8/9/2019 Deeuri

1/57

Deseuri municipale. Legislatie nationala. Clasificare. Compoziie.

Caracteristici.

Introducere. LegislatieResurse: minerale, petrol, gaze natural, lemn, apa, sol.

Mediu:

mari, oceane, depozite de deseuri, sol; aer (CO2), depozite de deseuri modificare proprietati - poluare

Legislatie specifica ANPM

http:!!!.anpm.rocontent.asp"#id$%& 'irectia cadru a deseurilor (2*+*C) http:eur-le".europa.eue"ri/ere"ri/er.do#

uri$O0::2*:1%2:1:1:ro:'3 'irectia depozitarii deserurilor %+++1%O4 5*2priind regimul de6eurilor 7(urmeaza sa fie modificat).898 9r. 8 /M93C8e de urgen>?898 9r. @ C8A4OR de de6euri898 9r. C C8A4OR /8 AR 49RC de de6euri periculoase898 9r. ' CO9/AA9

8/9/2019 Deeuri

2/57

D deeuri asimilabile cu deeuri menajere- de6euri proenite din industrie, din comer>,

din sectorul puElic sau administrati, care prezint? compozi>ie 6i propriet?>i similare cu de6eurile

menaFere 6i care sunt colectate, transportate, prelucrate 6i depozitate =mpreun? cu acestea;

D deeuri periculoase- de6eurile men>ionate la art. %*% alin. (%), care se =ncadreaz? la

categoriile sau tipurile generice de de6euri periculoase, prezentate =n ane"a nr. C, 6i

constituen>ii acestor de6euri, prezenta>i =n ane"a nr. ', constituen>i care fac ca aceste de6euri s?

fie periculoase atunci cBnd au una sau mai multe dintre propriet?>ile descrise =n ane"a nr. ;

D eliminare- orice opera>iune pre?zut? =n ane"a nr. 8;

D gestionare - colectarea, transportul, alorificarea 6i eliminarea de6eurilor, inclusi

supraegherea zonelor de depozitare dup? =nchiderea acestora;

D operator- orice persoan? fizic? sau Furidic? =nestit? cu atriEu>ii 6i responsaEilit?>i =n

actiit?>i autorizate =n domeniul gestiunii de6eurilor;D productor- orice persoan? fizic?, persoan? fizic? autorizat? s? desf?6oare actiit?>i

independente sau persoan? Furidic? din a c?rei actiitate rezult? de6euri (produc?tor ini>ial) 6isau

care a efectuat opera>iuni de pretratare, de amestecare sau alte opera>iuni care genereaz?

schimEarea naturii ori a compozi>iei acestor de6euri;

D reutilizare- orice opera>iune prin care amEalaFul care a fost conceput 6i proiectat pentru

a realiza =n cadrul ciclului s?u de ia>? un num?r minim de parcursuri sau rota>ii este reumplut

sau reutilizat pentru acela6i scop pentru care a fost conceput;D reciclare- opera>iunea de reprelucrare =ntr-un proces de produc>ie a de6eurilor pentru

scopul original sau pentru alte scopuri;

D tratare- totalitatea proceselor fizice, chimice 6i Eiologice care schimE? caracteristicile

de6eurilor, =n scopul reducerii olumului 6i caracterului periculos al acestora, facilitBnd

manipularea sau alorificarea lor;

D valorificare- orice opera>iune men>ionat? =n ane"a nr. @;

Anexa nr IB

Categorii de deeuri

%. reziduuri de produc>ie sau de consum nespecificate la pozi>iile urm?toare;

2. produse =n afara specifica>iilor tehnice;

1. produse cu termenul de alaEilitate e"pirat;

2

8/9/2019 Deeuri

3/57

G. materiale =mpr?6tiate sau distruse =ntr-un accident, inclusi orice material, echipament

etc., contaminat =n urma accidentului;

&. materiale proenite de la construc>ii, demol?ri, amenaF?ri =n spa>ii construite etc.;

H. materiale contaminate sau impurificate =n urma unei ac>iuni oluntare (de e"emplu:

reziduuri de la opera>iunile de cur?>are, materiale de amEalare, containere etc.);

5. oEiecte consumaEile 6i p?r>i ale acestora (de e"emplu: Eaterii consumate, catalizatori

epuiza>i etc.);

*. suEstan>e deenite improprii utiliz?rii (de e"emplu: acizi contamina>i, solen>i

contamina>i, amestec de s?ruri epuizate etc.);

+. reziduuri de la procesele industriale (de e"emplu: zguri, Elazuri etc.);

%. reziduuri de la procesele de comEatere a polu?rii (n?moluri de scruEer, pulEeri din

filtrele de despr?fuire, filtre uzate etc.);%%. reziduuri de faErica>iefinisare (de e"emplu: a6chii de la strunFire sau frezare etc.);

%2. reziduuri de la e"trac>ia 6i prelucrarea materiilor prime (de e"emplu: reziduurile de la

e"ploat?rile miniere sau petroliere etc.);

%1. materiale contaminate (de e"emplu: uleiuri contaminate cu C@ etc.);

%G. toate materialele, suEstan>ele sau produsele a c?ror utilizare este interzis? de lege;

%&. produse pe care de>in?torul nu le mai utilizeaz? (de e"emplu: reziduuri din

agricultur?, menaFere, din Eirouri, actiit?>i comerciale etc.);%H. materiale, suEstan>e sau produse contaminate care rezult? din ac>iunile de remediere a

solului;

%5. toate materialele, suEstan>ele sau produsele incluse =n categoriile de mai sus.I

3

8/9/2019 Deeuri

4/57

Criterii clasificare '.

Aipul de deseu de prezinta una din proprietatile periculoase sau contine unul din

constituentii cuprinsi in lista compusilor cu proprietati periculoase

Componentul periculos continut

roprietatile care fac deseul periculos

ANEXA Nr II A

!pera"iuni de eli#inare a deeurilor

%. depozitarea pe sol 6i =n suEsol (de e"emplu: depunerea =n depozite de gunoi);

2. tratarea prin contact cu solul (de e"emplu: Eiodegradarea de6eurilor lichide sau a

n?molurilor depozitate pe sol);

1. inFectarea =n suEteran (de e"emplu: inFectarea de6eurilor pompaEile =n pu>uri, saline sau

=n straturi geologice);

G. desc?rcarea pe suprafe>e (de e"emplu: desc?rcarea de de6euri lichide sau de n?moluri

=n depresiuni, iazuri sau lagune);&. depozitarea pe teren special amenaFat (de e"emplu: dispunerea =n celule etan6e

separate, acoperite 6i izolate unele de celelalte 6i de mediu);

H. eacuarea de6eurilor solide =n apele interioare de suprafa>? 6i suEterane;

5. eacuarea =n m?rioceane, inclusi =ngroparea =n suEsolul marin;

4

8/9/2019 Deeuri

5/57

*. tratament Eiologic nespecificat la alt punct din prezenta ane"?, din care rezult? =n final

compu6i sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oric?rei opera>iuni enumerate la pct.

%-%2;

+. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta ane"?, din care rezult? =n

final compu6i sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oric?rei opera>iuni enumerate

la pct. %-%2 (de e"emplu: eaporare, uscare, calcinare etc.);

%. incinerare pe sol;

%%. incinerare pe mare;

%2. stocare permanent? (de e"emplu, introducerea de containere cu de6euri =ntr-o min?);

%1. amestecare, =nainte de a se =ncadra =n oricare dintre opera>iunile men>ionate la pct. %-

%2;

%G. reamEalare =nainte de a se =ncadra =n oricare dintre opera>iunile men>ionate la pct. %-%1;

%&. stocarea =nainte de efectuarea oric?rei opera>iuni men>ionate la pct. %-%G, cu e"cep>ia

depozit?rii temporare, =naintea colect?rii, pe zona de producere.I

ANEXA Nr II B

!pera"iuni de $alorificare a deeurilor

%. utilizarea ca material comEustiEil sau ca miFloc de producere a energiei;2. reciclarea sau recuperarea suEstan>elor organice care nu sunt utilizate ca solen>i;

1. reciclarea sau recuperarea metalelor sau compu6ilor metalici;

G. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;

&. regenerarea acizilor sau Eazelor;

H. alorificarea produselor folosite la captarea poluan>ilor;

5. alorificarea produselor din catalizatori;

*. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutiliz?ri ale acestora;

+. recuperarea sau regenerarea solen>ilor;

%. =mpr?6tierea pe sol, =n Eeneficiul agriculturii sau pentru reconstruc>ie ecologic?,

inclusi opera>iunile de compostare 6i alte procese de transformare Eiologic?;

%%. utilizarea de6eurilor oE>inute =n urma oric?rei opera>iuni men>ionate la pct. %-%;

5

8/9/2019 Deeuri

6/57

%2. schimE de de6euri =ntre de>in?tori, pentru a fi supuse uneia dintre opera>iunile

men>ionate la pct. %-%%;

%1. stocarea de de6euri =n scopul de a fi supuse uneia dintre opera>iunile men>ionate la

pct. %-%2, e"clusi depozitarea temporar? =naintea colect?rii, =n zona de producere.I

Deseuri

Municipale (menaFere, stradale, din Eirouri etc)

Medicale

ndustriale (cenusi, zguri, din industria chimica, etc)

'in agricultura si zootehnie

Radioactie (categorie separata)

6

8/9/2019 Deeuri

7/57

'/R $ R/R/

JalorificareKKKK

Jalorificare materiala

Reciclare

Compostare

Jalorificare termica

ncinerare

coincinerare

'epozitare

Ide6euI $ lipsa alorii, resturi f?r? utilitate pentru detinator

recuperare dificila in din amestecuri, sau din compozi>ii necunoscute.

separarea compu6ilor din de6euri confer? aloare dac? ace6tia pot fi alorifica>i.

