Matthew FitzSimmons s-a niscut in Illinois gi a crescutin Londra. A absolvit psihologia la Swarthmore College, darmarea sa pasiune a fost gi rimine teatrul. in prezent triiegtein Washington, DC, unde a predat literatura englszi qi artateatralS la un liceu privat timp de zece ani. Primul siu roman,Disparifla (The Short Drop, 2O75), s-a bucurat de un succesrisunitor gi a lansat personajul Gibson Vaughn, care maiapare in Poison Feather (2076), Cold Harbor (2077) Si DebrisLine (2O18).

iid*4j']

Matthew FitzSimmons

ruR[nil

Traducere din limba englezdCARMEN ION

**Bucurelti

2018

476 | MATTHEW FTTZSTMMONS

si mi retrag din orag; acolo au fost scrise cele mai reu-gite pagini din acest volum. Lori Feathers este cea caremi-a ficut cunogtinfi cu David Hale Smith, un om 9iun agent literar de mare caracter; prinzul acela pe carel-am luat impreuni mi-a schimbat viafa. Alan Turkusde la Thomas & Mercer - increderea ta in romanul Dis-parifia a ficut posibil acest nou capitol din viafa mea;i;i sunt profund recunoscitor pentru indrumiri gipasiunea pe care o pui in munca ta. Ed Stackler mi-adat leclii de o valoare inestimabili in redactarea textu-lui gi mi-a creat senzalia ci lucrez alituri de un vechiprieten. Mullumiri gi cititorilor care mi-au oferit cubunivoinfi sprijinul lor atunci cind ajunsesem si-misparg capul cu personaje greu de stipAnit gi intrigi in-curcate - Nathan Hughes, Karen Hooper, Allie Heiman,Christine Lapez, Brian Orzechowski, Giovanna Baffico,Tom Hughes, Michelle Mutert, David Kongstvedt,Drew Hughes, Daisy Weill, Ali FitzSimmons, KitManougian, Rennie O'Connor, Vanessa Brimner - gene-rozitatea voastri m-a lisat firi cuvinte. Nu in ultimulrind, ;in si le mulgumesc pirinfilor mei - am inceputcu un cligeu, aga incit voi incheia cu un altul: carteaaceasta nu ar fi existat firi iubirea, spriiinul gi in!e-lepciunea voastrS. $i nu este o banalitate plastici, ciun adevir onest, prozaic.

CUPF,INS

Partea intAi. VIRGINIA................. 9

Partea a doua. SOMERSET .......... 153

Partea a treia. GEORGIA... ......... 401

I-Gibson Vaughn stitea de unul singur la tejghea in

aglor-neratul,Nighthawk Diner. Era ora de virf la se{vl-rea micului dejun, gi clienfii se inghesuiau in agteptareaeliberirii vreunui scaun. Nu didu atenlie zgomotuluitot mai intens al furculilelor gi cufitetror care zg;.iriaufarfuriile 5i nici chelnerilei care'ii aqezi mincarca infa!i. Stitea cu ochii alintifi pe televizorul montatin spatele tejghelei. La emisiunea de gtiri, inregistrareavideo eia reluati pentru a nu gtiu cita oari, omni-prezenti, parte a stilului de vialI american - disecatigi risanalizati de-a lungul anilor, pomeniti in filmeartistice, emisiuni TV gi in cintece. La fel ca majori-tatea americanilor, Gibson o vizuse de nenumirateori, gi la fel ca gi alfii, nu-gi putea lua ochii de la tele-vi4or indiferent a cita oari era difuzati..$i curn ar fiputut? Era tot ce ii mai rimlsese de la Suzanne.

