticlute heparinateNa=135-152 m Eq/lK + =3,5-5,4 m Eq/lCl - =94-111 m Eq/lCa 2+ =4,5-5,5 m Eq/lFe 3+ =80-120 y%I 1 =3-8y%P + =2-4 MGMg=1,8-3,4 mg %Cu + =80-107 %Na=137,7 m Eq/lK + = 4,10 m Eq/lCa 2+ = 4,7 m Eq/lFe 3+ =100 m Eq/l

6.GlicemiePunctie venoasa 5 ml snge sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat0,80-1,20 mg %94 mg %

7.FibrinogenPunctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 ml citrat de Na200 - 400 mg241 mg %

8.LipidemiePunctie venoasa 5 - 10 ml snge600 - 800 mg815 mg %

9.TransaminazePunctie venoasa 5 - 10 ml sngeTGO=2 - 20 U.I.TGP = 2 - 16 U.I.17,8 U.I.19,60 U.I.

10.CreatininaPunctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu0,6 - 1, 20 mg %1,19 mg %

11.HemoculturaRecoltarea sngelui prin punctie venoasa pe mediu de culturaNegativaNegativa

12.Uree sanguinaSe recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml snge simplu 0,20 - 0,40 g %00,40 g %0

13.Examen de urinaSumar de urinaCuloare galben citrinPh acidDensitate 1010 - 1025Urolulinogen: normalSedimente: rare epiteliiLeucocite: foarte rareGlucoza: absentaPigmenti biliari: absenti-rare epitelii-frecvente leucocite-numeroase hematii

14.UroculturaDupa toaleta riguroasa a organelor genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar ntr-o eprubeta sterila-negativa-negativa

15.CoproculturaSe recolteaza scaun n recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite-negativa -negativa

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CUENTEROCOLIT ACUTCAZUL IIIPLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.T. CU ENTEROCOLIT ACUT:1.CULEGEREA DATELOR2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUIDATE RELATIV STABILE:Nume: M.Prenume: T.Vrsta: 54 aniSexul: MReligia: OrtodoxaNationalitatea: RomnaStare civila: CasatoritOcupatie: InginerDATE VARIABILE:Domiciliu: Plopeni, judetul PrahovaConditii de viata:-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine ncalzite;-dispune de venituri materiale bune;-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.Conditii de munca: buneGusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.Mod de petrecere a timpului liber:-pacientul asculta muzica, i place desenul tehnicRelatii cu familia, prietenii si colegii: bune1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE ANTERIOAR:a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg; -naltime - 1,83 m -grup sangvin O (I) -RH (+)2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;-acuitate auditiva normala;-acuitate gustativa normala-acuitate tactila normala;-somnul: normal, linistitor, odinitor;-mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;-eliminari - mictiuni fiziologice normale;-1scaun/zi;-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vrstei;-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad IId)Antecedentele personale patologice: fara importanta 1.3.Informatii legate de boalaa)Motivele internarii:Pacientul prezinta:-greturi;-varsaturi;-scaune subtiri, lichide - 10/zi;-durere abdominala colicativa;-paloare.b)Istoricul bolii:Pacientul n vrsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare.c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizatad)Data internarii: 24.11.2007e)Examen clinic pe aparate:-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;-sistem ganglionar limfatic neglijabil;-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia;-murmur vezicular prezent, bilateral;-R=22 r/minutAparat cardio - vascular:-matitate cardiaca n limite normale;-soc apexian n spatiul V intercostal stng;-zgomote cardiace ritmice;-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min-artere periferice pulsatile;-retea venoasa periferica normala.Aparat digestiv si anexe:-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii aderente la dinti;-tranzit intestinal alterat;-durere abdominala colicativa;-ficat si splina n limite fiziologice;-scaune diareice multiple.Aparat urogenital:-loji renale libere, nedureroase;-Giordano (-) bilateral;-mictiuni fiziologice;-urini normocrome;-organele genitale externe normal conformate;-S.N.C.: OTS;-ROT: prezente bilateral.2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALENr. crt.NevoiafundamentalaManifestari deindependentaManifestari dedependentaSurse dedificultate

01234

1Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie-frecventa respiratorie normala vrstei 22 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice;-miscari respiratorii libere;-aplitudine normala, egala, de ambele hemitorace.--

2Nevoia de a bea side a mnca--greata, varsaturi;-durere abdominala colicativa;-lipsa poftei de mncare-procesul inflamatorintestinal

3Nevoia de a elimina--scaune apoase si multiple;-transpiratii;-risc de deshidratare-procesul inflamatorintestinal

4Nevoia de a se misca si a avea o buna postura--adinamic;-durere abdominala colicativa;-varsaturi-disconfort abdominal

5Nevoia de a dormi si de a se odihni-pacientul doarme ore suficiente de somn (8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit--

6Nevoia de a se mbraca si dezbraca-pacientul se poate mbraca singur, si alege vestimentatia n functie de anotimp si stare psihica--

7Nevoia de a-si mentine temperatura corpului n limite normale--T=37,9 0 C masurata sub axila-posibil proces infectios

8Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele-par curat, ngrijit;-urechi de conformitate normala, curate;-cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii roz, aderente dintilor;-unghii taiate scurt, ngrijite;-pacientul are deprinderi igienice normale--

9Nevoia de a comunica-functionarea adecvata;-debit verbal regulat;-exprimare usoara;-imagine pozitiva despre sine--

10Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori-are convingeri personale, pe care si le respecta;-citeste carti, poarta discutii cu colegii de camera si cu echipa;-pacientul si respecta valorile religioase--

11Nevoia de a fi preocupat n privinta realizarii-pacientul este optimist n privinta vindecarii;-uneori si manifesta si stari de bucurie;-el spune ca boala lui este ceva trecator--

12Nevoia de a evita pericolele--starea generala alterata-alterarea tranzitului intestinal

2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL PACIENTULUIM.T.-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat n spital;-dependenta este temporara, independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd poseda cunostintele necesare).2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ.2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute n urma infectiei intestinale.6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.3.1.OBIECTIVE:-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48 ore;-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite normale n 1 - 2 zile;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii;-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1- 2 zile;-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3 zile;-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.3.2.INTERVENII ZILNICE:-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer;-schimb lenjeria de pat si de corp;-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative;-administrez medicatia prescrisa de medic;-colaborez cu echipa de ngrijire;-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator;-supraveghez comportamentul bolnavului;-ntocmesc bilantul ingera - excreta;-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii;-sustin educatia pentru sanatate;-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite.4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.APLICAREA NGRIJIRILORProbleme de dependentaObiectiveINTERVENIIEvaluare

AutonomeDelegate

1.Durereabdominala-pregatirea conditiilor de ngrijire;-pacientul sa prezinte disparitia durerii n cteva ore;-pacientul sa beneficiezeDe un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si a zilei de boala pe tot parcursul internarii;-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cte se poate izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el;-acopar patul pacientului cu musama si traversa;-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;-supraveghez durerile abdominale;-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;-examen coprocultura si coproparazitologic24.11.2007Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de ngrijire.25.11.2007Pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit.26.11.2007Starea de sanatate s-a mbunatatitScaunul de 2/zi, de consistenta aproape normala27.11.2007Stare generala buna

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;-pacientul sa aiba o alimentatie completa n circa 10 zile, pe tot timpul internarii;-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe timpul internarii-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si meze