'8R...

costuri suplimentare

7

8/9/2019 Deeuri

8/57

consum suplimentar de resurse

poluare suplimemtara

Clasificare.Continut

Clasificare generala

Infor#atii % Date statistice

'ate neunitare priind generarea si compozitia

Modul de analiza

Modul de raportare

erioada de ealuare a compozitiei (deceniul)

Jariatie pe perioade scurte 'atele (estimate) ar treEui sa stea la Eaza elaEorarii planurilor de gestionare

&actori care influentea'a co#po'itia deseurilor #unicipale

tipul zonei (urEan? sau rural?);

gradul mediu de dezoltare al regiunii ( >ar?, regiune);

perioada anului =n care se face colectarea;

tipul de =ncalzire specific zonei;

practicarea colectarii selectie =n scopul reciclarii;

gradul de con6tiin>? ciic? a popula>iei.

Tabele exemple slide !" #$ si #%

Modalitati de expri#are a cantitatilor generate

Jalori medii ale cantit?>ilor de de6euri municipale generate de dierse actiit?>i pentru

/8 :

8

8/9/2019 Deeuri

9/57

Jaria>ia cantit?>ii de de6euri industriale 6i comerciale generate =n func>ie de diferite surse

&lide ## exemplu

Caracteristici generale deseuri #ena(ere nesortate)sortate

roprietati fizice

roprietati care depind de compozitia chimica

roprietati chimice

@iodegradaEilitate

roprietati comEustiEile ericolsuEstante periculoase

Co#po'itia deseurilor sortate

difera foarte mult:

- entru fiecare categorie de materiale

- 'eseurile sortate pot aea o compozitie relati Eine definita (hartie, mase plastice,

metale) sau foarte comple"a (', autoehicule scoase din uz) care necesita

dezmemErare inainte de reciclare

- 'upa modul de sortare

*ipul de date necesare in gestionarea deseurilor

'ate necesare la reciclare L proprietati fizice, compozitia chimica (numai ponderea

materialelor)

9

8/9/2019 Deeuri

10/57

'ate necesare in proiectarea incineratoarelor L proprietati fizice, compozitia chimica

(eentual elementara), proprietati comEustiEile

'ate necesare in proiectarea depozitelor L proprietati fizice, compozitia chimica

(EiodegradaEilitate)

suEstante periculoase

'roprieti fizice

Clasificare dupa di#ensiunea particulelor

&rac"iune fina (N* mm)

tipul de =nc?lzire ( =nc?lzire centrala cu comEustiEili lichizi:%, adic? circa ,1

Pglocuitor.s?pt?mBn?);

suEstan>e organice L reduse puterea caloric? - foarte mic? (prezen>a cenu6ilor)

&rac"iunea #i(locie(*-G mm)

resturi de Euc?t?rie 6i Euc?>i mici de hBrtie,

con>inut mare =n suEstan>e organice,

frac>iune compostaEil? ( 1&-G =n zonele cu =nc?lzire central? 6i 2-2& iarna

respecti 1 ara =n zonele cu =nc?lzire cu comEustiEil solid).

&rac"iunea grosiera(G-%2 mm) 6i restul de sit? (granula>ia Q%2mm)

hBrtie 6i amEalaFe, resturi de Euc?t?rie, materiale te"tile, oase, sticl?, por>elan,

metale etc., (circa &-H ara =n zonele cu =nc?lzire cu comEustiEili solizi

respecti iarna de 2&-1, iar =n zonele cu =nc?lzire central? de circa & tot

timpul anului).

+#iditatea

din de6eul umed sau uscat

determinare: incalzire la temperatura %&C pana la masa constanta (fara degaFare de

materii olatile)

miditati ale materialelor din deseuri

10

8/9/2019 Deeuri

11/57

alegerea modalit?>ilor de eliminare a de6eurilor depinde de aloarea medie a umidit?>ii umiditate prea mare poate face ineficient? incinerarea ( utilizarea de comEustiEil

suplimentar)

m?re6te olumul acestora.

ariaz? - dup? gradul de dezoltare

>ar? dezoltat? ariaz? =ntre 2 6i &,

>ar? =n curs de dezoltare poate aFunge la *.

n Romania in zonele rurale umiditate mai redusa

Con>inutul =n ap? a depozitelor de de6euri municipale depinde

de con>inutul ini>ial =n ap? a de6eurilor

de cantitatea de precipita>ii din zona de depozitare.

Densitatea deseurilor #ixte

Jolum (m1)masa (Pg)

mportanta in proiectarea depozitelor, conersia olumului in masa la

colectaredepozitare etc

' epinde de:

compozi>ie,

perioada 6i locul de colectare,

gradul de compactare

timpul de stocare anterior determin?rii

11

8/9/2019 Deeuri

12/57

tipul de ehicule utilizate pentru transport

Per#ea,ilitatea deseurilor

Caracterizeaza capacitatea de transport a unui fluid printr-un strat poros, ms

Jal. Medie in depozite: %-1ms

mportanta in proiectarea depozitelor, calculul leigatului format in depozit etc

'epinde de:

4radul de compactare a deseurilor

3ractia de goluri

Compozitie (e". 'eseurile din demolari L foarte permeaEile)

ermeaEilitate orizontala s. ertical:

12

8/9/2019 Deeuri

13/57

Caracterizarea c(imic a deeurilor municipale mixte

Compozitie

umiditate ( pierdere la %&C timp de o or?)

materii olatile (pierderea suplimentara de greutate pBna la +&C)

cenu6a (reziduul r?mas dup? ardere)

c?rEune fi"

Con>inutul elementar (C, S, O, 9, /)

unctul de =nmuire a cenu6ii L aloarea temperaturii (minima) la care cenusa incepe sa se

inmoaie

Con>inutul caloric

13

8/9/2019 Deeuri

14/57

Con>inutul =n inert 6i puterea calorific? a unor de6euri:

14

8/9/2019 Deeuri

15/57

Jaloarea pS-ului unei solu>ii oE>inute =n urma contact?rii unei proEe m?cinate de de6eu

cu o solu>ie de TCl ,%M =n propor>ie de

%:& =n cazul proEelor cu con>inut redus =n materii organice

%:% la con>inut mai mare =n materii organice.

ConductiEilitatea electric? d? informa>ii despre con>inutul =n minerale 6i se m?soar? pe o

proE? de granula>ie medie, dup? contactarea timp de o or? cu o solu>ie de dio"id de

carEon.

lemente nutritie (9, , T) au o importan>? deoseEit? =n procesul de compostare 6i sunt

con>inute =n special de materialele de proenien>? animal? sau egetal?.

Deseuri speciale DEEE

Compozitie comple"a

Metale grele 4reu de separat

Costuri foarte mari de reciclare

Reciclarea are un impact important asupra mediului

Imagine slide )%

Depozitarea deseurilor

*eglementata de +,T-**/ nr.#0! din % aprilie $$)privind depozitarea deeurilor

Depozitarea

'OUA8R8 '/ROR $ metoda de eliminare finala, se realizeaza in

L 'OUA

L M9, /89 (industriale)

L 90CA8R 9 /@AR89 (industriale)

L /AOC8R L pastrare pentru o perioada limitata de timp pna la alorificare sau

eliminare finala

rincipalele suEiecte care urmeaza a fi discutate:

D rocesele Eiochimice 6i chimice din depozitele de de6euri urEane

D 'epozitele de deseuri L constructie, functionare si inchidere

15

8/9/2019 Deeuri

16/57

L Jalorificarea gazului de depozit

L Aratarea leigatului

L nchiderea depozitelor

'rocesele bioc(imice i c(imice din depozitele de deeuri

&or#area de ga' si le$igat in depo'itele de deseuri #unicipale

&a'ele procesului de degredare ,iologica a deseurilor ,iodegrada,ile

%. 3aza aeroE?

2. 3aza de tranzi>ie

1. 3aza acid?

G. 3aza metanogen? (de fermentare)

&. 3aza de maturare

A88 % L faza aeroEa

Microorganismele proin =n cea mai mare m?sur? din solul cu care se face acoperirea

zilnic? sau din leigatul recirculat =n cazul =n care se aplic? recircularea ca metod? de staEilizare.

8re loc o cre6tere a temperaturii =n strat cu circa %H-%5VC =n acela6i timp cu formarea de

CO2 6i S2O 6i dezoltarea microorganismelor aeroEe.

16

8/9/2019 Deeuri

17/57

'izolarea CO2 =n ap? duce la formarea unui leigat slaE acid ce poate dizola anumite

minerale

A88 2 L faza de tranzitie

D pe m?sur? ce concentra>ia =n o"igen scade datorit? consum?rii acestuia, =ncep s? se

dezolte condi>ii anaeroEe 6i =n acela6i timp reduc?toare.