La inceput, filmul video avea un aspect griunfos 9igters. Imaginile se incilecau gi dispireau rapid; liniiledistorsionate se succedau pe ecran ca nigte valuri cese izbeau de un lirm 4edescoperiL Era rezultatul in-registririlor video ficute una peste alta de citre mana-gerul magazinului:, ' i ,, :: :

12 | MATTHEW FTTZSTMMONS

Imaginile, filmate de sus, din spatele casei de mar-cat, infitrigau interiorul infamei stalii de benzini dinBreezewood, Pennsylvania. Forla incontestabili a ima-ginilor rezida in faptul ci ar fi putut fi filmate oriunde.in oragul tiu. Cu fiica ta. Luati in ansamblu, inre-gistrarea silenlioasi a camerei de supraveghere re-prezenta un soi de omagiu melancolic adus celei maicelebre fete date dispiruti in America - SuzanneLombard. Ora afigati pe inregistrare era 1A:47 p.m.

Beatrice Arnold, o studenti care lucra in schimbulde noapte, era, din cite se gtia, ultima persoani care

vorbise cu fata dispiruti. LalO:47, Beatrice stitea co-colati pe un taburet in spatele tejghelei, adinciti inlecturarea unui exemplar uzat al cirlii AI doilea sex1.

Avea si fie prima care igi amintise ci o vizuse pe

Suzanne Lombard gi prima care contactase FBI-ul,imediat ce vestea dispariliei fetei apiruse in presi.

La 10:48, un birbat cu pir blond, lung gi lilos gi

cu un inceput de chelie intrase in magazin. Pe inter-net, individul ajunsese si fie cunoscut sub numele de

Riff-Raff, insi FBI-ul il identificase drept Davy Oksen-berg, un tirist originar din Jacksonville, cu antecedentede violenli domestici. Oksenberg cumpirase o con-servi de carne de viti gi o sticli de Gatorade. Plitisecash gi ceruse chitanfi, dar dupi aceea zibovise infala tejghelei, flirtind cu Beatrice, firi a da semne cis-ar fi gribit si-gi continue drumul.

Ca prim gi totodati cel mai plauzibil suspect, Oksen-berg fusese chestionat in mod repetat de citre FBI in

1 Eseu al autoarei franceze Simone de Beauvoir. Publicat in1949, prezinti cronologic situafia femeii in societate, incercindsi spulbere mituri 9i prejudecili mlsogine. (n.tr.)

DTSPARTTTA | 13

siptiminile qi lunile de dupi disparilia fetei. Cami-onul ii fusese perchezilionat iar gi iar, dar nu fusesedescoperit nici un indiciu cu privire la prezenla fetei. infinal, FBI-ul fusese nevoit si il scoati de sub urmirire,insi nu inainte ca Oksenberg s5-gi fi pierdut slujba gisi fi primit zeci de ameninfiri cu moartea.

Dupi iegirea lui din magazin, iocul se cufundase inticere. Trecuse o eternitate... apoi ea igi ficuse aparifiapentru intiia oari - o fati de paisprezece ani, intr-unhanorac liliu, cu o papcl a echipei de baseball Phila-delphia Phillies gi cu un rucsac Hello Kitty azvArlit peumir. in tot acel timp se aflase in magazin, in punctulmort al camerei de supraveghere. $i, ca pentru a adin-ci gi mai mult misterul, nimeni nu gtia cum ajunseseSuzanne acolo. Beatrice Arnold nu-gi amintea s-o fivizut intrind, iar imaginile surprinse de camera desupraveghere nu ofereau nici un rispuns.

Hanoracul atirna pe eain falduri mari, infigurdnd-o.Era o fetigcanS palidi gi cu aspect fragil. Mass-mediaadora si puni in contrast filmul alb-negru cu foto-grafii de familie color - fata blondi zimbitoare, im-bricati intr-o rochie albastri de domnigoari de onoare,fata zimbitoare la plajl irnpreuni cu mama sa, fatazimbitoare citind o carte gi privind pe fereastri. Foto-grafiile color erau ca o alinare fali de imaginea expre-siei aspre a fetei cu gapci de baseball, cu mAinile virAteadinc in buzunare gi umerii girbovifi, ca un animalstAnd pitit in adipostul siu.

