Doina Cobet . Laura Manea

DICTIONARGENTRALDT

SINONIMEALLIMBIIROMNT

eGM

t' nterj. (adesea repet. sau prelungit) 1 (ex-

:"imd. mirare, uimire, surprindere) aoleu!,:-1, ehei!, ei!, hei'!, i,!, o!, ofl, ti!,1!, vai!, <pop.

:i fam.r oi!, <pop.r elei!, uir!, <fam.r phi!, <reg.r

:rache!, tulail!, valeul A, ai yenit deja! A,'-ttd vechiul nostru pieten! 2 (exprimd indig-'tre, revoltd) ehei!, o!, vai! A, ce necuviincios;i fost fald de bdffAd 3 (exprimd bucurie,:rcdntare, entuziasm, admiralie) ah!, ehei!,::1, hei'!, i'z!, o!, ofl, ti!,vai!, <pop. gi fam.r oi!,

?op.> eiei!, <fam.r phil A, om ca dumneatazai rar tnthlneSti! A, ce bine imi pare cd ai-tt;it! 4 (exprimd durera sufeilnla. dezndlej-:2, mdhnire, amdrdciune) ah!, aoleu!, au3!,

:-1, ei!, i'?!, o!, o{!, ufl,vai!,,pop. 9i fam., ileu!,:e8., tulail!,vaidel,valeul, <inv.r vah! A, fare

-i mai doare spatele! - Ce ai? ESti supdrat?- .\l Nu md mai intreba. 5 (exprimd regret)i:l, aoleu!, eh!, ehei!, heil!, o!, ofl,vai!, <pop.

:: tam.) oi! A, rdu imi pare cd nu am linut: tnt de sfoturile mamei! 6 (exprimd plicere,-ullumire, satisfuc{ie) e'?!, eh!, ehei!, ti!, !!,rail, <fam.> phi!, uau! A, ce splendidd yi-a':4it acuarela! A, ai fi putut sd cazi dacd't te prindeam! 7 (exprimd nemullumire,-ihnire, dezamdgire) ah!, eh!, ehei!, ei!,:rltim!,1!, ufl, <pop. gi fam., nat A, ce mult. ; scuffipit vialat 8 (exprimd redmintirea:-.scd a ceva uitat) vail A, era sd uitl Adu-mi'.iine cartea pe care li-am tmprumutato!I crep. (tnv.; introduce un circ. de loc carer,lia direcliaunei m$cdri sau a unei acliuni)

.\supra. Citre. inspre. Lai. Spre.r comerciSl s.m. (inform.) a rond, ,fam.,: :edl-de-maimu{i, <engl.> at'?.

r posteri6ri loc. adj., loc. adv. (filos.; in::'j:. cu Da priori") aposterioric. Teoriile.;*ilite a posteriori au fost corecte.i pri6ri loc. adj., loc. adv. (filos.; la Kant Si; ixipolii acestuia in opoz. cu ,,a posteriori')i:ioric, transcen derrtal. Kant legitimeazd;egoriile intelectului prin deduclia a priori.r rond s.m. (inform.) a comercial, <fam.r::edi-de-maimufi, <engl.r at'?. A rond estetarmirea pentru semnul tipografrc @, utilizat*;i ales in adresele de poStd electronici.

ab initio Iabi'nitsio] loc. adv. (muz.) da

capo. Orchestra a reluat uvertura ab initio.abii s.f. (les.) dimie, plnur[, (pop.) suman,<reg., qubi, zeghe. Poartd o haind ldrdneascdde aba.

ab6c s.n. I numiritoare, <invlhambac, Aba-

cul cu bile era folosit in trecut pentru calcule.

2 (mat., tehn.; Si in forma abacd) nomogra-

md. Abacul este o diagramd cu ajutorul clr-

reia se rezolvd raPid unele calcule.

ab6ci s.f. (mat., tehn.) = abac.

abag6r s.m. linv. $ reg.) v. Abagiu.

abagiu s.m. <inv. gi reg.> abager. Abagiii

fdceau aba sau confeclionau haine de aba.

abai s.n. (inru.) v. Cioltar. $abraci. Valtrap.abajrir s.n. 1 ,rar, pilirie, ,reg., tater. Lampa

din sufragerie are abajur de portelan.2 (arg.)

v. Minifusti. Minijupi.ab5ldi s.f. (consrr. ; inv.) v. Depozit Magazie.

aband6n s.n. 1 abandonare,pirisire. 2 aban-

donare, cedare, renunlare, <fig.> capitulare.Abandonul boxerului s-a produs in repriza

a doua,

abandon6 vb. I. I1 tr. (compl. indicd fi.inle,asezdri omeneSti etc.) a lisa, a pirisi, diw.ra placa, rinv. gi pop.r a lepida, a oropsi, <inv.

gi reg.r a nepusti, a pustii, a urgisi, <inv.r a

periorisi, a trece, <fran.> a dezampara. $!aabandonat familia ti a plecat tn lume. 2 tr.(compl. indicd domenii de activitate, acliuni,

Planuri etc.) a abzice, a lhsa, a renunla. inviitorul apropiat va abandona acest planin$cient.3 tr. (compl. indicd credinle, noliuni,

doctrine, opinii etc.) a abjura, a aboli, a se

dispensa, a renega, a renunfa, a repudia, <inv.>

a se scdrbi,,fig.; inv. qi pop.r a se lepdda.

