-
8/17/2019 ed. intercultura(1).pdf
1/5
III.2. Sistcnrc
education:rlc
alternative
Clasificdriic
prezentatc
rnai sus surprind
divcrsitatea
orientarilor
din
teoriu
peciagogicd
a ultirnului
secoi
gi
indeosebi
a
ultimelor
decenii,
diversitate
ce
rezulti
din
dezvoltarea
curentului
umanist.
din amploarea
migcdnr
cosnitiviste/sociocognitivistc.
6in
dezvoltarea
tehnologiilor
rnformatice,
din renagterea
filosofiei
spiritualiste
sau
rcsclnnificarea
contcxtualizatd
a conccptici
trirclitionale
asupra
educatiei.
In contcxtul
pcdagogii:
creat cie
aceasti
dit,ersitatc.
s-au
allrntat
1)ractlci
uclucJtlollJIu
.tlicttlalt',
e
.
-,r,'l;r)r'-''r'
rjlllcir:tftict
itsa-nL;l'lii,Lri,-,r
(i1(iii-'11-L
.t
l.t:
,lalji:ili
rljilrjr:
ii?
3hrr.rr''r,'
',
,-,'i ,.;,',r1,,,,, ,1, .,- ;l',
i,-,
;1,,
r,-ii,it
1)ciitlt:ir:,e1,
ll
..eciucettCl
llili".
C,l -,,-
.-',' ',tlt-',t
't
it'
i:;-:t:1,_,11
,1,-.,',.,i;
::..
r-,-.,,1',i',,
lil(
\r
,-,r,.
,lr
r.\ni'\.\,('
i.t;i-'i .',rnJ.';:::: nCl]lI'.,"1'::
r|IitrliSl .
Cr.;t'rit-irLu
.t,-,
,,.rllit
.lt i-,-
.,-i;Lrlliit'i..,
t:C
ti';lt'UrL.li,.; .tr€ .iu :rl'i,
I
'i,.
,...
crli1-rl:1
1l.eri
Lr,-tr1,.r',')r,jr
('t1,,-'ilr,Littttlttlt,'lilzi
911i1.-;i1i3
tiin
Sctliile
\:v'rri.lrrri-
i'it'z-eili.r,l^
I
','
.....i,.,,.,-r.,..r,.'..).,-r',.'r,i
(:n,-,'iii.i'Llllr.rl-,i,-lirtifc
t:ciu
r-triii
rl.iiri',.rrlii'irl,;itL':;lllt.i',I
rlr
\\:ir.,llJ,t:(
L,..r'..
...
l, r(
i \rr'
ctluclrtioltalc-
citt"c
s-ait
lilln',ili
;r
in spaiiltl
Scoiltr
rtlt.l-iiltcsc.
l'}cdagogia
gi
cducatia
Nlontcssori
,',-[1i,.
],;.,,t.'.,:.,.;
il
i''-"
I il)
3 dcz',altat
il
tloctl-itl-i
1e1lr'''-r-ii:i
'''l:tr:''1i
l'i'
iJctir
ii'r.,u,i..iii clr nianillsiiri.-c
a
c.,ltiiuiui
(Stancru.2006).
Lucrancl.
ca
tl-tctii,-
psiirirtru
in
caiirtr
I
Unit,trsit:iiii
cirrr
ii(,rila.
cu
copli
carc
uvr:lu
ltroblcttru
ti,-
iicz-t
u1r.aic
,rrl''i,','1tirl1
:
'i'..'
,,
,-
,,-
--
..1.;"..:;.
1,.,.;':
,':1,,,].
,l
;:..'-:::,:,.
,-.
:-i1
:r""'
\l
'i
r,
'
,-l
,..,.,,
.
r,.
L
":'.1r37ii
'.
.'r'llrlll''.'
lteiitti.tii,.
.
..
