1

THE TECHNICAL AND ARTISTIC DRAWING - A TOOL IN TRAINING AND INTERDISCIPLINARY COMMUNICATION

FOR LANDSCAPE ARCHITECTURE DESIGNERS DESENUL TEHNIC ŞI ARTISTIC – UN INSTRUMENT ÎN INSTRUIREA

ŞI COMUNICAREA PROIECTANŢILOR DE ARHITECTURĂ PEISAGERĂ

GRECU Codrina

1, PURCARU Andrei

2

1 S.C. AC STUDIO S.R.L. Iaşi, România 2 Technical University “Gheorghe Asachi” Iaşi, România

Abstract Among subjects who completed training curricula of first year

landscape students are Descriptive Geometry and perspective,

Representations and Composition. All this is a mandatory first step in

training future landscape specialists, given that admission to college

does not require prior training of students in this field. Profession of

landscape, as the architect, involves a combination of several skills and

competencies, among them the power to imagine, design and correctly

represent the spatial composition of Landscape Architecture, playing the

role of intermediary between project design and execution. Therefore

the question arises which are the best subjects suited to develop these

qualities. The paper presents and discusses briefly the shortest path

from idea to action - technical drawing and perspective one.

Key words: technic drawing, art drawing, architectural representation ,

design of built landscape

Rezumat. Printre disciplinele care completează curricula de pregătire a

studenţilor peisagişti de anul I sunt Geometria Descriptivă şi

Perspectivă, Reprezentări, dar şi Compoziţie. Toate acestea reprezintă o

primă etapă obligatorie în instruirea viitorilor specialişti peisagişti,

având în vedere faptul că admiterea la facultate nu cere o pregătire

prealabilă a studenţilor în acest domeniu. Meseria de peisagist, ca şi

cea de arhitect, presupune întrunirea mai multor abilităţi dar şi

competenţe, între acestea fiind puterea de a imagina, concepe şi

reprezenta corect o compoziţie spaţială de arhitectură peisageră, jucând

şi rolul de intermediar dintre schiţa de proiect şi executant. Prin urmare

se pune întrebarea care sunt disciplinele cele mai indicate să dezvolte

toate aceste calităţi. Articolul prezintă succint şi dezbate cea mai scurtă

cale de la idee la faptă – desenul tehnic dar şi cel în perspectivă.

Cuvinte cheie: desen tehnic, desen artistic, reprezentarea

arhitecturală, designul peisajului construit

2

INTRODUCTION

În facultăţile tehnice, Desenul tehnic sau Geometria Descriptivă este o disciplină obligatorie de parcurs chiar din primul an de studiu, tocmai datorită caracterului tehnic aplicativ specific, dar şi datorită necesităţii reprezentării abstracte a unor procedeie, tehnologii sau diferite obiecte şi construcţii, în procesul de proiectare pentru fiecare dintre specialităţi.

În cadrul facultăţii de Horticultură a USAMV Iaşi, secţia de Peisagistică, în curricula de pregătire a studenţilor sunt prezente o serie de discipline care să dezvolte vederea în spaţiu, simţul artistic şi imaginaţia, dar şi abilitatea de reprezentare în plan şi trei dimensiuni a obiectelor spaţiale.

MATERIAL AND METHOD

It became apparent to us that architecture Is generally assumed to be a highly specialized system with a set of prescribed technical goals rather than a sensual social art responsive to real human desires and feelings. This limitation is most frighteningly manifested in the reliance on two-dimensional diagrams that lay more stress on the quantifiable features of building organization than on the polychromatic and thridimensional qualities of the whole architectural experience. - Kent Btoomer & Charles Moore “A devenit evident pentru noi că arhitectura este în general considerată a fi mai degrabă un sistem extrem de specializat, cu un set de obiective tehnice prevăzute, decât o artă social, sensibilă şi receptivă la sentimentele și dorințele reale umane. Această limitare se manifestă cel mai înspăimântător în dependența de diagrame bidimensionale care pun mai mult accentul pe caracteristicile cuantificabile ale organizării clădirilor decât pe calitățile policrome și tridimensionale ale întregii experiențe arhitecturale.” - Kent Bloomer & Charles Moore

The only way you can build, the only way you can get the building into being. Is

through the measurable. You must follow the laws of nature and use quantities of brick, methods of construction, and engineering. But in the end, when the building becomes part of living,it evokes unmeasurable qualities, and the spirit of its existence takes over. - Louis Kahn “Singura modalitate prin care se poate construi, singura modalitate de a obține clădirea în ființă, este prin acţiuni şi materiale măsurabile. Trebuie să se respecte legile naturii și utilizarea cantităților de cărămidă, metode de construcție și inginerie. Dar, în final, în cazul în care clădirea devine parte din viaţă, ea evoca calități nemăsurabile, și spiritul existenței sale iese la iveală.” - Louis Kahn Având în vedere aceste afirmaţii ale unor practicieni şi filosofi ai gândirii arhitecturale, subliniem faptul că toate lucrurile gândite de un creator şi care urmează a fi construite sau puse în operă de un executant sau de însuşi autorul lor, au nevoie de un sistem de reprezentare măsurabil, mai mult sau mai puţin abstract, pe hârtie sau un support electronic. Sistemul clasic de reprezentare în 2 dimensiuni este desenul tehnic în epură (fig. 1), iar cel în 3 dimensiuni este reprezentarea axonometrică dar şi cea în perspectivă (fig. 2).