Thndra Sia abandonat propria religie.4intr.(despre oameni) a ceda, a se opri, a renunla,,fig., a capitula, a dezarma. Boxerul a abando-

nat tn repriza a doua. ll refl. fig. (despre

oameni) 1 a se confesa, a se destiinui, a se

mdrturisi, a se spovedi. S-a abandonat ei,

spunhndu-i adevdrul despre afacere.2 a se

increde, S-a abandonat fetei, destdinuinduSitrecutul.3 a selisa. S-a abandonat cu totulpldcerilor.

abandon6re s.f. 1 abandon, pirisire. Aban-donarea familiei provoacd traume copiilor.2 abandon, cedare, renunlare,,fig.i capih,rlare.

3 abjurare, abjuralie, abolire, apostazie, rene-gare, renunlare, repudiere, <fig.> pirisire,,fig.; inv. gi pop.r lepidare. A avut de suferitin urma abandondrii propriei religii.abandon6t, -A ad1.1 (despre fiinle, asezdri

omene$ti etc.) lesat, pirisit, ,inv. gi pop.,lepddat'?, oropsit, <inv. gi reg.r nlpustit, pustiu.

Copilul abandonat a Jost dat in grija unchiu-lui sdu. Satele abandonate tncep sd fie repo-

pulate,2 (despre o muncd inceputd) deliLsat,

lisat, neglijat. A reluat proiectul abandonatanul trecut.aban6s s.m., adv. I s.m. 1 (bot ) Diospyros

ebenum; eben. Abanosul este un arboretropical din familia ebenaceelor . 2 eben. Areo masd din abanos. ll adv. (modal; inv.)v. Tare. Zdravin.abat6j s.n. 1 (miner.) <reg.> ort. Din abatajulacatei mine se extrage minereu de fier.2 (mar.)

carenaj. Abatajul este opera{ia de inclinarea unei nave mici in vedcrea repardrii carenei

sau a curdldrii. 3 (anat.; arg.) t. Stomac.ab6ter s.m. (relig.; la catolici) <inv.> avb.Abatele este superiorul unei abalii.abite'zvb. III. I 1 tr. (compl. indicd cursulunui rhu, al unui drum etc.) a detwna, a

devia, a modifica, a mrta,a schtnba. Oameniiau abdtut cursul rhului pentru a protejasatul de inundasii. 2 tr., refl. (compl. sau sub.

indicd oameni; de obicei cu determ. introduseprin prep. ,de la", ,de", care indicd schimbarmdirecliei iniliale sau normale) a (se) depirta,a (se) indepirt4 ,inv.r a ostimpi. Un indicatorgrEit ia abdtut pe excursioniSti de la datina-

!ie.3 refl. (despre oameni; urmat de determ.

introduse de obicei prin prep. ,,pe la') a da'1,

a se opri, a trece, a zlbovi, <fam.r a citlca. indrum spre casd se abate pe la club.4 refl.(despre fenomene ale naturii, calamitdli etc.)

a veni, <pop.r a sosi. O mare furtund s-a

abdtut din senin dsupra orasului. ll 1 refl.(despre oameni; cu determ. introduse prinprep.

"de la') a se deplrta, a devia, a divaga,

abaterea se indepirta, (inv.> a (se) scdplta, a se sfii,,fig., a deraia, a ocoli,,fig.; inv. gi pop., a se

dezbiiera. in timpul discursului s-a abdtutde la subiect. 2 tr. (compl. indicd oameni;cu determ, introduse prin prep. ,,de la", ,de",care indicd idei, ghnduri efc.) a indepirta,<inv. gi pop.r a dezbatd, <inv.r a aplr4 a detorni.Cu multd rdbdare, a reuSit sd-l abatd de laideea sinuciderii.3 ref7. \despre oameni sau

despre ac{iuni, manifestdri etc. ale lor; cudeterm. introduse prin prep. ,,de la", care

indicd legi, reguli, obliga;ii, angajamente etc.)

a cilca, a contraveni, a inci.lca, a nesocoti, atransgresa, a viola, <inv.r a p6gi, a stropgi, <fig.;

inv.r a infrdnge, a sparge, a $tirbi. Prin ceea

ce face, se abate de h lege. 4 tr. (despre gbn-duri, idei, preocupdri etc.; compl. indicd oa-

meni) a distrage, a sustrage, <inv.r a distra.Grijile zilnice o abat de la lucru.5 tr. (despre

situalii, stdri, fenomene etc.; compl, indicdoameni) a deprima, a intrista. Atmosferaapdsdtoare din casd tl abate.6intr. (constr.

cu un pron, pers. in dat.; inv. gi reg.; dcspre

fiinle) v . Aprca. Ciquna. Niziri. Pirea. Veni.7 refl,. (tnv.; dapre oameni) v. inchna- inclna.P1eca. Ploconi. Prosterna. lll (rar) 1 tr. (com-

pl. indicd fiinle sau obiecte aJlate tn pozifieverticala; adcsea cu determ. locale introdusepin preP.

"1a", "tn) v. Arunca. Azvlrli. Cul-ca. Derama. Dobori. intinde. Lungi. Pribu-qi. Privili. Rdsturna. Trdnti. Zvdrli. 2 refl.(desprefiinle, obiecte etc.; de obicei cu determ.

locale) r. Cbdea. Nirui. Pribugi. RS.sturna.

abiitere s.f. I 1 devialie, deviere, modificare,mutare, schimbare. Abaterea cursului rduluia fost necesard pentru protejarea satului deinunda;ii. 2 oprke, trecere, zibovtre. A intdr-ziat acasd din cauza abaterii pe la club.Il 1 depirtare, deviafie, deviere, divagalie,indepfulare. Abaterea vorbitorului de la subiect

a nemulfutnit auditoriul. 2 culpabilitate,culpi, eroare, gregeald, picat, vini, vinovilie,<rari prihani, (pop.r pecetuire, (inv. qi reg.r

teahni, <reg.r bai'?, greE, oci, ponos, <inv.>

cusur, mustrare, pacoste, siblazni, scandal,smintl, srninteali rfig.r alunecare, eres, ereziei,

riticire, ,fig.; inv.> riticeali. Va fi pedepsitpentru abaterea sq dcoarece a incdlcat legea,