Suzanne se plimbase in sus gi in jos printre rafturi,dar cu capul intors spre intrare. Trecuseri o suti qap-tezeci gi noui de secunde. Ceva anume ce zirise pe geam

ii atrisese atenlia gi atitudinea i se schimbase brusc.Ingficase de pe raft trei produse: o cutie de biscuifiRing Dings, o bluturl Dr Pepper gi o cutie cu batoane

14 | MATTHEW FITZSIMMONS

de lemn-dulce Red Vines. O combinalie stranie, care

avea si fie porecliti ulterior Picnicul Fetei Dispirute,Suzanne plitise gi ea cash, aruncAnd pe teighea banc-note mototolite, monede de un sfert de dolar gi mi-runlig inainte de a indesa cump5.riturile in rucsac.

Camera de supraveghere ii surprinsese figura atuncic6.nd igi ridicase ochii gi se uitase indelung drept spre

ea, expresia fiindu-i imortalizati gi interpretati apoiin fel 5i chip, aidorna zimbetului Monei Lisa.

Gibson se holbi la imaginea afiqati pe ecranul tele-vizorului, ata cum ficea de fiecare dat5, privirea sa in-tersectAndu-se cu cea a lui Suzanne, agteptind si o vadizimbindu-i timid, curn ficea intotdeauna atunci cindvoia si ii impirtigeasci un secret. AgteptAnd si-ipovesteasci ce se intAmplase. De ce fugise. in toli acei

ani, nu incetase si spere intr-un rispuns. Numai cifetigcana din filmarea video nu ii vorbea.

Nici lui gi nici altcuiva.intr-un sfirgit, Suzanne igi trase gapca gi mai mult

peste ochi gi arunci o ultimi privire in iur. La L0:56 p.m.piqi afari in noapte. Beatrice Arnold avea si declareFBI-ului ci fata pirea nelinigtiti gi ci avea ochii rogii,ca gi cum plinsese. Nici ea gi nici cuplul care igi alimen-ta magina cu carburant nu observaseri daci Suzanne se

urcase in weun vehicul. O alti fundituri intr-un cazplin de fundituri.

FBI-ul nu reugise si descopere nici o pisti relevan-ti. Nimeni nu se prezentase pentru a revendica re-compensa de zece milioane de dolari oferiti de familiegi de cei apropiafi. in ciuda tam-tamului ficut de presi,in ciuda celebritifii tatilui ei, Suzanne iegise pe utastafiei de benzini qi se ficuse nevizuti. Disparilia sa

rimisese un mister neelucidat pentru americani, la

DTSPARTTTA | 15

fel ca acelea ale lui Jimmy Hoffal, D.B. Cooper2 5i aVirginiei Dare3.

La televizor, gtirile furi inlocuite de reclame, gi Gib-son expiri, firi si-gi fi dat seama ci pini atunci igilinuse respirafia. Vederea imaginilor il epuiza de fiecaredati. CAt aveau de gAnd si le mai difuzezel De ani dezile nu apiruse nici un element nou in cazul disparifieilui Suzanne. $tirea de ultimi ori din ziua aceea era ciRiff-Raff se tunsese gi ci absolvise colegiul in inchi-soare, fiind condamnat pentru posesie de droguri.Internetul, in fantezia sa infiniti, il poreclise acumProfesorul Riff-Raff sau Raff 2.0. in afari de asta, totce apirea la gtiri era o reluare lacrimogeni a unorlucruri deja cunoscute, adici nimic important.

Totugi, peste pulin timp se implineau zece ani dela disparilia fetei, gi asta insemna ci relelele de tele-viziune urmau si reia la nesfirgit retrospectivele. SIcontinue si exploateze memoria lui Suzanne. Si iibati la cap pe toli cei care avuseseri pini gi cea maineinsemnati legituri cu familia ori cu cazul. Si puni

1 Figur5 proeminenti a sindicalismului american, pregedinteal confederafiei International Brotherhood of Teamsters intre7932 9i 7975,limmy Hoffa (1913-7975) a dispirut firi urmiin iulie 7975. (n.tr.)

