Diavit - specificatii diabet

8/19/2019 Diavit - specificatii diabet

1/16

Prof. dr. ROMAN MORAR: "Diabetul nu e,

practic, o boală!"

Prof. dr. ROMAN MORAR

S.O.S. - DIA#$!

În urmă cu câţiva ani, scriam despre DIAVIT ce! mai nou "i e#cien$$ra$amen$ na$ura! pen$ru dia%e$, inven$a$ de d! prof. univ. dr. RomanMorar. Pe a$unci, neo%osi$u! savan$ c!u&ean dădea noi speranţe%o!navi!or din România. În$re $imp, dis$insu! nos$ru in$er!ocu$or a a&uns!a re'u!$a$e e(cepţiona!e, dar "i !a conc!u'ii uimi$oare, pe care dorim săvi !e )mpăr$ă"im.

"După trei luni de trata%ent natural, &ntre' pancrea(ul (ereface!"

- D-le prof. Morar, aţi cercetat minuţios diabetul, iar tratamentul cuDIAVIT a salvat mii de bolnavi din ţara noastră. Care sunt concluziileultimelor dvs. studii

În u!$imii ani, am făcu$ mu!ţi pa"i noi )n )nţe!e*erea aces$ei %o!i )ncănecunoscu$e de omu! modern. +u am s$udia$ dia%e$u! )ncă din -/,când de&a aveam %reve$ pe +ridiarom. Tra$ând iniţia! diareea !a anima!e, am vă'u$ că ace!a"i $ra$amen$ are succes "i !a oameni. Numai căau )ncepu$ sămi scrie pacienţii0 1+u am avu$ diaree "i mia $recu$, măsim$ foar$e %ine, dar având "i dia%e$, o%serv că după $ra$amen$ miască'u$ *!icemia "i văd mu!$ mai %ine. 2e să fac3 2e re*im a!imen$ar săţin3 2um po$ să %ene#cie', )n con$inuare, de aces$e re'u!$a$e )n %oa!adia%e$ică31. +u nu "$iam nimic despre dia%e$, nici nu voiam să mă ocupde aceas$ă %oa!ă, care mi se părea ina%orda%i!ă. 12e facem )n

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/1115/1399227960_06roman_morar_1399228146-large.jpg


2/16

con$inuare31, mă $o$ )n$re%au %o!navii. 2e să !e răspund3 Nu pu$eamsăi $rimi$ )n a!$ă par$e să a4e informaţii despre un produs inven$a$ demine5 Am !ua$ din %i%!io$eci cărţi!e despre dia%e$ "i am )ncepu$ un !un*s$udiu... În $oa$e scria că dia%e$u! es$e o %oa!ă incura%i!ă. 12umDumne'eu să #e incura%i!ă, dacă oamenii spun că se sim$ %ine31 mă )n$re%am. A$unci am !ăsa$ cărţi!e "i am porni$ pe drumu! cerce$ării. Mam dus !a +ndocrino!o*ie, am *ăsi$ un om in$eresa$ de e(perimen$u! pecare voiam să! rea!i'e' "i !am )n$re%a$0 1Domnu!e, poţi )m%o!năvianima!e de dia%e$31. Mia răspuns0 1Da, dia%e$u! poa$e # indus cu unan$i%io$ic pu$ernic51. În /66, $imp de un an, e! a )m%o!năvi$ "i eu am$ra$a$ "o%o!ani cu dia%e$. 7i !eam urmări$ 8is$o!o*ic pancreasu!. 2eamcons$a$a$3 După două !uni de $ra$amen$ na$ura!, ce!u!e!e au )ncepu$ săse refacă, iar după $rei !uni, )n$re* pancreasu! era refăcu$5 Prac$ic, )n/66, am descoperi$ "i %reve$a$ produsu! DIAVIT, cu care $ra$ămdia%e$u!. A"a cum scrie "i )n cererea de )nre*is$rare, es$e 1un produs

medicamen$os ve*e$a!, des$ina$ prevenirii "i $ra$ării dia%e$u!ui1. În/669, cerce$ă$orii de !a :arvard, !ucrând pe cu!$uri de ce!u!e, au descoperi$ cam ace!a"i !ucru. +i au !ucra$ pe ce!u!e %e$a; noi am !ucra$ direc$pe anima!e "i am vă'u$ 8is$o!o*ic ce se )n$âmp!ă.

"O%ul %odern &)i (apă (in'ur 'roapa, cu din*ii!"

- !n acest timp, aţi elaborat "i un re#im alimentar, care $mpreună cutratamentul natural, a%ută la refacerea completă a pancreasului...

=incer, re*imu! a!imen$ar mai mu!$ !am di%ui$... Mă $o$ )n$re%am dece sun$ a$â$ea %o!i !a omu! modern. Modern "i %o!nav5 După cinci $e'ede doc$ora$ e(perimen$a!e, $oa$e despre dia%e$ >$rei )n medicinave$erinară "i două co!a%orări )n medicina umană?, am a&uns !a une!econc!u'ii. Am porni$ de !a o o%servaţie0 preo$u!, !a )nmormân$are, 'ice