Ciiftcillitltt.rra
iri,.;rric..S.>t)ii
i)Lllic
iiccclll
p.' ll)1])t'rl'ti-tlrtcl
lti*j.lru"'r
"-'
:
'
-
'
pcrsop:litlltii
cor-rlirrlrri:
rolul
1-.,rol'csorlliui
se
t:i,irturcazii
ciitt
Ilcrsi)cctivii
accstci
i.1-;:
.i
rr,,
-
1,r'-.r,'.)
/ "
\1., r
.1,,'rigr,''r.z|t"
1tr-'1'r,
rlllii
iti-tii,l
Cr-ri-,iiirl
Ul.
r'i vr *.ir'ii,1vl.,-1..
llr-illUi
ill
eLilc
c(,i)1iui
""
ri,artir"r.,sLa
ribuL gi
i;l
irripiiituy,u
IIi\Lrric
ti-.i.-,.,.'..;-.;J^.c:.ilt.-'1:l-
nrcdiului
cciucational
in
5colile \4ontessori
se
liicc
itl
lunctie
t1c
perioariu.stttt.;iitiiti
itt
1,.':
i'1--,ti{l-1-.;11
-i.1i1,ri1,...r:lqihjlr
tlir t1l-zvrlt,2r91
.fllntgi
r-rrlr lrtl
t)ii-\t
j Li(--
aj.'ij)alliili-a;,Cia
iil
^:'
i.r
.1.: ;,.\;l:j:
:1-)ilrlil-1.
j
r::,t .rr1al .)L;1f
rr''-:'-
liscll.r-].;a
u1{.)r ciloei.
})riu
eiirr-
ti'ccc
tiinta
ui.lratta
in e\,olutia sa
ilzica.
psihii:ir;;i
sociali.
in frc-care
pcri()ac1at.
sc
rnanit'cstit
o
nevoie
furtdamentaid,
din
satislacet'elr
il,ilrli,t r-ezirltti
r.;,
rrrlr1'r'3i:
r.t.irr.irrlin
jree
a(-restei
fi-cbuintc
in-rptcdrcii
tlczr
oitai'ca
litcusu-r
.i
,i,.t.iirr:r
:r
,.)l)r;,.i:il
|
r'I
ltrrtl
trlil\'.llr)l'i1'Li'L;L:.i
uLirri.r..LJ
JL'-:'tL
1'uli.,"-'
:-i.:;lrrrt
.'r
siL
lLtilrptc,tc
rt'rt-:tliui
criiruaiit,t-tlii
i.r sltce
ilicLll
;i Lr;i.{)i'ir.
\1ai-ie
),1.lilt;,;:1i,.'l
-i
-
ll1r''-ii
'il':i
1j
r,)rr:r1'pt)gptiii
llllltarial
uid3ctlc
DCittrLI
iicclit.c
sil-tlt.
in
1'uitcijc
ttc tii
tcis';ic
1)elit''rtiu
rlitt
dczr,.ltl.il-ct.
r::
rL.zc,l'iirlli
lr
cr.r.rilrtlLrl:
L'a
'.i
(t()rtsidci'ai
ca acCSIa
llu
lnliia.
('l
Illlri
iltll',,1.i
eitsoart.>e,-iin
rnr:riirrl
s3u
t()t
ecca ce
ii
csic lidcustil'l.lcttiiu
lt >a
tiu.l\t'lii;:
t-i
i;l
lt,l,rst
1tt)li\
.
,:tiLla.,rl,..x'r-lj
iiluti,.:>.>r,i
i
ttr-t
..pi'ctiLl".
.,u-;i
pl-t:,tluila
si-i
itl
, e
:u
il-
uL
i;'1
tnLllite
lucrLiri
in
asulrite
tlontcnte.
ci
crecazi
uI1
tltcdiu
carc-1
pcl.tllite
acestuii.l
saI-li
,,rniIesie
ilt
r-r-ioc]
liber
curigzitatc:r
5i
nc\'oia
de
activitate.
LibL:rtatea
sc
illvati
|t'itrtr-
lul
c]:ercitiLl
L)ern[tnCltt:
ea
CSte
tc-nttctrul
iundallrctltai
al
dclctrrnei
1-llolltcsSt)fiCne...()
cogtpr)nerlti
1ntctoclei
de
eclucatic..