D azotatul este redus la azot, iar sulfatul la hidrogen sulfurat.

D prin m?suarea potentialului redo" =n de6euri poate fi monitorizat? instalarea etapei a treia.

a un potential redo" de L& mJ pBn? la L% mJ se reduc azota>ii 6i sulfa>ii, iar =ntre L

%& mJ 6i 1 mJ are loc formarea metanului.

D este ini>iat? prima etap? a procesului de degradare anaeroE? cBnd compu6ii organici cu

molecule mari (lipide, polizaharide, proteine, acizi nucleici) hidrolizeaz? =n compu6i cu

molecule mici.

17

8/9/2019 Deeuri

18/57

A88 1 L faza acida

D se produce moartea microorganismelor aeroEe

D se continu? descompunerea moleculelor organice mari =n molecule mai mici organice, dar

6i hidrogen, amoniac, dio"id de carEon, acizi anorganici.

D se degaF? =ntre & 6i + din dio"idul de carEon total.

D acidogenez?.

D microorganismele - Eacterii facultati 6i oEligat anaeroEe.

D sc?dere a pS-ului (frecent suE &)

D apari>ia ionilor metalelor grele =n leigat.

D con>inutul leigatului =n compu6i organici cre6te foarte mult =nregistrBndu-se alori

ma"ime ale consumului chimic de o"igen 6i ale cantit?>ii de compu6i organici olatili, a

C@O& 6i a conductiit?>ii.

D are loc o reducere a con>inutului =n nutrien>i

18

8/9/2019 Deeuri

19/57

A88 G L faza metanogena

D suE ac>iunea Eacteriilor metanogene strict anaeroEe cu formare de metan .

D etap? lent?

D condi>iile de desf?6urare a procesului: temperaturi minime =ntre %C 6i %HVC, e"ces de

umiditate, aEsen>a o"igenului 6i a materialelor to"ice, raport C:9 optim, pS neutru.D pS-ul leigatului se situeaz? la alori neutre =ntre H,* 6i * - metale grele dizolate

precipit?

D scad mult 6i consumul chimic de o"igen 6i C@O& 6i conductiitatea datorit? consum?rii

acizilor dizola>i.

D & CO2, & metan.

D produc>ia de metan depinde tipul de6eului, dar aloarea medie teoretica poate fi

considerata de ,& m1Pg de6eu urEan.

D metanul poate difuzeaz? prin sol 6i poate fi degradat de c?tre Eacteriile aeroEe.

19

8/9/2019 Deeuri

20/57

A88 & - faza de maturare

D se mai descompune eantualul material EiodegradaEil adus cu apa infiltrat? (cBnd e"ist? o

acoperire care s? permit? acesta, iteza fiind =ns? foarte redus datorit? cantit?tilor mici de

nutrien>i disponiEile.

D in leigat apar =n aceast? etap? acizi humici 6i fulici.

20

8/9/2019 Deeuri

21/57

Influenta u#iditatii asupra ti#pului de sta,ili'are a depo'itului

imagine slide%#

Co#po'itia ga'ului de depo'it si a le$igatului

&tabilizarea depozitelor de deeuri

D se realizeaza cBnd se atinge o stare de relati? staEilitate din punct de edere fizic, chimic6i Eiologic.

D se atinge =n general greu 6i se poate datora unor factori dier6i, =n special cei care

influenteaz? timpul de staEilizare al materiei organice

L Con>inutul mare =n carEon fa>? de azot (C:9 Q %2:%) poate inhiEa actiitatea

Eacterian?.

L rocesul de degradare a de6eurilor se produce preponderent anaeroE, iteza fiind

mai redus?.

L 8numite suEstan>e din de6euri sau formate =n procesele de Eiodegradare pot fi

to"ice pentru Eacteriile descompun?toare.

L Celuloza este descompus? =ncet datorit? structurii sale moleculare

21

8/9/2019 Deeuri

22/57

Depozitele de deseuri

Clase de depo'ite

D 'epozite de deseuri inerte (clasa a)

D 'epozite de deseuri nepericuloase (clasa E)

D 'epozite de deseuri periculoase (clasa c)

Proiectarea depo'itelor de deeuri

- cantitatea 6i natura de6eurilor ce urmeaz? a fi depozitate L se ealueaz? =n func>ie de

prognozele de dezoltare a localit?>ilor;

- caracteristicile amplasamentului - =n raport cu eficien>a economic? (dimensiuni, durat?

de func>ionare, distan>? de transport al de6eurilor) 6i eficien>a ecologic? (cerin>e legate de

protec>ia factorilor de mediu 6i a s?n?t?>ii umane) necesar a fi realizate;

- posiEilit?>ile de reaEilitare 6i utilizare ulterioar? a terenului L se ealueaz? =n func>ie denatura de6eurilor depozitate, comportarea acestora pe perioada depozit?rii, planurile de

dezoltare pe termen lung etc.

Alegerea a#plasa#entului

8legerea amplasamentului

pe Eaza preederilor planurilor urEanistice,

=n conformitate cu cerin>ele 6i criteriile stipulate =n Sot?rBrea 4uernului nr. 1G+2&.

8legerea amplasamentului - pe Eaza unei analize care cuprinde:%) criterii geologice, pedologice 6i hidrogeologice:

- caracteristicile 6i modul de dispunere a straturilor geologice;

- structura, adBncimea 6i direc>ia de curgere a apei suEterane;

- distan>a fa>? de cursurile de ap? 6i alte ape de suprafa>?;

- starea de inundaEilitate a zonei;

- folosin>a terenului;

- clasa de seismicitate;

- criterii legate de pericole de alunecare, tasare;

2) criterii climatice:

D direc>ia dominant? a Bnturilor fa>? de a6ez?rile umane sau alte oEiectie;

D regimul precipita>iilor;

1) criterii economice:

22

8/9/2019 Deeuri

23/57

D capacitatea depozitului 6i durata de e"ploatare (minimum % ani);

D distan>a medie de transport al de6eurilor;

D necesitatea unor amenaF?ri secundare (drumuri de acces, utilit?>i etc.);

G) criterii suplimentare:

D iziEilitatea amplasamentului 6i modul de =ncadrare =n peisaF;

D accesul la amplasament;

D e"isten>a unor arii proteFate de orice natur?;

D e"isten>a =n zon? a unor aeroporturi, linii de =nalt? tensiune sau oEiectie militare.

Date generale pentru proiectare

- natura 6i proenien>a de6eurilor ce urmeaz? a fi depozitate;

- cantit?>ile de de6euri - corelat cu durata de func>ionare 6i capacitatea ma"im? a

depozitului;- tehnologiile de tratare a de6eurilor =nainte de depozitare 6isau =n incinta depozitului,

dac? este cazul.

Date pentru fa'a de construc"ie

- infrastructura depozitului, echipamentele 6i instala>iile componente, amplasarea acestora

=n cadrul incintei, precum 6i c?ile de acces;

- asigurarea utilit?>ilor;

- modul de realizare a Eazei 6i a pere>ilor laterali ai depozitului -materiale folosite 6icaracteristici tehnice ale acestora, incluzBnd stratul de impermeaEilizare natural (grosime,

coeficient de permeaEilitate, mod de realizare), straturile geosintetice (geomemErane, geote"tile),

sistemul de drenare a leigatului;

- realizarea sistemului de colectare, tratare 6i eliminare a leigatului;

- realizarea sistemului de colectare 6i eacuare (eentual recuperare) a gazului de depozit.

Date pentru fa'a de exploatare

- procedura de acceptare a de6eurilor la depozitare;

- modul de operare - cuprinzBnd metoda de depozitare utilizat?, nielarea 6i compactarea,

acoperirea zilnic?, delimitarea zonelor de lucru, colectarea, tratarea 6i eliminarea leigatului,

colectarea 6i eacuarea gazului de depozit, necesarul de echipamente moEile 6i spa>iile destinate

=ntre>inerii acestora, instruc>iuni priind depozitarea anumitor tipuri specifice de de6euri

(materiale pulerulente, oEiecte oluminoase, de6euri foarte u6oare, respecti urBt mirositoare);

23

8/9/2019 Deeuri

24/57

- automonitorizarea tehnologic?;

- automonitorizarea emisiilor 6i controlul calit?>ii factorilor de mediu =n zona de influen>?

a depozitului;

- m?suri de siguran>? pentru preenirea incendiilor 6i a e"ploziilor, inclusi planul de

interen>ie =n caz de accidente sau aarii;

- m?suri de protec>ie a muncii 6i pentru asigurarea condi>iilor igienico-sanitare;

- sistemul de paz? 6i supraeghere.

- cota final? de depozitare;

- modul de realizare a acoperirii finale - materiale 6i caracteristici tehnice ale acestora,

inclusi modul de eacuare a gazului de depozit;

- automonitorizarea emisiilor 6i controlul calit?>ii factorilor de mediu =n zona de influen>?

a depozitului;- m?suri de siguran>? pentru preenirea incendiilor 6i a e"ploziilor, inclusi planul de

interen>ie =n caz de accidente sau aarii;

- date priind posiEilit?>ile de reaEilitare 6i utilizare ulterioar? a terenului.

