Diploma - Www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Piata valutara din Romania. Aparitie si dezvoltare

CAPITOLUL I APARITIA SI DEZVOLTAREA PIEELOR VALUTARE

APARITIA SI DEZVOLTAREA PIETEI VALUTARE IN PLAN INTERNATIONAL In societatea contemporana, volumul zilnic de schimburi valutare tranzactionat in Londra, New York,Tokio depaseste ceea ce produc multe tari industrializate, intr-un an intreg.Pagina 1 din 117


Cativa oameni din dealing room ruleaza sume mai mari decat cifra de afaceri a unei companii internationale de varf. Scimbul valutar reprezinta astazi o mare afacere, insa ca profesie are o existenta de mii de ani, datand, de fapt, din perioada aparitiei banilor. Secolul XIX a reprezentat ridicarea lirei sterline la rangul de principala moneda in schimburile comerciale internationale. Factorii principali care au condus la aceasta au fost: Rapida industrializare din Europa si America de Nord care a condus la dependenta de importuri de produse din Anglia, cum ar fi otelul si fierul. Dezvoltarea transporturilor si comunicatiilor engleze, care au permis expansiunea comertului international si a fluxurilor de capital implicate in tranzactii. Din nefericire, odata cu dezvoltarea comertului sa marit si anvergura conflictelor internationale. Cand incepea razboiul intre principalele puteri coloniale in 1914, nimeni nu-si inchipuia consecintele devastatoare pe care acesta le va avea asupra economiei mondiale. Prabusirea economica postbelica a lovit puternic combatantii din primul razboi mondial si, odata cu crah-ul de pe Wall Streat din 1929, lumea intreaga a intrat intr-o accentuata perioada de recesiune economica, inflatia galopanta distrugand moneda unor state, cum ar fi de pilda, marca germana. La sfarsitul anilor 30, cand economia incepea sa dea semne de revigorare, Europa se afla in fata unui alt conflict distrugator. Statele Unite au profitat de situtia creata pentru a-si consolida pozitia de principala putere economica. Industria americana avea clienti in toata lumea si platile se faceau in dolari. Treptat, dolarul a inlocuit total lira si a devenit principala moneda in schimburile internationale. Dupa al doilea razboi mondial, guvernele aliate au dorit sa evite pe viitor repetarea haosului economic si monetar din anii 20-30. Primul pas la reprezentat reconstructia sistemului monetar international. Conferinta Natiunilor Unite pe teme finaciare si monetare care a avut loc la Bretton Woods in iulie 1944, a dus la crearea Fondului Monetar International si a Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare. Obiectivul Fondului Monetar International a fost sa creeze o stabilitate monetara si sa inlocuiasca restrictiile care stanjeneau comertul international. Noile reguli stabileau mentinerea si ajustarea ratelor de schimb. Valoarea fiecarei monede nationale era exprimata printr-o cantitate fixa de aur, numai ca sustinerea intregului esafondaj se baza pe convertibilitatea dolarului.

Pagina 2 din 117


De asemnea, reconstructia economiei mondiale s-a produs mult mai rapid decat dupa primul razboi mondial datorita in special Planului Marshall, un program american de sustinere a vestului si estului Europei, in valoare de 12 miliarde de dolari. Incepand cu sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, majoritatea tarilor isi onoreaza datoriile comerciale vanzand sau cumparand diferite monede contra dolarului. De exemplu, o companie britanica care importa bunuri din Germania are de platit pentru acestea in marci germane; firma da ordin bancii sale din Anglia sa plateasca furnizoruilui in marci germane, in acelasi timp debitandu-i contul in lire streline. Pentru a efectua aceasta tranzactie banca britanica trebuie sa obtina marci de pe piata internationala, deci cumpara marcile de la o banca germana si crediteaza contul in dolari al bancii germane, la New York. Banca engleza cumpara dolari contra lire, debitand contul firmei. Schimbul intre cele doua monede, trecand prin dolar poarta numele de cross. Avand in vedere ca 90% din comertul international se baza pe schimburi de acest tip, dolarul ramane si dupa al doilea razboi mondial moneda internationala cea mai folosita in relatiile comerciale. Originile pietei eurodolarului In timpul perioadei de reconstructie postbelice, Uniunea Sovietica acumulase uriase depozite in dolari detinute in bancile New York-eze in favoarea bancii pentru Europa de Nord din Paris si a Moscow Narodny Bank din Londra, aceste banci fiind prelungirile Bancii Centrale sovietice. Odata cu escaladarea razboiului rece, sovieticii au inceput sa se teama ca aceste sume vor fi inghetate de catre americani. Pentru a preantampina aceasta miscare, sovieticii au transferat depozitele in dolari in banci europene. Acesti dolari nu mai puteau fi considerati capitaluri sovietice. Principalii depozitari erau bancile franceze nationalizate ce aveau sedii si in Londra. Alegerea a fost motivata pe de o parte de faptul ca, in Franta, comunistii erau puternic reprezentati, iar pe de alta parte datorita libertatii pietei londoneze. In plus, Londra avea stabilite relatii eficiente cu piata new york-eza, in special datorita participarii firmei de asigurari Lloyd's la aceasta. Eurodolarii sunt dolari detinuti de banci aflate in afara jurisdictiei americane referitoare la bancile autohtone. Actualmente dolarii sunt fizic in Statele Unite dar sunt inregistrati in conturile deschise la bancile americane de catre banci straine, state suverane, companii si persoane fizice.

Pagina 3 din 117


Prefixul euro nu se refera la faptul ca euro dolarii trebuie sa fie detinuti de catre banci europene sau in Europa, deoarece s-au pus bazele tranzactiilor cu eurodolari si in locuri exotice cum ar fi Antilele Olandeze si Insulele Cayman, precum si Hong Kong, Singapore (asa numita piata a asiadolarilor), Bahrein si alte centre financiare. Dupa implementarea in 1981 a facilitatilor financiare internationale, chiar si bancilor care opereaza in New York li s-a permis sa opereze cu eurodolari. Efectul a fost acela ca piata eurodolarilor a devenit o piata internationala de capitaluri care nu este supusa acelorasi restrictii care se aplica bancilor autohtone. Indiferent de locul in care se fac inregistrarile, important este ca orice tranzactie in dolari efectuata intre doua banci situate de o parte si de alta a oceanului trebuie reflectata printr-o tranzactie echivalenta intre un platitor si un beneficar in New York. Dezvoltarea pietei eurodolarului Piata eurodolarilor s-a dezvoltat foarte rapid in Londra in special din doua motive: restrictiile privitoare la rata dobanzii pe piata americana impuse prin dispozitia Q a Sistemului Federal de Rezerve. Acest act normativ specifica o limita superioara a dobanzilor pe care o puteau plati bancile americane la depozitele la termen, incurajand astfel depunatorii sa opereze pe piata londoneza, care oferea oportunitati mai bune de plasare a fondurilor. Dispozitiile impuse de Guvernul britanic in 1947, menite sa controleze intrarile si iesirile de lire sterline, au condus la incurajarea folosirii monedei americane pe pietele comerciale si de investitii internationale. repartitia treptata a inflatiei in Statele Unite si Marea Britanie, cu consecinte asupra balantei de plati, in conditiile unui curs de schimb rigid. In 1965 administratia SUA, incercand in continuare sa opreasca scurgerea de dolari in afara, a introdus un program de restrangere a creditelor externe care a diminuat fizic imprumuturile bancilor americane catre straini. Din 1968 aceste prevederi devin imperative. In acelasi timp, companiile multinationale americane au fost incurajate sa foloseasca piata eurodolarilor mai mult decat pe cea interna pentru procurarea mijloacelor necesare comertului international. Bancile americane au fost nevoite sa-si urmeze clientii in Europa si au gasit pe piata eurodolarilor o sursa atractiva de fonduri pentru afaceri pe piata interna. Pentru a concluziona, in aceasta perioada bancile din Statele Unite au cautat noi oportunitati pe alte piete datorita restrictiilor la credit si a dobanzilor scazute de pe piata

Pagina 4 din 117


interna. Piata eurodolarilor, unde controlul operatiunilor de creditare a fost lasat, practic, la latitudinea fiecarei banci, s-a dezvoltat continuu. In aceasta situatie, diferenta intre piata new york-eza si cea a eurodolarilor ar fi trebuit sa o faca pe a doua mai putin atractiva pentru cei care imprumuta. In realitate, existenta rezervei legale pe piata interna a creditului - prin care bancile sunt obligate sa depuna la Banca Centrala o suma proportionala cu activele detinute - si absenta acestei constrangeri pe piata eurodolarilor a condus la o competitie pe baze legale intre cele doua piete. Tendintele pietei eurodolarului In anii 60 multe banci americane si-au deschis sucursale la Londra, care au devenit rapid capabile sa efectueze toata gama de operatiuni bancare. Deoarece majoritatea operatiunilor de pe piata londoneza se bazau pe dolar, volumul tranzactiilor valutare in New York, unde, in ultima instanta se efectua cliring-ul, a crescut spectaculos. In anii 50 un dealer pe piata valutara new york-eza sau londoneza ar fi cotat o rata de schimb pe piata interbancara si s-ar fi asteptat sa efectueze o tranzactie de minim 10 000 $. La sfarsitul anilor 60 suma acceptata pe piata era de cel putin 1 000 000 $. In prezent minimul a ramas acelasi iar tranzactii de 5-10 milioane $ sunt obisnuite. Banca Reglementelor Internationale (Bank of International Settelments) estima, la sfarsitul anului 1989, valoarea datoriilor internationale importante catre bancile comerciale la 6 000 miliarde $, aproximativ 2/3 reprezentand datorii pe termen scurt (cu scadenta pana la 1 an). Multi din cei care imprumutau dolari erau organizatii guvernamentale europene, asa ca bancile americane au inceput sa lucreze la Paris, Luxemburg, Frankfurt si Zurich. Bancile locale, pentru a nu fi preluate de americani, si-au concentrat actiunile pentru a concura pe piata. Tarile care mai tarziu aveau sa formeze comunitatea europeana au promovat folosirea eurodolarilor prin usoare interventii pe pietele lor si prin concertibilitatea totala a monedelor pentru nerezidenti. Bancile de pe continet au devenit libere sa tranzactioneze in dolari si, prin aceasta, sa concureze cu bancile engleze in finantarea comertului international. La mijlocul anilor 60, Germania si Japonia aspirau deja, alaturi de Statele Unite, la suprematia mondiala in domeniul industrializarii. La 1 august 1971, in urma unor scurgeri de capital si a maririi deficitului balantei comerciale, Statele Unite au fost nevoite sa abandoneze convertibilitatea dolarului in aur (care era atunci 42 $ pe uncie) si astfel sistemul de la Bretton Woods a fost inlocuit de un sistem de rate de schimb flotante.