(C'uco$.2U01.p.21ii).
Nu
c
\.orba
insi
de
o
libcrtatc
a1,.soluti.
e.\iste
trct
reguli
frurdatrenttlc
citrc
,.det-tnesc"
libertatea
ili
sistemul
rrl() ntassr)riilll.
-copilr-rl
nu
poare
c1a
altn ciestiriatie
obicctului
pc
care
i1
utilrzeazit.
ili at'al'a
cciei
llentru
care
a lbst
creat.
-r,1)
obiect
trebuie
luat
totdcaLma
c1c
1a
1ocul
s.iu
$i
acius
la locul
siu
dupli
utilizrrc
(nu
proatc
tl
luat
ciirect
cle
1a un
copii)l
-1irrieli
rlu
poatL: s:r
fucir
riiu.
sie
sau
altuia.
ii
Itu
poate
ciclallja activitaica
altui
copil.
tl
:r 1
,
j
-
8/17/2019 ed. intercultura(1).pdf
2/5
S-au
{Ecut
numeroase
comentarii
in
legdturi cu
semnificalia
gi
consecintele
punerii
in
practicd
a
acestor cerinte
gi
limitarea
rolului
educatoarei
la
supravegherea
copiilor
pentru
respcctarca acestora.
N4etoda
montessoriand
a fost
criticatd,
printre
altelc,
pentru
cri
nu
ar acorda atcntie suficicntd
discipiin[rri
morale a
copilului
sau
pentru
ca
lintiteaza
re1a1ii1e
sociale
in timpul activitalii
copiiior. Educatorul
din
si:;tei-rul \{ontcs:;cin nu
peclepscstc-
clat' nrci nu
cferii
recompense;
in mod
cert,
ri:.,',r:i:ir-i
rr-lili-i;('i(()lr,l r,i
Illl
r.:
I.ltl;r
t'rirfirt:1 i....
,:oi :ij';:l r'r.llilil.iii.'.,:i
tttiti
(i*:jlili)a
LlIla
lnirtr-roat'1.
lcgatd cie
intclegr:1g3 16r.si111tri i1rr1
,,ri
iclr
1i
,:
scrr>uiui
vierii.
O
asetrtettea
ciscrltlina
nu
ingridc;;te.
ci
incurajca;:ii
li':e:tatca
cie migcare
a copilului.
Clasa
i\,ionte ssori
csic
c)i'sallizati
pe
arii
.i; i.ri
ii
i.ale,
il:-::i'e dispunAnd de
rnaterialc
spccificc;
tlobilierul este u$or.
e,sttlll inc:t
sa
penniti
organizarca
mediului
.-,1ir,.iii1rr13l
tn 6lnctie
r'ie
net,oilc
de
a,,:ti',
ii:-.1-
rlr :c:jil::.
Coniii
igi aleg singuri
,.r_
t,'rt.-tte.
eCiUCatgafeii
iliitllr;tltirtd
nUma:
tj,i,-.,
,,-sir,-
, :
;.i,
,,
i.-gLrli
sa,"i
cil,.Ji
i
sc
'i', ,
Correntati
relalia
'
:ltrnul
cil
::;.:;
r:na1
,
-t:ia-jci';
;i
iiriritele
.'.,:ii"'itIti
,l.i,.ilizati
sensul
itlcii
.lc
libcri:l'-
1,1;,,:1,
iii',-.:
tuie
si
aUtof
itUle.
.'.r.;liz-ati
sc;is,-ri
l;i
valoarca
idcii
i, 1'.
-t:iirl.
i,i
-;,lrttcaii.
l-r.:
l)l-ztt inibrmatiiiLrr
ir'r
iitterJ
i
.,-,::.1
..,...,
r.rf
tr,.;,i;t-rfla?.1C.
.'^;iii.-iiosolia
sttirrertanii
gi gcolric
,
,
'-.jri
i:.:,,;.rtiilr
,iin
q;c;l,1t
iii::rliiorf are l:i b:r;'
ri-rii'i'r,;
:
.:ir..