-tudiul de e$aluare a i#pactului asupra #ediului i o,"inerea acordului de #ediu

D oE>inerea acordului de mediu este necesar? pentru orice proiect puElic sau priat referitor

la o inesti>ie nou? sau la modificarea unei actiit?>iinstala>ii e"istente cu impact

semnificati asupra mediului. (egea Mediului )

C,1&T*2I*/3 D/',4IT/L,* D/ D/5/2*I

Instalaii i ec(ipamente fixe principale din componenta unui DD

- echipament de cBnt?rire 6i echipament de recep>ie pentru cantit?>imici de de6euri;

- facilit?>i pentru erificarea de6eurilor 6i laEorator;

- drumuri interioare;

- zone pentru depozitarea de6eurilor;

- instala>ii pentru tratarea leigatului, respecti pentru colectarea 6ieacuarea gazului de

depozit;

- garaFe, ateliere 6i spa>ii de parcare pentru utilaFe;

- echipament pentru cur?>area ro>ilor ehiculelor;

- Eirouri administratie 6i construc>ii sociale.

24

8/9/2019 Deeuri

25/57

25

8/9/2019 Deeuri

26/57

Pregatirea a#plasa#entului unui depo'it de deeuri

D crearea unui sistem de drenaF adecat

D construirea drumurilor de acces

D e"caarea, pregatirea fundului gropii sau a unor sectiuni si stocarea pamBntului e"caat

eitBnd e"punerea acestuia precipitatiilor

D instalarea =n zona adoas? (zona dintre suprafata solului si nielul superior al pBnzei

freatice) a echipamentelor de monitorizare;

D acoperirea fundului gropii cu materiale pentru impermeaEilizare si asigurarea eacuarii;

forma fundului gropii treEuie s? fie =nclinat? pentru a permite drenarea leigatului;

D amplasarea sistemului de colectare a leigatului pe fundul gropii;

D amplasarea, daca se asteapta ca emisiile de compusi organici olatili sa fie mari, unui

sistem de recuperare a gazului =n santuri speciale;D construirea unui al de pamBnt =n dreptul directiei din care Eat cel mai frecent Bnturile

pentru ca deseurile sa nu fie =mprastiate de Bnt.

Metoda de depo'itare

D =n gropi e"caate

D la suprafata

D in depresiuni prin metoda pantei progresie

Ec.ipa#ente pentru co#pactare/ exca$are/ 0#prtiere de deeuri i sol

26

8/9/2019 Deeuri

27/57

6ormarea i controlul levigatului

/copul controlului: reducerea cantitatii de leigat si a riscului infiltrarii in suEsol

Wn corela>ie cu caracteristicile depozitului 6i condi>iile meteorologice, or fi luate

m?surile corespunz?toare pentru:

a) controlul cantit?>ii de ap? din precipita>iile care p?trund =n corpul depozitului;

E) preenirea p?trunderii apei de suprafa>? 6isau suEterane =n de6eurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate 6i a leigatului;

d) epurarea apei contaminate 6i a leigatului colectat din depozit la standardul corespunz?tor

cerut pentru eacuarea lor din depozit.e) rincipala modalitate de reducere a cantit?>ii de leigat format este de a eita p?trunderea

apei =n straturile de de6euri.

27

8/9/2019 Deeuri

28/57

f) rezen>a apei a faoriza desf?6urarea reac>iilor de descompunere Eiochimic? 6i chimic?

ai caror produ6i se or dizola =n apa care percoleaz? stratul ducBnd la producerea a noi

reac>ii 6i la o modificare continu? a compozi>iei leigatului.

g) a atingerea unui strat impermeaEil =n interiorul depozitului, solu>ia se a deplasa lateral

pBna se a acumula, ridicandu-se la suprafa>?.

h) 'ac? fundul depozitului este permeaEil sau prezinta fisuri in straturile de

impermeaEilizare, leigatul a trece =n straturile geologice putBnd contamina pBnza

freatic? de suE depozit.

i) eigatul colectat la Eaza depozitului prin intermediul sistemului de drenaF se eacueaz?

conform urm?toarelor ariante:

a7 la o sta>ie de epurare proprie 6i apoi =ntr-un receptor natural;

b7 la o sta>ie de epurare or?6eneasc?;c7 =ntr-un Eazin 6i apoi este transportat periodic la o sta>ie de epurare.

-iste#e de colectare a le$igatului

D alegerea acoperirilor adecate pentru fundul depozitului 6i pentru =nchiderea sa;

D proiectarea unui sistem de drenaF a leigatului 6i amplasarea de conducte de colectare la

Eaza depozitului;

D proiectarea unor sisteme de eacuare, stocare 6i tratare a leigatului.

Alegerea #aterialului de i#per#ea,ili'are a

D fundul depozitului treEuie s? fie acoperit cu materiale care s? nu permit? infiltrarea

leigatului =n straturile de suE depozit,

D materialul dispus deasupra depozitului la =nchidere treEuie reduc? cantitatea de ap? de

ploaie care p?trunde =n depozit.

D materialul de impermeaEilizare a fundului depozitului se alege =n func>ie de

L structura solului,

L nielul aXuiferului 6i de

L regimul de precipita>ii.

D entru impermeaEilizare se folosesc argile sau alte materiale minerale cu caracteristici

similare argilei 6i o impermeaEilizare artificial? cu geomemEran? sau alt material similar,

care treEuie s? asigure un anumit coeficient de permeaEilitate in functie de tipul

depozitului 6i condi>iile de rezisten>? fizico-chimic? 6i de staEilitate =n timp cerute de

28

8/9/2019 Deeuri

29/57

8/9/2019 Deeuri

30/57

Clasificarea geosinteticelor utili'ate ca strat principal de etanare

- geomemErane din polietilen? de =nalt? densitate (S'), faEricate prin e"trudare lagrosimi de 2-G mm;

- geocompozite realizate din geomemEran? suport (S') pe care se aplic? aderent praf

de Eentonit?.

8legerea tipului 6i a grosimii optime a geomemEranei se face pentru fiecare caz, >inBndu-

se seama de cerin>ele de rezisten>? 6i staEilitate specifice.

2eotextilele

/e utilizeaz? de oEicei ca straturi de protec>ie a geomemEranelor 6i se pot clasifica in:

D geote"tile ne>esute;

D geote"tile >esute;

D geote"tile tricotate;

D geote"tile re>ea (geogrile).

*ipuri de etansare

D etan6are simpl? prin geomemErana

D etan6are simpl? prin geocompozit cu strat mineral etan6 6i material argilos;

D etan6are comEinat? cu geomemEran? 6i material argilos;D etan6are duEl? cu geomemEran? ;

D etan6are comEinat?, duEl? sau tripl?, cu geomemEran? 6i material argilos.

poze slide )% 8 ))

30

8/9/2019 Deeuri

31/57

I#,inare prin suduraD sudur? duEl? cu canal de erificare;

D sudur? cu adaos de material.

8legerea procedeului, respecti a parametrilor de sudur? (temperatur?, itez?, for>?) se

face =n func>ie de caracteristicile geomemEranei 6i de condi>iile de mediu, calitatea lucr?rii fiind

influen>at? =n mod direct de ace6ti factori.

ndiferent de tipul materialului 6i de procedeul de sudur? folosit - condi>iile de mediu din

timpul lucrului treEie sa fie:

- temperatur? cuprins? =ntre &C 6i 1C;

- umiditate atmosferic? N * ;

- aEsen>a ploii 6i a Bntului puternic.

&istemul de drenare i evacuare a levigatului

imagine slide &+

Drenarea

D strat de pietri6 d $ %H-12 mm, cu grosime minim? de ,& m; (coeficientul depermeaEilitate care treEuie asigurat $ P $%-2ms);

D sistem de drenuri aEsorEante 6i colectoare:

L drenurile aEsorEante sunt confec>ionate din tuEuri S' pre?zute cu fante 6i

rezistente la o presiune nominal? de % Ear, cu d recomandat %%-%* mm;

31

8/9/2019 Deeuri

32/57

L drenurile colectoare sunt confec>ionate din tuEuri S' f?r? fante, d $ 1-&

mm, rezistente la o presiune nominal? de % Ear.

D /tratul de drenare este separat de stratul de impermeaEilizare prin geote"tile cu greutatea

minim? de * gm2.

D Caracteristicile sistemului de drenare a leigatului (pant?, distan>? =ntre conducte etc.) or

fi staEilite de proiectant =n fiecare caz, =n func>ie de condi>iile specifice fiec?rui

amplasament (relief, regimul precipita>iilor, tipul de6eurilor depozitate).

imagine slide 9%

32

8/9/2019 Deeuri

33/57

&istem de supraveg(ere a levigatului cu zona de aerare

33

8/9/2019 Deeuri

34/57

Tratarea Levigatului

imagine slide H5

D Aratarea lBng? depozit prin metode Eiologie 6i fizico- chimice 6i eacuarea apei =n apele

de suprafa>?.

D Aratarea lBng? depozit 6i aplicarea pe sol a apei epurate

D Recircularea leigatului =napoi =n groapa de depozitare.

D 'escarcarea in reteaua de canalizare si iratarea leigatului =n statia de epurare a apelorreziduale municipale. /e poate efectua o eentual? pretratare.