Pagina 5 din 117


Aceasta a reprezentat inceputul dezvoltarii schimbului valutar international (foreign exchange), ca o activitate profitabila, de sine-statatoare, precum si inceputul sistemului monetar european si a integrarii europene. Inevitabila devalorizare a dolarului si dobanzile ridicate pe piata interna au stimulat o intorcere a dolarilor in Statele Unite, considerandu-se ca pana la o treime din afacerile cu eurodolari au fost preluate de piata americana. O parte din fonduri a fost acoperita de surplusul de marci germane, franci elvetieni, yeni, guldeni olandezi, lire stetrline si alte monede, rolul lor in lumea financiar-bancara crescand constant de atunci. In climatul liberalizarii economice din anii 80 majoritatea bancilor centrale din Grupul celor Zece au renuntat la multe din restrictiile anilor 50, cu privire la tranzactiile valutare. Ultimii 10 ani au adus o explozie a instrumentelor derivate cum ar fi contractele futures si optiunile, care ofera protectie impotriva efectelor volatilitatii ratei de schimb si a ratei dobanzii. Efectul imediat al acestor masuri a fost ca legaturile dintre pietele interne si cele internationale au devenit mai transparente, precum si cele dintre piata valutara (foreign exchange) si piata monetara (money market). Mai mult decat inainte, operatorii de pe piata valutara trebuiau sa faca fata acestei dezvoltari, luand pozitie pe alte piete din diferite zone.

1.2 PIAA VALUTARA ASTAZI

1.2.1 Valuta. Piaa valutar ntreprinderile care cumpr i vnd pe piaa mondial sau fac mprumuturi i investiii n strintate sunt implicate pe piaa schimburilor sau piaa valutar. n fiecare zi au loc milioane de tranzacii ntre firme i persoane din diferite ri. Pentru a se regla astfel de afaceri ntre parteneri trebuie s se recurg la convertirea monedelor ntre ele. Prin valut se nelege, n general, moneda naional a unui stat folosit de persoane fizice i juridice aparinnd unui alt stat. ntr-un sens mai strict, noiunea de valut desemneaz acele monede care sunt utilizate, n mod efectiv, n pli i plasamente internaionale (valut forte). Valutele sunt monede naionale care au circulaie, putere de plat i pot fi constituite rezerv i n alte ri dect cea emitent. Cu un sens similar se folosete de multe ori noiunea de devize. n alte interpretri, prin devize se neleg toate instrumentele utilizate pentru efectuarea de pli ntre ri, i anumePagina 6 din 117


mijloacele de plat cum sunt valuta n cont sau efectiv, unitile monetare artificiale (DST, ECU), instrumentele de plat exprimate n valut (cecuri, cri de credit), instrumentele de credit pe termen scurt exprimate n valut (cambii, bilete la ordin). ntr-o accepiune mai larg, devizele cuprind i titlurile financiare exprimate n valut (aciuni, obligaiuni etc.) Prin convertibilitate se nelege proprietatea unei monede de a putea fi preschimbat contra monedelor strine n mod liber (fr limitri n ceea ce privete persoana care cere preschimbarea, scopul sau suma de preschimbat) pe o pia specific - piaa valutar. Cursul valutar sau cursul de schimb este o expresie a raportului valoric dintre monede, adic preul unui mijloc de plat strin exprimat n moneda unei ri. Este considerat preul cel mai sintetic dintr-o economie, deoarece influeneaz relaiile economice, sociale i politice, constituind, totodat, un instrument important al politicii economice. Piaa valutar este un spaiu n care monedele dintr-o ar sunt schimbate pentru altele, unde acordurile sunt ncheiate pentru cumprri i vnzri internaionale. Dup cum piaa monetar domestic este locul unde sunt gestionate fluxurile financiare dintr-o singur economie, piaa monetar valutar este locul unde sunt gestionate fluxurile financiare dintre ri, plile pentru vnzrile i cumprrile de active. Pentru exercitarea acestui gen de comer trebuie s fie bine cunoscute regulile i tradiiile existente n fiecare ar. Piaa valutar constituie un sistem de relaii financiar-valutare prin care se desfoar vnzrile i cumprrile de valut (efectiv i n cont) i de devize (trate, bilete la ordin, cecuri etc.) exprimate n moned strin, activitate ce reprezint un gen specific de comer. Pe piaa valutar monedele i devizele sunt tratate ca mrfuri i negociate ca atare. Dezvoltarea acestei piee a fost posibil datorit progresului rapid al comunicaiilor care permit cunoaterea n orice moment a cursurilor (cotaiilor) monedelor pe pieele unde se fac cele mai numeroase tranzacii cu ele, precum i a cursurilor practicate de cele mai mari bnci. De asemenea, piaa valutar este i locul aciunilor comerciale desfurate la scal mondial de o gam larg de participani. Activitile lor determin fluctuaii ale monedelor n funcie de previziunile lor pe termen scurt cu privire la rata dobnzii, rata inflaiei i ali factori. Fluxurile internaionale de fonduri depind de conjuncturile politice, dac rata dobnzii este stabilit la un nivel mai sczut fa de rata inflaiei sau dac ara respectiv este caracterizat de un deficit al balanei de pli ce nu poate fi previzionat. Fondurile sunt atrase ntr-o ar cu o politica economic atractiv, cnd firmele din aceast ar sunt dinamice i bine gestionate, astfel nct piaa bursier e atractiv. Fondurile vor dispare n condiiile unei incertitudini politice, dac rata dobnzii este prea mic fa de inflaie sau dac ara are un deficit important al balanei comerciale sau de pli.Pagina 7 din 117


n ultimul deceniu, aceste fluxuri internaionale investiionale au jucat un rol din ce n ce mai important pe piaa valutar pe msura ce pieele de titluri de valoare au devenit mai globale. Piaa valutar este de asemenea un spaiu pentru activiti comerciale la scar global pentru o serie de participani. Activitile pot modifica n sus sau n jos cursurile n funcie de previziunile pe termen scurt asupra evoluiei unor factori importani ca ratele dobnzilor, ratele inflaiei etc. Schimburile comerciale i financiare ntre ri s-au dezvoltat considerabil. Pieele valutare i de capital s-au organizat la scar mondial. Ele constituie astzi angrenajele eseniale ale jocului economic. Monedele convertibile sunt schimbate ntre ele i contra celorlalte monede naionale n toate rile lumii. Piaa schimburilor valutare nu este geografic limitat. La nivel internaional, funcioneaz piee valutare care deservesc interese nelocalizate pe un anumit spaiu geografic, avnd influene puternice asupra activitii valutar-financiare internaionale. Schimbul dolarului SUA pe alte monede nu se realizeaz numai la New York, ci i la Zrich, Londra etc. Michel Didier realiza o comparaie sugestiv, conform creia piaa schimburilor valutare urmeaz n prezent micarea soarelui n jurul globului prin intermediul sateliilor de telecomunicaii. Cele mai importante piee valutare cu caracter internaional sunt: Londra, Zrich, Paris, New York, Tokio, Frankfurt etc. Pe aceste piee, cursurile valutare influeneaz foarte mult cursurile valutare de pe alte piee. Devenit cea mai important i cea mai lichid pia financiar din lume, piaa valutar este singura pia global care funcioneaz practic fr ntrerupere, 24 de ore din 24. Utilizarea marilor reele de transmitere a informaiilor financiare SWIFT, REUTER, TELERATE, BLOOMBERG confer pieei unitatea necesar i permite n acelai timp funcionarea sa continu. Volumul mediu zilnic al tranzaciilor a depit pragul de 1000 miliarde de dolari, fa de doar 250 miliarde ct reprezenta n 1986, ceea ce arat i justific interesul crescnd din partea observatorilor realitii finaciar-bancare internaionale. n prezent, Londra este principalul centru financiar al lumii, n privina schimburilor valutare, devansnd poziia New York-ului. Alturi de piaa tradiional ce se caracterizeaz prin vnzri i cumprri sau operaiuni de credit sau mprumut cu valute, care deine n continuare rolul dominant, exist i compartimente satelit, cum sunt piaa la termen i piaa opiunilor de schimb n devize, care au o importan tot mai mare. 1.2.2 Dinamica speculei valutarePagina 8 din 117


Piata valutara si pietele monetare asociate cu aceasta sunt toate over the counter, in sensul ca valutele, sumele, scadentele si preturile sunt negociate de cei implicati direct, informatiile fiind confidentiale. Ca adancime si lichiditate, aceasta piata este mai mare chiar decat imensa piata monetara a Americii de Nord facand ca volumele burselor de valori sa para nesemnificative. Acest lucru este insa explicabil avand in vedere ca piata valutara este principalul suport al operatiunilor internationale de capital. Daca avem in vedere compararea volumelor pietei valutare si a comertului international, este clar ca marea majoritate a operatinilor forex nu este legata in mod direct de activitatea comerciala sau de investitii. Marea majoritate a tranzactiilor sunt realizate in scop speculativ de catre banci, aproximativ 90% din sumele tranzactionate fiind de natura speculativa. Cu alte cuvinte, pentru fiecare tranzactie in legatura cu investitiile sau comertul, exista noua actiuni speculative. Comparativ cu mult mai micile profituri obtenabile din alte activitati ale bancilor comerciale, marile profituri ce apar chiar si in urma unor miscari minore ale pietei in doar cateva minute sunt greu de trecut cu vederea. De aceea este usor de inteles de ce volumul tranzactiilor a avut o rata de crestere anuala de 25%, incepand cu anii 80. Piata valutara este o piata cu acces destul de usor, extrem de lichida si care continua sa functioneze bine chiar daca altele, mult mai complexe, au decazut datorita pierderii interesului sau, pur si simplu, din panica. Trebuie mentionat faptul ca nu exista o singura piata valutara, ci un grup de piete mai mult sau mai putin legate intre ele. De exemplu dolarul american, marca germana si francul elvetian formeaza impreuna o piata, la fel ca si pietele dolar/yen si sterlina/dolar (cunoscuta si sub numele de cable). Alte grupari include monedele scandinave precum si cele din Orientul Mijlociu si Indepartat. Majoritatea celor care tranzactioneaza pe piata valutara (dealer-i) sunt specializati pe o singura moneda sau pe un grup mic de monede strans legate intre ele. Lichiditatea principalelor monede este, in general, ridicata insa pot apare surprize in special pe pietele exotice. Multe tranzactii aparent speculative intre banci reflecta modul in care percep piata institutiile si corporatiile participante pe piata valutara. Dealer-ul care primeste o mare cantitatte de dolari de la un client isi va acoperi riscul plasand macar o parte din dolari altor market maker-i, cei loviti reglandu-si la randul lor pozitia cu alte banci.