3 incorectitudine, neregule, (ran dezordine.A comis multe abatei in timpul dkectoratuluisdu. 4 (psih.) abnoirmitate, anomalie, anorma-litate, deviere, disfuncfie, <fig.r derapaj, <fig.;

run dezordne. Bobnvul prezintd grave abateride comportament.5 (gram., mat. etc.) excep-

1ie. in acest caz exista o abatere de la regula.abat6si s.f. (bis.; la catolici) starele, supe-rioard. Abatesa conduce o abayie.

abat6r s.n. 1 <inv. gi reg.r micelirie, <reg.r

belitoare, tdietorie, <inv.r scaun, <turc.; inv.rzalhana. Animalele pentru consum sunttdiate in abatoare.2 fig. carnaj, masacru,mlcel, omor, <fig.; liw.r hecatombd, <fig.; inv.>

mesernile. Confruntarea dintre cele doudclanuri adverse s-a transjormat intr-un ade-vdrat abator.abalie s.f. (relig.; la catolici) clawtru,locaqde cult (v. loc4sl),locag de inchinare (v. loc4sr),

locaq de rugiciune (v. loca;'), locag dumneze-

iesc (v. locaS'),loca$ sffnt (v. locapl), mlnisti-re, <lnv.> convent, monaster. TuriStii au vizitatabalia franciscand.abitit6r, -oiire adj. (reg.; despre oameni)v. Activ. Harnic. Industrios. Laborios. Mun-citor. Neobosit. Neostenit. Slrguincios.Sdrguitor. Silitor. Strdduitor. Vrednic. Zelos.

abit(L -A adj.1 (despre oameni) afectatt,amnrdt, deprimat, descuajat, dezolat, indispus,

indurerat, intristat, mihnit, necijit, prostrat,superat, trist, diw.) morn, (astezi raD zdrun-cinat2, <inv. gi pop.' obidit, supdrlLcios,.pop.r

rau, urgisit, ,fam., morcovit, ,inv. $i reg.,scirbit; supiralnic, <reg.r deginlat, imbosoiat,imboqantat, imbo,tat, suplros, gubrav, tristuit,zgulit, <inv., dosidit, oscarbit, ponosit, pricijit,<fig.r acru, citrlnit'?, cernit2, fiert2, indoliat,inlicrimat, innegurat, muiat, neguros, operit,otrivit'?, pdclos, pleogtit, plouaf, renit2, ulcerat,,fig.; fam,, avariat, dezumflat'z, rebegit, tuflit,,fig.; reg., mosordt, negurat, (fig.; inv,) ofilit.Abdtut dupi vestea primitd, s-a tnchis insine.2 (inv.; deEre cursul unui rdu, al unuidrum etc.) v. Deviat. Modificat. Schimbat'.abbeviliiin, -i s.n.,adj. (geol.) 1 s.n. chelean.

Abbevilianul este subetajul mijlociu al paleo-liticului inferior. 2 adj. chelean. Straturiarheologice abbeviliene.

abc s.n. (rar) v. Abecedar.abc6s s.n. (med., med. uet.) furuncul,,pop.,buboi, ceparl, copturi, <reg.r furnicel, paisic,

1d1a cilelei (v. fild), tdlelne, IAlinoc, !A!oc,

!d1oi, zgaibl, <inv.r ap ostirriL. A fdcut un abces

cutanat.abdici vb. 1.intr.1 (polit.; despre monarhi)<lnv.r a se prosti2, ,fig.; inv., a cobori, Regele

a iost obligat sd abdice.2 frg. (despre oameni)

areutnla. A abdicat de la propriile principiide viald.abdic6re s.f. 1 (1tolit.) <rar> abdicalie, ,inv.>

prosfrret. Abdicarea regelui a mdhnit popula-

fia.2 fig. rentn\are. A refuzat abdicarea de

la principiile proprii.abdiciilie s.f. (polit.; rar) v. Abdrcare.abdom6n s.n. (anat.) burtd,, p6,ntece, <inv.

gi pop.) male (v. ma!),intre, <pop.> buric,inimi, <fam.> tob6, <reg.r babi,baldar,bandor,bdrdan, buft, burduf, burduhan, foale, poho-

ial6, rdnzi, slabinn, slebii (v. sldbid), <inv.>

zgdu, <arg.r bufet. A durut-o abdomenul dupd

ce a mdncat pere.

abdominiil, -i adj . (anat.) venllal. Are dureriputernice tn zona abdominald.abdominocent6zi s.l. (chir.) paracentezeabdominali, puncfi e abdominald. Abdomino-centeza se executd in scopul evacudrii uneicoleclii de lichid din abdomen.abdominosc6p s.n. (med.) laparoscop,peritoneoscop. A bdominoscopul este folositin peritoneoscopie.abdominoscopie s.f . (me d.) celioscopie,laparoscopie, peritoneoscopie, ventroscopie.kin abdominoscopie se examineazd interbrulcavitdlii abdominale cu alutorul laparoscopului.

abeced6r s.n. ,rar, abc,,reg.> bufari, <inv.r

alfavita, azbucoavni, bucoavni, bucvari,siabar. Abecedarul cuprinde primele noliunide citire Si scriere.