)n $oa$e !im%i!e0 1Din pămân$ e"$i, )n pămân$ $e vei )n$oarce...1. 2umvine as$a3 =un$em din pămân$3 Vor%e"$e preo$u! pros$ii3 Nicidecum5De !a na"$ere până !a $recerea )n ne#inţă, %unicii no"$ri mâncau numairoade!e pămân$u!ui. Nu erau pea$unci a!imen$e cu 'eci de c8imica!e )ne!e5 Din păca$e, omu! modern )"i sapă sin*ur *roapa, cu dinţii5 =in*ur,nesi!i$ de nimeni5 În dorinţa !ui de a face %ine, face $o$ mai rău5Produse!e c8imice nu au ce cău$a )n in$es$inu! omu!ui, pen$ru că nu po$# pre!ucra$e5 7$iţi cei in$eresan$3 =e spune că omu! se adap$ea'ă, darnui adevăra$5 +! es$e făcu$ perfec$, es$e perfecţiunea )n$ruc8ipa$ă, nu


3/16

poţi săi aduci vreo modi#care5 7i nu sa sc8im%a$ de!oc de când e pepămân$5 Dar pro*resu! !e ia oameni!or minţi!e5 De dra*u! %anu!ui, seiscă fe! de fe! de con4ic$e "i ră'%oaie, pen$ru că indus$ria de armamen$aduce pro#$uri uria"e5 @a fe! face "i indus$ria de medicamen$e0 !aprima vedere, !umea crede că specia!i"$ii !ucrea'ă să *ăsească noi!eacuri pen$ru %o!i!e omenirii, dar ei mai mu!$e suferinţe produc, dincau'a $o(ici$ăţii "i a efec$e!or secundare da$e de medicamen$e!ec8imice5 De dra*u! %anu!ui, $re%uie să producă "i ei ceva5 =ocie$a$ea1de consum1 )n care $răim es$e dis$ruc$ivă pen$ru om5 O$răve"$e !umeacu %ună "$iinţă, sin*uru! scop #ind pro#$u!5

"Mă cruce(c (ă +ăd că, &n diabet, (e (cot fructele din

ali%enta*ie"

2e!u!e!e pancrea$ice vă'u$e !a microscop, )nain$e si după $ra$amen$u!cu DIAVIT

- Atunci, ce ar trebui să facem &ă devenim ve#etarieni cu toţii

În urmă cu pes$e 96 de ani, am par$icipa$ !a desc8iderea Ins$i$u$u!uiOnco!o*ic din 2!u& "i nu erau copii cu cancer nici de s$omac, nici deco!on5 Acum, nu mai )ncap prin spi$a!e5 O adevăra$ă $ra*edie !a careasis$ăm nepăsă$ori5 2um a a&uns ţara noas$ră frun$a"ă )n +uropa !aacciden$e vascu!are, cancer "i o%e'i$a$e3 Avem ce! mai fer$i! pămân$,dar 'ace ne!ucra$5 ruc$e!e, !e*ume!e "i 'ar'ava$uri!e au$o8$one ne po$sa!va, dar cineva $re%uie să !e producă, iar popu!aţia să !e consume5Mă crucesc să văd că, )n dia%e$, se sco$ fruc$e!e din a!imen$aţie. De ce3

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/1115/1399227960_pancreas2_1399228244-large.jpghttp://www.formula-as.ro/magazine/attachments/1115/1399227960_pancreas1_1399228237-large.jpg


4/16

Pen$ru că sun$ du!ci3 As$fe! se !imi$ea'ă apor$u! de vi$amine "i săruriminera!e din or*anism, iar e!e au un ro! esenţia! )n menţinereae!as$ici$ăţii vase!or san*uine "i )n %una funcţionare a or*anismu!ui5Îmi spunea o doamnă că a făcu$ $rei operaţii pe cord "i am )n$re%a$o012â$e fruc$e mâncaţi dvs. 'i!nic31. 1Nu mănânc de!oc1. 1Păi, cine vreţisă vă ţină cordu! sănă$os, dacă nu mâncaţi fruc$e31 În mediu! rura!,părinţii "i %unicii no"$ri adunau fruc$e!e de se'on "i !e mâncau5 ărăfruc$e )n a!imen$aţie, vase!e de sân*e )"i pierd e!as$ici$a$ea, ne cre"$e$ensiunea ar$eria!ă, apoi vase!e mici se spar* )n creier, oc8i, cord,rinic8i, e($remi$ăţi, )n or*ane!e se(ua!e "i #ca$... aces$ea #ind ce!e maivascu!ari'a$e or*ane din or*anism5 +(ac$ ace!e or*ane!e unde apar "i1efec$e!e secundare1 a!e dia%e$u!ui5 Tre%uie să ne 1$re'im1 "i să ne )n$oarcem !a a*ricu!$ura $radiţiona!ă, care ne poa$e sa!va, dacă vrem să#m o naţie sănă$oasă.

"ine nu con(u%ă +ita%ine )i (ăruri %inerale naturale (i'uraun'e bolna+!"

- &ă $nţele#em că fructele dulci pot ameliora efectele diabetului

Bine)nţe!es5 Dar sc8im%area a!imen$aţiei, după ani )n$re*i )n care neam 8răni$ cu c8imica!e indus$ria!e, nu ne va vindeca pancreasu!. =eimpune "i un $ra$amen$ adecva$5 A $ra$a )nseamnă a ame!iora, a )m%ună$ăţi s$area de sănă$a$e a unui om. Dar )n cărţi scrie că dia%e$u!