Pagina 9 din 117


Dealer-ul tipic dintr-o banca nu iao pozitie speculativa importanta, de aceasta ocupandu-se in general doar cativa senior dealer-i. Intarzierile intre tranzactiile valutare internationale si necesarul valutar implicat de acestea, precum si schimbarile de orientare ale investitorilor institutionali, pot induce modoficari majore ale tendintelor pe piata. De exemplu, daca dolarul este in scadere, importatorii americani sunt tentati sa cumpere valuta straina decat sa astepte scadenta, cand ar putea sa cumpere mai scump. pe de alta parte exportatorii ce detin valute vor prefera sa le plaseze decat sa le schimbe in dolari. Invers daca dolarul se aprecieaza, importatorii vor renunta sa cumpere valuta straina, in timp ce exportatorii o vor vinde foarte repede. Sa presupunem, ca un dealer dintr-o banca japoneza observa o crestere a cererii clientilor pentru yen. El decide sa vanda dolari contra yeni, acest lucru ducand la o si mai accentuata tendinta de apreciere a yenului, concomitent cu deprecierea dolarului, in conditiile in care si ceilalti market maker-i au aceleasi informatii si se alatura si ei acestei tendinte (trend). Peste un timp, cateva ore sau chiar minute, dealer-ii japonezi cumpara din nou dolarii la o rata mai mica, contra yeni, cu alte cuvinte isi inchid pozitia, obtinand un profit. De remarcat este faptul ca la nivelul intregii piete, daca cineva obtine profit, altii, in mod necesar, trebuie sa piarda. Pentru banci este foarte important de stiut daca o tranzactie este asociata unei activitati comerciale sau speculativa, pentru ca o tranzactie pur comerciala cu un client este imposibil sa fie inchisa. O tranzactie speculativa poate semnala o schimbare in tendinta pietei, iar acest gen de informatie, si nu neaparat puterea financiara, conteaza foarte mult pe piata valutara. Cei mai experimentati dealer-i ofera clientilor rate avantajoase de schimb pentru a observa in ce directie se misca piata si pentru a intelege modul acestora de gandire si actiune. Foarte putine tranzactii sunt pur comerciale sau pur speculative. In mod normal, aceste tranzactii sunt legate de activitati de export-import, dar trezorierul companiei are posibilitatea intr-o oarecare masura , de a alege momentul cel mai favorabil in care sa le efectueze. Operatiunile speculative au un anumit grad de risc ce rezulata din modul in care percep piata ceilalti dealer-i (in exemplul anterior exista posibilitatea ca restul pietei sa considere ca dolarul se va aprecia si vor cumpara dolari la un pret scazut). Deasemenea, bancile centrale pot interveni pe piata in orice moment pentru a stabiliza cursul, asfel incat interventia unei singure banci sa nu modifice piata in sensul dorit de aceasta. Principalii participanti pe piata valutara sunt:

Pagina 10 din 117


Bancile Centrale joaca un rol esential pe piata datorita rolului lor de supraveghere si control asupra ofertei de bani si a ratei dobanzii. Ele intervin pentru a stopa fluctuatiile mari ale cursului de schimb folosind rezerva de valuta sau influentand ratele dobanzii pe piata monetara. Cele mai active banci in acest domeniu sunt Fedral Reserve System (Banca Centrala a Statelor Unite, cunoscuta sub numele de FED), Deutsche Bundesbank, Bank of Japan, Bank of England, Banque de France si Banque Nationale Suisse. Acolo unde cursul este controlat, bancile centrale fixeaza cursul oficial si actioneaza pe post de contrapartida in orice tranzactie. Bancile comerciale care ofera clientilor lor servicii legate de shimbul valutar, depozite si plati. In orice piata organizata, trebuie sa existe in orice moment market-maker-i in stare sa coteze un pret. Pe piata valutara, market maker-ii sunt bancile comeciale care isi modifica cursurile in asa fel incat sa gaseasca punctul de intersectie intre cerere si oferta. Aceasta le permite sa-si echilibreze pozitia, si cu o conducere experimentata sa obtina profit. In mai mare masura decat pe orice alta piata, exista un pret (cotatie) en-gros, in acest caz rata de schimb interbancara, si un pret en-detail, care reprezinta rata comerciala de schimb cotata de market maker-i clientilor mici. Diferenta dintre rata interbancara de schimb si cea comercilala depinde de un numar de factori cum ar fi: importanta clientului, din punctul de vedere al bancii; marimea si tipul tranzactiei; scadenta (ziua cand are loc shimbul efectiv de monede); volatilitatea pietei, cauzata de conflicte internationale, dezastre naturale, schimbari de guverne si de politica etc. toti acesti factori afecteaza gradul de risc pe care actiunea de a cota un pret il implica. Cu cat riscul implicat este mai mare, cu atat diferenta intre rata interbancara si cea comerciala va fi mai mare. Market maker-ii vor avea nevoie de o marja (spread) mai mare pentru a-si acoperi riscul pe o piata ce fluctueaza haotic. Brokerii transmit mai departe, prin intermediul sistemelor de telecomunicatii, cotatiile primite de la banci sau utilizatorii pietei. Aceste cursuri nu sunt numai informative ci reprezinta cotatii ferme ale bancilor, in general pentru sume fixe acceptate de piata (market amount). Firmelor de broker-aj nu li se permite sa aiba pozitii proprii si sa coteze propriul lor pret, ele reprezentand doar niste intermediari. La acestea apeleaza de regula bancile mici care in mod normal ar intampina dificultati in obtinerea unor cotatii competitive, si prin broker reusesc sa le obtina.

Pagina 11 din 117


Broker-ii obtin profit prin intermediul unui comision care este perceput in functie de valuata, suma si complexitatea tranzactiilor. Comisionul tipic pentru principalele valute variaza intre 10-50 $ pentru o suma de 1.000.000 $ tranzactionata. Pentru un dealer care participa mai rar pe piata aceste costuri sunt mici, dar pentru banci cu rulaje mari, efectuarea operatiunilor prin broker nu este intotdeauna cea mai buna solutie. Peste 40% din schimburile valutare se efectueaza prin broker-i cu sediul in New York sau Londra care au sucursale in toata lumea. Corporatii (firme, companii) internationale Pe cata vreme bancile se ocupa de riscul valutar, companiiile internationale doresc acoperirea sau headging-ul platilor pe care le au de efectuat sau incasarilor pe care le au de primit. In prezent distinctia dintre banci si marile companii internationale este greu de facut deoarece unele dintre acestea sunt participanti agresivi pe piata valutara, avand pozitii si sali de dealing proprii. Orgnisme guvernamentale In special in tarile in curs de dezvolatare si in cele cu economie centralizata, afacerile legate de importuri si exporturi constituie moponopol de stat. Organismele guvernamentale pot interveni, uneori, cu sume mari pe piata. Investitori particulari Populatia care vinde sau cumpara valuta prin intermediul retelelor bancare nu afecteaza, practic, piata. Investitorii particulari care participa pe pietele futures sau options, in special in Statele Unite, trebuie sa deschida la banca lor un depozit colateral, asa numitul cont in marja. Acesti investitori pot sa-si arbitreze sau sa-si acopere pozitia folosind cele doua piete. Desi piata futures este mica in comparatie cu piata cash, multi dealer-i de pe piata interbancara o urmaresc si reactioneaza in functie de miscarile acesteia. Investitorii particulari pot avea, cateodata, o influenta disproportionat de mare pe piata valutara interbancara; ei pot provoca panica pe anumite segmente ale futures-urilor, aceasta ducand, prin intermediul bancilor la modificari pe piata valutara. 1.2.3 Pozitii peste noapte(overnight) In cazul operatiunilor speculative, o pozitie poate fi inchisa in citeva minute sau peste cateva zile. Unele institutii prefera sa-si inchida pozitiile peste noapte - ceea ce inseamna ca nu sunt nici long nici short. In unele tari exista reglementari ale Bancii Centrale prin care se stabileste ca o pozitie trebuie sa fie inchisa (square) la sfarsitul zilei. Alte banci adopta sistemulPagina 12 din 117


de trecere a pozitiilor lor dintr-un centru monetar care este gata sa se inchida in altul care este inca deschis pentru afaceri. De exemplu, pozitia unei banci din Londra poate fi transferata in New York la ora 16:30 GMT, atunci cand Londra inchide, urmand a fi transferata din centru pana la ora 8:30 GMT, cand revine de unde a plecat, gata sa inceapa o noua zi. Majoritatea institutiilor permit dealer-ilor sa mentina pozitii deschise peste noapte, cu conditia sa-si lase, la o alta banca, un ordin numit sop-loss, sa fie pregatiti sa se trezeasca in mijlocul noptii pentru a urmari evolutia cursului si sa faca, la nevoie, afaceri prin intermediul telefonului. Problema care se pune este daca, pe aceasta piata, in momentul in care cineva castiga, cineva trebuie in mod necesar sa piarda. La nivelul intregii piete, raspunsul este da; in orice caz, din punct de vedre al participantilor pe aceasta piata, statistica arata ca bancile comerciale au tendinta sa castige mai mult decat ceilalti. Bancile comeriale sunt castigatori neti pentru ca au o intelegere mai buna a pietelor; ele de fapt fac piata. Ele castiga mai mult decat Bancile Centrale pentru ca profitul nu este scopul urmarit de acestea prin interventiile lor pe piata. Pe piata valutara bancile pot fi impartite in doua categorii din punct de vedere al participarii: in prima categorie pot fi inclus banci cum sunt: Bankers Trust, Barclays, Chase Manhattan, Citicorp, Chemical Bank, Deutsche Bank, National Westminster si altele. Aceste banci pot lua pozitii mari prin care influenteaza piata. Acestea au capacitatea de a executa imediat tranzactii de 100-200 milioane USD contra DEM. Principalul lor capital nu-l reprezinta forta financiara ci informatiile pe care le detin. Cu cat banca este mai activa, cu atat atrage mai multe afaceri si castiga mai multa inteligenta in participarea la piata. Pretul care trebuie platit pentru dobandirea acestei experiente este sa cotezi-deci sa cumperi si sa vinzi- in orice conditii ale pietei, ceea ce inseamna ca uneori sa pierzi. A doua categorie cuprinde banci europene mici, banci regionale americane si banci din Orientul mijlociu. In aceasta categorie tind a fi conduse de clienti. In momentul in care sunt contractate, vor stabili un pret pentru client, dar orice pozitie ar lua, aceasta va fi imediat acoperita (devesata) in piata. Cateodata, in momentul in care i se cere o cotatie, banca ia legatura cu o alta banca inainte de a-I stabili clientului un pret, ingloband in acesta si profitul. Acest gen de afacere poate parea, la prima vedere, o modalitate usoara pentru banca de a castiga bani. Problema este ca cel care doreste efectuarea tranzactiei, in speta clientul, nu este, de multe ori, un nume cunoscut, iar prin intermedierea intre acesta si piata, banca, fiindPagina 13 din 117


cunoscuta de ceilalti doi participanti, presteaza un serviciu care are valoare, punand in legatura vanzatorii si cumparatorii si asigura lichiditatea pietei.