l2taber6nt, -5 adj. 1 (despre situalii, idei,afirma{ii, manifestdri etc. ale oamenilor)absurd, elucubrant, ilogic, incoerent, irational,nelogic, neralional, stupid. in contextuldisculiei, afirma{ia lui *te aberantd. 2 (deEremodul de exprimare a cuiva, despre scrieri,texte etc.) defectuos, eronat, fals, gregit,impropriu, incorect, necorect, prost, reu,viciat, vicios, <inv. gi pop.r smintit, <inv.reroniu, <fig.r barbar,stricat. Exprimarea luiin romdnd este aberantd. 3 (biol.; despregenuri, specii etc.) denaturat.aber6n$ s.f (ad*ea constr. cu vb. ,,a Eune",,,a afirma", ,,a asculta", ,,a crede) aberalie,abnormitate, absurditate, aiureal[, bazaconie,elucubralie, enormitate, fantasmagorie, inep-

Iie, paradox, prostie, stupiditate, stupizenie,timpenie, <ran parigorie, <reg.> lozeali, <inv.>

ciciorie, <fig.r monstruozitate.aberiilie s.f.1 (adesea constr. cu vb. ,aspune", ,a afirma", ,,a asculta", ,,a crede")aberanli, abnormitate, absurditate, aiureali,bazaconig elucubra_tie, enormitate, fantasma-gorie, ineplie, paradox, prostie, stupiditate,slupizenie, tampenie, (rar, parigorie, (reg.,

lozeali, <inv.> ciciorie, <fig.r monstruozitate.Cei de fald au ascultat enervali aberaliile pecare le-a suslinut,2 (optic., med.) aberu{ievizuald = astigmatism. Un bolnay care areaberalie vizuala percepe imaginile deformat.3 (med.) abera{ie uomozomiald = aberaliegeneticA. Abera{ia cromozomiald este oanomalie care privegte numdrul sa.u structuranormald a cromozomilor; abera{ie gerreticd

= aberalie cromozomiali. 4 (fiz.) abera{iecromaticd = cromatism.abhor6 vb. I. tr. (rar; compl. indicd oameni,manifestdri, crealii etc. ale lor sau lucruri,situalii, stdri erc.) v. Detesta. Uri.abi5 adv. 1 (modal) anevoie, anevoios, dificil,greoi,greu,. Abia se misd fdrd baston. 2 (mo-dal) dac6. Apa abia ii ajungea la genunchi.3 (temporal) doar, numai, tocmai, (reg.)taman. Au trecut abia doi ani de la cdsitorie.4 (c ons e c.- final) bar emt, doar, milcar.,4l eargdpulin, abia te vei mai incilzi!abietac6e s.f. (&ot.) abietinee, pinacee.Molidul face parte din familia abietaceelor.abietin s.n. (bol.) coniferini. Abietinul se

extrage din lemnul de brad.abietin6e s.f. (bot.\ abietacee, pinacee.abil, -i adj. 1 (despre oameni) destoinic,deqtept, dibaci, industrios, ingenios, iscusit,iste!, indeminatic, miiestru, priceput, diw.>dexter, <ran temeinic, <inv. gi pop.> megtegugos,<pop. qi fam.> bun de mdni, <pop.r mehenghi,megter, (inv. gi reg.> pricopsit, prinzaci, (reg.,

desholt, indemdnat, indemdnos, pocizit,sconat, virlav, rinv.) me$tegugare! megte$uga$,

practic, practicos, practisit, <fig.; fam.> breaz.Este un vdndtor abil. 2 (despre oameni)descurcire!, <fam.> afurisit, <reg.> desholt.Comerciantul abil Stie sdfacd profit din oice.3 (despre oameni) giret3, qmecher, viclean,<pop.> mehenghi, rfam.r degtept, meseriaq,(inv.) me$te$ugos, <arg.> cioran, jamparliu.Nu a fost acceptat ca partener de afaceripentru cd era cunoscut ca o persoand catn

:-ea abild.4 (despre acliuni, manifestdri etc.

.;.e oamenilor) ingenios, inventiv, iscusit,

. )bttl. A ldcut o miScare abild pentru a:.istiga partida de Sah.abilitii vb. I. tr. Qur.; compl. indicd oameni): andosa, a autoriza, a delega, a imputernici,: investi, <inv.r a isprd.vnici, a miruil, a

'-obozi, a volnici. $i-a abilitat fiiat sd inmseze: : rttray aloarea cecului.abilitiite s.f. I 1 destoinicie, dexteritate,::bacie, ingeniozitate, iscusinl4 istelie, istelime,:.demAnare, manual itate, pr actic| (t. p r acti c),

: icepere, gtiinli, talent, uqurin$, ,lil,r.i perilie,:.ir, indemanafe, tirie, trezie, eop.> me$te$ug,

:rtteiugire,,inv. pi reg.' meqterie,,reg.,:icepulie, <inv.r discilie, iscuseah, iscusie,

--ruire, marafet, nimereaH, nimerie, politichie,::icepituri, <grec.; inv.r perilipsis, piotimie,::g.; pop.r apucdturi. Admird abilitatea:::ntr gului in mhnuirea bisturiului. 2 artrfrci!,,::rtageme, subterfugiu, giretenier, giretlic,,;:echerie, tertip, truc, viclenie, viclegug,

-.penie, <lir'r'.r astulie, (rar) girelie, (pop. gi

: ::r., cArcoteali, <fam.> chichili, chilibu$,--.:rerie, merchez,moftologie,politica, gicani,, : :-.,fam.' peior.> fi neluri (v. fin ele), <r eg.>

::5og, ceapcdnlAc, marghioleali, migculan{i,, :.omonie, Euleaucl, teri$enie, tegmec,':s:recherie, <reg.; peior.) cercioglrie, <inv.)