es$e %oa!ă incura%i!ă5 +u nu po$ să cred "i să )nţe!e* as$a, e(cep$ânduipe oamenii care 1$răiesc pen$ru a mânca1 "i a$â$5+u am in$rodus o%!i*a$oriu )n die$a dia%e$ică fruc$e!e du!ci0 s$ru*urii,mere!e, prune!e, pere!e, %anane!e e$c., indiferen$ câ$ sun$ de du!ci>deocamda$ă, nu sun$ făcu$e de om5? ce! puţin 6,C * 'i!nic "i $o$a$â$ea sa!a$e de crudi$ăţi "i de 'ar'ava$uri, unde pe primu! !oc sun$crucifere!e >var'a cu fami!ia ei?. Apropo de sa!a$e!e de crudi$ăţi0aproape un mi!ion de români mer* anua! )n Erecia, !a mare, "i pro%a%i!$o$ a$âţia mer* )n Turcia. =e %ron'ea'ă "i vin acasă fericiţi5 Dar oare

niciunu! nu vede că !a #ecare masă sun$ 6C fe!uri de sa!a$e decrudi$ăţi3 Nu sun$em de!oc recep$ivi !a norma!i$a$e "i nu copiemo%iceiuri!e sănă$oase5 Însă vi$amine!e "i săruri!e minera!e !e !uăm doardin aces$e două *rupe de a!imen$e5 2ine nu !e consumă si*ur a&un*e%o!nav5

- 'eferitor la medicamentele antidiabetice moderne, aţi sesizat efecteterapeutice notabile $n tratamentul diabeticilor


5/16

În --F, sa $radus )n !im%a română o car$e impor$an$ă, care se scriepoa$e o da$ă !a /6 de ani0 1i'io!o*ia umană "i mecanisme!e %o!i!or1, deAr$8ur E. EuG$on >=.a"a'isa remisiune?, când *!icemia se s$a%i!i'ea'ă !a va!oareanorma!ă sau es$e aproape de norma!. Dar )n cărţi!e de medicină scriea"a0 1În $impu! remisiunii, es$e impor$an$ să nu se opreascăadminis$rarea insu!inei1. 2um vine as$a3 Mai depar$e, scrie a"a0 1Kin$a$erapeu$ică )n remisiune es$e păs$rarea funcţiei ce!u!e!or %e$a pancrea$ice1. 2um păs$răm funcţia !or, când de fap$ !e %!ocăm3 Nar # mai!o*ic să oprim $ra$amen$u! cu insu!ină3 A4ăm că insu!ina 1pro$e&ea'ă1,"i pancreasu! are nevoie de o perioadă de odi8nă5 Păi dacă nu !ăsăm

pancreasu! să producă insu!ină, nici no so mai facă vreoda$ă, pen$rucă un or*an nefo!osi$ )"i pierde funcţia5 Nu sun$ )mpăca$ cu aceas$ăa%ordare "i mă deran&ea'ă foar$e mu!$ că din $ra$amen$u! cu insu!inănu pu$em scoa$e aces$ @an$us5 Din cau'a aces$ui $ip de medicamen$eapar si$uaţii )n care copiii fac 8ipo*!icemie mama unui copi! de H animia spus că ia *ăsi$ insu!inemia F, când $re%uia să #e ma(imum /65

"Ni%eni nu-i profet &n *ara lui!"...


6/16

- Ce $nseamnă acest lucru Că tratamentul diabetului este #re"it

Vă spuneam că )n cărţi!e de medicină scrie că dia%e$u! es$e o %oa!ăincura%i!ă... A$unci, despre ce $ra$amen$ poa$e # vor%a3 Nu poa$e săa#rme nimeni că $ra$amen$u! care se face a'i, mai a!es cu $a%!e$e,$ra$ea'ă dia%e$u!. Din con$ră, )i )nfundă mai rău pe %ieţii %o!navi,pen$ru că Me$formina >su%s$anţă !ar* fo!osi$ă !a noi )n ţară, )n A*endaMedica!ă având /F de denumiri comercia!e? afec$ea'ă funcţia rena!ă,funcţia 8epa$ică "i provoacă *reaţă, vărsă$uri, dureri a%domina!e,4a$u!enţă, scădere )n *reu$a$e, diaree. Mai con$ea'ă a$unci căi "i8ipo*!icemian$3 Păi dacă unui om )i produci diaree, nici nu $re%uie săifaci a!$ceva5 Î! $ermini5 Toa$e ce!e!a!$e su%s$anţe fo!osi$e )n dia%e$ sun$cam pe ace!a"i ca!apod; doar nume!ei sc8im%a$5 =un$ "i medicamen$efoar$e scumpe, de e(emp!u Ac$os, care cos$ă /66 de !ei cu$ia, cu / decomprima$e, "i conţine pio*!i$a'onă o su%s$anţă despre care se "$ie

că a*ravea'ă dia%e$u! 'a8ara$5 =un$ convins că mu!ţi dia%e$ici )!fo!osesc, $o$u"i5 În dia%e$, doar $ra$amen$u! cu insu!ină es$e sin*uru!care se apropie câ$ de câ$ de norma!...