Mecanisme ale pietei valutare De obicei piaa valutar se compune dintr-o burs valutar care este o organizaie interbancar reglementat de lege, dintr-un numr de bnci autorizate de banca central pentru astfel de operaiuni i casele de schimb, care sunt ntreprinderi specializate, de asemenea, autorizate n acest sens. Negocierile din cadrul pieei valutare sunt determinate de cererea i oferta pentru diferite valute, condiiile de schimb fiind stabilite de pri, n limitele prevzute de lege. n urma acestor negocieri, valoarea de schimb a valutelor variaz i se stabilete n jurul unei valori medii numite cursul valutar al pieei. Operaiile pe piaa valutar se fac aproape n exclusivitate prin intermediul bncilor. Sumele utilizate pe aceast pia reprezint n special depozite bancare, bani n cont la diferite instituii financiare, iar proprietarii sunt firme comerciale, industriale, agricole, bancare etc. i persoane fizice. Banii n numerar dein un rol nesemnificativ pe aceast pia. Finalizarea operaiilor de schimb se face prin transferul telegrafic al depozitelor bancare ntre cumprtori i vnztori. Bncile opereaz pe piaa schimburilor fie pe cont propriu, fie n contul clienilor. Ca urmare, cererea i oferta i au sursa n nsi activitatea bncilor i n activitile clienilor lor care pot fi persoane fizice i juridice. De asemenea, att cererea, ct i oferta pe piaa valutar pot fi generate i de intenii speculative sau de aprare ale agenilor economici mpotriva consecinelor negative care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Transferul telegrafic al depozitelor se face de ctre bnci sau alte instituii financiare autorizate n acest sens pe baza unui ordin. Clientul care are n cont la o banc o sum ntr-o moned convertibil emite ordin ctre banca respectiv, prin telex, s-i schimbe ntreaga sum sau numai o parte, ntr-o alt moned. Potrivit ordinului banca va micora suma din primul cont sau o va lichida, iar suma din al doilea cont o va spori corespunztor cursului de schimb dintre cele dou monede. Cele dou conturi pot aparine aceluiai client sau unor clieni diferii i pot fi la aceeai banc sau nu. Pentru realizarea operaiilor pe piaa schimburilor valutare, bncile i stabilesc cursuri de cumprare i de vnzare pentru monedele convertibile ale diferitelor ri, pe care le afieazPagina 14 din 117


pe terminale video i le comunic telefonic clienilor interesai, dar care se schimb permanent, chiar n decursul aceleiai zile, n funcie de evoluia situaiei lor. Cursul de vnzare este ntotdeauna mai mare dect cel de cumprare, diferena dintre cele dou cursuri revenind bncii sub form de comision. Cursul reprezint expresia volumului i dinamicii cererii i ofertei pe piaa schimburilor valutare. Pieele valutare sunt supuse legislaiei financiare i monetare a statului pe teritoriul cruia funcioneaz, fiind supuse controlului bncii centrale sau altor autoriti financiare. Dintotdeauna guvernele i bncile lor centrale au ncercat s influeneze piaa valutar. De obicei aceasta se realizeaz prin 2 modaliti principale: controlul valutar i intervenia. Regulile de control valutar i mpiedic pe cetenii unei ri de la anumite operaii cum ar fi trimiterea de bani n strintate - care sunt percepute de banca central ca avnd efecte negative asupra ratei de schimb. Intervenia poate mbrca 2 forme: fie schimbarea nivelului ratei dobnzii pentru a face moneda intern mai mult sau mai puin atractiv pentru strini, fie prin vnzarea sau cumprarea de moned pentru a-i ridica sau cobor valoarea de pia. Interveniile asupra ratei dobnzii la moneda naional pleac de la premisa c nivelul ratei dobnzii influeneaz deciziile agenilor economici privind deinerea de moned, respectiv de valut. Astfel, cnd moneda naional sufer presiuni de scdere, prin ridicarea ratei dobnzii, agenii economici sunt stimulai s pstreze moneda naional, ceea ce duce la ntrirea cererii n raport cu oferta i deci la o influen pozitiv asupra cursului monedei. Invers, cnd moneda naional este n apreciere, o reducere a ratei dobnzii scade cererea, reducnd cursul monedei. Statele pot s aplice mijloace de control mai accentuat asupra schimbului valutar, forma extrem a controlului fiind monopolul valutar, respectiv dreptul exclusiv al statului de a efectua operaiuni pe piaa valutar. Dac monopolul valutar este specific statelor cu economie de comand, forme mai mult sau mai puin accentuate de control se practic n multe ri din lume, ndeosebi n cele n curs de dezvoltare. Printre acestea se numr: Limitarea posibilitilor de preschimbare a monedei naionale n valut, att n ceea ce privete persoanele ndreptite, ct i sumele de preschimbat; Limitarea convertibilitii la operaiunile de cont curent; Interzicerea cumprrii valutei la termen inexistena pieei forward; Obligaia rezidenilor de a repatria i preschimba n moned naional veniturile n valut obinute n strintate etc.

Pagina 15 din 117


CAPITOLUL II CARACTERISTICI ALE PIEEI VALUTARE DIN ROMNIA

2.1 Operatiuni valutare desfasurate pe teritoriul Romaniei Pe teritoriul Romaniei, incasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile, precum si alte tranzactii financiare si de capitaluri intre persoanele juridice rezidente si intre acestea si persoane fizice rezidente se realizeaza numai intre moneda nationala (leu). Operatiunile valutare se pot efectua numai intre rezidenti si nerezidenti si numai prin conturi deschise in Romania, la societati bancare autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa efectueze astfel de operatiuni. In zonele cu regim vamal special, precum si in situatiile prevazute de reglementarile legale in vigoare, se pot efectua si operatiuni valutare intre rezidenti numai cu autorizarea prealabila a Bancii Nationale a Romaniei. Operatiuni de vinzare si/sau cumparare de valute se pot efectua numai pe piata valutara. Prin operatiuni valutare se intelege incasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile, tranzactiile financiare si de capitaluri cu valori mobiliare si imobiliare exprimate in monedele altor tari sau in unitati monetare compozite de tipul D.S.T. (Drepturi speciale de tragere) si E.C.U. (Unitatea europeana de cont), precum si operatiunile efectuate in moneda nationala "leu", atunci cind acestea din urma au loc intre rezidenti si nerezidenti. Sunt considerati rezidenti din punct de vedere valutar : a) persoanele juridice rezidente : institutiile publice, ambasadele, consulatele sau alte reprezentante ale Romaniei in strainatate ; regiile autonome, societatile comerciale, asociatiile, cluburile, ligile si orice alte persoane juridice autorizate sa desfasoare activitati in Romania, cu caracter lucrativ sau nonprofit ; sucursalele, filialele, reprezentantele si agentiile firmelor straine inregistrate in Romania ; b) persoanele fizice rezidente : persoanele fizice, cetateni romani, cu domiciliul in Romania ;

Pagina 16 din 117


persoanele fizice de alta cetatenie si persoanele fara cetatenie (apatrizi), cu domiciliul in Romania. Sunt considerati nerezidenti din punct de vedere valutar : a) persoanele juridice nerezidente : persoanele juridice care nu sunt inregistrate si autorizate sa desfasoare activitati in Romania ; ambasadele, consulatele sau alte reprezentante ale altor tari in Romania, precum si organizatiile internationale sau reprezentante ale unor astfel de organizatii care functioneaza in Romania ; sucursalele, filialele, reprezentantele si agentiile unor firme romanesti care desfasoara activitati si sunt inregistrate in strainatate ca persoane juridice ; b) persoanele fizice nerezidente : persoanele fizice, cetateni straini, care lucreaza in cadrul ambasadelor, consulatelor si reprezentantelor altor tari in Romania sau in cadrul unor organizatii internationale sau reprezentante ale acestora care functioneaza in Romania ; persoanele fizice, cetateni straini, precum si persoanele fara cetatenie (apatrizi), cu domiciliul in strainatate. Persoanele juridice si fizice rezidente au dreptul sa detina active in valuta si sa dispuna integral de acestea in conditiile reglementarilor legale. Persoanele juridice rezidente sunt obligate sa incaseze sumele in valuta aferente exporturilor de bunuri si servicii, precum si din orice alte operatiuni si tranzactii cu nerezidenti in conturile deschise la societati bancare autorizate de Banca Nationala a Romaniei. 2.1.1 Operatiuni valutare curente (de cont curent) In sensul legislatiei din tara noastra constituie operatiuni valutare curente (de cont curent) tranzactiile intre rezidenti si nerezidenti sub forma operatiunilor valutare care se refera la : a) exportul si importul de bunuri, inclusiv pentru prelucrare (processing), precum si bunurile procurate de carausi in porturi si aeroporturi ; b) exportul si importul de servicii : transport marfuri si pasageri, asigurari si servicii financiare, comunicatii, lucrari de constructii, leasing operational, marketing si operatiuni inrudite, servicii audiovizuale, culturale, sportive si alte servicii, licente, brevete, drepturi de autor etc. ;Pagina 17 din 117


c) cheltuielile pentru calatorii turistice, in scop medical si educational, in interes de serviciu ; d) cheltuielile ambasadelor si ale misiunilor diplomatice, precum si ale organizatiilor internationale sau ale reprezentantilor acestora ; e) veniturile din investitii directe si de portofoliu sau din operatiuni de cont financiar si de capital sub forma de dividende, profituri si dobinzi ; f) transferurile curente reprezentind contributii, cotizatii sau taxe la organizatii internationale sau la alte institutii cu caracter regional sau international ; g) orice tranzactii care nu incadreaza in operatiunile valutare de cont financiar si de capital prevazute la capitolul precedent. Operatiunile valutare curente (de cont curent) se realizeaza de societatile bancare in nume propriu si/sau in contul clientilor in conformitate cu practica internationala, cu respectarea reglementarilor si in conditiile normelor Bancii Nationale a Romaniei. Societatile bancare pot acorda credite in valuta persoanelor juridice rezidente numai pentru operatiuni de import de bunuri si servicii. 2.1.2 Operatiuni valutare de cont financiar si de capital Constituie operatiuni valutare de cont financiar si de capital tranzactiile dintre rezidenti si nerezidenti sub forma operatiunilor valutare care se refera la : a) investitii directe ale rezidentilor in strainatate (sub forma de investitii mobiliare sau imobiliare) ; b) investitii de portofoliu ale rezidentilor in strainatate (sub forma de valori mobiliare : actiuni, obligatiuni, titluri de stat, bonuri de tezaur sau alte titluri de valoare) ; c) imprumuturi si credite acordate nerezidentilor sau depozite ale rezidentilor constituite in strainatate ; d) imprumuturi si credite primite de rezidenti sau depozite ale nerezidentilor detinute de rezidenti in conturi la societati bancare din Romania ; e) orice transferuri valutare ale rezidentilor care nu au in corespondent o contraprestatie (cum ar fi : succesiuni, donatii, ajutoare, cadouri, transferuri ale emigrantilor, pensii, alocatii etc.). 2.1.3 Conturi in valuta

