Organizatiile internationale

1. Personalitatea juridica a organizatiilor internationale

Organizatiile internationale reprezinta subiecte derivate de drept international. Odata create, organizatiile internationaledobandesc personalitate juridica proprie, distincta de cea a statelor membre ale organizatiei. Raportat la statele membre ale organizatiei, organizatia in sine este opozabila acestora, fiind creata printr-un tratat la care aceste state sunt parti.

Ce se intampla intre organizatia internationala si statele terte? - Curtea Internationala de Justitie a dat raspuns la aceasta intrebare, fiind sesizata cu un aviz consultativ "prejudicii suferite in serviciul ONU" chiar la inceputul activitatii sale.

Situatia de fapt in aviz: perioada imediat ulterioara IRM, primele misiuni de mentinere a pacii ale ONU; una din misiuni a fost deplasata pe teritoriul Palestinei de azi, care ulterior a devenit statul Israel; in cursul acestei misiuni, doi functionari ai organizatiei au fost loviti intr-un schimb de focuri si ulterior au decedat. Intrebarea: cine raspunde? Potrivit teoriei clasice, ar trebui sa raspunda statul, dar in aceasta situatie cei doi functionari erau intr-o misiune a unei organizatii internationale; in acest context, CIJ a trebuit sa raspunda si la intrebarea subsecventa, adica daca organizatiainternationala are personalitate juridica.

Raspunsul CIJ a fost in sensul ca statele poseda ceea ce am numi o personalitate juridica internationala, care este o personalitate juridica obiectiva, poate fi opusa si statelor membre. - 50 de state au puterea de a crea o entitate posedand personalitate juridica obiectiva, nu numai recunoscuta de state intre ele

Avizul acesta a dobandit intre timp o valoare de principiu - se aplica tuturor organizatiilor internationale.

Avand o personalitate juridica obiectiva, ONU poate sa prezinte pierderi atat pentru prejudiciile pe care le sufera organizatia insasi, cat si pentru prejudiciile suferite de agentii sai.

2. Caracterul specializat

Modul in care este infiintat aorganizatia internationala, si anume ca ea reprezinta o asociere de state, fiind un subiect derivat de drept international- nu se pot asuma toate obligatiile care decurg din normele internationale, ci organizatiile nu pot actiona decat in limitele competentelor care le-au fost conferite prin actul de infiintare;EX: art 6 din Conventia de la Viena privind drepul tratatelor intre state si organizatii internationale - capacitatea de a incheia tratate este reglementata de regulile organizatiei

Cum sau de unde stim daca o anumita asociere de state este o veritabila organizatie internationala sau daca este pur si simplu o forma de cooperare interstatala fara personalitate juridica?

Atribuirea personalitatii juridiceS-au cunoscut si se cunosc ambele forme de atribuire a personalitatii juridice:

- expresa- mentiunea expreasa se face ca atare in actul de constituire a organizatiilor internationale (ex: Comunitatea Europeana, UE prin Tratatul de la Lisabona)- implicita -aceasta personalitate se deduce din modul in care functioneaza organizatia, actiunile organizatiei, atribuirea de competente (ex: ONU, UNIUNEA EUROPEANA, Centrul SELEC pentru combaterea crimei organizate si terorismului)

Cum se manifesta personalitatea juridica a organizatiei internationale? In plan intern pe teritoriul statului unde isi are sediul sau unde isi are anumite

dezmembraminte - presupune ca organizatia sa aiba drepturi si obligatii in ordinea jurdica a unui stat.

Foma tipica de manifestare este cea referitoare la incheierea acordurilor de serie cu statele pe teritoriul carora organizatia isi stabileste sediul său social sau agentii. Aceasta forma este insotita de un regim juridic specific, bazat pe acordarea unor facilitati, privilegii si imunitati, care sunt asemanatoareare cu ipoteza privilegiilor din cadrul oficiilor diplomatice.Ex:- art. 104 Carta ONU - posibilitatea organizatiei internationale de a incheia cu statul gazda un astfel de acord

-art. 3 statutul CPI - curtea si statul gazda convin asupra unui acord de sediu care trebuie sa fie aprobat de adnunarea statelor partiIn lipsa unor reglementari speciale, organizatiilor internationale nu li se pot aplica

reglementari interne care ar putea prejudicia indeplinirea scopurilor pentru care au fost institutite.