- (e ce vă bazaţi a)rmaţiile

În primu! rând, pe cerce$ări!e e(perimen$a!e prin care am demons$ra$ )ncă din /665 că insu!e!e @an*er8ans din pancreas "i ce!u!e!e care )!formea'ă se refac >Breve$u! nr. /H-?5 Apoi, mă %a'e' pe ce!e cinci

$e'e de doc$ora$ care au avu$ ca $emă su%iec$e din dia%e$u!e(perimen$a!. Re'u!$a$u! unei $e'e a fos$ pu%!ica$ in$e*ra! )n 1:and%ooof TGpe Dia%e$es Me!!i$us, +$io!o*G, Dia*nosis and Trea$men$1, NeL or >/66? pa*. 9-C6, ca nou$a$e a%so!u$ă5 De asemenea, ne%a'ăm pe e(perienţe!e făcu$e pe anima!e, cu re'u!$a$e pu%!ica$e )ncepând din --6, când am o%serva$ efec$u! 8ipo*!icemian$ a! +RIDIAROMu!ui pe purcei, pe miei "i pe iepuri. Apoi, pe a%ordarea ori*ina!ă )nprevenirea aces$ei %o!i, prin sc8im%area comp!e$ă a re*imu!ui a!imen$ar "i in$er'icerea a!imen$e!or 1indus$ria!e1. Nu )n u!$imu! rând, )mi

spri&in a#rmaţii!e pe re'u!$a$e!e o%ţinu$e de mii!e de oameni de $oa$evârs$e!e cărora, dacă respec$ă indicaţii!e "i urmea'ă $ra$amen$u!na$ura!, !i se refac ce!u!e!e pancreasu!ui "i se sim$ foar$e %ine.

- D-le profesor, sunt foarte interesante observaţiile dvs. "tiinţi)ce, darcred că vă veţi pune *$n cap* toţi medicii care tratează diabetul+

7$iu, dar po$ să $răiesc cu *ându! aces$a. 7$iţi vor%a aceea0 1Nimeninui profe$ )n ţara !ui51... Medicina a!opa$ă ar $re%ui să ai%ă o a!$ă


7/16

a%ordare0 să prevină apariţia aces$ei %o!i, nu săi $ra$e'e efec$e!e cusu%s$anţe c8imice, care pe de o par$e 1repară1 câ$ de câ$, dar pe a!$e'eci de căi mai mu!$ s$rică ec8i!i%ru! or*anismu!ui.

"Dacă 'lice%ia e(te ridicată, nu &n(ea%nă că ai diabet!"

- ouă, oamenilor *moderni*, $n ce situaţii ne cre"te #licemia

=$resu! de 'i cu 'i, de !a "coa!ă sau de !a serviciu, ne cre"$e *!icemia.2onsumu! de du!ciuri indus$ria!e !a copii, vaccinuri!e,an$iconcepţiona!e!e, $ra$amen$e!e cu cor$icoi'i "i mu!$e a!$e!e sun$surse de cre"$ere a *!icemiei5 @ipsa mi"cării, dar "i %ana!a fe%ră ne măre"$e *!icemia5 Din păca$e, am acumu!a$ mu!$e o%iceiuri proas$e5 +u !edau oameni!or două pa*ini pe care sun$ scrise $oa$e su%s$anţe!e "io%iceiuri!e care măresc *!icemia. Din$re e!e, ce! mai pericu!os es$e să

mâncăm seara $âr'iu sau noap$ea o%icei pros$, do%ândi$ de $o$poporu!, după ce sa 1o%osi$1 $oa$ă 'iua !a $e!evi'or. Pe părinţii no"$ri )io%oseau sapa "i coasa, dar mâncau dimineaţa %ine, că p!ecau !a 8o$ar.Acum, cine mai mănâncă dimineaţa3 Toţi mer* direc$ !a serviciu5A&un*e omu! seara acasă, pe !a ora /, "i a%ia a$unci mănâncă5 2ândmer*e !a medic, )! *ăse"$e cu *!icemie crescu$ă... Mâine, poimâine !afe!, "i $o$ a"a... până a&un*e !a dia%e$5A veni$ o doamnă nevă'ă$oare !a mine... Avea ampu$a$e !a%a picioru!uidrep$ "i de*e$u! mare de !a picioru! s$ân*. Picior dia%e$ic, din cau'a

unor *!icemii foar$e mari... Am )n$re%a$o0 1De când aveţi dia%e$31 1Din61. 17i cu ce vaţi $ra$a$31 12u an$idia%e$ice ora!e.1 1@a ce oră mâncaţiseara31 1Pe !a ///. Dar de ce mă )n$re%aţi3 Nu ma )n$re%a$ nimenias$a51. Deci ea "ia $ra$a$ *!icemia, dar, din păca$e, necorespun'ă$or "imu!$ prea $âr'iu, pen$ru a"i păs$ra vederea "i picioare!e...E!icemia poa$e cre"$e din$ro mie de cau'e. Dar nu )nseamnă că aidia%e$, dacă *!icemia es$e ridica$ă5 @a fe! se )n$âmp!ă cu adrena!ina0face cineva un acciden$ de ma"ină "i $rei 'i!e are *!icemia mare. Dacă!vede un medic "ii face ana!i'e, *a$a 'ice că are dia%e$5 Nui de!oc

a"a5 =eden$arismu!, s$resu!, adrena!ina, spi$a!i'area, $ra$amen$e!e cucor$i'on "i cor$icoi'i, in$ervenţii!e c8irur*ica!e măresc *!icemia. @aune!e vaccinuri, reacţia #rească pos$vaccina!ă es$e fe%ra, iar$empera$ura crescu$ă măre"$e *!icemia. Orice s$res a! or*anismu!uicre"$e *!icemia5 2ons$a$ăm variaţii a!e *!icemiei $imp de $rei 'i!e "iispunem omu!ui că are dia%e$3 A"a a%ordăm noi dia%e$u!3

"O%ul %odern trebuie (ă e bolna+/ Atunci, unde e

pro're(ul/"


8/16

- Cifrele statistice sunt alarmante eistă peste /.011.111 de rom2nidiabetici. &e va putea preveni $n viitor această maladie