::.:r. ceapucluc, marafet, meiestrie, pierzitu-'- strataghemati, <turc.; inv.r ischiuzarldc,,::iuzarlie, tertipat, (fig.) cal troian, calul':.:n (v. cal), invArtiture, manej, (fig.; pop.' rm.) guruberie, (fig.; pop., apucituri, <fig.;

::.., manevre, slalom, gurub,,fig.; peior.t-..::rarie, <arg.> ior dan. Comerciantul, pentru- ; .:,t profit mai mare, a recurs la abilitdli".":. 't-l onormzi.ll (concr.; jur.) andosament,

".-. :.-sare, delega,tie, imputernicire, mandat,: - .:ura, <inv.r procuralie, vechildc, vechilet,

, :.: iiimea,,grec.; inv.> plirexusiotiti. Are

": .::ile de a-l reprezenta in proces.rbsest6n s.n. (blol.) seston abiotic, tripton.' :' :'ttonul rEraintd arcamblul componen-

.' *loarte dintr-un seston.

oa s.n. (georrot') adinc, genune, pripastie,-r' :oian, <pop.r hiuL, <inv. gi reg.> pripiste-" , ;tirminl, !irm, <reg.i beuci, corhol,. : -:-:e, prival, risipiturl, staniL, stenet,*.' ::. :rpis, <inv.) bezne, Ihrefund, precipiliu,

- - ),:'.calo de creasta muntelui urma abkul.urtir :dr'. (la compar., precedat de ,,mai";

: :: -in.) ,pop. gi fam.' dihai. Bdiatul.. - :':;ba mai abitir ca o fatd.arre(t, -5 adj. 1 (despre oameni) infam,

" .: ::arsav, migel, mizerabil, nedemn,': :i.::. nemernic, netrebnic, picitos, peri-.

'-<.crat, ticalos, ullim,.inv. qi pop..: .:iun. ,pop. qi fam., parqiv. ,pop..

", .:,:. :iu, ,inv. !i reg.r ticiit2, <reg.r bedag,

,:.: :.arlar,, pillvatic, pingar, proclet,: ::-:;eiege, fbrilegiuitor, nimerit,nimicit,

..-r : :r'jtatit, vil,,fi g.r infect, lamentabil," "--<- :eqru, sordid, ,fig.; livr., reptilian.' i::-i-ir s-a dovedit afiun om abject.

l. *.,,: ": .:.;J te, manifestdri, acliuni etc. ale. ' .. " .:' :ram, josnic, mdrgav, migel, mige-r: - ::::til, nedemn, nelegiuit, nemernic,

netrebnic, ruginos, scelerat, ticilos, turpid,divr.' ignobil, sacrileg, rinv. qi pop.r scdrnav,

<pop. gi fam.i pargiv, (reg.) chiolhAnos, cotezit,

hdrlav, <inv.> blestemllesc, Idridelege, ocirit,scdrbavnic, scarbelnic, scdrbit. verigaS, veri-gigos, <fig.> infect, murdar, sordid, ,fig.; rar,lamentabil,,fig.; pop. gi fam.r spurcat'?. Arecurs la cele mai abjecte manipuldri.abj6c!ie s.f. abominalie, ffredelege, infamie,josnicie, marqiivie, migelie. nelegiuire. nemer-

nicie, netrebnicie, picitogenie, pLcdtoqie,

scelerate{e, scelera{ie, ticlloEenie, ticiloqie,turpidilate. turpitudine,'livr., ignominie,indignitale,,inv. qi pop.' rdu, urgie.'pop. 9i

fam.i blestemdlie, parEivenie, <pop.> becisnicie,

<reg.r mirglvenie, <inv.> bazaconie, blestemi-

ciune, diavolie, migelitate, nebunie, negtiinfi,negtiutl, ne$tiutur[, picltuin!i, p[gAnitate,peganie, reutate, verigigie, <fian.; ran platitu-dine, <fran.; inv.r vilenie, rturc.; inv.r rizilet,<fig., murdirie, <fig.; pop.) scarnevie, sPurce-

ciune, <fig.; inv. gi reg.) tine,lfig.; inv.) necurat,

necurdlie, necurdtire, nimicir e. Pentru b anieste capabil de orice abjec[ie.

abjudecii vb. I. tr. Qur.; ampl. indicd drepturi,

titluri, imputernicirl e/c.) a anula, a suspenda,

<fig.; inv. gi pop.r a despda. lnstanla i-aabjudecat chiriasului dreptul de abitalie.

abjudec6re s.f. (74r.) anulare, suspendare,

<inv.r suspensiune. Abjudecarea dreptuluide locuire in casd a chiriasului a fost hotdrhtd

tn instantd.abjudeciit, -i adj. (jur.; despre drepturi,titluri, imputerniclri efc.) anulat, suspendat.

abjurii vb. I. tr. (compl. indicd credinle,

noliuni, doctrine, oPinii etc.) a abandona, a

aboli, a se dispensa, a renega, a renunla, a

repudia, (inv., a se scarbi, (fig.; inv. gi pop.>

a se lepida. Thndra Si-a abjurat proPriareligie.abjuriire s.f. abandonare, abjuralie, abolire,

apostazie, renegare, renunlare, repudiere,<fig.i pir[sire, <fig.; inv. qi pop.> lepidare. Aavut de suferit in urma abjurdrii proprieireligii.abjur6!ie s.f. abandonare, abjurare, abolire,

apostazie, renegare, renunlare, repudiere,

<fig.r pirisire,,fig.; inv. gi pop.r lepidare.ablact6 vb. 1. tr. (compl. indicd sugari) a

inlirca, ,inv. gi reg.r a intiti. $i-a ablactatcopilul cand acesla avea zece luni.ablactiire s.f. ablactalie, inlircare, inlircatl,sevraj. Ablactarea s-aldcut cArul coPilul avea

zece luni.ablactSlie s.l ablactare, in{ircare, inlircatr,sevraj.