2 Pseudonim folosit pentru desemnarea unei persoanerimase neidentificate care, pe 24 noiembrie 7977, a deturnatun ayion Boeing 727 ce efectua o cursiintre Portland gi Seattle,estorcind 200000 de dolari ca riscumpirare gi paragutdndu-sedin avion (n.tr.)

3 Personaj de legendi in folclorul american, Virginia Darea fost primul copil niscut din pirinfi englezi intr-o colonieamericani - Roanoke (Carolina de Nord), in august 7587.Bu-nicul ei, intemeietorul gi guvernatorul coloniei, a pirisitAmerica la sfirgitul anului 1587 pentru a aduce noi provizii dinAnglia, insi la intoarcere, in august 7590, a descoperit ci age-zarea fusese plrisiti gi cei 108 locuitori dispiruserS. (n.tr.)

16 I MAfiHEW FITZSIMMONS

in sceni reconstituiri de;,gustitoare ale celor intim-plate la stalia de benzini de la Breezewood 9i sI se

foloseasci de computere pentru a crea imagini cufelul in care Suzanne ar fi aritat astizi.

Pentru Gibson, cea mai mare cazni era si vizionezesimulirile. Suzanne ar fi avut acum douizeci 9i patrude ani gi ar fi absolvit colegiul. Imaginile il tentau siigi inchipuie cum ar fi ar5tat viala ei. Unde ar fi lo-cuit. Ce carieri gi-ar fi ales * firi indoiali una cate atfi avut de-a face cu cirfile. Zimbiin sinea lui, apoi igilui seama. Ceea ce ficea, lisindu-qi mintea si zboare,

nu era deloc sinitos. N-ar fi fost cazul ca Suzanne sifie lSsati in pace? Ca toatl lumea si fie lisati in pace?

- Ce grozivie, spuse birbatul agezat lingi el, ui-tindu-se in sus spre televizor.

- Mda, se declari de acord Gibson.

-imi amintesc unde eram cind am aflat de dispa-rilia ei: intr-o cameri de hotel din Indianopolis, intr-ocilitorie de afaceri. Parci a fost ieri. Am trei fiice,adiugi birbatul bitind cu incheieturile degetelor intejgheaua de lemn pentru a indepirta ghinionul' Amstat doui ore pe marginea patului 9i m-am uitat lagtiri. A fost ceva ingrozitor. Nici nu vreau si mi gAn-

desc cum ar fi ca timp de zece ani si nu gtii daci fiicata mai triiegte sau nu. Ce lucru cumplit pentru fa-milie! Lombard e un birbat pe cinste.

Ultimul lucru pe care Gibson gi-l dorea era si fieatras intr-o disculie despre Benjamin Lombard. Didudin cap cu politefe, in speranfa de a pune capit con-versafiei, insi birbatul nu intenliona si abandonezesubiectul cu ugurinli.

- Mi gindesc ci, daci un nenorocit bolnav la cap,

scuzi-mi limbaiul, e in stare si o ripeasci pe fiica

DTSPARTTTA | 17

vicepregedintelui - gi si scape neprins -, atunci noi,oamenii de rind, la ce ne putem agtepta?

- Pe vremea aia inci nu era vicepreqedinte.- Da, gtiu, dar era totugi senator. $i nu e de glumit

cu funclia asta. Doar nu-!i inchipui ci Lombard n-astat cilare pe federali pentru a rezolva cazul?

Gibson gtia de fapt din proprie experienli citiinfluenli avea Lombard gi cdt de mult ii plicea si oexercite. Vicepregedintele Benjamin Lombard era unalt subiect la care nu dorea si se gindeasci.

- Cred ci va fi un pregedinte bun, continui bir-batul. Uite cum gi-a revenit dupi nenorocirea asta.A acceptat numirea ca vicepregedinte, cind maiori-tatea oamenilor in situalia lui ar fi fost ripugi de du*rere. Iar acum candideazi la pregedinlie. E nevoie demare tirie de caracter si faci a$a ceva.