3

Fig. 1. – Reprezentarea 2D în epură (st.) şi reprezentarea 3D axonometrică (dr.)

Fig. 2. – Reprezentarea în perspectivă: 1-normală, 2-apropiată, 3-depărtată

RESULTS AND DISCUSSIONS

În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de exerciţii menite să dezvolte viziunea în spaţiu a studenţilor dar şi abilitatea de a reprezenta corect anumite obiecte volumetrice în 2 şi 3 dimensiuni (fig. 3, 4, 5).

Fig. 3. – Reprezentare în epură şi axonometrie descendentă a unui volum

4

Fig. 4. – Reprezentare în epură şi axonometrie ascendentă a unui volum

Fig. 5. – Reprezentare în perspectivă valorată a unor grupuri de obiecte şi corpuri geometrice

În proiectele studenţilor peisagişti sunt urmărite o serie de obiective teoretice şi practice privind noţiuni de compoziţie în amenajarea teritorială sau detaliile de trepte, gradene, fântâni, pergole şi ziduri decorative. Imaginile din figura 6 ilustrează astfel de exemple.

Fig. 6. – Reprezentare în plan şi perspectivă valorată a unor proiecte studenţeşti de amenajare peisageră

5

Dacă ne referim la cerinţele de pregătire a studenţilor arhitecţi vom constata deopotrivă preocuparea pentru dezvoltarea simţului spaţial artistic, prin studiul de compoziţie arhitecturală şi armonizarea necesităşilor funcţionale ale edificiilor cu proporţiile şi estetica faţadelor în ansamblul volumetric.

Disciplina „Practică – Releveu” urmăreşte însuşirea de către studenţii arhitecţi a tehnicilor de relevare, reprezentare şi evaluare a construcţiilor. Rezultatele învăţării exprimate în competenţe cognitive, tehnice sau profesionale:

- Dezvoltarea capacităţii studenţilor de a observa alcătuirea unei construcţii;

- Observarea tehnicilor şi materialelor de construcţie folosite în diverse epoci;

- Însuşirea tehnicilor de întocmirea a unui proiect – releveu; - Urmărirea corectitudinii măsurătorilor şi asumarea responsabilă a rolului

de arhitect restaurator. - Conştientizarea rolului arhitectului în păstrarea identităţii şi a valorilor

culturale, în cazul unor intervenţii asupra unor obiecte de arhitectură vechi. Toate aceste competenţe şi abilităţi pot fi urmărite şi evaluate odată cu

parcurgerea etapelor acestui tip de proiect la baza căruia stau în primul rând pregătirea studenţilor la desen tehnic şi artistic în anul I de studiu în cadrul disciplinelor de Geometrie descriptivă şi Studiul formei. Catalogul întocmit de profesorii îndrumători, prin însumarea celor mai bune lucrări realizate de studenţi de anul II, în cadrul Practicii-Releveu de la sfârşitul anului şcolar 2007-2008, este o dovadă a competenţelor dobândite de studenţi pe parcursul celor doi ani de studiu (fig. 7)

Fig. 6. – Reprezentări în plan, faţadă, axonometrie şi perspectivă a unor obiecte de arhitectură populară specifice diferitelor zone ale României, din Muzeul “Astra” Sibiu

6

Dacă studenţii peisagişti se vor dedica cu predilecţie studiului plantelor şi armonizării lor într-un mediu existent sau care urmează a fi construit, studenţii arhitecţi vor avea în vedere mai ales partea tehnică-utilitară a obiectului de arhitectură, însă nu vor uita de partea sa estetică şi integrarea lui armonioasă în mediul înconjurător.

Fig. 6. – Reprezentare în plan şi perspectivă computerizată a unui proiect de diplomă (Purcaru C., 2004)

CONCLUSIONS

În concluzie, cerinţele necesare realizării de proiecte de arhitectură peisageră se reflectă clar în caracterul practic – formativ al disciplinelor de Geometrie descriptivă şi perspectivă, Reprezentări, Compoziţie, dar şi al celor de Design peisager sau Amenajare teritorială.

REFERENCES

1. Ciolacu Dragoş, Şerban Sorin, 2013 – Admitere Arhitectura: Propuneri şi Subiecte, Ed. Matei Teiu-Botez

2. Ching Francis D.K., 1979 - Architecture: Form, Space & Order, Published by Van Nostrand Reinhold, New York

3. Ching francis D.K., 1995 – Avizual Dictionary of Architecture, John Wiley &Sons, New York

4. Enache Mircea, Ionescu Iulius, 1983 – Geometrie descriptivă şi perspectivă, Institutul de Arhitectură Ion Mincu Bucureşti

5. Nica Răzvan M., Purcaru Andrei (coord.), 2009 – Practica Releveu Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale “Astra” Sibiu 2007-2008, Univ. Tehnică “Gh. Asachi” din Iaşi, Facultatea de Arhitectură “G.M. Cantacuzino”, Princeps Edit, Iaşi

6. Purcaru Codrina, 2004 – Proiect de Diplomă „Centru de cercetare şi terapie în Medicina tradiţională indiană Ayurveda”, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, Facultatea de Arhitectură şi Construcţii, Iaşi