abliilie s.f. (clrlr.) = ablatiune.

ablaliIne (ablii!ie) s.[ (chir.) exereze. ex-

tirpare, scoatere, (rao exlirpa\ie. S-a interfiatin spital pentru ablasiunea unei tumori.6blaut s.n. (fon.) apofonie, alternanleyocalicl. Ablautul se produce intre vocalele

din tema unui cuvhnt.ablegii vb. l. tr. (rar; compl. indicd fiin[e,in sp ecial o ameni) v. T rimite.ablegiit s.m. 1 (in organizarea BisericiiCatolice; adesea determ. prin,,papal) legatl,

nunliu. ffl lipsa sa, papa l-a ldsat in calitate

abolide ablegat pe capelanul sdu. Misiunea able-

gatului papal a fost un succes.2 (ie1it dinuz) v. Congresman. Deputat. Parlamentar.ablepsie s.f (med' med. vef.) cecitate, orbire,,pop. gi fam., chiorituri, chiorAre, <pop.>

orbie, <reg.> orbeal[, <inv.r nevedere, orbiciune,orbime, orbituri. Ablepsia s-a produs in urmaunui accident.

abnegiil vb. I. refl. (despre oameni; urmatde determ. in dat.) a se consacra, a se dirui,a se deda, a se dedica, a se destinq a se devota,

a se hirizi, a se inchina,,inv.> a se aplica, a

se dedia, a se meni, a se prididi, a se gerbi,

a tr[i, <grec.; inv.r a se afierosi, <fig.; inv.r ase fhgidui, a se logodi. S-a abnegat cu totulcercetdrii.abneg62 vb. I. tr. (compl. indicd oameni,

credin[e, opinii etc.) a nega, a tigidui, diw.ra denega. $i-a abnegat strdmopii.

abnegdrel s.f. I consacrare, ddruire, dedica-

re, destinare, devotare, inchinare, <rarr consa-

cralie, (fig.; inv.> logodire. Pentru ea a fostimportantd abnegarea intregii ei vieli cercetd'

ril. 2 abnegalie, deruire, devotament, (rar)

devoliune, <inv., devotare, devotaliune,jelanie,

sadacat. l-a slujit cu abnegare cdt timp i-a

fost subaltern.abnegSre2 s.f. contestare, dezminlire, negare,

negalie, renegare, tlgade, teglduiale, tega-

duire, divr.i denegare, denega{ie. Abnegarea

propriei religii este o impietate.abnegiilie s.f. I abnegare', diruire, devota-ment, <ran devoliune, <inv.r devotare, devota-

1iune, jelanie, sadacat. 2 jertfire, sacrificiu.Ceea ce o mracterizeazi este abnegatia pentru

copii.abn6rm, -i adj. (degre manifestdri, atitudinietc. ale oamenilor) anormal, neffesc, nenor-

mal, neobignuit, suspect, ,fam.r dubios, fi1os,

<inv., preastrlin, <fig.> deiat, Are un compor-

tament abnorfi.abnormitiite s.f. 1 (psih.) abatere, anomalie,

anormalitate, deviere, disfunclie, <fig.> derapaj,

,fig.; rar, dezordine. Bolnavul prezintd grave

abnormitdli de comportament. 2 (concr.;

adesea constr. cu vb.,,a spune", ,,a aJirma",

,,a asculta", ,,a crede") aberan!6, aberalie,

absurditate, aiureal[, bazaconie, elucubra{ie,

enormitate, fantasmagorie, ineplie, paradox,

prostie, stupiditate, stupizenie, timpenie,<rar> parigorie,,reg.i lozeali, <inv.' ciciorie,(fig.) monstruozitale. Cei de fald au ascultat

enervali abnormitiilile Pe care le-a suslinut,

abodlS s.l lmed.; reg.) v. Epilepsie.

aboli vb. IY. tr. 1 Qur.; in opoz. cu ,,a va-

lida"; despre organe de jurisdictie; compl.

indicd acte normative, sisteme social-politi-ce, institulii etc.) a abroga, a anula, a desfi-

in!a, a infirma, a invalida. a suprima, 'rar,a rescinde, <pop.i a strica, a gterge, <inv.i a

anerisi, a desputernici, a nulifica. a risipi.,fig.; inv., a svpa. Sclavia a fost abolitd de

t'oarte mult timp.2 (compl. indicd credinle,

no[iuni, doctrine, opinii etc.) a abandona,

a abjura, a se dispensa, a renega, a renunla,a repudia, <inv.r a se scarbi, (fig.; inv. $i pop.t

a se lepirda. Tandra Si-a abolit propria re'ligie.