Nouă ne !ipse"$e educaţia, care $re%uie )ncepu$ă cu copiii de !a*rădiniţă0 ei ar $re%ui să cunoască $oa$e fruc$e!e "i să !e consumecon"$ien$, să "$ie că sun$ %une pen$ru sănă$a$e5 +ducaţia )n sănă$a$ear $re%ui in$rodusă )n "co!i "i !icee, as$fe! )ncâ$ $inere$u! săcon"$ien$i'e'e %ene#cii!e a!imen$aţiei sănă$oase "i a!e unui s$i! de viaţăcâ$ mai apropia$ de na$ură, iar vii$oare!e mame să a4e că )n $impu!sarcinii $re%uie să consume fruc$e "i !e*ume crude, dacă vor să ai%ă uncopi! sănă$os5 Poa$e as$fe! $inerii vor renunţa !a fas$food "i !aa!imen$e!e indus$ria!e, care conţin foar$e mu!$e c8imica!e. Dacă a"pu$ea, a" impune o%!i*a$ivi$a$ea ca pe $oa$e mese!e din res$auran$e "ican$ine să #e fruc$e5

Indus$ria a!imen$ară modernă permi$e fo!osirea a pes$e 666 de adi$ivia!imen$ari, )n procesu! de preparare a a!imen$e!or su%s$anţe c8imiceconsidera$e nedăună$oare pen$ru or*anismu! uman. Oare c8iar a"as$au !ucruri!e3 Adi$ivii a!imen$ari, co!oranţii, )ndu!ci$orii, pi*menţii, arome!e ar$i#cia!e, ni$raţii, ni$riţii, conservanţii, acidi#anţii, emu!si#ca$oriicare menţin consis$enţa produse!or, a*enţii de coacere, de )n*ro"are,de )nă!%ire, de afânare e$c. pă$rund )n or*anism prin a!imen$epream%a!a$e "i u"or de prepara$. Dar ce face #ca$u! nos$ru,supraso!ici$a$ "i 1o%!i*a$1 să pre!ucre'e aces$e su%s$anţe c8imice, din

$re care mu!$e au po$enţia! canceri*en3 2um reacţionea'ă or*anismu!copii!or mici, care au nevoie de vi$amine, pro$eine, minera!e "i en'imena$ura!e pen$ru cre"$ere "i de'vo!$are armonioasă, dar care sun$ 1)ndopaţi1 cu du!ciuri indus$ria!e de !a ce!e mai fra*ede vârs$e3 2e se )n$âmp!ă cu em%rionu! uman, care es$e 1%om%arda$1 cu c8imica!e!e din8rana vii$oarei mămici3 Prac$ic, aces$e su%s$anţe !e in*erăm direc$; dar!is$a poa$e con$inua cu 8ormonii fo!osiţi )n cre"$erea p!an$e!or "i anima!e!or >ca s$imu!a$ori?, cu 8ormonii fo!osiţi ca er%icide, care sun$a%sor%iţi 1pasiv1 de p!an$a er%icida$ă, a&un* )n can$i$ăţi minuscu!e )n

or*anismu! fra*i! a! %e%e!u"i!or "i se $ransformă )n 1disrup$ori1 8ormona!i. 7i ne mai mirăm că se nasc copii au$i"$i sau că devin suprapondera!i, 8iperac$ivi ori au di#cu!$ăţi de concen$rare3...Pică$ura de !a s$rea"ina casei cade pe %e$on "i, )n $imp, face osco%i$ură care se $o$ adânce"$e. De ce3 Pen$ru că perseverea'ă5 @a fe!se )n$âmp!ă cu c8imica!e!e din a!imen$aţie5 To$ mai frecven$ cons$a$ămcă omu! 1modern1 "i 1civi!i'a$1 face %o!i noi, necunoscu$e *eneraţii!oran$erioare, mai 1necivi!i'a$e15 Omu! modern $re%uie să #e %o!nav32uno"$inţe!e acumu!a$e $re%uie să se răsfrân*ă ne*a$iv asupra


9/16

sănă$ăţii noas$re3 A$unci, unde e pro*resu!3 Desc8ideţi $e!evi'oru! sauradiou! )n C minu$e e"$i 1vindeca$1 de C %o!i5 Rec!ame care )ţi inducideea că, pen$ru orice afecţiune, medicina modernă are de&a o so!uţie5Însă aces$e rec!ame nu vând a!$ceva decâ$ fa!se speranţe5 A%ia cânda&un*e omu! !a %oa!ă )"i dă seama că nui c8iar a"a u"or să sevindece5... +u nu mă mir când aud că un $ânăr spor$iv, un s$uden$ sauun e!ev 1cade1 pe s$adion sau pe drum, răpus de acciden$ vascu!arcere%ra!5 =un$eţi 'iari"$i0 faceţi anc8e$e )n "co!i, )n c!u%uri!e spor$ive,prin$re $ineri, )n *enera!. Veţi rămâne uimiţi să a4aţi că ei au )n!ocui$ demu!$ă vreme s$ru*urii, mere!e, pere!e sau prune!e, cu ener*i'an$e, a!coo! "i sucuri indus$ria!e5 aceţi anc8e$e "i prin$re s$udenţii de !aMedicină5 O să vă speriaţi să vedeţi cine va a&un*e să ne $ra$e'e )nvii$or5Părinţii nu mai ră'%esc cu munca, %unicii nu mai sun$ ascu!$aţi5 Tinerii1)nvaţă1 de pe in$erne$ "i cred că "$iu $o$u!5 =un$ 'iare )n care, periodic,