Opozabilitatea in relatiile cu statele membre se pot concretiza si prin acorduri speciale -raporturi de asistenta tehnica. Ex: pentru a contribui in mod suplimentar cu resurse suplimentare la bugetul asociatiei.Formele de manifestare concreta a raporturilor dintre organizatiile internationale si statele nemembre ale organizatiei

Statut de membru observator sau asociat: nu sunt tinute de ansamblul drepturilor si obligatiilor pe care le au statele membre, dar au anumite drepturi bine delimitate.

Exista ipoteze in care intre o organizatie si un stat nemembru se pot incheia anumite acorduri speciale in baza carora anumite activitati ale organizatiei care in mod normal se realizeaza in beneficiul membrilor acesteia sunt extinse si asupra statului nemembru (ex: acordurile de asociere in cadrul UE)

In plan international - in cadrul careia organizatia stabileste relatii atat cu statele membre ale organizatiei, cat si cu statele nemembreOrganizatiile internationale au capacitatea de a incheia tratate - de cele mai multe ori, este expres prevazuta in actul constitutiv al organizatiei (de ex Carta ONU imputerniceste Consiliul de Securitate ONU sa incheie cu statele membre in scopul aplicarii de masuri pentru mentinerea pacii internationale)

Majoritatea insa nu cuprind prevederi exprese privitoare la capacitatea acestora de a incheia tratate internationale. Pornind de la aceasta idee, s-au conturat 2 scoli de gandire:1. O scoala care recunoaste capacitatea organizatiilor de a incheia tratate numai daca este explicit prevazut in actul constitutiv al organizatiei2. O scoala care spune ca aceasta capacitate nu depinde exclusiv de termenii actelor constitutive, ci are la baza in egala masura si deciziile si regulile stabilite de organele organizatiei internationale (ex: art. 6 din Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor dintre state si organizatiile internationale sau intre organizatii internationale - "capacitatea unei organizatii internationale de a incheia tratate este guvernata de regulile acestei organizatii"

Facand o interpretare a acestei norme: � Organizatiile internationale pot incheia tratate international daca acest lucru este prevazut

expres in actul lor fondator

� Organizatiile internationale pot incheia tratate international daca acest lucru se stabileste printr-o decizie a organelor organizatiei internationale, cu atat mai puternic cu cat aceasta decizie a fost luata cu participarea tuturor statelor membre ale organizatiei

� Daca actul constitutiv nu cuprinde referiri exprese la aptitudinea organizatiei de a incheia tratate, aceasta capacitate se poate deduce in functie care sunt atributiile organizatiei la nivel international

� cu siguranta organizatiile internationale nu pot incheia tratate dincolo de scopul pentru care au fost constitutite aceste organizatii

Alte forme specifice de manifestareDreptul la legislatie (pasiva/activa) - la fel ca si statele, organizatiile au dreptul de a fi

reprezentate pe langa alte subiecte de drept international si de a primi la randul lor reprezentanti ai altor subiecte de drept international; nici ca intindere si nici ca si continut, relatiile diplomatice pe care le desfasoara organizatiile internationale nu sunt identice cu cele ale statelor.

Recunoasterea altor subiecte de dreptinternational - daca si in ce masura faptul de a deveni membru intr-o organizatie internationala presupune recunoasterea organizatiei respective - carta ONU nu cuprinde prevederi exprese referitoare la problema recunoasterii altor subiecte de drept international.

In practica, un nou stat este recunoscut de o organizatie internationala prin admiterea acestuia ca membru, prin incheierea unui acord cu statul respectiv, sau prin invitarea lui la o conferinta a organizatiei. Recunoasterea prezinta o semnificatie aparte in momentul in care vine de la o organizatie care se bucura de o pondere semnificativa in viata internationala (Ex: ONU). Entitatea statala nu este recunoscuta automat de catre statele membre ale organizatiei, intrucat personalitatea juridica a organizatiei este distincta de personalitatea juridca a statelor.

Privilegii si imunitati- presupun anumite tipuri de facilitati care privesc organizatiile internationale insasi in calitatea sa de persoana juridica si se refera la: inviolabilitatea sediului, a arhivelor organizatiilor, imunitate de juridsdictie si fiscala, privilegiile si imunitatile de care se bucura reprezentantii statelor, privilegii si imunitati atasate functionarilor organizatiilor. Acestea se refera la raportul dintre organizatia internationala si statul gazda. Temeiul juridic al privilegiilor si imunitatiloril reprezinta fie actul constituit al organizatiei internationale respective, fie un tratat international distinct avand acest obiect, fie acordul de sediu.