abolireabolire s.f. 1 Qur.; in opoz. cu.validare")abrogare, abroga!ie, anulare, desfiin!are,infirmare, invalidare suprimarg <ran abolilie,anulalie, (pop., $tergere, ,inv., dezlegare,nullhcarc. In statele democratice s-a legi[eratabolirea inegalitdyii de rwd Si de sex.2 iban-donare, abjurare, abjurafie, apostazie, renega-re, renuntare, repudiere, <fig.r pirisire, <fig.;inv. gi pop.r lepldare. A avut de suferit tnurma abolirii propriei religii.abolit, -i adj. $ur.; in opoz. cu ,,validat";dupre acte normative, sisteme social-politice,institulii etc.) abrogat, anulat, desfiinlat,invalidat, inleturat, suprimat, rinv.r nulificat,risufTat. Ordonanla abolitd avea vicii de

formd.abolilie s.f. (jur.; in opoz. cu ,,validare',; rar)v. Abolire. Abrogare. Abrogalie. Anulare.Desfiinlare. Infrmare. Invalidare. Suprimare.abominiibil, -i a dj. (despre afiudini, fapte,actiuni etc. ale oamenilor) 1 cumplit, cutre-muritor, feroce, fioros, groaznic, grozav,infi ordtor, infricoqltor, lngrozitor, inspiimdn-titor, macabru, monstruos, odios, oribil,oripilant, sdngeros, teribil, terifiant, zguduitor,divr.r terific, <inv, gi pop.> riu, <invr oleros,<fig.r apocaliptic. Bdrbatul afost condamnatpentru o crimd abominabili. 2 detestabil,dezgustiitor, monstruos, odios, oribil, repug-nant, respingdtor. Paricidul este o faptdabominabild.abominiilie s.f. abjec{ie, ftridelege, infamie,josnicie, marqivie, miqelie, nelegiuire, nemer-nicie, netrebnicie, picitogenie, pdcltogie,sceleratele, sceleralie, ticiloqenie, ticiloqie,turpiditate, turpitudine, divr.> ignominie,indignitate, <inv. gi pop.> riu, urgie, <pop. gifum.r blestemilie, pargivenie, gopr becisnicie,<reg.> mirgivenie, <inv.r bazaconie, blestemI-ciune, diavolig migelitate, nebunig neqtiinli,ne$tiutl, neqtiuture, pecatuinli, pegenetate,pigAnie, riutate, veriglgie, <fran.; ran platitu-dine, <fran.; inv.r vilenie, <turc.; inv.r r6zilet,<fig.> murdlrie, <fig.; pop.> scdrnivie, spurc"-ciune, <fig.; inv. gi reg.> tini, <fig.; inv.r necurat,necurelie, necurltire, nimicire. Pentru banieste capabil de orice abominasie.abon6 vb. I. tr., refl. (compl, indicd oameni,institulii etc.; cu determ. introduse prin prep.,,la') <inv; a (se) prenumira, a se subicrie.$i-a abonat copiii la o revistd Stiinlificd. S-aabonat la un ziar central.abonam6nt s.n. (inv.) subscriere. fi-acumpdrat abonamentla o reilstd Stiintjficd.abon6re s.f. <inv.> prenumdrarg prenumera-tie. Abonarea la revistd pe tot anul nu costdmult.aboniit, -i s.m., s.f., adj. I s.m., s.f. <inv.>prenumerant, subscribeng subscriitor. Nurn ri-rul abonalilor la diverse rerkte este in cre$tere.2adj. (despre oameni, institulii etc.) <inv.>prenumirat. Persoanele abonate primesc cur egularitate ab onam entul.abrird s.n. lnav.: rar) v. Abotdaj. Abordare.Acostare.abord{ vb. L l 1 intr. (nau.; dapre naw) aacosta, (inv.) a {irmui, a lirmuri. Vaporul aabordat la Constanla.2tr. (compl: indicd

probleme, teme giin{ifice efc.) a studia, atrata, (fig.) a ataca. in cercetarm sa a abordatneologismele din sec. al XIX-lea. 3 tr . (compl.indicd lucrdri, dkcusii erc) a antama, a ittiija,a incepe. A abordat cu mull curaj un nouproiect de cercetare.4iu. (compl. indicd con-wrsalii, discursurl efc.) a deschide, a inau-gura, a incepe. A abordat discursul cu cd-tera consideralii despre religie. ll tr. fig.1 (compl. indicd oameni) <fig.> aacosta. DeSinu-l cunoStea prea bine, l-a abordat pentrua-i cere unele Inmuriri.2 (compl. indicd maiales femei),fig.' a acosta, a agi(a, ,fig.; fam.,a pescui, a vAna. Thndra a fost abordatd pestradd de ufi fiecunoscut.abord6bil, -i adj .11 (despre ldrmuri. coasteefc.) accesibil, acostabil, <inv.> apropiabil.Vaporul a acostat uSor pentru cd ldmul esteabordabil. 2 (despre locuri, drumuri etc.)accesibil, practicabil,,inv. pi pop., lesnicios,,tam., u$or'],,inv., apropiabil. Drumul spremband este abordabil.llfig.l (dcEre oamenisau despre firea /or) comunicativ, expansiv,extravertit, jovial, prietenos, sociabil,volubil,<fig.r accesibil, deschis, ,fig.; reg.> v6ratic. iiplac oamenii abordabili, care stabilesc cuusurinld relalii cu cei din jur.2 (despreenunlui, texte etc.) intehgfril, <fig.r accesibil.Frazarea ate r4or abordabili.3 <figl accesibl.Cultura este abordabild celor interesa{i.abodij s.n. (nav.) 1 abordare, acostare, <ran