,
ir..l-r.;i1t3:riliui
i1:'i1-
.,','-.1,
r.
a,
(-r()itcclJlle
spiritr,alistii
asupra otiiLi,i-i.
,,'
c,
-l-.-^-.
---".
J--,rtvr
uiii,"i
cuur-Ifia
.;i..-.ii,,;".ii-
pciltru i.t;lccplia
tnitcri:ll":-
.:
-
u
j-
-..
':.
--.:Il:
lli e,
;..-cptia
stcincl'ia,iii.
o
eclucaiie
autenticd
trebuic si
p,ccc
tle ia
iriir-,egeisa rlaturii
uruane
ca
iii't.-.;.:
irt;'c
trci
plan;:i:
fizic.
sufletesc
sr ^rintrral.
Stl':'-:r
t::rlica.
oc
as(:-nrenea,
fjxcrs,-11
(ic
tnieleciuair:;lr
Si
ercesul cic
a,iioritate,:ltrl',,.'ri(ii.:,.
'.laciiir-rriaia.
oare
constiti.rrc
pieclici
putemrce in dczr.,oltarea
L-i;piluiui: o
eiticaiie
carc
are
la
bazd'
pnrrcrpiilc
"qtiitrtci
spintuale"
acordi
o
inrrrortarrtd
egaia activitalilor
cognitive,
ari,.,iicc.
iuhnice
Ei
practice in dezr.rltal'ca
t)r,iola1ii5ui
cr-;-tlillu:. Steiner
precizeazd
g;1
r'1;r;1ri;r'r5o1lii
nu e
uli
ansalltblu
teoreli'-,, o cr.,')ccptir
dt-;',,.'
'.
ii.,,.i.
ci
c1iia,
uti
>i:tem
cic',.i:rta:
rcferindu-se
1a
perspectiva sprntuairqta asupra','tttti
5t
a omului,
L--arlgren
apreciaz:i
ca
pedagogia lur Steiner
nu c sumi
dc rnctodc
de
cducatie, ci o atitudine
de
','i:r'i
'
lo9l.
p.
ll5).
llrrit'ia
ljc )alat
\\'.,iclori'
a
lbst
iicsr:ilt..- itl
:i-|
i:.
--.
.,IL'l.i:irt.
ia
1:lt-:pup-a*,
li,l'",,.,,'ului
firbricii
cie
tigatetc
-*'-Altiot-l'-.'.,,'.;iiii..
>i,.-'
.
-
rill.;
,i1''ia
";,i-'oa1a
liber5
\\'aiiori".
Un
principiu inrpofiant
al
educr:icr
diri
gccllis
\\'aldori'
il
reprezintd
aclaptarca la ntmurilc
vietii;
'n'rata
este
pittlurtsi.: tle riint: succesiunea
zilelor
9i
a
ltr)l)Liir)l
,
succcsiunea
anotintpuriic.)r
etc.
i"iirri.-I'
iiuilsit,i
rpir.rlu:ia
este intr-o
1eg6tur6
ncmi-jlocita
cu cosnlosul.
aga
cum
flinta noastie
fizicli e
legati
de
natura
pirnAntului.
Stadiilc clin
evolutia
copilului
trebuie si se
an:tonrzeze
cu
rittnurile
vietii universaie;
de
aceca.
ir-i
gcolile
Waldorf euritmia
(,,
eu
"
-
bine,
"rh1'tn:los"
-
ritrn)
ocupd
un
loc
ibai-tc
i,niiot,Laltr.
Aceasia
e
,,un
joc
al
rni;cirri
piitrur:s tir- sutiet"
,
{lri
a
1i
dans,
minrici
sau
pilntoniirlicl:
nu e
imitalie.
ci
ul
nrod
dr: expritnlrrc
prin
care
fiecare
indtvid
se
integrcazh
in ritmr.rl
annonios
ai
unri'ersului
qi
se
-
8/17/2019 ed. intercultura(1).pdf
3/5
la armonizarea
ritmurilor;
muzica
gi
dansul
ocupd
un
loc
important
in
acest
proces.