C@O& urEaneC@O& leigat $ %:&

Tratarea

a) con>inutul acestora ariBnd continuu, condi>iile de operare ini>iale pot s? nu fie optime

dupa un anumit interal de timp. n general, leigatul din depozitele noi se preteaz? mai Eine

trat?rii Eiologice;

E) =n general leigatul este deficient =n fosfor 6i chiar =n azot moti pentru care este

necesar ad?ugarea nutrien>ilor =n cazul trat?rii Eiologice.

c) tratarea anaeroE? poate reduce consideraEil concentra>ia contaminan>ilor, =ns? necesit?

temperaturi peste 2VC;

d) metodele fizico-chimice nu sunt eficiente =n =ndep?rtarea compu6ilor organici.

34

8/9/2019 Deeuri

35/57

e) =nc?rc?rile la scara pilot au indicat c? recircularea leigatului are ca efect accelerarea

procesului de staEilizare a de6eurilor solide.

Procedee fi'ice i fi'ico%c.i#ice de tratare a le$igatului

35

Procedeefi'ice)fi'ico%c.i#ice

Procedeec.i#ice

Procedee ,iologice

/edimentareflotare

3iltrare

/tripare cu aer

/tripare cu aEur

8dsorE>ie/chimE ionic

ltrafiltrare

Osmoz? iners?

aporare

9eutralizare

recipitare

O"idare

O"idare umed? cu aer

purare cu n?mol acti

/taEilizare

=n Eazine

aerate

3iltre Eiologiceagune aerate

9itrificaredenitrificare

8/9/2019 Deeuri

36/57

Instala"ia de tratare a le$igatului de la 3illeparisis 4&r5

imagine slide 52-51

Controlul gazelor din depozitele de deeuri urbane

Compoziia i caracteristicile gazelor formate :n depozitele de deeuri urbane

36

8/9/2019 Deeuri

37/57

Metanul

D este e"plozi =n spa>ii =nchise la concentra>ii =ntre & 6i %&. 'aca concentra>ia dep?6e6te

%& nu este suficient o"igen, dar e"ist? totu6i pericolul;

D poate prooca asfi"ierea personalului prin acumularea =n spa>ii =nchise;

D distruge egeta>ia prin asfi"ierea r?d?cinilor.

-iste#e pentru controlul i e$entuala recuperare a ga'ului #etan

&istemele pasivese Eazeaz? pe procesele naturale de entilare a gazelor sau de preenire

a deplas?rii lor nedorite spre alte zone 6i includ:

a) perei impermeabilidin sol sau argil? - care au rolul de a =ncetini deplasarea

orizontal? a gazelor;

E) anuri de ventilare- care pot fi umplute cu un material granular spre care

gazele se deplaseaz? mai u6or urmBnd a fi eacuate =n atmosfer?;

c) puuri colectoare de gaz- sistem pasi amplasat de oEicei suE stratul de

acoperire a depozitului care are rolul de a colecta 6i direc>iona =n atmosfer? gazele degaFate.

-iste#ele acti$e cu pu"uri interioare

37

8/9/2019 Deeuri

38/57

4azele sunt fie eacuate =n atmosfer? sau arse =ntr-un arzator, fie utilizate =n scopulalorificarii energetice prin:

D aducerea lor la calitatea gazului metan din re>ea (de la circa GG& Pcalm1 la *+

Pcalm1) 6i introducerea lui =n sistemele de distriEu>ie a gazului metan natural

D utilizarea lui direct ca gaz comEustiEil =n cazane de aEur

D generare de electricitate

imagine slide ;!831IC/

'eseurile care pot fi tratate Eiologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele :

- fractia EiodegradaEila din deseurile menaFere si asimilaEile;

- deseuri din gradini si parcuri;

- deseuri din piete si comple"e alimentare;

- resturi EiodegradaEile din industria alimentara;

- namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.

Aratarea prin compostare a deseurilor este conditionata de tipul deseurilor si modul de colectare.Colectarea selectia este un proces prin care deseurile din materiale care au un potential de

reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si diriFate spre filierele de

reciclare.

Obiective

38

8/9/2019 Deeuri

39/57

ContriEuie la reciclarea materiala si organica

Reduce flu"ul colectarii in amestec pentru tratare

/e disting doua tipuri principale de colectare selectia:

Colectarea selectia a deseurilor din materiale reciclaEile (sticla, hartie, cartoane, mase

plastice, metale)

Colectarea selecti$a a frac"iei uor ,iodegrada,ile din deseurile #ena(ere sau 6,io%

deseurile7

Colectarea selectia a deseurilor depinde de:

conte"tul local : grad de dezoltare economica, densitatea populatiei etc

natura si m?rimea flu"ului care treEuie tratat (partea reciclaEila a amEalaFelor

menaFere, ziare L magazine, partea EiodegradaEila a deseurilor menaFere etc)

modalitatile de colectare

usa in usa

aport oluntar

colectare regrupata sau colectare mi"ta etc

organizarea colectarii (frecenta colectarii, echipamente de incarcare, tipurile de

recipienti sau de ehicule de colectare etc.

n general, statiile de compostare sunt impartite in trei categorii, in functie de capacitateade prelucrare :

a) capacitate mica L intre %. si 1. tan; ma"im H. locuitori;

E) capacitate medie L intre 1. si %. tan; ma"im 2. locuitori;

c) capacitate mare L peste %. tan; peste 2. de locuitori.

Aehnicile de compostare folosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea statiei

si implicit cu numarul de locuitori deseriti.

'imensionarea capacitatii unei statii de compostare treEuie facuta pe Eaza rezultatelor

oEtinute in cadrul unor studii pentru staEilirea caracteristicilor si compozitiei deseurilor.

Transportul deseurilor

Aransportul deseurilor treEuie realizat in conditii care sa nu genereze mirosuri si sa

limiteze dispersia in aer a acestora.

39

8/9/2019 Deeuri

40/57

'eseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare, autotransportoare cu

containere, autocamioane cu oEloane, autoEasculante, tractoare cu una sau doua remorci si alte

tipuri de autoehicule.

/tocarea deseurilor si a deseurilor sortate treEuie realizata in conditii care limiteaza riscul

de poluare (dispersia poluantilor in atmosfera, infiltratii, mirosuri).

&copul compostarii

/copul compostarii este :

- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-realorificarii;

- reducerea flu"urilor de deseuri EiodegradaEile depozitate, conform directiei depozitarii

deseurilor (%+++1%C);

- oEtinerea unui material alorificaEil, in functie de caracteristici, in agricultura sau lucrari deimEunatatiri funciare (ameliorarea solului);

n principiu, compostarea implica degradarea aeroEa, si este precedata de o etapa

mecanica de preprocesare care presupune indepartarea materialelor neEiodegradaEile, marun>irea

(tocarea) de6eurilor etc.

Factorii favorizeaza compostarea.

Compozitia deseurilor. ste unul dintre factorii importanti in declansarea procesului de

compostare. 'aca deseurile au o incarcare mare in materii EiodegradaEile si temperaturamediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se poate desfasura

corespunzator, daca este condus Eine prin introducerea cantitatii necesare de aer. 'impotria,

daca deseurile au o incarcare redusa in suEstante organice, in special in perioadele de iarna,

compostareaeste intarziata si introducerea de aer suplimentar, nu face decat sa dauneze

procesului de compostare (aparitia si dezoltarea de mirosuri neplacute).

Rolul predominant =n descompunerea materiei organice =n procesul de compostare =l au

microorganismele (Eacterii, actinomicete, ciuperci), care descompun compu6ii organici =n

energie 6i produ6i finali de descompunere: gaze (dio"id de carEon, hidrogen sulfurat, metan,

amoniac, azot), ap?, suEstan>e minerale. a compostare pot participa 6i organisme superioare:

protozoare, pluricelulare diferite grupe iermi, rolul predominant aBndu-l =ns?

microorganismele =n special cele heterotrofe. (Organismele heterotrofe nu pot produce, spre

deoseEire de cele autotrofe, materie organic? din dio"idul de carEon din aer).

40

8/9/2019 Deeuri

41/57

'escompunerea suEstan>elor organice se face cu iteze diferite, astfel zaharoza,

amidonul, celuloza, hemicelulozele se descompun mai repede decBt lignina, cheratinea etc.

Componentele care se descompun mai greu =nregistreaz? pe parcursul compost?rii o cre6tere

relatia (are loc sc?derea masei totale a materialului supus compost?rii). Compozi>ia calitati?

ariaz? mult =n timpul comport?rii =nregistrBndu-se trei tipuri de compost:

compost proasp?t

compost maturat

p?mBnt de compost

rintre etapele intermediare ale descompunerii se desf?6oar? 6i procese cu caracter

eoluti: formarea microorganismelor 6i formarea compu6ilor humici. lterior, organismele ii

mor =n proces, materia rezultata descompunBndu-se, iar humusul, ca 6i component al

compostului, intra 6i el ulterior =ntr-un proces de descompunere foarte lent.

Materia organic? poate fi clasificat? astfel:

u6or degr adaEil?;

lent degradaEil?

rezistent? sau greu degradaEil?

A8@ C8/3C8R8 COMYOR OR489C '

@O'4R8'8@A8AUaharuri

8midon, glicogen, pectin?, acizi

gra6i, glicerol

ipide, gr?simi, fosfolipide

8minoacizi

8cizi nucleici

roteine

u6or degradaEile

Semiceluloze, celuloz?