Pagina 18 din 117


Persoanele juridice si fizice, rezidente si nerezidente, pot deschide conturi in valuta la societatile bancare autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa efectueze operatiuni valutare. Detinerea in strainatate de disponibilitati in conturi bancare sau sub forma de orice alte active in valuta, precum si utilizarea acestora de catre persoane juridice rezidente pot fi facute numai pe baza si in conditiile autorizarii prealabile a Bancii Nationale a Romaniei. Alimentarea conturilor in valuta ale persoanelor juridice rezidente si utilizarea disponibilitatilor din aceste conturi se pot efectua numai prin operatiuni valutare cu nerezidenti, prin vinzari/cumparari pe piata valutara, precum si in cazurile autorizate de Banca Nationala a Romaniei. Clasificarea fiecarei tranzactii ca fiind operatiune valutara curenta (de cont curent) sau de cont financiar si de capital se fac de catre societatile bancare pe baza documentatiilor specifice tranzactiilor respective si a declaratiilor "bona fide" prezentate de clienti. Persoanele fizice rezidente care realizeaza venituri in valuta in strainatate pot pastra sumele respective in conturi deschise la banci in strainatate. Alimentarea conturilor in valuta ale nerezidentilor se poate efectua prin depuneri in numerar pe baza de documente care sa ateste provenienta sumelor (declaratie vamala purtind data ultimei intrari in Romania, buletin de schimb valutar, eliberate pe numele titularului de cont) sau prin transfer bancar din conturi ale nerezidentilor sau rezidentilor. Titularii acestor conturi pot utiliza in mod liber disponibilitatile lor valutare prin transferuri catre rezidenti sau nerezidenti, prin vinzari de valuta contra moneda nationala "leu" pe piata valutara din Romania sau prin ridicari de sume in numerar in conformitate cu prevederile prezentului regulament. Misiunile diplomatice, consulare si reprezentantele Romaniei in strainatate au dreptul sa detina conturi la banci din strainatate pentru efectuarea operatiunilor valutare necesare desfasurarii activitatii lor. Persoanele juridice si fizice nerezidente pot deschide conturi in moneda nationala "leu" la societati bancare autorizate sa functioneze in Romania. Alimentarea conturilor in lei se poate face cu sume provenite din cumparari pe piata valutara sau din activitati legale realizate pe teritoriul Romaniei. La fiecare alimentare a contului in lei, titularul acestuia are obligatia sa depuna la banca o declaratie scrisa asupra provenientei sumelor respective. Disponibilitatile din aceste conturi in lei pot fi utilizate de titulari numai pentru plati in lei pe teritoriul Romaniei. 2.2 Piata valutara in Romania

Pagina 19 din 117


Piata valutara din Romania se compune din totalitatea operatiunilor de vinzarecumparare de valuta contra monedei nationale (leu) dintre intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei in nume si in cont propriu sau in numepropriu si in contul clientilor, inclusiv ale caselor de schimb valutar. Cursurile de schimb ale leului fata de monedele altor tari si fata de monedele compozite (D.S.T. si E.C.U.) se stabilesc pe piata valutara, pe baza cererii si ofertei si cu respectarea procedurilor elaborate de Banca Nationala a Romaniei. Formarea i dezvoltarea pieei. In conditiile economiei centralizate, principala caracteristica a politicii valutare a fost monopolul valutar, avand drept consecinta izolarea din punct de vedere valutar a interne in raport cu exteriorul. Moneda nationala era neconvertibila, cursul de schimb avea un caracter formal, el neavand nici o influenta asupra importurilor si exporturilor. Singurele institutii care puteau efectua cumpararai si vanzari de mijloace de plata straine, precum si decontari cu strainatatea erau Banca Nationala a Romaniei si Banca Romana de Comert Exterior. Dupa 1989, ca si alte mecanisme vitale ale economiei nationale, regimul valutar nu a putut fi reorientat dintr-o data, etapele parcurse reflectand conceptia despre reforma economica din Romania. Reglementarea partiala si treptata a regimului valutar a fost determinata de numerosi factori, intre care cei mai importanti au fost manifestarea confuziei ca urmare a descentralizarii responsabilitatilor institutionale, pregatirea lenta a tranzitiei si strategia de reforma lgraduala adoptata. Piata valutara este o componenta de baza a pietei monetare, mai ales in conditiile unei tot mai largi deschideri a tarii catre exterior. In 1990, responsabilitatile cu privire la regimul valutar si activitatea de comert exterior au fost difuzate la nivelul Guvernului intre Ministerul Economiei Nationale, Ministerul Finantelor si Banca Romana de Comert Exterior. Incepand cu luna mai 1991, elaborarea politicii valutare a devenit responsabilitatea Banca Nationala a Romaniei. Dupa aceasta data procesul de formare i dezvoltare a pieei a fost iniiat, reglementat i supravegheat de ctre Banca Naional a Romniei, n virtutea rolului ei de banc central. In evolutia pietei valutare din Romania se pot distinge urmatoarele momente principale: Prima reglementare valutara de dupa 1989 este continuta in Legea nr. 15/august 1990, prin care regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat primesc dreptul de a

Pagina 20 din 117


efectua direct operatiuni de comert exterior si de a dispune de o parte din veniturile in valuta pe care le detin (initial 30%, apoi 50% de la 1 februarie 1991); La data de 18 februarie 1991, a fost deschisa piata valutara interbancara, organizat ca fixing de genul licitaiei nchise sau ferme. Pe aceasta piata se tranzactiona partea de 50% ramasa la dispozitia exportatorilor. Consecinta imediata a fost existenta a doua cursuri de schimb ale monedei nationale: unul fix (stabilit in luna noiembrie 1990 la 35 lei/dolar si puternic supraevaluat) si altul flotant, stabilit pe piata interbancara. n august 1991 au fost create casele de schimb, unde persoanele fizice pot face operaiuni de schimb valutar, n condiii limitative pentru cumprarea de valut i mai permisive pentru vnzarea de valut. In noiembrie 1991 a fost introdus Noul regulament valutar, prin care s-a declarat convertibilitatea limitata interna de cont curent si s-au eliminat cursurile multiple ale monedei nationale. Noul mecanism prevedea vanzarea integrala catre banci a incasarilor in valuta ale agentilor economici (full-surrender). La data de 11 noiembrie 1991, a avut loc unificarea cursului oficial de 60 lei / $ cu cel interbancar ajuns la circa 300 lei / $.noul curs a fost stabilit la 180 lei/dolar. La acset nivel au fost aliniate preturile materiilor prime si ale tuturor celorlalte importuri, masura care a reprezentat un pas important pe calea armonizarii preturilor interne cu cele internationale; In perioada februarie mai 1992 cursul a fost inghetat la nivelul de 198 lei/dolar pana in luna martie si la 226 lei/dolar pana in luna mai. Decizia a fost adoptata de BNR la cererea expresa a Guvernului; In luna mai 1992, dupa consultarea cu Guvernul si in conformitate cu prevederile noului acord stand-by cu Fondul Monetar International, Banca Nationala a adoptat un nou regim valutar (Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare) impreuna cu un pachet de masuri de politica economica, urmarindu-se recastigarea increderii agentilor economici Modificarile aduse erau esentiale:Pagina 21 din 117


1) permitea tuturor persoanelor juridice, indiferent de forma de organizare(cu capital de stat, mixt sau privat), sa detina conturi valutare. 2) agentii economici au dreptul de a pastra integral incasarile valutare din export, in conturi deschise la banci din Romania (full-retention), precum si dreptul de a le utiliza fara restrictii pentru operatiuni de cont curent; 3) a fost declarta convertibilitatea interna de cont curent, fara acceptarea articolului VIII din statutul FMI; 4) persoanele fizice au dreptul sa cumpere valuta de la casele de schimb, in limita unui plafon de 500 dolari SUA anual. martie 1994, in vederea trecerii la o piata valutara interbancara, au fost simplificate normele de organizare si functionare a licitatiei valutare. Mecanismul de formare a cursului valutar a fost liberalizat de facto. De la 1 august 1994 pe baza memorandumului incheiat cu Fondul Monetar International, aprobat de Parlament, a fost introdus un nou regulament de derulare a tranzactiilor pe piata valutara. A fost introdus mecanismul pietei valutare interbancare, functionand dupa principii consacrate pe plan inernational. Cursurile sunt determinate pentru fiecare tranzactie, prin negociere intre bancile comerciale si clienti. Astfel, cursul valutar este stabilit prin relatia directa dintre cerere si oferta de valuta. Piata valutara a dobandit un nou continut, dat in primul rand de continuitatea derularii operatiunilor de-a lungul unei intregi zile bancare. S-a renuntat la stabilirea cursului de schimb de BNR, Banca Centrala pastrandu-si doar prerogativele conferite de lege: -reglementarea si supravegherea pietei valutare interbancare. -autorizarea si supravegherea intermediarilor pe aceasta piata. -conducerea politicii valutare. Patru banci comerciale aveau calitatea de delar pe piata valutara interbancara: Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, Bancorex si Banca Comerciala Ion Tiriac. septembrie 1994 toate bancile persoane juridice romane au primit autorizatia de dealer pe piata valutara interbancara.

Pagina 22 din 117


iunie 1995 - societatile bancare persoane juridice straine au primit autorizatia de dealer pe piata valutara interbancara. Zilnic pozitia valuatara neta nu trebuia sa depaseasca 1 milion dolari SUA. februrie 1996 BNR a stabilit nivelul maxim admisibil al pozitiei valutare zilnice pentru banci si case de schimb. Pozitia valutara totala nu trebuiea sa depaseasca zilnic, 10% din fondurile proprii ale fiecarei societati bancare. Acestea trebuie sa stabileasca zilnic pozitiile valutare lungi, scurte si totale. Sumele in valuta care depasesc acest nivel sunt vandute obligatoriu BNR. De la 18 februarie 1997 potrivit programului stabilit de BNR in acord cu Guvernul, piata valutara a fost deschisa tuturor bancilor, in sensul ca bancile-broker au devenit egale bancilor-deler. Prin aceasta decizie sa facut un pas decisiv catre liberalizarea monedei nationale, ridicandu-se concurenta pe piata si stabilirea unui curs real al leului. Aceasta data coincide totodata cu intrarea in vigoare la 1 februarie 1997 a Legii concurentei. BNR si-a pastrat 3 posibilitati de a interveni pe piata valutara: prin reglementari specifice de natura sa accentueze liberalizarea; prin cumparari si vanzari de valuta, pentru echilibrarea cererii cu oferta; prin rata dobanzilor. Decembrie 1997 - Liberalizarea integrala a pietei valutare privind tranzactiile de cont curent s-a realizat treptat si s-a definitivat la sfarsitul anului o data cu eliminarea ultimelor restrictii la tranzactiile de cont curent. Reglementarile nou introduse au vizat: trazactiile de cont curent: eliminarea restrictiilor impuse caselor de schimb cu privire la plafoanle de casa in lei si valuta, introduse in 1996; tranzactiile de cont de capital: liberalizarea investitiilor directe ale nerezidentilor (conferirea dreptului nerezidentilor de a realiza investitii straine in Romania); accesul liber al nerezidentilor pe piata valutara interbancara atat pentru tranzactiile la vedere cat si pentru cele la termen; liberalizarea repatrierii investitiilor straine si a veniturilor ce decurg din aceste investitii. 2.2.2 Structura pieei valutarePagina 23 din 117