Predarea nu
se
realiz,eazd.
fragmentat, ci
pe
epoci; acestea corespund ritmului uman
ciinlre
veghe
ii
sou-rr-i,
clintre
inl'dtare
qi
uitare. Vreme
de
citer.,a
sr-tptdnrdni.
copiiul
invatd
o
drscrplrnd, dupd care unreazd
o
perioadd
de "uitare",
cie
transonrlare
sau
"digerare"
a cunogtintclor.
,,Uitarea"
face
parle
dintr-o filosofie
spiritualistd
care
urmdregte annonizarea
ritmurilor
cunoa;teni: cAnd
revine
la
invdtarea
acestei
discipline.
dupa
p^enoada
de
.,somn".
copilul ir:tclcge
mult mai ugor
ceea ce
inainte
i
se
nirea
ditrcil. In
clasa
I.
cxistl trci
cpoci
lrrndanrr--ntlle:
desenul tirnnelor.
cltrt-
stc:isu1
;i
sccotitrrl
:
rlin
cla:;e a II-a. enc.cile
;-r',ii1,s1qif ci;i st:
Snr-,-ial
,t1;t7ii.
i1r
s..',
1liii
.'ietttcniai-j
irL.l .:a
i-oi.,..c.e
i,',Ii;;alc.
cl,-".,-r I ::l
ci'j.i-|-i iililiru.iiL,
ilr-'
llr;.j:uIi
ju
inarntea;.a
rn
procesui
cunoa;tcrii
la
o discitrrina, iiustraniiu-i
inii-o
tnanierii
carc-i
valonfica
rnclividuaiitatea.
in
qcolile
Waldorf
nu
se
pun
note
;i
nu
e-ristd repetcntic:
r:r'aluarea
se
realrzezz-d
prtn
aprecien
rrerbale. s.:rise
;r
drrecte. in intainrnie
perioclicc
cu
pdrinlii
gr
plin
caracterizarea
anuaiii iilnariui)titi a Irecarur elel', lii'a
a lav.nrzu
situatiile
compctitive.
Pregiitirea
unui cadru
didactic
presupune
initierea
in
antropoiogia sieincrianl.
licesta
ticbure
sd
utillzeze fantczia
c.r.
clcrr^-no,
lundamcntel
al
procesulur
de
invdtare,
chiar
;i
atunci
cand
e volrlla
de
contrnuturi
riguroase,
nrccum
:clc
r;-ialcrnuriue.
l'cntru e
nlcnl.ine
r
re matcria de stuuiu. spunc3
Srcrrtur
(1998).
un bun
clascli trehrue
sd
o
r--',ijtruncid
de liurtezie.
ActivitrriL:
.\r:aiiz::ti
sir-recir-icui
neclaqosiei
Waiclori"
precizati
avaniajele
;i
iirnitelc
accstr:i
altcmatii c
cducltio;tllc.
Pedagogin
gi
eriucalia
f rcinet
Nernullutr.
t
;i
el
rle
scoala
trartiti
-
8/17/2019 ed. intercultura(1).pdf
4/5
fundamental
al strategiei
de lucru
in
gcolile
Freinet.
in
corespondenta intergcolard
din
gcolile
Frcinet
de astdzi, noile tehnologii informationale
inlocuiesc
jurnalul
redactat
pe
hirtie.
$coala
Freinet
nu
sc
dorcgte un
"tcinp1u",
ci rnai degrabd
un
"gantier",
un
"laborator"
in
carc
copiii sunt implicati in
mod activ intr-un
proces
de cunoagtere
ce
irnplicd
perceperea
directd
a lucrurilor
gi
experimentarc.
Activitate
Analizati
specili,:ul
pedaeogiei
Freili,:t:
precizati
avanta.jele
qi
lirnitele acestei
altcmetlye cC.icatiolalc.
Progranrul Stcp
hr.
Stcn
Stcp by'Step
reprezinta
o
alternatn'a cuc
are
labazd,
o
frlosofie
educationalA
cc
imbind
traditia
pedagogrcd
gr
educatra euroircarra cu teorii
gi
prcatici
educatrr,e
anrc;-icane.