abord. Abordajul navei s-afdcut cu greutate.2 coliziune. Abordajul dintre nave a fostinettitabil.abord6re s.f.1 1 (nav.) abordaj, acostare,(raD abord. Se prcgdteau pentru abordareanavei. 2 studrere,tratare, (fig., atacare. Abor-darea neologismelor din sec. al XIX-lea esteo Prioitate in cercetarea sa.3 tritjerc,ncepe-re. Abordarea unui nou proiect de cercetares-afdcut cu mult cura7. 4 deschidere,inaugu-rare, incepere. A fdcut cdteva consiilera{iidespre religie la abordarea discursului. ll fig.,fig., acostare, agilare, agilatr, ,fig.; fam.tpescuire, vdnare. Abordarea unei tinere pestradd este nep rot o c olard.abord6t, -i adj. 1 (nav.; despre nave) elr:ostat.Vaporul abordat este sub paillion grecesc.2 fig. (despre oameni, mai ales despre femei)(fig.> acostat, agelatr. Tdndra abordatd s-aardtat revoltatd de gestul necunoscutului.aborig6n, -i adj., s.m., s.f. 1 adj. (despreoameni, populalil e/c.) autohton, bigtinag,entopic, indigen, neaog, pAmantean, verna-cular,,pop.r pementesc, <reg.r truncug, <inv.>

pimdntenesc, <turc;inv.> ieili.u. Multe popu-lafii aborigene americane au fost distrusi deconchistadori.2 s.m.,s.f. autohton, bigtinag,indigen, pimintean, pemanteance, (inv.

$ireg.) molnean, mo$tean, (reg.) mo$neag,mo$tenito! (inv.r moSneanci,lfuan Aborige-nii iti pdstreazd tradiliile nealterate.abortiv, -5 adj., s.n. 1 adj. (biol., ned.)prematur. A ndscut un fdt abortiv.2 adj.,s.n. (farm.) emenagog. Medicamentele abor-tiye suflt riscante.abracadabr6nt, -d adj. 1 (despre oamenisau deEre atitudini, manifatdi ale lor; d*pre

situalii, stdri etc.) urtrea, aiurit, bizar, ciudat,curios, excentric, exffavagant, fantasmagoriqfantezist, fu nambulesc, inexplicabil, iniolit,interesant, indr[zne!, nistruqnic, nebun,neobignuit, original, paradoxal, pitoresc,singular, straniu, divr.> fantasc, (astizi rar|problematic, (rarr strlin, <pop.r pidosnic,pocit2,poznag, <fam., sanchiu,ugchit,vampos,,reg.> bengos, benguf, de$enlat, poznit, $od,<inv.r ciudit, ciudos, minunat, (grec.; inv.)paraxin, .engl., fancy, ,fig., exotic, lunatic,,fig.; fam., fistichiu, intors2, pembe, sucitz,tresnit2, (fig.;lnv.r exorbitant. ldeea de apurta frac la o petrecere banald a fost abraca_dabrantd. 2 (despre exprimari, fraze etc.)v. incurcat2, <fig.r impiedicat, incilcit, intorto_cheat, sucit2. Exprimarea abracadabrantd

fdcea scrisoarea ile netnfeles.abrahie s.f. (med.)lipobtahie. Abrahia esteo malformapie congenitald, caracteimtd prinlipsa bralelor.abrahiocefalie s.f . (med.) acefalobrahie,acefalo cliie. Ab rahi o cefalia ate ab s en{ a con-genitald a bralelor Si a capului Jdtului.abr6g, -d adj., adv. (pop.) I ad| 1 (despre cai)v. Nibddlios. Nirlvag. N6rdvit.2 (despreoameni) v. Aprig. Barbar. Bestial. Brutal.Cdinos. CrAncen. Crud. Crunt. Cumplit.Feroce. Fioros. Hain. Inclement. Inuman.invergunal Necrulator. Neiertitor. Neimbian-zit. Neinduplecat. Nelndurat. Neindurdtor.Nemilos. Neomenos. Neuman. Riu. Silbatic.Singeros. Tiran. Violent. 3 (despre acSiuni,

fapte, proiecte, inten[ii etc. ale oamenilor)v. Equat. Neizbutit. Nereuqit. Ratat. ll adv.(modal),t. Aprig. Barbar. Brutal. C6inos.Crdncen. Crud. Crunt. Cumplit. Feroce.Fioros. Hain. Inuman. invergunal Necru{ltor.Neiertetor. Neimbldnzit. Neinduplecat.Neindurat Nelnduritor. Nemilos. Neomenos.Neuman. Rdu. Sdlbatic. Sdngeros. Violent.abrazdre s.f. (tehn.) abraziune. atrifiune.abrazirine s.f. 1 (tehn.) abrazarc, atri,tiune.Corpul metalic afost preluctat pin abraziune.2 @eonorf,, geol.) coroziune, erodare, erozi-tne. fdrmurile s-au surpat din cauza abrazi-unii

_provocate de valuri.3 (geomorf., geol.)erodare, eroziune, roadere, sipare, spiJare,gkoire, Abraziunea unui teren ln pafitd este

Provocatd de torenli sau de ploi.abre6clie s.f. (psih.) catharsis. Abreac{iaeste o formd de psihoterapie.abreviii vb. I. tr. (compl. indicd cuvinte,titluri etc.) a prescurta, a scurta, A abre"yiattitlul cdrSii.

abreviat, -e adj. (despre cuvinte, titluri etc.)prescurtat, scurtat. In lucrare se utilizeazdtitlurile abreviate ale cdr{ibr din bibliografie.abreviat(ri s.f. (german.) v. Abreviaiie.Abreviere. Prescurtare. Scurtare.abreviiilie s.f. abreviere, prescurtare, scur-tare, (german., abreviaturi.abrevi6re s.f abreviatie, prescurtare,scurta-re, (gefman., abreviatwir. Diclionarul are olistd cu abrevierile folosite de autori.abrog6 vb. I. tr. (jur.; tn opoz. cu.a valida,,;despre organe de jurisdicfie; compl. indicdacte normative, sbteme social-politice, institu_