Piaa valutar cuprinde: segmentul pieei valutare pentru agenii economici (piaa valutara interbancar); segmentul pieei pentru populaie (casele de schimb valutar). Cel mai reprezentativ segment al pieei valutare este piaa interbancar cu cele dou componente: a) piaa la vedere; b) piaa la termen. piaa la vedere este determinat de tranzaciile la vedere. Acestea se concretizeaz n operaiuni de vnzare sau cumprare de valut n aceeai zi (sau maxim 48 de ore) astfel nct momentul tranzaciei coincide cu momentul formrii cursului valutar al zilei. Tranzaciile la vedere mresc viteza de circulaie a devizelor i uureaz derularea tranzaciilor de import-export. piaa la termen este determinat de tranzaciile la termen concretizate n ncheiere imediat, dar cu livrare a valutelor dup un termen prestabilit n momentul ncheierii tranzaciei. 2.2.3 Licitaiile valutare Piaa licitaiilor valutare deschisa la 18 februarie 1991, a reprezentat primul pas important spre liberalizarea cursului monedei nationale si totodata un pas de tranzitie catre actuala pieta valutara interbancara. Licitatiile valutare se bazeau pe urmtoarele principii: Concentrarea ordinelor agenilor economici privind vnzarea i cumprarea de valut pe o pia unic, centralizat, prin intermediul bncilor autorizate; Stabilirea unui curs de echilibru al pieei, prin confruntarea cererii cu oferta printr-un mecanism de fixing, derulat sub supravegherea BNR; Accesul limitat la pia: se admiteau numai cereri pentru tranzacii n cont curent i se practicau numai operaiuni spot (la vedere, cu decontare n dou zile). Mecanismul pieei cuprindea mai multe faze: n primul rnd, agenii economici care aveau nevoie de valut se adresau unei bnci autorizate ca intermediar financiar, justificnd cererea de valut printr-un contract extern sau un document care s ateste existena unei operaiuni valutare n cont curent. La rndul lor,Pagina 24 din 117


deintorii de valut se adreseaz bncii pentru a solicita participarea la licitaia valutar n calitate de vnztor. Bncile, care acionau ca brokeri intermediari blocau n cadrul cererilor de cumprare suma echivalent n lei din contul clientului; n cazul cererilor de vnzare era blocata suma n valut pe care clientul dorea s-o ofere pe piaa valutar. n al doilea rnd, n fiecare zi lucrtoare, se organiza n sediul Bncii Naionale o edin de licitaie. Ordinele venite de la clieni (se admiteau numai ordine cu limit de pre) erau puse fa n fa toate cele de vnzare cu toate cele de cumprare urmrindu-se determinarea cursului de echilibru, respectiv cel care permite maximum de tranzacii. La acest curs (numit curs de licitaie) erau executate de ctre bncile comerciale toate ordinele de cumprare ale clienilor lor, cu pre mai mare sau egal fa de cursul de licitaie i toate ordinele de vnzare cu pre mai mic sau egal n raport cu cursul de licitaie. Obligaia de a se utiliza cursul de licitaie se refer la ordinele mai mari de 2000 $, limit modificat ulterior la 5000 $. n al treilea rnd, cursul de licitaie servete drept reper pentru operaiunile care se desfoar n afara licitaiilor valutare (permise pentru ordine sub 2000 / 5000 $), precum i pentru operaiunile de la casele de schimb (marja de variaie a cursului efectiv fiind limitat la 2%. Mecanismul pieei de licitaie, cu formarea cursului de schimb prin fixing la banca central, prezenta mai multe dezavantaje: bncile acionau numai n contul clienilor (ca brokeri), neavnd un rol activ n definirea cursului de echilibru; cursul era fix i valabil 24 de ore; se stabilea numai un curs spot (la vedere); clienii bncilor nu aveau posibilitatea s-i aleag dintre mai multe cursuri pe cel mai avantajos. n vederea depirii acestor neajunsuri, la 1 august 1994 a fost pus n funciune piaa valutar interbancar. Piaa valutar interbancar. Piaa valutar interbancar se definete ca o pia continu, n care se efectueaz vnzri i cumprri de valute la vedere (spot) i la termen (forward) contra monedei naionale la cursuri de schimb determinate liber de intermediari autorizai de Banca Naionala a Romniei s participe n nume i n cont propriu sau n nume propriu i n contul clienilor.

Pagina 25 din 117


Principiile de operare pe aceast pia sunt urmtoarele: Concentrarea ordinelor de vnzare cumprare de valut la bncile comerciale autorizate (o pia descentralizat); Obligaia bncilor de a face piaa, oferind, la solicitarea clienilor, preuri de vnzare i, respectiv, cumprare a valutelor pe care le lucreaz; Extinderea cmpului operaiunilor: se admit att operaiuni spot (la vedere), ct i operaiuni forward (la termen), acestea din urm pentru cel puin trei termene 1 lun, 3 luni i 6 luni. 2.2.4.1 Mecanismul tranzactiilor pe piata valutara interbancara Mecanismul pieei devine, n aceste condiii, mai flexibil i cuprinztor. Clienii (agenii economici) se adreseaz bncilor autorizate cu cererea de vnzare/cumprare de valut. Bncile vor oferi un pre de vnzare a valutei (ask preul cerut) la care clienii pot cumpra de la banc i un pre de vnzare a valutei (bid preul oferit) la care clienii pot vinde bncii valut. Pentru a putea participa la piaa valutar interbancar, clientul poate s fac dovada unei operaiuni de natura contului curent. Pe de alt parte, bncile pot aciona att ca brokeri n nume propriu, dar pe contul clientului ct i ca dealeri n nume i cont propriu. ntre orele 9 -13 bncile execut ordine ale clienilor, iar dup orele 13 tranzacioneaz valut n nume propriu. Ultima parte a zilei este destinat nchiderii poziiilor valutare, adic vnzrii / cumprrii de valut pn la ncadrarea n normele de expunere stabilite de BNR. Banca Naional a Romniei are urmtoarele atribuii: a) reglementeaz i supravegheaz piaa valutar interbancar; b) autorizeaz i supravegheaz intermediarii pieei valutare interbancare ; c) particip pe piaa valutar interbancar n scopul conducerii politicii valutare i al protejrii monedei naionale ; d) public zilnic un curs de schimb de referin al leului. Cursul spot se prezint sub trei forme: Cursul afiat, care este un curs indicativ al bncii i rmne n principiu neschimbat n cursul unei zile; Cursul cotat, care este un curs efectiv (la care banca ncheie tranzaciile) i fluctueaz n cursul zilei;

Pagina 26 din 117


Cursul de referin, care se stabilete de ctre BNR la sfritul programului i reprezint media ponderat a cursurilor din sistemul bancar. Este de remarcat diferena dintre cursul de referin n cazul licitaiei valutare (un curs efectiv, fix, la care se execut toate ordinele de vnzare / cumprare care corespund nivelului acestuia) i cursul de referin al BNR n cazul pieei valutare interbancare (un curs nominal, avnd ca principal rol de a servi drept reper instituiilor bugetare vam, poliie, curtea de conturi, regiilor autonome, oricror persoane fizice i juridice interesate). Prin intermediul pieei libere actuale, moneda naional se afl n regim de convertibilitate intern, limitat de cont curent. Limitarea convertibilitii este relevat, n primul rnd, de caracterul su intern, ceea ce nseamn c moneda naional se poate schimba numai n interiorul rii pe valuta care a ajuns aici pe diferite ci, iar schimbul se efectueaz n principal pentru ageni economici rezideni, n timp ce pentru nerezideni persoane fizice nu este permis, iar pentru anumite persoane juridice doar n condiii care decurg din reglementrile n vigoare. Limitarea decurge, n al doilea rnd, din faptul c se refer la operaii de cont curent i numai parial la operaii de capital. n condiiile acestei piee, agenii economici pot reine integral ncasrile de valut din operaiuni de export, vnztorii i cumprtorii de valut pot depune oricnd n decursul zilei de lucru ordine care vor fi executate, iar Banca Naional are rolul de reglementare i supraveghere fiind totodat obligat s stabileasc i s publice cursul oficial care nu este obligatoriu pentru agenii economici ci orientativ. n februarie 1997 au fost luate noi msuri pentru consolidarea pieei valutare i s-a acordat drept de operare pe piaa interbancar tuturor bncilor interesate care dobndesc calitatea de dealeri liberalizndu-se piaa valutar. Pocesul de consolidare al pietei valutareare a continuat in 1998 cu un nou pas important, liberalizarea tuturor tranzactiilor de cont curent si accesul populatiei la valuta, prin intrarea in vigoare de la 1 februarie 1998 a noului Regulament valutar. Bncile afieaz un curs propriu la vnzare i la cumprare la care sunt dispuse, n funcie de situaia pe care o au, s efectueze operaiuni cerute de clieni. Acest curs se formeaz n funcie de cererea i oferta proprii fiecrei bnci, dar nu este rupt nici de cursul oficial, nici de cursurile celorlalte bnci care acioneaz pe piaa interbancar, ntruct clienii i pot alege orice banc la care cursul le este cel mai convenabil i, n plus, bncile vnd i cumpr unele de la altele. Ordinele de vnzare primite de bnci sau ali intermediari autorizai de la clienii lor nu trebuie justificate n nici un fel. Ordinele de cumprare trebuie nsoite ns de o documentaiePagina 27 din 117


adecvat. Clientul poate cumpra numai pentru achitarea unei datorii externe pe care o are i n acest sens el trebuie s dea instruciuni complete de plat la extern i s probeze dac natura operaiei respective este de cont curent sau de capital. Sumele cumprate pot fi folosite numai pentru scopul n care au fost procurate. n cazul n care nu sunt folosite potrivit documentaiei prezentate la cumprare, sumele respective trebuie revndute pe piaa interbancar n maxim 7 zile de la expirarea termenelor respective. Cursul afiat de bnci poate fi schimbat oricnd, n funcie de raportul cerere-ofert. Dac o banc primete un ordin care depete puterea sa de cumprare sau dac este pus n situaia s vnd anumite cantiti de valute pentru care nu are clieni, va iei pe piaa interbancar, ceea ce nseamn c se va adresa altor bnci i va realiza operaiunea cu aceea care-i propune cel mai convenabil curs.