Chitin?

SidrocarEuri aromatice 6i alifatice cu

molecul? mic?

greu degradaEile (=n special

=n perioada de maturare)

41

8/9/2019 Deeuri

42/57

ignoceluloze

ignin?=n general rezistente

Continutul unor resturi egetaleMaterial Celuloz?

Semiceluloz?

ignin?

aie de grBu 1H GG %G

emn de pin 2H GG 2*

emn de

mesteac?n

1+ G 2

Car,o.idra"iisunt polimeri ai monozaharidelor 6i sunt cel mai u6or de degradat =n reac>iide hidroliz? =n prezen>a enzimelor (amilaze).

Celulo'areprezint? componentul de Eaz? =n alc?tuirea pere>ilor celulari al materialelor

lemnoase, fiind un polimer al glucozei cu mas? molecular? de circa % care este

descompus =n prezen>a celulazelor.

Proteinelecon>in carEon, hidrogen, o"igen 6i azot, aBnd concentra>ii mai mari =n

semin>e, carne, piele, p?r. Masa molecular? este =ntre % 6i %. rin hidroliz? proteinele

formeaz? aminoacizi.

Ligninaeste al 1-lea Eiopolimer ca aEundent? =n plante. ste un polimer cu masa

molecular? =ntre %.-%.., cu o structur? tridimensional? neregulat? care se descompune

=n prezen>a fungilor.

AaEel. Aimp de =nFum?t?>ire pentru dierse materiale compostaEile la &-HVC

Material

Aimpul necesar pentru

descompunere a & din

material, zile

'e6euri mi"te

aie

3runze de ar>ar

3runze de steFar

'eFec>ii de la p?s?ricoceni de

2*

%

GH

55

%G

42

8/9/2019 Deeuri

43/57

porumE

arE?resturi de gr?din?,

frunze

G

Co#po'i"ia #aterialului supus desco#puneriiinfluen>eaz? iteza proceselor de

descompunere. 8stfel ligninele, r?6inile, ceara se descompun greu, iar masele plastice clasice se

descompun =n general foarte greu.

rezenta suEstan>elor to"ice, aFunse accidental =n de6eurile municipale (opsele, fenol,

tanan>i, etc.) sau prin intermediul n?molurilor proenite din sta>iile de epurare a apelor reziduale

or?6ene6ti, poate =mpiedica actiitatea microorganismelor. n acela6i mod pot ac>iona 6i Eazele

sau acizii care se pot afla =n de6eurile supuse compost?rii.

Continutul in oxigen - Saturaia cu aereste determinanta pentru staEilirea domeniului =ncare are loc compostarea (aeroE sau anaeroE). rocesele de degradare Eiologic? se desf?6oar? de

oEicei simultan 6i cu ponderi diferite. 8stfel, de e"emplu, procesul de la suprafa>a materialului se

poate desf?6ura =n domeniul aeroE, =n timp ce =n pori, datorit? consum?rii o"igenului, au loc

transform?ri anaeroEe. n procesul de compostare se consum? cantit?>i relati mari de o"igen:

=ntre % 6i G Pg de O2la % Pg de solide olatile EiodegradaEile. Cantitatea minim? de o"igen

necesara men>inerii condi>iilor aeroEe =n masa compostat? este de &.

R?sturnarea gr?mezilor sau entilarea sunt necesare tocmai pentru asigurarea aproizion?rii cuo"igen. 8erarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare

adaptat, astfel:

aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe

platforme in aer liEer.

introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;

introducerea de aer rece sau cald in camerele de compostare;

prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de compostare; prin amestecarea continua cu aFutorul unor utilaFe speciale.

8ceste sisteme pot fi comEinate.

'escompunerea aeroEa eliEereaz? o cantitate mult mai mare de c?ldur? ceea ce permite

men>inerea condi>iilor termofile.

43

8/9/2019 Deeuri

44/57

Umiditatea. n functie de cantitatea de materie organica, e"istenta in deseuri, procentul de

umiditate optim pentru compostare treEuie sa fie urmatorul:

%Z cand continutul de materii organice al reziduurilor este N& umiditatea treEuie sa fie de

circa G&;

2Z cand continutul de materii organice Q& umiditatea treEuie sa fie de circa & - &&.

entru a controla procesul de compostare, este necesar ca materialul de compostat sa fie

ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice compostarii

anaeroEe.

miditatea sc?zut? =mpiedic? actiitatea microorganismelor, iar cea ridicat? faorizeaz?

descompunerea anaeroEa. a alori ale umidit?>ii suE G iteza de degradare este redus? astfel

=ncBt nu poate fi asigurat transportul nutrien>ilor prin peretele celulei Eacteriene. Jalori de peste

H& prooac? oEturarea porilor cu apa =n e"ces fiind astfel =mpiedicat transportul =n interior ao"igenului 6i a gazelor formate spre e"terior. 8stfel pot ap?rea procese anaeroEe cu degaFare de

gaze neplacut mirositoare.

Valoarea p-ului este esen>iala =n dezoltarea microorganismelor 6i ariaz? =n timpul

procesului de compostare =n interale relati largi func>ie de tipul procesului (aeroE sau anaeroE),

de etapa =n care se afla, de prezen>a suEstan>elor Eazice. Jaloarea optim? este de H,&.

Temperaturade operare =n procesele de compostare treEuie s? fie men>inut? =n domeniul

termofil G-H&V C. este &&V C agen>ii patogeni umani 6i animali mor, iar peste H1V C mor 6i

semin>ele. Aemperaturi peste HVC prooac? o sc?dere a actiit?>ii microorganismelor 6i intrarea

acestora =ntr-o stare de laten>?, o degradare incompleta 6i eliminarea de mirosuri nepl?cute.

44

8/9/2019 Deeuri

45/57

8tingerea unor temperaturi mari care ar putea cauza moartea microorganismelor se eit?

printr-o aerare mai intens?.

6I>2*3 ;.#.

/fectul compuilor periculoi asupra calitii compostului

Wnainte de compostare, de6eurile ce urmeaz? a fi supuse Eiodegrad?rii sunt m?run>ite 6i

sitate =n scopul oE>inerii unor materiale cu suprafe>e specifice mari pentru cre6terea itezei de

degradare. Compostarea aeroE? este procedeul cel mai des utilizat 6i faEricile care aplic? acestprocedeu treEuie s? aiE? =n edere:

accelerarea procesului prin optimizarea condi>iilor de degradare,

controlul proceselor aeroEe,

controlul emisiilor.

Jalorificarea de6eurilor EiodegradaEile se poate desf?6ura atBt prin procedee aeroEe cBt 6i

anaeroEe. rocedeele anaeroEe sunt mult mai comple"e decBt cele aeroEe 6i sunt generatoare de

metan (alorificare energetic?). Compostarea de6eurilor se realizeaz? prin procedee aeroEe care,=n general sunt mai aantaFoase din punct de edere al modului de operare.

!ranulaia si omogenitatea materialuluiFoaca un rol important =n compostare

influen>Bnd atBt iteza procesului cBt si accesul aerului =n interiorul materialului. O granula>ie

mic? asigur? o suprafa>a mare de atac microorganismelor. Omogenitatea materialului permite o

distriEu>ie relati uniform? a nutrien>ilor sau a umidit?>ii =n material. 'in aceste motie de6eurile

45

8/9/2019 Deeuri

46/57

se supun m?run>irii 6i amestec?rii =naintea compost?rii. ngradmare de co#pactarefaorizeaz?

apari>ia proceselor anaeroEe. 'imensiunile foarte mici ale particulelor reduc accesul o"igenului

=n masa supus? compost?rii 6i eliminarea CO26i 9S1format =n afara acesteia. /e recomand?

dimensiuni ale particulelor cu diametrul =ntre ,1 6i & cm .

8aportul dintre carbon si speciile nutritive?1"'7este important =n formarea materiei ii,

a celulelor noi. Concentra>iile mici =n nutrien>i =mpiedic? dezoltarea microorganismelor (de

e"emplu formarea alEuminelor). Concentra>iile azotului 6i fosforului sunt limitatie =n procesul

de formare a microorganismelor, raportul recomandat C9 fiind de circa 2:% - 1:%, iar

con>inutul =n fosfor mai mare de ,2 din suEstan>a uscat?. n raportul C:9 prea mare (pu>in

azot) poate sc?dea semnificati iteza de Eiodegradare. n cazul =n care con>inutul de azot este =n

e"ces fa>? de raportul optim, amoniacul degaFat genereaz? mirosuri nepl?cute 6i este to"ic pentru

microorganisme.Fazele procesului de compostare

Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). 'eseurile

proaspat m?run>ite sunt foarte actie si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru culturile de

iarna, sau primaara.

n urma procesului de maturare compostul maturat este apte din punct de edere igienic

pentru a fi utilizat in agricultura fara inconeniente de ordin sanitar. n compost poate fi

considerat matur

n momentul cand actiitatea microorganismelor este redusa la minimum.'eterminarea maturitatii se face prin determinarea consumului de O2(sau a productiei de CO2).

rincipalele faze in procesul de compostare a deseurilor sunt urmatoarele:

1Z faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in noul

mediu creat; aceasta faza incepe practic din perioada de depozitare n recipienti de

precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii;

GZ faza de crestere: este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor,

umiditate, aer;

&Z faza termofila: reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi; aceasta

faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte, dupa cum se actioneaza asupra

mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de suEstante organice EiodegradaEile si

de gradul de izolare termica realizat. n faza termofila se poate actiona mai eficient

asupra compostarii.