sun$ a%orda$e pro%!eme de sănă$a$e !ucru !ăuda%i!, dar nimeni nuspune că %a'a sănă$ăţii individua!e a )n$re*ii naţiuni )ncepe cupro#!a(ia5 Ar $re%ui mo%i!i'aţi $oţi fac$orii imp!icaţi )n educaţiasănă$oasă a ţării, imp!icaţi "i vii$orii părinţi pen$ru nou născuţi5 2opiiide !a *rădiniţă, "co!arii "i s$udenţii ar $re%ui să ai%ă cursuri specia!e dea!imen$aţie sănă$oasă. +duca$orii, profesorii, medicii de fami!ie "ifami!ia $re%uie să pună accen$ pe impor$anţa a!imen$aţiei sănă$oase,pen$ru că un o%icei deprins )n copi!ărie se păs$rea'ă )n $imp, devine unmod de viaţă5 2e se )nţe!e*e prin a!imen$aţie sănă$oasă3 :rană

na$ura!ă, o%ţinu$ă din !ucra$u! pămân$u!ui0 !e*ume, fruc$e, 'ar'ava$uri,cerea!e pen$ru consum "i pen$ru 8rana anima!e!or, care ne asi*urăcarnea, !ap$e!e, ouă!e e$c.A! doi!ea !ucru e($rem de impor$an$ )n menţinerea sănă$ăţii es$emi"carea. În "co!i, ore!e de educaţie #'ică "i spor$ sun$ %a*a$e!i'a$e,copiii aduc scu$iri medica!e o%ţinu$e fraudu!os de părinţi, )n ideea căas$fe! vor avea $imp să se pre*ă$ească mai mu!$ !a a!$e o%iec$e des$udiu, considera$e mai impor$an$e. Însă un copi! o%e', ru"ina$ depropriu! aspec$ "i cu mu!$ip!e pro%!eme de sănă$a$e re'u!$a$e din

e(cesu! pondera! nu va a&un*e nicioda$ă 1o!impic15Aţi o%serva$ că nici nu mai avem de unde a!e*e spor$ivi3 Pe vremuri, )norice sa$ era un $eren de spor$, se făceau compe$iţii )n$re c!ase, sa$e,comune, ora"e e$c. =por$u! avea ro!u! "i impor$anţa !ui, )n primu! rândpen$ru sănă$a$e. Trep$a$, neam 1!enevi$1. 2opiii sun$ 1ocupaţi1 cuin$erne$u! "i $e!evi'oru!, adu!ţii cu !enea. Oamenii de vârs$a a $reia*re"esc "i ei0 1Dacă mam pensiona$, nu mai fac nimic5 Mă odi8nesc,după o viaţă de muncă51. 7i c8iar nu mai fac nimic5 Ve*e$ea'ă )n faţa$e!evi'oru!ui5 O%servaţi o fami!ie de pensionari0 foar$e repede, soţu! se


10/16

)m%o!năve"$e, face o perioadă $ra$amen$e "i 1se duce15 Dia%e$u!,o%e'i$a$ea, acciden$u! vascu!ar )! ucid. Pen$ru că deoda$ă devineseden$ar5 =oţia face aprovi'ionarea 'i!nică, face curăţenie, spa!ă, duce*unoiu!... +! doar 1s$ă1. 7i 1a&un*e1 %ine5

- Din relatările cititorilor no"tri, "tim că rezultatele tratamentului dvs.sunt peste a"teptări... 3ste de a%uns o astfel de cură naturală pentru acontrola diabetul

Vam e(p!ica$ că nu am vru$ să mă ocup de dia%e$. Am fos$ 1o%!i*a$1de reacţia oameni!or5 Prac$ic, a fos$ o )n$âmp!are care ma făcu$ săs$udie' dia%e$u! sis$ema$ic. Ma in$eresa$ cu ce po$ să scad *!icemia "icu ce po$ să 1repar1 pancreasu!. +!a%orasem die$a an$idia%e$ică,aveam de&a +ridiaromu! "i !ucram !a un nou produs din că$ină. Mam )n$re%a$0 12ear # să com%in ce!e două produse31. A"a am a&uns !a

Diavi$... +(perienţe!e făcu$e u!$erior pe anima!e miau dau si*uranţă.Am moni$ori'a$ apoi C6 de %o!navi vo!un$ari, $ra$aţi cu Diavi$, după"ase !uni de !a )n$reruperea oricărui $ra$amen$ an$idia%e$ic. @eamceru$ pacienţi!or să"i de$ermine insu!inemia "i pep$idu! 2 parame$rire!evanţi pen$ru dia%e$. Toţi aveau re'u!$a$e e(ce!en$e5 Până "i !e'iuni!ere$iniene se ame!ioraseră simţi$or5

"Ne-a% &ndepărtat de poruncile di+ine )i ne-a% pierdut

0perfec*iunea1!"