Capacitatea dea prezenta reclamatii internationale - presupune atat componenta activa, cat si cea pasiva. Este vorba despre posibilitatea unei organizatii de a prezenta reclamatii, de a formula plangeri, si dimpotriva posibilitatea organizatiei de a raspunde pentru actiunile functionarilor organizatiei. Capacitatea de a prezenta reclamatii internationale nu este expres prevazuta in actele constitutive ale altor organizatii sau a Cartei ONU. Avizul consultativ-- ONU are capacitatea de a prezenta reclamatii internationale cu privire la prejudiciile suferite chiar impotriva statelor nemembre. Atat pentru prejudiciile suferite de organizatie, cat si pentru cele suferite de agentii care actionau in temeiul atibutiilor conferite de actul organizatiei respective. CIJ spune ca pot fi prezentate atat impotriva statelor membre, cat si impotriva statelor nemembre.

Raspunderea organizatiei internationale cu privire la prejudiciile produse de eaIn practica la ora actuala exista la nivelul Comisiei de drept international elaborat un

proiect de articole care se refera la raspunderea organizatiilor. Acesta stabileste o serie de reguli privind raspunderea organizatiei, inclusiv luandu-se in considerare problema imputabilitatii, inspirat din proiectul privitor la raspunderea interntionala a statelor.

- Bankovici si altii contra unui numar de state europene care erau membre NATO - 1999 - in cadrul unei actiuni indreptate impotriva Iugsolaviei au realizat o serie de bombardamente care au produs si anumite pagube, care au vizat bombardarea unor obiective civile –reclamantii Bankovici au formulat plangere nu impotrivaNATO, ci impotriva statelor membre NATO. S-a luat o decizie de inadmisibilitate a acestei plangeri de catre curte, situatia respectiva nu intra sub jurisdictia acestor state.

- in 2001 ajung in fata Curtiii alte 2 plageri asemanatoare, doar ca impotriva ONU; cauzele sunt Behrami si Salamati contra Frantei, Germaniei si Norvegiei. Reclamantii se plangeau de incalcarea drepturilor fundamentale prevazute in Conventie, in ipoteza unor actiuni a unor resortisanti ai statelor, care faceau parte dintr-o misiune de mentinere a pacii de pe teroitoriul Kosovo. Se invoca greseala statelor parate, dar resortisantii actionau in exercitarea unei functii oficiale in cadrul ONU. Curtea respinge aceste plangeri ca fiind inadmisibile din acest motiv.

Organizatia Natiunilor Unite

Infiintarea ONU a fost precedata de Societatea Natiunilor, care a fost infiintata in contextul incheierii Primului Razboi Mondial si Conferintei de pace de la Paris, finalizata cu Tratatul de pace de la Versailles, actul de constituire a Societatii Natiunilor fiind pactul Societatii Natiunilor aprobat in unanimitate in sesiunea plenara a Conferintei de pace de la Paris, intrata in vigoare in ian 1920.

Societatea Natiunilor a fost vazuta ca o organizatie internationalaavand ca obiective principale promovarea pacii si prevenirea razboiului. S-a mers pe aceeasi conceptie, incercandu-se pe de-o parte instituirea unui mecanism de solutionare pasnica a diferendelor prin diferite mijloace, cum ar fi negocierea, altele jurisdictionale. S-a incercat instituirea unui mecanism de actiuni colective impotriva unui stat agresor, cum ar fi izolarea economica si politica, realizarea unor presiuni, masuri care sa impiedice izbucnirea unui alt conflict armat.

La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial ideea a fost reluata, afirmata inca din ultimii ani ai razboiului, fiind o prima declaratie semnata la Moscova in oct 1929, prin care a fost lansata oficial ideea crearii ONU. Planurile concrete ale crearii ONU urmau sa fie trasate in cadrul unei conferinte celebre, Conferinta de la DumbartonOaks in 1944, urmata apoi de Conf de la San Francisco denumita ConferintaONU care si-a inceputlucrarile in aprilie 1945, cu participarea reprezentantilor a 50 de state ale lumii. In cadrul conferintei a fost adoptata Carta ONU,intrata in vigoare la 24 oct 1945, la momentul in care membrii Consiliului de Securitate si majoritatea celorlalte state semnatare au depus instrumentele de ratificare.

ONU este o organizatie cu vocatie universala, este deschisa participarii tuturor statelor membre.ONU are si o activitate foarte importanta in alte domenii, in care a reusit sa faca foarte mult in dreptul international: domeniul economic, materia drepturilor fundamentale, mediului.