Toati lumea se agteptase ca Lombard, in calitateasa de vicepregedinte pe durata celor doui mandate aleunui pregedinte popular, si obgini din vreme nomi-nalizarea, iar convenfia din august si fie doar o simpliformalitate, un fel de incoronare triumfali. insiAnne Fleming, guvernatoarea de California, apirusedin neant gi pirea hotiriti si-i dejoace planurile. Ceidoi se aflau practic umir la umir in sondaje. Lombardii avea de partea sa pe cei mai mul;i delegali gi era incontinuare favoritul, dar Fleming il obliga si mun-ceasci din greu pentru nominalizare.

Faptul ci implinirea a zece ani de la disparifia luiSuzanne cidea intr-un an electoral favorizase intr-unmod pervers campania lui Benjamin Lombard. Totuginu era nimic nou in asta: promovarea Legii Suzannein Senat il propulsase de la bun inceput pe scena po-litici nafionalS. Desigur, Lombard refuzase permanentcu eleganli si discute public despre disparilia fiicei sale.

| 78 | MATTT{EW FTTZSTMMONS

Cinicii ar fi obiectat ci nici n-ar fi avut de ce, finindcont ci mass-media ii ficea oricum treaba. $i mai era,desigur, gi sofia lui. Eforturile neobosite depuse deGrace Lombard in beneficiul Centrului pentru CopiiDispiruli gi Exploatali constituiseri subiectul centralal qtirilor TV in timpul desemnirii candidalilor di-naintea alegerilor. $i o ticuseri si devini gi mai popu-lari decAt puternicul ei so!, daci aga ceva era posibil.

* Daci obEine nominalizarea, va avea votul meu,comenti birbatul. Nici nu mi intereseazipe cine vorpropune ceilalli. O si-i dau votul meu.

- Sunt sigur ci Lombard ar fi incintat si audi asta,spuse Gibson gi se intinse dupi ketchup.

Turni o porfie generoasi pe marginea farfuriei,o amesteci incet cu pufini maionezi gi unse chif-telele de cartofi, ata cum il invilase tatil siu atuncicAnd era mic. Dupi cum enunfase Duke Vaughnintr-unul dintre aforismele lui memorabile, ,,Dacin-ai nimic cumsecade de spus, umple-fi gura cu cevagi mesteci incet".

Cuvinte numai bune si te ciliuzeasci in viafi.

2

Jenn Charles stitea pe bancheta din spate a uneicamionete albe firi insemne parcate vizavi de Night-hawk Diner. Avea senzalia ci e al naibii de expusi -intr-un avanpost din apropiere de granifa pakistanezis-ar fi simlit ca acasi, dar camionetele vopsite in albdin nordul Virginiei nu erau stilul ei.

Se uiti la ceas gi noti ora in agendi. Orice s-ar spunedespre Gibson Vaughn, micar era un tip previzibil. Pe

de o parte, asta ficea ca urmirirea lui si fie foartesimpli; pe de alta, o plictisea de moarte. Practic, no-tifele din agendi nu difereau de la o zi la alta. Vaughnigi incepea ziua la ora 5:30 cu o alergare de cinci rnile.Doui sute de flotiri gi o suti de abdomene, urmatede un dug. Dupi aceea lua un mic dejun identic laacelagi local, agezat pe acelagi taburet. La fel in fie-care dimineafi, ca gi cum localul ar fi fost bisericalui personali.

Jenn igi risuci o guviti rebel5 din pirul negru capana corbului, in spatele urechii. Avea mare nevoie deun dug gi de un somn bun peste noapte in propriulpat. $i nu i-ar fi stricat pufin bronz. Pe pielea ei se

insinua o paloare dupi cele zece zile de stat pe ban-cheta din spate a camionetei, care incepuse si semene

20 | MATTHEW FTTZSTMMONS

periculos de mult cu o adevirati casi. Vehiculul eraticsit cu echipament de urmirire gi ii era greu si se

strecoare iniuntru. Un mic pat pliant, montat in par-tea din fa!i, perrnitea unei echipe si lucreze in schim-buri, dar in afari de asta, camioneta dispunea de preapufine facilitifi.