2.2.4.2 Conditii de autorizare a participantilor Pe piaa valutar interbancar se pot executa vnzri i cumprri de valute la vedere i la termen. Principalii operatori pe aceast pia sunt bncile comerciale. Participarea pe piaa valutar interbancar este condiionat de obinerea unei autorizaii de la Banca Naional a Romniei. n vederea obinerii autorizaiei solicitanii vor trebui sa probeze ndeplinirea unor condiii minime pentru calitatea de broker sau dealer: a) existenta unui capital social adecvat; b) nu poate fi autorizata participarea pe piata valutara a intermediarilor fata de care a fost initiata procedura legala de reorganizare si lichidare judiciara; c) existenta unei structuri organizatorice distincte si a unui spatiu specific pentru activitatea de intermediere valutara; d) reglementarea prin norme proprii a: procedurilor de lucru cu clientii; relatiei cu alti intermediari (modul de comunicare, de confirmare si de decontare a tranzactiilor); competentelor si limitelor valorice pana la care se poate angaja fiecare arbitrajist, precum si limitele de lucru cu ceilalti intermediari autorizati; penalizarilor convenite in relatia cu clientii, precum si cu alti intermediari autorizati; sistemului de evidenta contabila a operatiunilor valutare;

Pagina 28 din 117


e) desemnarea personalului implicat in activitatea de shimb valutar, respectiv lista nominala a arbitrjistilor, vechimea in profesie, inclusiv vechimea si activitatea de schimb valutar, precum si nominalizarea arbitrajistului-sef; f) relatii de corespondent stabilite prin conturi deschise in strainatate, pentru cel putin una din urmatoarele 6 valute: USD, GBP, DEM, FRF, CHF, ITL. g) existenta unui sistem opertional specific respectiv: echipament informational specific, de tipul Reuters sau Dow Jones; echipamente tehnice specifice pentru plati si comunicatii( linii telefonice interne si internationale, sistem de inregistrare a convorbirilor telefonice, telex, SWIFT, fax etc.) 2.2.4.3 Principii de desfurare a tranzaciilor pe piaa valutar interbancar Principiile de desfurare a tranzaciilor pe piaa valutar interbancar, conform Regulamentului privind efectuarea operaiunilor valutare, sunt urmtoarele: Toi intermediarii autorizai au obligaia de a contribui permanent la creterea standardului profesional i a reputaiei pieei valutare interbancare din Romnia. Piaa valutar interbancar din Romnia funcioneaz n fiecare zi lucrtoare ntre orele 9,00 i 14,00. Intermediarii autorizai s opereze pe piaa valutar interbancar sunt obligai s afieze permanent, n timpul orelor de funcionare a pieei valutare interbancare, att la ghieele lor de lucru cu clienii, ct i prin sisteme de difuzare a informaiei (tip Reuters, Telerate), cursurile de schimb orientative ale leului (vnzare / cumprare), la vedere (spot) i la termen (forward), pentru cel puin urmtoarele valute : - dolarul american (USD) - marca german (DEM) - francul francez (FRF) - lira sterlin (GBP) - francul elveian (CHF) - lira italian (ITL) Marja dintre cursurile de vnzare i cele de cumprare va fi determinata liber pe piaa valutar interbancar. Cotaia va fi direct i va avea ca baz unitatea monetar a Romniei - leul (fr subdiviziuni). Cursul de schimb la termen va fi cotat pentru cel puin urmtoarele scadene:Pagina 29 din 117


o lun ( 1 M ) trei luni ( 3 M ) ase luni ( 6 M ) noua luni(9M) douasprezece luni (12M); Intermediarii autorizai ca dealeri au obligaia s coteze, att pentru clieni, ct i pentru ceilali intermediari autorizai, cursuri de schimb ferme sau informative, la solicitarea acestora. n situaia n care cotaia ferm este acceptat de client sau de intermediarul autorizat, tranzacia este considerata ncheiat i se execut necondiionat. Relatia intermediar-client Ordinele de cumparare si de vanzare de valuta ale clientilor (rezidenti si nerezidenti persoane fizice si juridice), titulari de conturi, se completeaza pe formulare specifice (anexa1 si 2). Ordinele de cumparare la vedere si la termen ale persoanelor juridice rezidente si ale nerezidentilor vor fi insotite de documentatia justificativa (inclusiv formularul Dispozitie de plata valutara externa-DPVE sau CEREREA DE DESCHIDERE ACREDITIV - CDA) Intermediarii autorizati pot accepta primirea ordinelor de cumparare/vanzare la vedere sau la termen de la clienti si prin alte modalitati de transmisie (fax, SWIFT) cu conditia comunicarii acelorasi elemente cuprinse in formularele de cumparare/vanzare de valuta. Documentatia aferenta operatiunii va fi inaintata bancii in maxim 5 zile lucratoare. Rezidntii pot participa la piata valutara interbancara cu ordine de cumparare de valuta pentru rambursarea creditelor si achitarea dobanzilor si comisioanele aferente unui credit sau imprumut in valuta acordat de o banca rezidenta. Intermediarii autorizai i arbitrajitii (dealerii) acestora au obligaia de a asigura executarea cu prioritate a ordinelor clienilor n timpul orelor de funcionare a pieei valutare interbancare i de a nu concura executarea ordinelor acestora cu ordinele n nume i n cont propriu. Confidenialitatea este esenial pentru pstrarea reputaiei i creterea eficienei pieei valutare interbancare. n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare, intermediarii autorizai au obligaia de a pstra secretul profesional i de a nu dezvlui identitatea clientului. Tranzaciile ncheiate se execut necondiionat de ctre intermediari i se confirm clienilor prin extras de cont. Pentru tranzaciile ncheiate pe baz de ordine la curs limitat, intermediarii pot percepe clienilor comisioane liber negociate.Pagina 30 din 117


Relatia intermediar-intermediar Conducerile executive ale intermediarilor autorizai s opereze pe piaa valutar interbancar din Romnia vor fi rspunztoare i vor controla activitatea personalului implicat n astfel de operaiuni i se vor asigura c acest personal cunoate i respect prevederile legale. Conducerile executive ale intermediarilor autorizai s opereze pe piaa valutar interbancar din Romnia vor delimita clar autoritatea i rspunderea personalului implicat i se vor asigura, de asemenea, c fiecare persoan care tranzacioneaz n numele instituiei, are autoritatea i pregtirea necesar s angajeze instituia, prin fiecare tranzacie ncheiat, din punct de vedere legal (inclusiv patrimonial). Conducerile executive ale intermediarilor autorizai vor lua msuri pentru elaborarea de norme proprii prin care se vor reglementa cel puin urmtoarele : a) procedurile de lucru cu clienii; b) relaia cu ali intermediari ( linii de arbitraj, spot i forward); c) penalizrile convenite n relaia cu clienii, precum i cu ali intermediari pentru situaii de nerespectare a termenelor de decontare ale tranzaciilor ; d) modaliti i proceduri de nregistrare a operaiunilor valutare. Conducerile executive ale intermediarilor autorizai se vor asigura c personalul implicat (de regula arbitrajitii) nu ncheie, pe baza unor nelegeri cu caracter oneros sau pentru profit personal, tranzacii la cursuri de schimb n afara pieei valutare interbancare. Conducerile executive ale intermediarilor autorizai se vor asigura c personalul implicat, n special arbitrajitii : nu vor dezvlui sau discuta elemente aferente unor tranzacii valutare ncheiate cu clienii sau cu ali intermediari ; nu se vor vizita reciproc la locul de munca (sala de arbitraj) fr aprobarea expres a conducerilor executive. Conducerile executive ale intermediarilor autorizai vor lua msuri pentru delimitarea atribuiilor i departajarea activitilor de pia valutar pe compartimente distincte, conform practicilor internaionale (front office, back office, cifru i coresponden bancar). Tranzaciile ntre intermediari se ncheie n nume propriu, prin confirmare ntre arbitrajiti (telefonic, telex, Reuters dealing) i reconfirmri letrice i telex sau SWIFT codificate corespunztor (letric - specimene de semnaturi, telex - chei telegrafice, SWIFT - chei SWIFT). Reconfirmarea trebuie s includ cel puin urmtoarele elemente :Pagina 31 din 117


- contrapartida; - data ncheierii tranzaciei; - data valutei; - valuta (valutele) implicata(e); - sumele tranzacionate; - tipul tranzaciei; - cursul de schimb la vedere (spot) sau la termen (forward); - corespondenii prilor; - modalitatea de ncheiere a tranzaciei (telefon, telex, Reuters dealing). Instruciunile de plata i decontare vor fi transmise n cel mai scurt timp, de regula n aceeai zi. Folosirea instruciunilor standard de plat ntre contrapartide poate avea o contribuie semnificativ la prentmpinarea apariiei unor eventuale diferene sau erori n decontarea sumelor tranzacionate. La primire, documentele de mai sus se verific i, pentru eventualele diferene, prile vor lua legtura n vederea soluionrii situaiei pe cale amiabil. n caz de litigiu, prile pot recurge la instane de arbitraj preconvenite. Banca Naional a Romniei poate arbitra litigii aprute n aplicarea prevederilor prezentelor norme, dar numai dup ce prile implicate dovedesc c au epuizat toate posibilitile de soluionare pe cale amiabil. n astfel de cazuri, prile trebuie s recunoasc n prealabil principiul acceptrii necondiionate a deciziei de soluionare a litigiului adoptat de Banca Naional a Romniei. Conducerile executive ale intermediarilor autorizai s opereze pe piaa valutar interbancar din Romnia vor asigura asimilarea i utilizarea de ctre personalul implicat i de ctre arbitrajiti, n special, a expresiilor uzuale, precum i cunoaterea nelesurilor general acceptate n practica internaional.