\/aloarea
lundamentald este
BCu'-'ri dc
dcnrocratie;
programul
i5i
propune
si-r
invcte
i;e
cclpir
crriri
s.i
trcvirlu
cr.rralcrrl actil'i. sd aprecieze
r,'alorue
gl
sa auiicr
reguliie
vietii
der-r-rocratice.
in
Step
bv
Step. activitritea
este centrata
pe
copri
pi
individualizata;
clasa clominati
rle
i1f
i1l,,1o&re
este
inlocuitl de
ciasa axaia
pe
dezvoltarea copilului.
in
clasele
Step
1-.v:'''n.
acti'itatea se
riesfEgoard pe
centre
de
activitate:
elevii
au
astlcl
libertatca cie a sc'
ir-,ica. f\zic
ai
inteiectual, in
procesul
de
invdtare. N'lediul
educatron:il
estc
organizli.rsllcl incit
sI
ofcre
fiecdr-ui
elev
libcrtalea
rle n
se
erprinta,
de a e:;trlora.
rie
ii
avca:.,r;-, l\e
gr
lr-;i irsunra
responsabilititt
r;r
sa
fay'orizeze
coojrcrirca
iiriire
cic'"i.
inrarJ;.n
pe
centrc dc
actii,iiate
r':socctd
iirirrlui
fiecdrui
copil:
in fle,.-;rli
,zi.
rrer.;,;'t
Lr\tii
ir',,',j
pc
1a tclate
centrele.
Fier:are
,;t;rltlr
dispune,
de asemenea.
de un spatlu de rntal:lrre
pentru
conrunicarea
in
grup,
un
ir).
ln
care
sunt
impcrtagitc
ernenc:'ti.
estc nl:r;r;irIi actrvitatea
la
inceputui
ziiei.
srrnt
evaiuate sarcinrle,
se srabilc:c
requlLi.-
fr
rr::spes5st,ilitltile;
in
accst loc
erisii..
trr,
"scaun
al
autorului", pe
care
fiecare
copil
Cr:r'ine
persotrajui
principal,
igi
prezrntd
ideile. rezultatele.
le conii'untd
cu ale cclor;.ritr.
Programul
zilnic
incepe cu
intAlnirea
de
dimineatd,
care
cuprindc: agenda
zilci
(pllniflcarea
activitdtiior
zilnice), calenciarul
zilei
(precizarca
zilci. .latei.
evenimentcit)r sociale
5i
personale
legate
de
ziua
rcspcctivi etc.).
mesa-iul
zilei
(conceput
de
ini
a 6tor
pentru
a-i
introduce
pe
elc""i
in
lrocesul
dc
r-'unoa$tere
lau
de Cohind, -e
l
rlr.rr
denrjnderi" care
se
va
desfEqrrra
pe
centrele de actir.itate,
pe
uarcrrrsr-rl
zileriSi
norrtAtile
(conrunicarea
ulror
experietite
sau
eveninrente
pcrsonale
deosebite. carc
se
rc'irzeazd.
pe
"scaunul
autorului'').
in
activitatea
pe centre.
pe fiecarc
masd
sunl
sr:rise sarcinile
de lucru
pentru
tctna
propusa:
dupd liegerce,lontrelor.
eler.'ir
r:itc:c'r,:cste
sarcini
5i
1e
rezolrd.
Pe
par,-ursul
actl\,itAtii.
invatatcrui
colaboreazi
cu eievri
rn
rezoi'n,area
acestor sarcini.
llr,'aiuarea
zilei
se
rcaltz.cazi
totpc
"scaunul
autorulur".
unile
elevii iqi erpun lucrarile-
care
vor
fl
inciuse
apoi
in
mapa
cu lucrin
a
f-recirur
crri'i .
care se
pitstreazd
in clasd
qi
rste la
indemAna co;riluliii
slL;
a
nirintelui.