46

8/9/2019 Deeuri

47/57

HZ faza de maturare sau de crestere: corespunde unei degradari secundare, lente,

transformarii unor compusi organici in humus suE actiunea microorganismelor.

Compostul este Eine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand produsul

este mai Eogat in suEstante organice. Maturarea e"cesia in depozit, duce la o mineralizare prea

aansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale faoraEile solului. 'e aceea se

admite in general un timp de ma"imum 1 luni pentru mentinerea compostului in depozit.

n cursul compostarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni simultane si

antagoniste in care intra carEonul si azotul si care duce la mineralizarea suEstantelor

EiodegradaEile, ducand pe de o parte la producerea de Eio"id de carEon si amoniac iar pe de alta

parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important pentru mentinerea proprietatilor

fizice, chimice si Eiologice ale solului.

Compozitia medie a unei probe de compost

'eterminarea compozitiei compostului constand din staEilirea proprietatilor fizico -

chimice se face in scopul cunoasterii posiEilitatilor de utilizare a acestora n agricultura.

Raportul carEon azot este un factor care reflecta stadiul eolutiei compostarii deseurilor.

Compostul oEtinut poate fi considerat Eun pentru agricultura daca prezinta, in medie,

urmatoarele caracteristici:

5Z granulometrie: + din compost sa fie cernut cu ciurul de 1& mm;

*Z procentul de carEon sa fie Q & din materiile uscate;+Z procentul de azot Q ,1 din materiile uscate;

%Z raportul carEon azot cuprins intre 2 - 1 in deseurile initiale, poate duce dupa

compostare la un raport de % - %&.

&isteme de compostare

/isteme deschise:

4r?mezi rasturnate;

4r?mezi statice:

o cu aspirare de aer;

o introducere for>at? de aer;

o entilare alternati?;

4r?mezi r?sturnate periodic 6i aerare;

47

8/9/2019 Deeuri

48/57

/isteme =nchise:

reactoare erticale in regim discontinuu;

reactoare erticale in regim continuu;

reactoare statice orizontale; reactoare orizontale cu deplasarea materialului.

Aehnicile se pot desfa6ura in :

- regim static (compostare in stoguri, compostare in celule);

- regim dinamic (compostarea =n tamEururi, compostarea in turnuri).

Compostarea in gramezi aerate prin rasturnare

Compostarea in gramezi statice aerate

Compostarea :n tamburi ?reactoare cu rasturanarea materialului prin rotatie7

8cest proces este un proces dinamic =n care masa supus? compost?rii este r?sturnat? 6i

aerat? continuu =ntr-un tamEur, f?r? a fi aEsolut necesar? o reducere prealaEil? a dimensiunilor

deoarece aceasta se realizeaz? atBt prin r?sturnarea tamEurului cBt 6i cu 6icanele din interiorul

tamEurului. entru omogenizarea masei se poate ad?uga n?mol de la sta>ii de epurare a apelor

48

8/9/2019 Deeuri

49/57

reziduale or?6ene6ti. Aimpul de sta>ionare =n tamEur depinde de intensitatea mi6c?rii 6i de

cantitatea de aer introdus? 6i poate fi =ntre 2G ore 6i %G zile. entru a asigura

Te(nologia "g-#ag $nvironmental are la Eaz? principiul compost?rii =n reactoare

orizontale cu aerare for>at? 6i =nlocuie6te reactorul propriu-zis cu un sac de polietilen? de Foas?

densitate numit coO' (referred Organic 'igestor) care are amplasat la Eaz? pe partea

interioar? un tuE fle"iEil prin care de face sufl? de aer (3igura...). /acii au un diametru de %,&-1

m sau mai mult 6i o lungime de circa H m 6i sunt umplu>i cu materialul supus compost?rii cu

aFutorul unui echipament special dotat cu o pBlnie care este alimentat? cu un deEit de %-1 tminut

fie cu o Eand? transportoare scurt? fie cu direct cu un Euldozer cu cup?. Cu acest sistem poate fi

compostat orice tip de de6eu EiodegradaEil (hBrtie, carton, E?legar, parie, rumegu6, resturi de

gr?din?, resturi de hran? etc). Compostarea dureaz? H - + zile 6i poate fi controlat? prin

reglarea deEitului de aer insuflat =n func>ie de aria>ia temperaturii =n interiorul sacului.

Materialele compostate treEuie s? fie suE % cm 6i o umiditate uniform? =ntre G& 6i &.

/istemul are aantaFul elimin?rii mirosurilor nepl?cute, a insectelor, 6oEolanilor, se poate aplica

pe un amplasament cu suprafa>? redus? 6i cu costuri minime de operare (nu necesit? r?sturnarea

gr?mezilor), 6i, de asemenea, poate fi utilizat 6i =n zone reci.

49

8/9/2019 Deeuri

50/57

Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a fi

compostate:

- fractia EiodegradaEila din deseurile menaFere si asimilaEile;

- deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi EiodegraEaEile din industria alimentara

CR9A CO9/ARCAJ M9M

O serie de factori tehnici, sociali, economici si politici treEuie luati in considerare la

alegerea unui amplasament si anume :

- distanta ma"ima economica de transport;

- e"istenta unei [zone tampon\ intre statia de compostare si zonele locuite din ecinatatea

imediata;- conditii topografice optime si caracteristici hidrogeologice optime pentru turnarea fundatiilor;

- e"istenta posiEilitatii de e"tindere in iitor.

'roiectarea statiei de compostare

'upa alegerea amplasamentului, proiectul treEuie sa ia in considerare atat aspectele

tehnico-economice cat si aspectele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei.

lementele urmatoare sunt foarte importante in proiectarea statiei :

- zona de pretratare;- zona de tratare (compostare);

- zona de posttratare (finisare);

- zona-tampon;

- drumurile de acces si drumurile interioare;

- utilitatile si securitatea intregului amplasament.

4ona de pretratare

ste zona de predare, stocare, manerare, compostare si transfer spre zona de

compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita, modul de

compostare si cantitatile de deseuri oEtinute dupa tratarea mecanica : deseuri sortate pentru

alorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.

lementele de proiectare priind zona de pretratare sunt specifice normelor staEilite

pentru compostarea deseurilor solide urEane (e". deseurile treEuie sa fie depozitate in hale

50

8/9/2019 Deeuri

51/57

acoperite; pardoseala treEuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile induse de miFloacele de

transport, manerare si incarcare etc) completate cu norme specifice pentru compostare (zone

pentru umezirea deseurilor compostaEile si zone pentru incarcare si manipulare inaintea

transferului sprezona de tratare - compostare).

4ona de tratare ?compostare7

Uona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.

Uona de compostare pentru deseurile verzinu treEuie paata, dar treEuie sa aiEa o panta

de scurgere si sa fie impermeaEilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa pluiala.

Uonele in care are loc compostarea in spatii deschise treEuie sa fie paralele cu panta

terenului. Ca o masura de siguranta intre zone treEuie sa fie construite sisteme de colectare si

drenare a apei pluiale si a compostului. n sistem ineficient de drenare a compostului are ca

urmare duce la compostareain conditii nestandard ceea ce are ca rezultat un compost de proastacalitate si emisii de mirosuri neplacute.

ntretinerea zonei de compostare treEuie sa preada inspectii si lucrari anuale de

mentinere a nielului de impermeaEilizare si a pantei terenului.

Uona de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile

treEuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru preenirea poluarii apelor. ste

necesara construirea unei Eariere geologice cu folosirea de materiale pentru impermeaEilizare

(argila, materiale sintetice) care sa asigure un coeficient de permeaEilitate mai mic sau egal cu%-5cms.

eigatul treEuie colectat si eacuat din incinta. Metoda folosita este de colectare, stocare

si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca, dar pentru fiecare caz in parte treEuie erificata

necesitatea sau nu de introducere, inainte de stocare, a unui separator.

Marimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata, tehnologia de tratare,

densitatea initiala si finala a compostului si umiditatea compostului. chipamentele mecanice de

amestecare pentru introducerea de aer influenteaza de asemenea marimea zonei de compostare.

/e considera eficienta o distanta de %,& m intre zonele de compostare pentru asigurarea accesului

echipamentelor de amestecare.

8sigurarea unei entilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara datorita

faptului ca aerul din incinetele inchise de compostare contine Eioaerosoli, pulEeri, mirosuri

neplacute si umiditate in e"ces.

51

8/9/2019 Deeuri

52/57

nstalatiile de entilatie pentru eacuarea aerului din spatiile de compostare inchise

treEuie sa includa Eiofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute.

Uona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura staEilizarea

compostului) treEuie dimensionata in functie de perioada de stationare. n cazul deseurilor verzi

se poate considera ca reprezinta 2& din necesarul pentru zona de compostare dar in cazul

fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile dimensionarea treEuie sa se faca

pe Eaza rezultatelor unor e"perimentari.