- (ractic, cu DIAVIT "i re#im alimentar se tratează concomitent "i boaladiabetică, "i afecţiunile asociate cauzate de aceasta

Dia%e$u! nu es$e, prac$ic, o %oa!ă5 După a$âţia ani de cerce$are "i miide %o!navi 1$ra$aţi1 doar cu die$ă "i cu Diavi$, am a&uns !a conc!u'ia că,mai de*ra%ă, es$e re'u!$a$u! unei a!imen$aţii de'as$ruoase5 =un$afec$aţi de 8iper*!icemie o *roa'ă de oameni, iar urmări!e sun$

http://www.formula-as.ro/magazine/attachments/1115/1399227960_diavit_compr_1399228218-large.jpg


11/16

ca$as$rofa!e0 ampu$aţii, or%ire, o%e'i$a$e, %o!i cardiovascu!are "i a!$eafecţiuni asocia$e5 Am sa!va$ su$e de oameni de !a ampu$aţii, cu $oa$ecă erau )n$ro s$are des$u! de *ravă5 A!ţii au scăpa$ de or%ire5 După$ra$amen$, re$ina )"i revine !a norma!, pen$ru că se reface e!as$ici$a$eavase!or "i edeme!e se re$ra*, deci nu es$e vor%a de o !e'iune )n oc8i5În$ro $e'ă de doc$ora$, am a%orda$ 1oc8iu! )n dia%e$u! e(perimen$a!1 "iam mu!$e da$e in$eresan$e, une!e )n con$radicţie cu $ra$amen$e!eof$a!mo!o*ice care se fac as$ă'i.

- 4a )nal, aveţi vreun sfat pentru cititorii no"tri

=ă #e )nţe!epţi "i să"i educe sănă$os copiii. Dar mai a!es să #e a$enţi!a a!imen$aţie, pen$ru că de aici ni se $ra*e $oa$ă nenorocirea5 Pe!un*u! drum a! indus$ria!i'ării "i a! vieţii 1moderne1, am deveni$ din ce )n ce mai sensi%i!i !a fac$orii e($erni, pen$ru că sis$emu! imuni$ar, care

ar $re%ui să se ocupe de %una funcţionare a or*anismu!ui, a fos$ ani !arând %om%arda$ cu su%s$anţe $o(ice din a!imen$aţie "i mediu! )ncon&ură$or, care !au s!ă%i$ )n $imp "i iau afec$a$ ro!u! %ine de$ermina$. Ne!up$ăm cu a$â$ea %o!i au$oimune, cu a!er*ii *reu de $ra$a$, pen$ru că1pa'nicu!1 or*anismu!ui es$e 1o$răvi$1 "i nu mai "$ie ce să facă a$uncicând ne confrun$ăm cu infecţii, %o!i sau funcţionarea de#ci$ară a unoror*ane "i sis$eme. Neam )ndepăr$a$ de porunci!e divine "i neampierdu$ 1perfecţiunea15 Măcar deam avea 1min$ea românu!ui cea depe urmă1, să ne )n$oarcem !a na$ură "i !a 8rana sănă$oasă, care ne po$

sa!va de !a de'as$ru! %o!i!or ce ne cop!e"esc5

• !oren$in Popa

otul de(pre Dia+it

Diavi$ es$e un produs a! #rmei P@ANTAROM MI2ROPROD 4acon H6 comprima$e?, si i! pu$e$icumpara de pe Ma*a'inu! On!ine a! farmaciei =ano$eca.

DIAVITu! es$e un produs na$ura!, o%$inu$ din Vaccinium mGr$i!!us si:ippop8ae r8amnoides, !ipsi$ de $o(ici$a$e, care nu produce fenomenede cumu!are, nu produce o%isnuin$a si nu cons$ipa.

http://www.formula-as.ro/redactia/florentin-popa-27http://sanoteca.ro/magazin-online/http://www.formula-as.ro/redactia/florentin-popa-27http://sanoteca.ro/magazin-online/


12/16

@a forme!e usoare de %oa!a>su% / ani? se iau 'i!nic $a%!e$e >inain$ea mese!or principa!e cu ca$eva secunde?.

In ca'uri!e comp!ica$e, *rave, vec8i, se vor adminis$ra H $a%!e$e'i,adica ///.

2ura in dia%e$ es$e de !un*a dura$a si se %a'ea'a pe fap$u! ca Qnoi>dr

Roman Morar? am demons$ra$ ca Insu!a @an*er8ans sereface>/66?, ca in produs sun$ an$ociani in can$i$a$e mare carein$ervin in ame!iorarea re$inopa$iei dia%e$ice, produsu! are po!ifeno!icare au ro!u! de a reface e!as$ici$a$ea capi!are!or si depinde de0vec8imea %o!i, $ra$amen$u! medicamen$os ap!ica$, re*imu! a!imen$ar,ac$ivi$a$ea individua!a a %o!navu!ui, re*imu! de miscare, e$c.

2ura se face concomi$en$ cu medicamen$a$ia recomanda$a de medic,deoarece produsu! ac$ionea'a in $imp.

Din prime!e 'i!e se o%serva dispari$ia cons$ipa$iei, dupa apro(ima$iv /6de 'i!e se ame!iorea'a vederea, iar dupa / !uni de $ra$amen$ voraparea 8ipo*!icemii!e, semn ca pancreasu! incepe sa se refaca.

2and *!icemia a&un*e !a 6/6 m* S se scoa$e o $a%!e$a>su!famide?sau / ui insu!ina>de seara?. =e con$inua $ra$amen$u!, pes$e o !una sescoa$e o a!$a $a%!e$a >su!famide? sau a!$e / ui insu!ina s.a.m.d. panacand ramane$i pe cura DIAVIT care, dupa ana!i'e %ioc8imice din care sare'u!$e s$area dumneavoas$ra de norma!i$a$e se incepe reducerea

do'ei de Diavi$ cu ca$e o $a%!e$a.Re*imu! a!imen$ar, miscarea 'i!nica si evi$area s$ressu!ui sun$ esen$ia!ein ame!iorarea sana$a$ii dumneavoas$ra.

E!icemia es$e ener*ia>*!uco'a? pe care san*e!e o preia din in$es$ine sio duce de re*u!a !a musc8ii care o consuma.