Ccn:
r,';icarea
cu
parintii
estc
un
eletttent
intpoftant
al
accs:ej
alternative:
parinfii
suni
clrnsiderati
panencri
5i
ir-rcurajati
si
sc
implice chiar
in
procesr:l
de
invdtare desfigurat
in
gcoal5.
Activitate
Analizatr speciticui
activitdtii in
sistcmui
altemativ Step by Step.
Alternativelc
educationale sunt
expresir unui
pluralism
ce
pune
in
practicd
o
conceptro
dernlrcratici
asupra
educaliei. De5i
toate
aitemativele
au
aplrut
ca
t'cactie
critica
la
adresa
sistemului
trrditronai
de
erluc:itie,
in
opozitie
cu
acesta.
cle-a
lungul
-
8/17/2019 ed. intercultura(1).pdf
5/5
timpului
au
existat
contamindri,
influente
reciproce,
astfel
incAt
ideea
de
sistem
educational
traditional
a
evoluat
foarte
mult
din
perspectiva
celui
alternativ.
Activitate
Prezentati
aspecte
comune
sistemelor
alternative
prezentate
qi
aspecte
specifice
fiecdreia
dintre
ele.
'
i"-,,,
:,
..l.ii_-ir,.
...
.'.itallzati
-r;llli',;---r;it
r,,.,.];li.l
i,i.i,r...,,;r-
ri'iL.
botrln.
i-\ir..
rtmancljra" rvi..
iv.iaiiL;t.
N'I..,-,,,.otttLii
tutu
itttLtte
ui
inyttrurtz. t,rjirura
Politica.
Bucurcati.
1981.
Calin. N\.. Teoria
educotiei.
Funclantentarea
cnistemicii
;i
metodologico
a
actitmii
educatiye.
Ed.
A11,
Bucuregti.
i996.
Carlgren.
F.. Educatia
rsentru
libertctte.
Peclagogia
lui
Rudolf'
Steiner, Imagini
,si
i'l;oiL;t'i
)iii,.;t't,t';'.it.
ittlcr,',"t1.ii,it.titi
t,.tr:ttlii
ii.,,r,.,,
r'.
ijilii,r,a i-iia.it. ['jt-;i-,'";r,,,.i,'.r^
llr -1.
Cozrra..ieodor.
198E.
Jcr;alct
si
educatitle
paruieie.
Editura
Universititii..al.l.
Cuza".
Iagi.
Cucog, C., Istoria pedagogiei.
Iclei
Si
doctrine
pedagogice
.fundarnentale,
Editura
Pnli.nm
I^qi.
)nOl
i].,i,:.
Ii..H-
rlilii,-'(i t,ti
;)L';t,r,., tttr,1
t:
[tt'()et,.,,tt1(.\
,,,.,ri,i.11,..,_
I-ll(i:{]a_'al
.
)l:,i,r1-ri.1;.,1.
.
t.':
'
i, iJ.
Davc. R.LL.
Fundantetilele
educutiei
perntanenle,
E.D.P..
Bucure;ti.
1991.
Deldinrc.
R..
Demoulin.
R..
Introduction
d
la
ps.t,chopiclagogie,
De Boeck-Wesmael.
Bruxelles,
199r{.
Delors.
J.(coord.).
Contoara
lduntricd.
Raportul
cdtre UI\TESCO
al Contisiei
Internatictnale
pentnr
Edttcatie
in secolul
{X1, Polirom,
IaEi. 2000.
Doise,
w,
a'educatiott
aux
droits
de
I'hornnre
in
Jaff6.
Ph.
(Ed.),
Challenging
Menruiities.
Inrytlentettring
the
(ittire'i
)iuLit,ns
Convetrtiott
Lti'the
R-igirts
of Cltild,
Children
Rights
Centre,
Ghent
papers
on
Children's Right,
N.4.
1998.
Gabaude,
i.-M., Not,
L., La pedogogie
contemporaine,
Ed.
Universit6
du Sud,
Toulouse.1988.
Karpinski,
A.,,48 C-ul democratiei,
Humanitas,
Bucureqti.
1992.