2.2.4.4 Cerine ale dezvoltrii pieei valutare interbancare ntrirea monedei naionale i trecerea la convertibilitatea deplin depind de dezvoltarea i perfecionarea pieei valutare. n acest sens, o cerin esenial rmne abandonarea controlului pieei prin mijloace extraeconomice i prezervarea condiiilor de formare a cursului real de schimb. Desigur, banca central poate influena cursul prin intervenii pe pia (vnzare de valut pentru stoparea deprecierii acesteia), prin rata dobnzii la activele denominate n leiPagina 32 din 117


(majorarea ratei dobnzii pentru ntrirea monedei naionale, respectiv relaxarea dobnzii pentru limitarea creterii cursului), prin masa monetar pe care o pune n circulaie (reducerea masei monetare pentru combaterea inflaiei i a deprecierii cursului). ns n condiiile unui grad nalt de concentrare a activelor monetare n bnci de stat sau n bnci n care statul deine o pondere important din capital, se creeaz premise pentru control indirect al cursului, ceea ce duce la deformarea realitilor pieei. n general acest gen de intervenie menine cursul la cote supraevaluate, cu ntreg lanul de consecine ce decurg de aici: Ieftinirea relativ a importurilor i contracararea msurilor de protejare a produciei interne; Scumpirea relativ a exporturilor i limitarea orientrii ctre export a industriei naionale; Deteriorarea progresiv a balanei comerciale i creterea dependenei de sursele externe de finanare; Posibilitatea apariiei de piee valutare paralele, care submineaz eforturile de stabilizare economic. Dezvoltarea pieei interbancare depinde i de fora competitiv a agenilor pieei bncile comerciale. Atenuarea poziiei dominante a unui numr redus de mari bnci de stat, accelerarea procesului de privatizare n acest domeniu, stimularea formrii i afirmrii noilor bnci private, inclusiv a celor cu capital strin, modernizarea infrastructurii bancare, a sistemelor de pli i decontri sunt cerine importante pentru consolidarea sistemului bancar n ansamblu. Totodat, rezultatele pozitive obinute n stabilizarea cursului monedei naionale expresive, nainte de toate a unor msuri de politic monetar i financiar trebuie ntemeiate n continuare pe un progres real n planul economiei reale, a produciei. n ultim instan, cursul de schimb reflect gradul de competivitate al economiei naionale, nivelul productivitii muncii. Leul va fi puternic i stabil n mod durabil numai atunci cnd prin privatizare i restructurare economia naional va ajunge la performane validate n competiia internaional. Casele de schimb valutar Operatiunile de schimb valutar pentru persoane fizice pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate de urmatoarele categorii de persoane juridice :Pagina 33 din 117


a) societati bancare autorizate sa efectueze operatiuni valutare ; b) casele de schimb valutar organizate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, cu obiect unic de activitate schimbul valutar, autorizate de Banca Nationala a Romaniei ; c) societatile comerciale de turism, autorizate de Banca Nationala a Romaniei sa organizeze ghisee de schimb valutar in vederea incasarii in lei a prestatiilor turistice (cazare si servicii suplimentare) efectuate turistilor straini. 2.2.5.1 Conditii de autorizare Casele de schimb valutar, inregistrate ca persoane juridice conform Legii nr. 31/1990, vor solicita Bancii Nationale a Romaniei acordarea de autorizatii de functionare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii : obiectul unic de activitate conform statutului si contractului de societate, inregistrate potrivit Legii nr. 31/1990, il constituie schimbul valutar pentru persoane fizice ; solicitantul prezinta dovada posesiei spatiului de lucru destinat exclusiv schimbului valutar, cu acces public direct si adresa identificabila. Se considera in posesia casei de schimb valutar acele spatii dobindite de aceasta prin contracte de vinzare-cumparare, inchiriere, subinchiriere. Nu pot fi considerate spatii de lucru, chioscurile sau alte constructii executate si amplasate in baza unor autorizatii cu caracter provizoriu. In cazul in care casa de schimb valutar solicita autorizarea unui punct de schimb valutar in cadrul unui spatiu comercial in care se desfasoara si alte activitati, amplasarea punctului de schimb valutar va fi strict delimitata de restul spatiului prin pereti despartitori ; solicitantul notifica numele si sediul societatii(lor) bancare unde are deschis contul (conturile) ; solicitantul, prezinta dovada capitalului social subscris si varsat in totalitate in numele casei de schimb valutar ca persoana juridica. Totodata, solicitantul trebuie sa dispona in cont, la data depunerii cererii de autorizare la Banca Nationala a Romaniei, de lichiditati echivalente cu 30 milioane lei, dar nu mai putin de 1,5 milioane lei pentru fiecare punct de schimb valutar. Aceste sume trebuie sa se regaseasca permanent sub forma de disponibilitati in lei sau valuta, in conturile si in casieriile casei de schimb valutar. Dovada existentei capitalului social si a disponibilitatilor (in lei sau valuta) se va face prin prezentarea unui document bancar (extras de cont) care sa ateste existenta sumei in contulPagina 34 din 117


casei de schimb valutar. Extrasul de cont va purta data depunerii documentatiei pentru autorizare la Sucursala Bancii Nationale a Romaniei ; e) personalul de conducere si cel angajat al casei de schimb valutar trebuie sa prezinte certificatul de cazier judiciar fara antecedente. Numai personalul angajat are dreptul sa efectueze operatiuni de schimb valutar ; f) casa de schimb valutar trebuie sa aiba asigurata pentru fiecare punct de schimb valutar in parte, dotarea necesara derularii activitatii de schimb valutar. Prin dotare se inteleg urmatoarele : aparat de verificare a autenticitatii bancnotelor ; conditii necesare pastrarii in deplina securitate a valorilor (sistem de alarma, casa de bani) ; g) in cazul societatilor cu aport de capital strain sau cu capital integral strain, partenerul strain sau solicitantul trebuie sa prezinte acordul Bancii Centrale din tara de rezidenta pentru transfer de capital si deschidere de cont in strainatate (tradus si autentificat la Consulatul Romaniei din tara de rezidenta) ; h) orice acte sau documente justificative ale operatiunii solicitate de catre Banca Nationala a Romaniei - Oficiul control devize in vederea autorizarii. Fiecare solicitant indeplinind conditiile de autorizare pentru schimbul valutar va plati un comision de autorizare de 100.000 lei(comision ce se actualizeaza periodic). Comisionul se va plati si pentru autorizarea ulterioara a fiecarui punct de schimb valutar, precum si pentru toate modificarile care intervin si implica emiterea unei noi autorizatii. Comisionul este supus revizuirii periodice. Societatile bancare si casele de schimb valutar pot avea in cadrul lor un numar nelimitat de puncte de schimb valutar, cu conditia sa fie indeplinite cerintele sus mentionate si sa obtina autorizarea Bancii Nationale a Romaniei - Oficiul control devize. Casele si punctele de schimb valutar pot incepe efectuarea operatiunilor de schimb valutar numai dupa emiterea autorizatiei de catre Banca Nationala a Romaniei. In termen de 7 zile de la primirea documentatiei complete, solicitata de Banca Nationala a Romaniei, sucursala judeteana a Bancii Nationale a Romaniei va analiza documentatia si va verifica pe teren existenta faptica a celor prezentate. Un exemplar din documentatia prezentata de solicitant, semnat si stampilat, pe fiecare fila, pentru conformitate cu originalul, impreuna cu referatul intocmit de sucursala Bancii Nationale a Romaniei, avizat de consilierul juridic al acesteia vor fi remise Bancii Nationale a Romaniei - Oficiul control devize.

Pagina 35 din 117


Pe baza analizei efectuate, Banca Nationala a Romaniei - Oficiul control devize va transmite sucursalei subordonate autorizatia de functionare sau ii va comunica respingerea cererii si motivul respingerii. Autorizatia de functionare sau respingerea cererii vor fi trimise solicitantului de catre sucursala Bancii Nationale a Romaniei.

2.2.5.2 Operatiuni de schimb valutar Casa de schimb valutar poate cumpara in mod liber, fara limitari, contra lei, valuta sub forma de numerar (bancnote sau monede care nu sunt divizionare), cecuri de calatorie si carti de credit, de la persoane fizice rezidente si nerezidente. Orice bancnota sau moneda falsa prezentata la un punct de schimb valutar va fi retinuta si apoi predata Politiei, casierul casei de schimb valutar avind obligatia sa intocmeasca, in schimbul bancnotei sau monedei false un proces- verbal semnat si stampilat, care sa ateste aceasta situatie, precum si datele personale ale posesorului (nume, prenume, adresa, act de identitate). Pina la data de 10 a fiecarei luni casele de schimb valutar vor transmite la Banca Nationala a Romaniei - Oficiul control devize situatia schimburilor valutare efectuate in baza autorizatiilor sus-mentionate pentru luna anterioara. Casele de schimb valutar pot sa-si stabileasca cursurile de schimb, atit cele de cumparare, cit si cele de vinzare, in mod liber. Lista cursurilor de vinzare/cumparare pentru valutele, cecurile de calatorie si cartile de credit negociate va fi afisata zilnic, la loc vizibil, la inceputul programului de lucru. Cursurile de schimb valutar afisate nu mai pot fi modificate in timpul unei zile de lucru. In cazul caselor de schimb valutar cu program non-stop acestea vor mentiona in lista de cursuri perioada de 24 de ore de valabilitate a acesteia. Listele de cursuri de schimb valutar zilnice, semnate de persoanele imputernicite de conducerea casei de schimb valutar si purtind stampila punctului de schimb valutar se vor pastra ca documente justificative, urmind ca la sfirsitul zilei de lucru sa fie anexate la registrul tranzactiilor. Este interzisa efectuarea de operatiuni unilaterale (numai cumparare sau numai vinzare de valuta), cu exceptia cazurilor cind acestea sunt determinate exclusiv de lipsa temporara de disponibilitati in valuta sau in lei. Pentru operatiunile de schimb valutar se pot incasa comisioane numai in lei. Comisioanele practicate vor fi evidentiate distinct in listele de cursuri de schimb valutar afisate

Pagina 36 din 117


zilnic si nu mai pot fi modificate in timpul zilei de lucru. Procentul de comision aplicat asupra cursului de vinzare va fi egal cu cel aplicat la cumparare. 2.2.5.3 Conturile in valuta si in lei ale caselor de schimb valutar Casele de schimb valutar isi pastreaza disponibilitatile in valuta si in lei in conturi deschise numai la societati bancare autorizate din Romania. Aceste disponibilitati pot fi, de asemenea, pastrate partial in casieriile caselor (punctelor) de schimb valutar. Disponibilitatile in valuta ale unei case de schimb valutar vor fi utilizate numai pentru operatiuni de schimb valutar. Disponibilitatile in valuta si in lei obtinute de societatile bancare din activitatea proprie de schimb valutar pot fi utilizate si pentru alte operatiuni specific bancare. Casele de schimb valutar pot cumpara si vinde in mod liber valuta pe piata interbancara, prin intermediul societatilor bancare, in limita disponibilitatilor proprii (numerar si disponibilitati in conturi bancare). Nu se admite atragerea de disponibilitati banesti in vederea participarii pe piata valutara interbancara prin altfel de operatiuni decit cele pentru care a fost emisa autorizatia de functionare. Societatile bancare care primesc ordine de vinzare/cumparare de valuta de la casele de schimb valutar au obligatia sa aplice aceleasi principii de cotare, acceptare si executare ca pentru ceilalti clienti.

2.2.5.4 Evidenta si raportarea tranzactiilor Pentru fiecare tranzactie, punctele de schimb valutar vor intocmi buletine de schimb tipizate. Asigurarea cu aceste formulare (tiparirea si dotarea punctelor de schimb valutar) intra in obligatia fiecarei case de schimb valutar. Buletinele de schimb valutar vor fi executate, inregistrate, evidentiate si utilizate ca documente cu regim special, in care scop vor purta in mod obligatoriu antet, serie si numar de ordine imprimate in procesul tiparirii lor. Buletinele de schimb valutar se intocmesc in trei exemplare, fiin

Documents

Diploma - Www.tocilar.ro