Miscarea0 efor$u! #'ic, es$e a%so!u$ necesar pen$ru ca, *!icemiadumneavoas$ra sa se men$ina in !imi$e!e norma!e.

2ina copioasa Qramane pes$e noap$e in san*e si nu face %ine de!oc5

Reduce$i !a ma(im cina.

Impor$an$0 E!icemia rea!a es$e cea *asi$a diminea$a inain$e de masa,>nu ci$ro!a$i $oa$a 'iua *!icemia?.

Diminea$a Qmanca$i sin*ur, !a amia'a cu prie$enii, iar seara da$iodusmanu!ui5


13/16

Adica spre %ine!e dumneavoas$ra $ine$i cu s#n$enie de aces$ prover%.

Nu avem re'u!$a$e corespun'a$oarein urma$oare!e si$ua$ii0 persoane!esuprapondera!e, a!coo!ici si persoane s$resa$e.

DIA2I-ul S 2A PASRA $A 3RI4IDR!

o%po5itie:

2oncen$ra$ na$ura! din fruc$e de Vaccinium mGr$i!!us @.>a#n? si:ippop8ae r8amnoides @ >ca$ina? din 4ora spon$ana, o%$inu$ prinprocedee ori*ina!e carei pas$rea'a principa!e!e componen$e ac$ive, cuadaos de meri$o'a, amidon, !ac$o'a, *e!a$ina, s$era$ de M* si $a!c. +s$e%o*a$ in vi$amine >2, provi$amina A, PP, B, B/, +? saruri minera!e >,2a, P, =, M*, e?, principii na$ura!e, an$ociano'oide, #$ocine, $anini,aci'i ve*e$a!i >miris$ic, pa!mi$ic, c8ini?, pec$ine, po!ifeno!i.

E!uco'ide!e de!#no!u!ui, mir$i!ina si neomir$i!ina con$inu$e deconcen$ra$u! na$ura! de fruc$e de Vaccinium mGri$i!!us @. Are ac$iune8ipo*!icemian$a, produsu! avand efec$e in refacerea si pro$ec$iapancreasu!ui.

Prin compo'i$ia !ui comp!e(a, reec8i!i%rea'a presiunea os$mo$ica de !anive!u! ce!u!e!or epi$e!iu!ui mucoasei in$es$ina!e, norma!i'ea'aperis$a!$ismu! si $ran'i$u! in$es$ina!, avand ro! pro$ec$or a! mucoasei.

Res$a%i!es$e re'is$en$a si permea%i!i$a$ea capi!ara, in$ervine in

$oni#erea sis$emu!ui venos.Prin con$inu$u! in 4avonoide produsu! in$ervine in re*!areacardiovascu!ara.

Prin efec$u! ac$ivan$ asupra re*enerarii purpurei pe$iniene,sensi%i!i'ea'a forecep$orii marind acui$a$ea vi'ua!a.

Nu de$ermina suprado'e, nu con$ine co!oran$i ar$i#cia!i sau arome.

Do5e 5ilnice:

!a copii su*ari0 / comprima$e'i in pu$in ceai.

!a adu!$i0 H comprima$e'i.

Poa$e # fo!osi$ si fara !imi$a de dura$a.

Pre5entare:

!acoane cu H6 de comprima$e.


14/16

Pa(trare:

A nu se u$i!i'a dupa da$a de e(pirare inscrisa pe am%a!a&.

A se pas$ra !a $empera$ura de 96 *rade ce!sius, feri$ de !umina siumidi$a$e, in am%a!a&u! ori*ina!.

Atentie

A nu se !asa !a indemana copii!or5

+s$e un sup!imen$ a!imen$ar care nu $re%uie sa in!ocuiasca un re*ima!imen$ar varia$ si sana$os.

QDupa sap$amani de $ra$amen$ va ro* sami scrie$i cum va sim$i$i, peadresa0 Dr Roman Morar , A!eea Pu$na nr.C, sc. VI, ap. CF , 966C9 2!u&

Napoca.

Re'i%ul Ali%entar!

DA

-Paine nea'ra (au inte'rala la (c6i%b cu:arto,Ore5

-Pa(te fainoa(e

-arne (laba 7arta

-'ratar

-$actate

-ran5eturi

-3ructe 8toate fructele9 - %ere;5i

-';5i 8crude9

-$e'u%e -=>';5i 8crude9

-Ou ert

-? pa6ar de +in la = 5ile

-#lei de %a(line


15/16

-#lei obtinut @la rece

-iocolata a%aruie 8putina9

-acao ?-= lin'urite ;5i

-iuperci

-Nuci, alune 7 nepraite

-Scorti(oara 7 ?' ;5i

-Ma%ali'a

-Muraturi

-MISAR ! 8= B%;5i9

N#

Paine a!%a cu deriva$e!e ei

Erasimi, mar*arina

Du!ciuri, %om%oane, *uma de mes$eca$

=ucuri Qco!ora$e

Me'e!uriPui Qde comp!e(, 2urcan

Bran'a $opi$a

2onserve, conserve de pos$

A!coo!

Bere

Pra&e!i

2afeaua

Tu$unu!

=ampanie pen$ru copii

SDNARISM#$ !!


16/16

In ar$ico!u! pre'en$a$,repre'en$an$ii armaciei Na$uris$e =ano$eca auu$i!i'a$ informa$ii!e oferi$e de Dr. Roman Morar, inven$a$oru! siproduca$oru! sup!imen$u!ui a!imen$ar Diavi$.

Documents

Diavit - specificatii diabet