Asta e, Charles, tfi trdieSti visul.Daci Vaughn avea si-gi respecte gi de aceasti dati

programul, peste douizeci de minute, cind inghe-suiala de la ora de virf a diminefii se va fi potolit, se vamuta in spatele silii de mese, ca si lucreze. Era prietencu proprietarii localului, care ii permiteau si foloseas-ci unul dintre separeurile din spate pe post de birouimprovizat pentru a-gi ciuta de lucru. Trecuseri treisiptimini de cind Vaughn igi pierduse slujba la omici firrni falimentari din domeniul biotehnologiei,unde lucrase ca director de IT. Deocamdati nu avu-sese noroc cu gisirea unei slujbe gi, avAnd in vedereantecedentele sale, Jenn nu se attepta ca situafia si se

schimbe prea curind.Dan Hendricks, partenerul ei, era un specialist de

primi mAni in materie de echipamente de supra-veghere. Cu o siptimini inainte, el pitrunsese inapartamentul lui Gibson gi in fix nouizeci de minuteinstalase tot ce era de instalat" Camere in infrarogucu senzori de migcare, microfoane, tot tacimul. Pu-teau urmiri ce se petrece in intreg apartamentul, iarausteritatea condigiilor de viali ale lui Gibson le ofereamulte informalii despre el.

Dupi divor!, birbatul se mutase intr-un bloc deapartamente cu chirii mici. in camera de zi avea omasi uzati de la IKEA gi un scaun din lemn, insi nicitelevizor, nici mobili tapifati, nimic altceva. Dormi-torul era la fel de spartan. Spartan, dar imaculat: cei

DTSPARTTiA | 21

opt ani petreculi in infanteria marini igi spuneaucuvAntul. Un cadru de pat cu arcuri gi o saltea stiteauagezate pe podea, lingi veioza de pe noptiera joasi. incameri se mai afla un scrin nelicuit, cu un picior rupt,pe care Gibson il reparase cu m6.na lui. Nici o altipiesi de mobilier. Design interior marca Franz Kafka.

Greu de crezut ci la virsta de gaisprezece ani acestindivid fusese cel mai ciutat hacker din America. In-famul BrnChr0m, un precursor al migcirii hacktivistemoderne, cu orientare politici. Adolescentul careaproape ci pusese capit carierei senatorului BenjaminLombard. Care furase e-mailurile gi arhiva financiariadunate timp de zece ani in computerul senatoruluigi le predase ziarului Washington Post. in mod ano-nirn, sau ata crezuse BrnChr0m. FBI-ul il arestase peGibson Vaughn la el la liceu gi il scosese incitugatde la ora de chimie. Jenn afigase fotografia lui portretpe unul dintre monitoare gi se opri o clipi pentru a-istudia expresia inspiimintati gi, in acelagi timp,sfiditoare. Gibson avea douizeci gi opt de ani acumgi dusese o viafi plini de evenimente.

Arestarea rapidi de citre FBI a hackerului de gai-sprezece ani fusese o gtire bine vAndutS. Dar docu-mentele pe care Vaughn le predase presei constituiserio gtire de senzafie. Din ele rezultau scurgeri masive gi

ilegale de fonduri de campanie citre binci din insu-lele Cayman. Iar vinovatul aritat cu degetul era Ben-jamin Lombard. Pentru o vreme, piru ci revelafiileacelea aveau si puni capit carierei politice a senato-rului, iar mass-media exploati la maximum posibili-tatea ca un adolescent si-i fi venit de hac unui senatoramerican. Tuturor le plicu ideea unei versiuni mo-derne a luptei dintre David gi Goliat, chiar daci David