4ona de posttratare ?finisare7

Uona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului (maruntire,

sitare), depozitarea sau depozitareaamEalarea compostului e"pedierii.

n cazul deseurilor verzise poate considera ca reprezinta 2 din necesarul pentru zona

de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabiledimensionarea treEuie sa se faca pe Eaza rezultatelor unor e"perimentari.

'aca compostul nu se amEaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi, gramezile

treEuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada.

'aca compostul se amEaleaza in saci de plastic, treEuie preazute spatii inchise de

depozitare a sacilor pe calitati si cerinte cantitatie sezonale.

Uona de depozitare treEuie dimensionata la o capacitate de depozitare de ma"im 1 luni.

Calitatea compostuluiCalitatea compostului depinde de tipul deseurilor tratate.

Deseurile verziau o calitate superioara fractiei biodegradabila din deseurile menajere

si asimilabile si ca urmare calitatea acestora este superioara.

Controlul procesului de compostare

Controlul procesului de compostare se poate realiza in cadrul statiei de compostare prin

masurarea, in principal, a doi indicatori de proces : pS si temperatura.

n taEele urmatoare sunt prezentate domeniile de ariatie medii optime pentru dimensionarea

constructiilor si instalatiilor.

Controlul indicatorului @ p+ @ valori medii

/aptamana % 2 1 G & H 5 *Jaloarea

pS

H,& 5,2 *,& *, 5,G 5,2 5,% 5,%

52

8/9/2019 Deeuri

53/57

Controlul temperaturii

9umar zile % - 5 * L %& %H L 2 este %HJaloarea ma"ima

de temperatura (C)

5 & 2 N 2

ident pe durata e"ploatarii se pot oEtine pentru fiecare statie de compostare in parte

indicatori specifici care treEuie urmariti (concentratia in o"igen, aloarea ma"ima admisiEila

masurata a hidrogenului sulfurat care nu reprezinta trecerea la compostareaanaeroEa etc) pentru a

se asigura oEtinerea unui compost de Euna calitate.

Chiar alorile teoretice prezentate in taEelele de mai sus pot fi modificate in e"ploatare in

functie de calitatea solicitata compostului.

8/9/2019 Deeuri

54/57

Tara

&tandarde de calitate

]mgPg de suEstanta uscata^ Cd Cr Cu +g 1i 'b 4nBelgia Ministerul 8griculturii %,& 5 + % 2 %2 1Danemarca Ministerul 8griculturii ,G - % ,* 1 %2 G>ermania @iodeseu Aip %,& % % % & %& GLuxembourg Ministerul Mediului %,& % % % & %& G,landa Clasa _Compost /tandard\ % & H ,1 2 % 2/& ?Cata.7 Clasa 8 ('raft) 2 % % % H %& G&uedia RJ3 cerinte de calitate % % % % & % 1=area

Britanie AC8 indicator de calitate %,& % 2 % & %& G/2 ropuneri de studii %7 %,1 H %% ,G& G %1 G>ermania 8mestec compost deseu &,& 5%,G 25G - GG,+ &%1 %&5

D/6I1ITIIDeseuL orice suEstanta sau orice oEiect din categoriile staEilite in ane"a @, din egea G2H2%

pentru aproEarea Ordonantei de rgenta a 4uernului nr. 5*2 priind regimul deseurilor , pe

care detinatorul le arunca, are intentia sau oEligatia de a le arunca;

Deseuri municipale mixte - deseuri menaFere si comerciale, industriale si din institutii, care, din

cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menaFere, dar e"cluzand fractiile indicate

in ane"a nr. 2 la Sotararea 4uernului nr. *&H22 priind eidenta gestiunii deseurilor si

pentru aproEarea listei cuprinzand deseurile, inclusi deseurile periculoase, suE numarul 2 %

care sunt colectate separat la sursa, si e"cluzand alte deseuri indicate suE numarul 2 2 din

aceeasi ane"a.

Deseuri din comert asimilabile cu cele menajere- deseuri rezultate din actiitati comerciale,

magazine, actiitati de sericii puElice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozit impreuna

sau in acelasi mod ca deseurile menaFere in functie de tipul si cantitatea lor.

Deseuri din parcuri si gradini - deseuri de origine egetala proenind de pe suprafete folosite

la gradinarit, din parcuri puElice, cimitire si spatii erzi amplasate de-a lungul strazilor.

Bio8deseuriL sunt deseuri EiodegradaEile solide. @iodeseurile sunt deseuri menaFere contanand

deseuri alimentare, deseuri erzi sau menaFere sau deseuri de gradina, hartie si cartoane.

Colectarea selectia a Eiodeseurilor (in sistem [-\ sau [8\ permite oEtinerea unui material

alorificaEil prin compostare si prodecerea unui material de calitate (compost). /i alte deseuri

pot fi colectare si compostate, de e"emplu deseuri rezultate de la cantine, restaurante si comple"e

54

8/9/2019 Deeuri

55/57

comerciale. rin e"tindere si namolurile rezultate din statiile de epurare care corespund unor

criterii de calitate staEilite, pot fi asimilate ca [Eiodeseuri\ si alorificate dupa compostare.

Compostare

- proces de descompunere si transformare in condi>ii preponderent aeroEe a

suEstantelormaterialelor organice solide EiodegradaEile de catre microorganisme (in principal

Eacterii si fungi) intr-un material staEil (compost), care poate fi alorificat in agricultura.

rocesul este controlat in ceea ce prieste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si

minimizarea impactului asupra mediului si populatiei, se poate aplica deseurilor erzi si

deseurilor solide municipale. 'egradarea microEiana in conditii aeroEe conduce la formarea de

CO2, apa si suEstante humice.

Deseuri periculoase - orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in ane"a nr. 8 la

Ordonanta de urgenta a 4uernului nr. 5*2, aproEata cu modificari prin egea nr. G2H2%.Deseuri reciclabile L deseuri proenite din actiitati casnice sau asimilaEile cu acestea si

cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de amEalaFe, plastic sau metal.

're8colectarea 8 este actiitatea care se desfasoara inaintea colectarii. a se desfasoara inainte de

locul de ridicare a deseurilor de catre sericiul de colectare. recolectarea regrupeaza toate

operatiunile necesare pentru eacuarea deseurilor menaFere din locuinte pana la locul de ridicare

a deseurilor de catre sericiile de colectare.

Colectare - strBngerea, compostarea sisau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, =nederea transportului lor. (egea G2H2%)

Colectarea deseurilor urbane - este un ansamElu de operatiuni care constau in ridicarea

deseurilor si trimiterea lor spre o statie de transfer, un centru de compostare, un centru de

tratament sau un depozit.

Colectarea selectiva- este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care materialele

de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie, carton, sticla, plastic si

metal) sunt recuperate si diriFate spre filierele de reciclare.

8cest proces necesita o compostare _la sursa\, o colectare separata a materialelor secundare si

tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

Colectare din usa in usa ?2827- este un mod de organizare a colectarii selectie in care

numarul de persoane care produc deseuri este usor identificaEil iar containerul de stocare a

55

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00034814.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00050397.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00034814.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00050397.htm

8/9/2019 Deeuri

56/57

deseurilor este situat in imediata ecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt

produse deseurile.

Colectarea prin aport voluntar ?3'7- este un mod de colectare a deseurilor in care containerul

de stocare a deseurilor nu apartine unui grup de producatori. nul sau mai multe containere sunt

amplasate astfel incat sa aiEa acces liEer pentru toate persoanele care isi depun in mod oluntar

deseurile in prealaEil sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe drumul puElic,

fie in centre de colectare oluntara, fie in parcarile mari. Cele mai raspandite containere sunt cele

pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hartiei si suprafetele cu grilaFe pentru colectarea

plasticului.

,perator- orice persoana fizica sau Furidica ce e"ploateaza sau controleaza instalatia ori careia i

s-a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei.

6luxL la nielul colectarii selectie, adica la intrarea in centrul de compostare6ractiuneL la nielul procesului de compostare, adica in interiorul centrului de compostare

&tatie de compostare L instalatie care permite efectuarea operatiunii de compostare si

conditionare Eiologica a deseurilor.

/misie- degaFarea directa sau indirecta din instalatie de suEstante, iEratii, caldura sau zgomote

din surse indiiduale ori difuze, in aer, apa sau sol.

Aalori limita de emisie- masa e"primata in termenii parametrilor specifici, concentratia sisau

nielul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.*efuz de compostareL deseuri care nu au fost recuperate in urma operatiunii de compostare.

nele refuzuri de compostare pot fi supuse unui tratament ulterior.

*eutilizare- orice operatie prin care amEalaFul care a fost conceput si proiectat pentru a realiza

=n cadrul ciclului sau de iata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau

reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput; (egea G2H2%)

*eciclare - operatia de reprelucrare =ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul

original sau pentru alte scopuri; (egea G2H2%)

Tratare - totalitatea proceselor fizice, chimice si Eiologice care schimEa caracteristicile

deseurilor, =n scopul reducerii olumului si caracterului periculos al acestora, facilitBnd

manipularea sau alorificarea lor; (egea G2H2%)

56

8/9/2019 Deeuri

57/57

Aalorificare - orice operatie mentionata =n ane"a nr. @ din egea G2H2% pentru aproEarea

Ordonantei de rgenta a 4uernului nr. 5*2 priind regimul deseurilor.